UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE ALIMENTATIE I TURISM Disciplina: Industria Zahrului

IN VIZIT LA :

FABRICA DE ZAHR- BOD

Student: Gorgos Ionu Facultatea : Turism i Alimentaie Grupa :16891 Secia : E.P.I Anul:IV Indrumtor : Ormenian Nicolae

1. INTRODUCERE

1.1. Date geografice:

Localitatea Bod este situat pe drumul judeean DJ103, la 2 km de drumul naional DN13, ntre Hlchiu, Snpetru i Hrman. Se mrginete cu valea Oltului (la nord i est), Cmpul nalt al Bodului (n sud) i cu valea Brsei (n vest). Comuna Bod este compus din dou localiti, Bod i Colonia Bod (denumit i Bod Fabric, datorit fabricii de zahr). Primria, precum i sediul Poliiei sunt n satul Bod. Colonia Bod dispune de coal general i de gar proprie. 1.2 Istoric Arheologii au stabilit existena aezrii nc din perioada neolitic. Prima meniune n documente dateaz din jurul anului 1211, cnd la Bod au fost colonizai saii dintre Rin i Mosel. n 1241, satul a fost ars de ttari, dup ce mai nainte avusese de suferit din pricina nvlirilor cumane. Din aceast cauz, sa ii i-au zis Brenndorf (Satul ars). n 1802, un puternic cutremur a drmat cetatea din mijlocul comunei. S-a mai pstrat pn azi doar un col de zid, pentru a marca vechea fortifica ie. n 1889 a luat fiin Fabrica de Zahr Bod, o dat cu ea nfiinndu-se i Colonia, o aezare de mai multe blocuri n jurul fabricii n care i aveau locuin ele lucrtorii de la fabric. ntre 1933 i 1934 a fost construit staia de emisie, pe atunci cu o putere de 150 kW, mai apoi 2.000 kW. Astzi emite doar la 200 kW. Sta ia se afl n Colonia Bod. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, n zon s-au dus numeroase lupte pentru a rpi romnilor emitorul de radio. n ianuarie 1942 aici s-a nregistrat minima temperaturilor din Romnia: -38,5 C.

Fig.1 F abrica de zahr Bod 1938

2. Caracteristicii specifice:
Fabrica de Zahr Bod, unul dintre cei mai importani productori din domeniu n Romnia i colaborator al cultivatorilor de sfecl de zahr din judeul Alba preconizeaz o recolt de calitate superioar pentru anul acesta. Materia prim are o concentraie ridicat de zahr, iar cantitatea mare recoltat n toamn a adus rezultate mbucurtoare pentru investitorii n domeniu. Fabrica de Zahr Bod a reuit astfel s-i valorifice producia prin comenzi n avans, fiind asaltat de clieni din ar, dar i de peste hotare. Solicitri de peste 10.000 de tone de zahr, la nceputul procesului de producie

Avem cereri de peste 10.000 de tone de zahr, pn la acest moment. Este o cantitate important, innd cont c ne aflm abia la nceputul procesului de producie din acest an, a declarat managerul Fabricii de Zahr Bod, Dan Tartag. n aceast perioad este n plin desfurare campania de recoltare i procesare, sfecla de anul acestafiind cu un coninut ridicat de zahr.

18%. Anul acesta s-au obinut 40 de tone de sfecl la hectar, iar planta este de calitate superioar. Producia sporit i proprietile materiei prime ne ndreptesc s estimm c vom

avea un zahr de calitate, obinut cu randament nalt pe banda de procesare, este de prere omul de afaceri braovean. Zahr de calitate superioar, datorit recoltei din acest an n ceea ce privete calitatea zahrului de anul acesta, procesatorul de zahr din Braov susine c va fi obinut un produs superior, ce ndeplinete condiiile cele mai importante. Este vorba despre coloraia superioar, alb a zahrului, granulaia uniform, fr impuriti, cu umiditate sczut. Acestea sunt datorate procesului de recoltare cu ajutorul utilajelor moderne, dar i procesului tehnologic performant. Avem cel mai mic pre la zahr de pe piaa intern, aproximativ 3 lei+TVA, pe kilogram. Suntem singurii care producem zahr doar din sfecl i este cunoscut preferina consumatorilor pentru zahrul de Bod, datorit calitilor sale deosebite, a spus managerul Dan Tartag. Investiiile n procesul tehnologic i-au dovedit eficiena Aceste rezultate au fost posibile nu numai datorit condiiilor naturale care au permis utilizarea

unei recolte de sfecl de zahr de calitate superioar, ci i investiiilor n tehnologia de producie. La Fabrica de Zahr Bod, sumele ce au fost destinate mbuntirii procesului tehnologic depesc cteva milioane de euro. Creterea randamentului fabricii a fost posibil i prin achiziionarea cazanelor i turbinelor de abur, n valoare de peste 2 milioane de euro. Interes manifestat de firme de peste hotare Efortul financiar nu a rmas ns nerspltit. Acum Fabrica de Zahr Bod este un productor de referin, fiind cutat de firme din industria alimentar romneasc i european. n condiiile actuale dificile din punct de vedere economic, succesul procesatorilor de zahr ar putea reprezenta un punct de valoare pentru calitatea produselor fabricate de investitorii autohtoni. Fabrica de Zahr Bod, spre exemplu ar putea s ajung s ncheie relaii de afaceri cu firme din Ungaria, Slovenia, Cipru, Spania i Portugalia, care au apreciat calitatea zahrului romnesc i preul bun. Reprezentanii fabricii au declarat c se ateapt la comenzi importante din aceste zone ale Europei, dar i din alte ri. Program de sprijin pentru cultivatorii de sfecl

Fabrica de Zahr Bod ofer agricultorilor din judeul Alba care cultiv sfecl de zahr, pentru anul 2012, sprijin financiar, suplimentar celui asigurat de la stat. n total, cultivatorii pot obine pn la 9.000 de lei pentru hectarul de sfecl cultivat, sum la care se vor aduga i bonusuri. Pentru contractele ncheiate pe 2012, Fabrica de Zahr Bod se angajeaz s prefinaneze i smna de sfecl, erbicidele i ngrmintele necesare pentru nfiinarea culturii, iar, la recoltare, fabrica va asigura ncrcarea i transportul sfeclei de la locul de depozitare.

3.1. Etapele prin care materia prim (sfecla de zahr) trece in vederea obinerii de produs finit (zahr)

3.1.1Pregatirea sfeclei in vederea extragerii zaharului Materii prime :- materia prim folosit n industria zahrului din zona temperat o constituie sfecla de zahr care, dupa recoltare, este transportat la fabric unde se face recepia cantitativ i calitativ. Transportul se face cu mijloace auto sau CFR. Vagoanele sau autocamioanele cu sfecl se pot descarca folosind instalaia hidraulic Elfa, ce folosete energia unui jet de ap cu o presiune de 2,5 - 3 at. Apa necesar pentru descrcare i transport la aceast instalaie este de 600 - 800% faa de masa sfeclei. Ajutajul ce proiecteaz apa are posibilitatea de a se roti cu 360 in jurul punctului de articulatie al sau astfel incat jetul de ap s antreneze sfecla in canalul transportor prin care amestecul de ap i sfec este condus in canalul colector ce o aduce in fabric sau pe platformele de de precuraire i splare. Aceast metod este eficient i economic deoarece apa este refolosit n acelai scop.

Fig. 1 Transportul sfeclei spre punctul de control cantitativ i calitativ

Fig. 2 prelevarea probei de sfecl pentru determinarea concentraiei de zahr

Fig.3 Descarcarea sfeclei dupa cntrire si prelevarea probei acesteia

Fig.4 Descrcarea sfeclei pe platforma mobil

Fig. 5 Instalaia hidraulic Elfa, ce folosete energia unui jet de ap cu o presiune de 2,5 - 3 at. Apa necesar pentru descrcare i transport la aceast instalaie este

Sfecla de bun calitate se depoziteaz pentru o perioad mai lung iar sfecla de calitate inferioar (sfecla ce a suferit in urma atacului unor boli, daunatori sau seceta) este dirijat la fabric pentru o prelucrare cat mai rapid, petru a evita fenomenul de apridere. In curtea fabricii sunt amenajate platforme de depozitare a sfeclei, a cror capacitate permite funcionarea fabricii cel putin 2 zile. Platformele, construite din beton, cimentate la suprafaa, prezint perei laterali verticali iar fundul lor este prevzut cu o pant de - 10 inspre transportorul hidraulic. Pe fundul platformei sunt prevazui hidrani mobili prin care se orienteaz asupra sfeclei un jet de ap sub presiune de 2 3, atstfel inct sfecla sa fie preluat din stiva i orientat in transportorul hidraulic.

Fig. 6. Transportul sfeclei cu jet de apa. Pentru realizarea unei viteze de transport de l m/s este necesara o cantitate de ap de 400 - 700% fata de greutatea sfeclei, apa refolosindu-se dupa decantare i dezinfectare. Pe transportorul hidraulic principal se prevede : un sistem de reglare a cantitaii de sfecl ce intr in fabric; un prinzator de piatr; un prinzator de nisip; un prinzator de corpuri uoare pentru ndeprtarea impuritailor grosiere pe care le conine sfecla, protejand astfel cuitele mainilor de tiat i asigurnd obinerea unor taiei de bun calitate. Din canalul colector, sfecla este ridicat la maina de splat cu unul din urmatoarele mijloace : roata elevatoare, pompa MAMUT, pompa de sfecla.

Roata elevatoare este folosit pentru ridicarea sfeclei la inaltimi de 10- 16 m, aceasta inaltime depinznd de adncimea canalului colector si diametrul rotii. Pompele de sfecl au avantajul ridicrii sfeclei la inalimi mari, inalimea de ridicare (20 25 m) depinznd de turatie. Acestea prezint dezavantajul unei deteriorri mecanice avansate a sfeclei i, din aceasta cauz, se recomand alegerea acelor pompe ce produc o deteriorare cat mai redus a sfeclei in timpul ridicarii sale la maina de splat. Trasportul sfeclei de zahar se face in acelasi timp i ajutorul trasportoarelor suspendate din incinta fabricii, care trasport sfecla pe platforma de depozitare. Prin cntrire se ine evidena sfeclei intrate in fabricaie de care se ine cont la intocmirea bilantuui zaharului. In laborator se aduce sfecla prelevat la recepie, unde se curaa si se spal, se taie marunt i se determin procentul de zahar din sfecl. Procedeele moderne de cntrire folosesc cntare band, ce cntresc taieii care intr in instalaa de difuzie i inregistreaz automat cantitatea lor.

Fig.7 Splarea si curtirea sfeclei pentru analiza de laborator

Fig. 8Masin de tiat/mrunit sfecla pentru analiza de laborator

Fig.9 Sfecl mrunit luat ca prob pentru determinarea coninutului de zahr

Fig.10 Laborator pentru determinarea coninutului de zahr din sfecl Obs. Pe baza analizelor de determinare a coninutului de zahr din sfecl, se v-a elibera un document/certificat de analiz, care dovedete coninutul de zahr i pe baza cruia productorul sau ranul este pltit.

Fig. 11 transportor suspendat cu band a sfeclei descrcat cu tot cu impuriti ( Bolovani)

Fig. 12 Transportul sfeclei cu impuriti spre separatorul de impuriti( pietre)

Fig. 14. Separator impuritti

Fig. Alt tip de separator de impuriti

Fig.16 Separator de pietre. Sfecla este apoi dirijat la mainile de tiat cu ajutorul unui elevator, un snec de sfecl sau un transportor cu banda. .

Fig. 17. Trasportor inclinat cu band

Transportul sfeclei spalate in fabrica se executa cu o banda de transport inclinata, care aduce sfecla la cntarire sau in buncarele masina de spalat. Sfecla trasportata cu ajutorul apei are si avantajul ca: n primul rand este splat de impuritaile grosiere si trasportata in mainile de separat impuritai vegetale, pietre, nisip, etc.

3.1.2. Splarea sfeclei : - curatirea finala - se face in masini orizontale sau cu duze.
Masinile de spalat - formate dintr-o albie deschisa in care se rotesc 2 arbori pe care sunt montate brate ce asigura inaintarea si frecarea sfeclei - sunt compartimentate astfel: I compartiment - spalarea sfeclei murdare, a noroiului de pe suprafata sfeclei; noroiul se colecteaza intr-un rezervor plasat sub fundul perforat al compartimentului iar apoi este evacuat.

Fig. 18. Spalarea sfeclei in masini orizontale. Trecerea sfeclei dintr-un compartiment in altul se realizeaza prin intermediul unor palete de constructie speciala, care o preiau din compartimentul in care sunt montate si o arunca in urmatorul. Cantitatea de apa necesara spalarii este de 40 - 50% din greutatea sfeclei, iar circulatia apei este in contracurent cu sfecla, astfel incat apa proaspata spala mai intai sfecla mai curata si apoi cea murdara. In fabricile moderne, spalarea sfeclei se executa intr-o sectie separata de fabrica pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe utilaje si a patrunderii in fabrica a infectiei odata cu apele de transport si de spalare. Amestecul sfecla/apa este apoi trecut pe un gratar ce are roiul de a separa apa antrenata sau pe un transportor hidraulic dotat cu un sistem mecanic de indepartare a

apei. Daca nu se indeparteaza apa din sfecla, aceasta poate ajunge in taitei, in proportie de 10% fata de masa acestora, si falsifica bilantul zaharului prin cantarirea sfeclei la intrarea in fabricatie (rezulta un randament de extractie a zaharului mai mic decat cel real).

Fig. 19. Trasportor elicoidal ce transport sfecla spalata. Taierea sfeclei de zahar este o operatie importanta in procesul tehnologic de obtinere a zaharului, prin care se urmareste obtinerea taiteilor subtiri in vederea crearii conditiilor de extractie a zaharului din sucul celular al sfeclei. Masinile de taiat se pot imparti in trei grupe, in functie de tipul sistemului de taiere: masini centrifugale - cutitele sunt montate fix in peretii unui cilindru vertical iar sfecla se misca pe suprafata interioara a acestuia, fiind presata pe cutite de forta centrifuga; masini cu disc - sistemul de taiere il constituie un disc rotitor (mobil) pe care sunt montate cutitele., iar sfecla sta relativ fixa pe acest disc ; masini cu tambur orizontal - cutitele sunt montate pe peretii unui tambur orizontal, iar sfecla este mentinuta relativ fixa in interiorul tamburului cu ajutorul unui dispozitiv special. In fabrica sunt folosite masinile centrifugale si cele cu tambur orizontal. Toate tipurile de masini de taiat trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte : productivitate ridicata; siguranta in exploatare ; sa asigure calitati superioare taiteilor; exploatare usoara si remont ; posibilitate de reglare a productivitatii.

Caracteristicile cutitelor folosite depind de calitatea sfeclei si de instalatia de difuzie folosita, iar tipul cutitelor determina lungimea optima a taiteilor. Aceste cutite sunt montate in dispozitive speciale, denumite portcutit, prevazute pe discul orizontal al masinii de taiat sfecla. Datorita prezentei acestor dispozitive, cutitele pot fi schimbate rapid.

Fig.20. Masini centrifugal cu tambur orizontal In functie de modul de obtinere, cutitele pot fi de doua tipuri : cutite frezate - tip Cizek si Konigsfeld - care, pentru obtinerea taiteilor in forma de V presupune succesiunea cutitelor unul dupa altul, exact in aceeasi pozitie pe suprafata sfeclei care se taie. Se obtin doar 45% taitei cu sectiunea in forma de V; cutite stantate - cutite Goller - confectionate din tabla de otel de compozitie speciala; se monteaza decalat unul fata de cel consecutiv, cu o distanta egala cu 1/2 din deschiderea dintre 2 maxime consecutive pentru a obtine taitei in forma de V. Ambele tipuri de cutite se construiesc in doua variante : nr. l - un dinte complet in stanga nr. 2 - un dinte complet in dreapta pentru a obtine taitei in forma de V.

Fig. 21. Cutite petru taiere taietei. Taiteii sunt fasii de sfecla, de o anumita lungime si forma (in sectiune - forma de V sau jgheab), aprecierea acestora facandu-se cu cifra Silin (cu valori intre 7 -20) ce da indicatii asupra grosimii taiteilor si a suprafetei lor. Cifra Silin reprezinta lungimea, in m, a 100 g taitei.

Fig. 22. Taietei de sfecla. Pentru ca procesul de extractie (difuzie) a zaharului din taitei sa aiba loc in conditii optime, taiteii trebuie sa indeplineasca cateva conditii: sa aiba o grosime determinata;

La defecare, ca si la predefecare, se utilizeaza oxid de calciu (sub forma de lapte de var. Aceasta prezinta urmatoarele avantaje : laptele de var se obtine usor, in instalatii simple; concentratia de Ca(OH) 2 constanta; se pot separa mai usor impuritatile (nisip, pietris) se poate doza mai usor. Dozarea se face in mod automat, in functie de cantitatea de zeama predefecata sau de zeama bruta.

Fig23. Statia de preparare a laptelui de var. Predefecarea - prin tratarea zemii de difuzie cu 0,15 - 0,35% CaO are loc coagularea rapida si masiva a coloizilor. Cantitatea de precipitat coloidal care se formeaza la predefecare reprezinta 0,5 - l% din cantitatea de zeama. Pentru operatiile ulterioare purificarii este necesar ca toti coloizii sa treaca prin punctul izoelectric pentru a coagula, deoarece prin ramanerea lor in zeama ar produce mari dificultati la filtrare, decantare, cristalizare etc. La conducerea operatiei de defecare, in practica trebuiesc respectate 3 etape : adaugarea varului - care se realizeaza inainte de incalzirea zemii datorita solubilitatii mai mari a acestuia la temperaturi scazute; incalzirea zemii la temperatura de defecare, mentinerea zemii in conditiile de temperatura si pH pentru desfasurarea cat mai completa a reactiilor.

In practica, pentru a evita pericolul de peptizare a coloizilor se folosesc defecatoare verticale, cu fundul in forma de trunchi de con, prevazute cu dispozitive de amestecare sau cu instalatii interioare de circulatie fortata.

Fig24. Sirop de zahar.

Fig.25 Cazane de fierbere a siropului de zahr

Astfel, solutia purificata se supune fierberii in statia de vaporizare, unde ea pierde cam 7 - 8 Kg apa/Kg zahar, ajungand la un continut de substanta uscata de ~ 65%. Statiile de concentrare din industria zaharului sunt formate din mai multe aparate, legate in serie, lucrand ne principiul efectului multiplu, prin aceasta urmarindu-se reducerea consumului de abur primar in raport cu cantitatea totala de apa evaporata si a necesarului de apa de racire. In timpul operatiei de concentrare prin vaporizare, zeama suporta modificari chimice care sunt cu atat mai mari cu cat timpul de stationare la temperatura ridicata este mai mare si cu cat zeama este mai putin termostatabila. Ferberea si cristalizarea zaharului Prin fierbere (realizata in aparate vacuum) se urmareste evaporarea in mod gradat a apei din siropul gros rezultat la concentrare, consecinta fiind ca, la un continut de substanta uscata constant - corespunzator unei stari de suprasaturatie -, zaharoza din solutie cristalizeaza. Masa groasa este o suspensie de cristale intr-un sirop intercristalin (sirop mama), ce contine toate impuritatile initiale din masa, puritatea siropului intercristalin fiind inferioara puritatii masei fierte. Siropul mama, din care nu mai este rentabil sa se obtina zahar prin fierbere si cristalizare, se numeste melasa aceasta fiind caracterizata de un continut de s.u. ~ si -50% zahar.

Fig. 26 Aparate de fierbere sub vid.

Fierberea se efectueaza intr-un aparat de vaporizare prevazut cu spatiu pentru fierberea maselor, camera de incalzire (cu abur) si un spatiu de vapori. Conducta de evacuare a vaporilor este conectata la condensator care este legat la pompa de vid. Cresterea cristalelor se realizeaza prin introducerea continua de sirop, care aduce in aparat zaharoza necesara dezvoltarii germenilor. Apa adusa cu siropul trebuie sa fie evaporata, astfel ca siropul-mama este mentinut la o usoara suprasaturatie ( = 1,05 - 1,10), ceea ce impiedica dizolvarea cristalelor deja formate sau nasterea de noi germeni de cristalizare.

Fig. 27 Aparate de fierbere a siropului sub vid(cristalizare) Deci BRTRT656567, in aceasta faza se urmaresc : mentinerea suprasaturatiei siropului-mama la o valoare favorabila cresterii cristalelor, fara formarea altora; introducerea siropului astfel incat evaporarea sa fie direct proportionala cu viteza de depunere a zaharozei pe cristalele existente. In practica, pentru obtinerea unei cresteri rapide a cristalelor se foloseste un sirop de puritate ridicata in etapa de insamantare deoarece, in aceleasi conditii de fierbere, cristalele cresc mai repede la o puritate inalta a siropului. Siropurile de alimentare ale aparatelor vacuum trebuie incalzite cu 3 - 6 C peste temperatura de fierbere a masei din aparate pentru a preveni supraincalzirea sau racirea masei si afectarea suprasaturatiei. Pe masura cristalizarii treptate a zaharului, puritatea siropului-mama scade si aparatul se umple cu o suspensie de cristale intr-un sirop-mama care poarta denumirea de masa groasa.

Fig. 27. Cristalizare a masei groase in primul aparat cu vaccum. Ingrosarea finala sau 'coacerea' masei groase constituie ultimul stadiu al fierberii. Odata umplut aparatul cu masa groasa se intrerupe alimentarea cu sirop si se concentreaza masa pana la o concentratie de 92 - 92,5 Bx. De asemeni, in afara de respectarea concentratiei trebuie urmarita si puritatea siropului intercristalin, respectiv scaderea puritatii realizate prin fierbere.

Fig. 28. Proba din ultimul aparat de fierbere cu vaccum. In ultimul aparat de cu vaccum siropul este de o culoare inchisa deoarece aici se purifica siropul ramas de la celelate aparate. In cazul concentrarii finale se are in vedere ca masa sa nu stagneze pentru a nu favoriza formarea de conglomerate sau nuclee 'false' de cristale Pentru atingerea puritatii cerute a zaharului, solutia-mama nu poate fi epuizata complet intr-o treapta de cristalizare. Continutul de cristale al maselor de produse este corelat cu puritatea si continutul lor de substanta uscata. Cand fierberea este gata, masa groasa se descarca in malaxorul situat sub aparatul de fiert si temperatura scade repede cu 5 - 6 C, ceea ce corespunde la o crestere a suprasaturatiei cu 0,1, creandu-se astfel pericolul formarii fainii. Pentru prevenirea acestei situatii se stropeste masa cu ~ 0,5% apa incalzita cu 3-5 C peste temperatura masei groase, incat coeficientul de suprasaturatie sa se mentina intre limitele 1,03 1,0.

Fig. 29 Malaxoare.

Din malaxor, masa fierbinte se dirijeaza la centrifugare, aparatul vacuum pregatindu-se (spalare cu aburi pentru a indeparta cristalele ramase) pentru urmatoarea sarja.

Fig. 30. Centrifuge.Vedere de sus. Din malaxoare masa groasa se dirijeaza in astfel de centrifuge unde se obtine zaharul pe diferiferite marimi de cristale sortimente etc.

Fig31. Separarea cristalelor in centrifuga.

Din centrifuge cristalele de zahar obtinute sunt dirijate prin transportoarcu vibratii, in cascada de pe un transoprtor pe altul cu benzi este dirijat la ambalare.

Fig. 32 Transportor cu vibratii.

Fig33. Transportor cu banda. Conditionarea si ambalarea se face in saci de rafie si in pungi de hartie de un kg.

Fig. 34. Ambalarea in saci. Dupa ambalare sacii de zahar sunt transportati in depozite tot cu ajutorul transportoarelor.

Fig. 35 Transportor cu banda pentru saci.

Fig. 36. Instalatie de ambalare pungi de hartie.

Fig.37. Baxuri de zahar ambalat in pungi de 1kg.

Dupa ce zaharul este ambalat in pungi de un kg se reambaleaza in baxuri. Un bax contine 10 pungi de 1 kg , si este ambalat cu folie de plastic. Depozitarea zaharului vrac se face in silozul de zahar situat in incinta fabricii.

Fig.38. Silozul de zahar.

Viitori inginerii in industria zahrului

GRUPA E.P.I -16891cei mai tari din facultate