HIDRATAREA ORGANISMULUI

Organismul uman nu poate tri ( n medie ) dect : 3 minute fr oxigen, 3 zile fr ap, 3 sptmni fr hran (Burghele). Apa este lichidul solvent al tuturor substanelor chimice, organice i anorganice, necesare bunei funcionri a organismului i constituie 68 72 % din greutatea corpuluil adult i peste 80 % la copii.

se gsete n organism n dou stri : liber circulant, fix stuctural (intr n constituia celulelor). apa liber reprezint 70 % din greutatea organismului i se repartizeaz astfel : - 50 % n interiorul celulelor (lichid intracelular) - 15 % n spaiile lacunare (lichid interstiial) - 5 % circul n vase (lichid plasmatic)

apa menine n soluie o serie de sruri minerale srurile minerale menin presiunea osmotic a lichidelor din organism nevoia de ap a adultului este de 2000 2500 ml pe 24 de ore la copil nevoia de ap este mai mare, n raport cu greutatea corporal, el necesitnd - 180 ml ap / kg corp n primele 6 luni - 150 ml ap / kg corp ntre 6 i 9 luni - 120 ml ap / kg corp ntre 9 i 12 luni - 100 ml ap / kg corp peste 12 luni

necesarul de ap se acoper prin aportul alimentar fie sub form de lichide, fie sub form de ap coninut n alimentele solide eliminarea apei din organism se face pe mai multe ci, astfel : - 1000 1500 ml se elimin prin urin

- 500 1000 ml se elimin prin transpiraie - 350 500 ml se elimin sub form de vapori prin plmni - 100 200 ml se elimin prin scaun

n mod normal este un echilibru ntre lichidele introduse n organism i pierderile fiziologice n situaii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare Cantitatea lichidelor necesare organismului se stabilete prin nsumarea raiei de ntreinere (pierderile de lichide / 24 de ore) i a raiei de corectare a dezechilibrelor anterioare (se face pe baza analizelor de laborator i intr n competena medicului). La cantitile necesarului de lichide ale organismului se mai adaug, la fiecare grad de temperatur, nc 500 ml de ap pierdut. La calcularea raiei de ap de ntreinere a unui bolnav adult cu temperatur de 39 0C i vrsturi se va calcula :

apa eliminat prin respiraie la 37 0C temperatur 1000 ml apa eliminat pentru cele 2 0C - 1000 ml apa eliminat prin transpiraie 200 ml apa eliminat prin urin (colectat i msurat) 800 ml apa eliminat prin vrsturi (colectat i msurat) 300 ml apa eliminat cu un singur scaun 100 ml total - 3400 ml Nevoia de ap a copilului deshidratat se apreciaz dup suprafaa corporal, iar la sugari dup greutatea corporal, necesitnd n funcie de vrst 100 180 ml pe kg corp :

25 30 ml perspiraie 50 100 ml transpiraie 10 20 ml cu scaunul 35 40 ml urin / kg corp n 24 de ore, precum i pierderile n plus (diaree, vrsturi, febr) Cile de hidratare ale organismului Lichidele se pot administra pe cale oral, duodenal, rectal, subcutanat, intramuscular, intravenoas i intraosoas.

Calea oral reprezint calea fiziologic de administrare a lichidelor care declaneaz reflex funcia normal a tubului digestiv i a glandelor anexe pentru absorbia lichidelor. Se va ncerca totdeauna hidratarea pe cale bucal, renunndu-se la ea numai n caz de vrsturi, stenoz piloric i esofagian, tulburri de deglutiie mari i n caz de negativism alimentar total. n cursul hidratrii orale, asistenta va cuta s mbine necesitaile organismului cu preferinele bolnavului dac nu duneaz organismului. De multe ori asistenta trebuie s dea dovad de mult perseveren i rabdare la introducerea ntregii cantiti de lichide prescrise. Unii bolnavi pot bea cu ceaca, altora ns asistenta trebuie s le administreze lichidele cu linguria, insistnd pentru fiecare gram de lichid. La copii mici, deseori hidratarea trebuie facut cu pipeta. Asistenta nu trebuie s atepte pn cnd bolnavul cere de but, ci s insiste ca acesta s consume cantitile prescrise. Administrarea lichidelor trebuie fcut la intervale precise pentru a nu incrca nici tubul digestiv, nici aparatul circulator. Lichidele administrate dintr-o dat n cantiti mari se elimin repede prin urin sau vrsturi. Temperatura lichidelor administrate poate varia dup preferina bolnavului, dar dac acesta nu consum i alimente solide, o parte a lichidelor trebuie sa fie calde. Dac bolnavul are grea, lichidele se vor administra reci, cu linguria, la intervale mai scurte. n unele inflamaii peritoneale lichidele se vor administra la temperatura camerei, pentru a nu declana reflexe patologice.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

Calculai-v, n funcie de vrst, cantitatea de ap pe care trebuie s o bei zilnic

8 mai 2012 Invata sa traiesti sanatos, Naional, Prima pagin, Realiti economice

- Apa este lichidul vital alimentul lipsit de calorii, fr de care viaa omului nu este posibil, in general mai mult de trei zile. O persoan adult, care des foar o activitate fizic normal in condiii de confort termic i umiditate, are nevoie de 1,5-2 litri de ap potabil, zilnic. In mod obinuit, aceast cantitate poate varia considerabil in raport cu clima (n desert necesarul de ap este de 1 litru/or), efortul fizic i mental, de tipul de alimentaie.
Coninutul in ap al corpului uman depinde de vrst, sex i gradul de adipozitate al indivizilor, explica prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi in cartea sa i noi ce mai mncm?. Cu ct vrsta este mai tnr, cu att coninutul de ap din organism este mai ridicat; pentru embrionul uman de 3 zile 97%, embrionul de trei luni 91%, ft de opt luni 81%, la natere 80%, la vrsta de treizeci de ani 60%, iar la aptezeci de ani 46%. Brbaii au in medie un coninut de 55% ap, in timp ce femeile au 50% ap datorit dezvoltrii mai mari a esutului adipos. Apa este singurul lichid care hidrateaz eficient organismul i potolete fiziologic setea, asigurndu-i totodat i un aport semnificativ de minerale. Nici un alt aliment fluid

(buturi industriale, lapte .a.) nu poate nlocui apa pe termen lung fr s produc tulburri metabolice i afectarea sntii. O hidratare adecvat permite meninerea bunei funcionri a rinichilor, prevenind patologii de tipul infeciilor urinare, cancerului de vezic urinar, sau de colon. De asemenea, procesele metabolice se desfoar normal, arderea alimentelor i detoxifierea corpului se fac eficient, sntatea i aspectul pielii rmn tinereti, performanele fizice i cognitive sunt optime, homeotermia este stabil numai atunci cnd hidratarea corpului este normal. Necesarul zilnic de ap este diferit in funcie de greutatea corporal (vezi tabelul de mai jos), vrst, clim i efort fizic. Un brbat adult de 70 Kg are nevoie de 1,5 2 1/zi pentru a-i asigura echilibrul hidric (adic 30 35ml/Kg corp). Cu ct vrsta scade necesarul de lichid crete, raportat la greutate, copii fiind mai sensibili la deshidratare dect adulii. De fapt, grupele de risc cele mai sensibile la deshidratare sunt sugarii, copii i btrnii.

Calculai-v, n funcie de vrst, cantitatea de ap pe care trebuie s o bei zilnic:

n coloana din stnga vedei in ce categorie de vrst v ncadrai, apoi nmulii cifrele din coloana din dreapta cu greutatea pe care o avei, pentru a vedea ct ap trebuie s bei pe zi.

Important! Spre deosebire de alimente, care trebuie consumate doar cnd ne este foame, apa trebuie consumat constant in timpul zilei Si cnd nu ne este sete! Repet! Nu con fundai setea cu foamea, cnd v este foame s-ar putea de fapt s v fie sete! Cu vrsta, aceast con fuzie se accentueaz, iar alimentele ra finate industriale contribuie la perturbarea cornportamentelor alimentare.

Informaii utile despre pH-ul apei

pH-ul defineste cat de acida sau alcalina este apa. pH vine de la cuvantul frantuzesc hydrogne si inseamna puterea hidrogenului. Inseamna cantitatea de ioni de hidrogen (H+) si hidroxid (OH-) care sunt dizolvati intr-o solutie. Cu cat ionii de hydrogen sunt mai multi, cu atat apa este mai acida, iar ph-ul este mai mic. O solutie cu concentratie egala de hidroxid si hidrogen este catalogata neutra, iar valoarea pH-ului este 7. O concentratie mai mare de ioni de hidroxid indica o valoare mai mare de 7 a pH-ului si o apa alcalina. O concentratie mai mare de ioni de hidrogen indica un pH mai mic de 7 si o apa acida. Scala pH-ului este logaritmica, in alte cuvinte, fiecare pas in jos sau in sus este de 10 ori mai mic sau mai mare decat precedentul. Un pH de 6 este de 10 ori mai acid decat un pH de 7. Un pH de 5 este de 100 de ori mai acid decat unul de 7 si asa mai departe. http://www.financiarul.ro/2012/05/08/calculati-va-in-functie-de-varsta-cantitatea-de-apape-care-trebuie-sa-o-beti-zilnic/

LECIA DE SNTATE: Reeta bei mult ap! are nevoie de o completare esenial
18 octombrie 2011 Invata sa traiesti sanatos, Naional, Prima pagin

- ndemnul de a bea o anumita cantitate de apa pe zi pentru ca organismul sa-si dobandeasca starea de sanatate si vitalitate are nevoie de o completare esentiala: ceea ce conteaza mai mult este calitatea apei pe care o bem si nu neaparat cantitatea. Iar cand vorbim de calitatea apei, inainte de a alerga dupa sticlele de apa plata imbuteliate de companii sus-puse si intens promovate, ar fi bine sa ne reamintim experimentele cercetatorului Masaru Emoto. Conculzia lor: informatia pe care noi o transmitem apei i schimba calitatea.
Masaru Emoto este un cercetator japonez ce a reusit, prin tehnici de fotografiere rapida, sa pozeze structura apei n timpul nghetarii si sa evidentieze astfel consecinta directa a gndurilor pozitive si negative asupra formarii cristalelor de gheata. Emoto a demonstrat stiintific ca apa are capacitatea de a stoca si reflecta gndurile, cuvintele, rugaciunile, muzica si sentimentele, studiile fiind facut pe cristalele de gheata. Acest lucru a permis tuturor sa vada ca apa ntr-adevar poarta informatie cu ea. Metoda practica este prezentata succint n cartea acestuia, Mesaje ascunse din apa: Sa va explic cum procedez pentru a fotografia cristalele. Pun cincizeci de feluri de apa n 50 de vase Petri diferite. Pun apoi vasele ntr-un frigider la nghetat, pentru 3 ore, la -20C. Rezultatul este ca tensiunea suprafetei formeaza n vasele Petri picaturi de gheata transversale de aproximativ 1 milimetru. Cristalul apare cnd ndrepti o lumina deasupra picaturii de gheata Desigur, rezultatul nu este niciodata acela de 50 de cristale asemanatoare; uneori nici nu se formeaza cristale Cristalele se arata numai pentru 20 sau 30 de secunde, n timp ce temperatura creste, iar gheata ncepe sa se topeasca

Ochii nostri pot vedea obiecte, nsa nu pot vedea vibratii

Emoto porneste de la ideea ca toate lucrurile se afla n vibratie si fiecare vibreaza la propria frecventa (inclusiv organismul uman), ipoteza acceptata si de fizica cuantica: Sa ne nchipuim ca v-ati putea reduce trupul la o marime microscopica si ca ati porni ntr-o explorare pentru a descoperii secretele acestui univers numit fiinta umana. Ati vedea n scurt timp ca orice lucru nu este alcatuit din altceva dect din atomi, fiecare atom fiind un nucleu cu electroni ce se nvrt n jurul lui. Numarul si forma acestor electroni si a orbitelor lor i confera fiecarei substante un set specific de frecvente vibrationale. Ati descoperi ca, indiferent de substanta, nimic nu este masa solida. De fapt lucrurile care ni se par noua solide sunt n realitate mai mult de 99% goale. Chiar daca noi vedem aceasta pagina ca fiind nemiscata, la nivel atomic este o forfota de nedescris. Este clar ca simturile noastre perceptive sunt limitate: Ochii nostri pot vedea obiecte, nsa nu pot vedea vibratii. De asemenea frecventa nsemna sunet. Asadar fiecare obiect ce vibreaza emite si un sunet, imperceptibil pentru urechile noastre daca nu se afla n gama 15-20.000 Hz. Fiecare frecventa emisa are receptorul ei bine stabilit. De exemplu ochii pot capta intervalul limitat ntre aproximativ (510141015)Hz sau n lungimi de unda (300700) nanometri. Ei bine, apa este un maestru receptor cum o denumeste plastic Emoto: ea poate percepe, nmagazina si reda, ntr-o forma ce poate fi perceputa de ochiul uman, orice frecventa (vibratie), fie ca acesta este emisa de o melodie, poza, cuvnt, sentiment sau gnd. S-a observat n mod repetat ca apa raspundea cuvintelor pozitive formnd cristale hexagonale superbe, spre deosebire de formele nearmonioase rezultate n urma expunerii la cuvinte negative. Spre exemplu mai jos se poate observa simetria cristalului pentru cuvntul fericire si dezechilibrul nefericirii:

Asadar apa se informeaza cu sentimente pozitive (iubire + recunostinta pare a avea cea mai puternica vibratie, conform experimentelor lui Emoto). Ce rezultat minunat ar

fi daca nainte sa adormim am bea fiecare dintre noi un pahar cu apa informata cu sentimentul iubirii si al recunostintei, spune Masaru Emoto.

Puterea cuvintelor rostite

Este important fiecare cuvnt pe care l rostim si fiecare gnd pe care l nutrim. Acesta are n primul rnd repercusiune asupra noastra si apoi asupra celui carui i este adresat. Informatii tot mai des ntlnite atrag atentia asupra sentimentelor negative si organele afectate de acestea: stomac frica, anxietate; ficat mnie; plamni tristete; inima furie, gelozie; rinichi egoism, lacomie, criticism, dezamagire, nereusita; creier depresie; ochi stres. Pentru a exemplifica puterea cuvintelor, Emoto a cerut elevilor unei scoli primare din Japonia sa vorbeasca apei, apoi a luat probele si le-a supus analizelor. Rezultatele au confirmat asteptarile:

Cu alte cuvinte informatia pe care noi o transmitem apei i schimba calitatea. Iat cum reacioneaz apa expus la muzic (fotografiile fiind insotite de comentariile cercetatorului Masaru Emoto):

Aceste experimente ar trebui sa ne puna pe toti pe gnduri, la urma urmei noi suntem 70% apa, exact ca planeta pe care o locuim Pe coperta uneia dintre cartile lui Emoto este prezent pasajul: Trebuie sa respectam apa, sa o iubim si sa fim recunoscatori. Apoi apa se va schimba, tu te vei schimba si eu ma voi schimba. Pentru ca amndoi suntem apa.

http://www.financiarul.ro/2011/10/18/lectia-de-sanatate-reteta-beti-multa-apa-are-nevoiede-o-completare-esentiala/