Sunteți pe pagina 1din 13

INGRIJIRI IN IMA Definitie:sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni de miocard determinate de obstruarea brusca a unei artere coronare printr-un tromb sau printr-un spasm prelungit. Etiologie:Ateroscleroza coronariana in 90-95% din cazuri Factori de risc:sedentarism, obezitate, hiperlipemia fumat , stress, varsta. Factori declansatori:effort, emotii, stress, frig mese copioase, pneumonii severe la batrani. mese Simptomatologie:1.Perioada de debut:

Debutul poate fi precedat de o perioada prodromala caracterizata prin crize de angina pectorala. Debutul infarctului este brutal,apare in repaus sau somn si este o perioada critica datorita mortalitatii si complicatiilor.Se caracterizeaza prin:durere localizata retrosternal sau precordial. Are caracter constrictiv(ca o gheara)sau de presiune (ca un corset).Iradiaza in umarul stang, pe marginea cubitala a bratului stang pana la ultimele doua degete sau,,in bratara,,.Poate iradia in epigastru,mandibula, la baza gatului,in coate, in membrul superior drept sau interscapular.Este insotita de senzatia de moarte iminenta, anxietate, agitatie extrema, transpiratii reci. Poate apare dispnee si edem pulmonar acut.Dureaza Intre 30 min si cateva ore.Nu cedeaza la Nitroglicerina. Hipotensiunea apare frecvent indicand socul cardiogen compensate(tahicardie, oligurie,cianoza periferica). apoi decompensat(prabusirea tensiunii arteriale, puls mic, apatie, anurie.) Subfebrilitatea: 38 grade C apare la 12-24ore de la debut si dureaza cateva zile( febra de resorbtie).Semne de iritatie gastrica: dureri epigastrice greata, varsaturi 2. Perioada de stare: Dureaza4-5 sapt starea generala se amelioreaza, febra dispare, tensiunea se normalizeaza.Pot persista dureri precordiale si modificari EKG. 3.Convalescenta: Incepe dupa5-6 sapt si se caracterizeaza prin restabilirea fortei de munca. Complicatii: tulburari de ritm sau de conducere(fibrilatie atriala, flutter, blocuri), insuficienta cardiaca, tromboembolii pulmonare sau cerebrale, moarte subita. Modificari EKG. Infarctul miocardic acut poate evolua cu prezenta undeiQ, sau fara undaQ.Caracteristic apare unda Pardee formata din unda Q profunda si larga=necroza, segmental ST subdenivelat= leziune, unda T negative=ischemie. Conduita de urgenta: Se aseaza bolnavul in decubit dorsal si se interzice orice miscare.Se linisteste bolnavul, se face psihoterapie.Se calmeaza durerea cu Mialgin sau Fortral intramuscular sau intravenous la indicatia medicului. Se permeabilizeaza caile respiratorii superioare, se aspira secretiile.Se instituiePEV cu glucoza5%(NaCl 9 la mie in caz de diabet).Se administreaza HHC in caz de hipotensiune, Xilina de uz cardiologic in caz de aritmii.Transport pe targa de urgenta in terapie pentru coronarieni,in ambulanta care permite monitorizarea si defibrilarea si are posibilitati de reanimare. Conduita la spital: Se trasfera bolnavul in pat cu cat mai putine eforturi din partea bolnavului( fara zdruncinaturi) Se aseaza in pozitie decubit dorsal, va ramane in repaus Absolute.Se asigura un mediu linistit, cu temperature si umiditate optima,se evita vizitele, stresul, .zgomotele. Se monitorizeaza bolnavul:EKG, puls, respiratie,temp., diureza( adaptare la monitor)se noteaza in foaia de obs. Se continuie sau se instituiePEV, pe branula.Se calmeaza durerea cu mialgin 1f Mialgin de 2 ml+8 ml NaCl 9 la mie intramuscular sau intravenous.Se recolteaza probe de laborator HLG, VSH, timp Quick,INR, fibrinogen, glicemie,creatinina Ionograma,CK si CK-MB.colesterol(HDL si LDL),trigliceride.

Se administreaza sedative( Diazepam), antidepresive

(Xanax).Se administreaza tratamentul la indicatia medicului, la pat,in decubit dorsal.In primele 6 ore de la debut se administreaza trombolitice-Streptokinaza, Actilyse.Xilina in bolus pt combaterea tulburarilor de

ritm

Dopamina, HHC,Dextran70.Anticoagulante la 4-6ore:

Heparina(Calciparina, Fraxiparina) Antitermice- Algocalmin.Se asigura alimentatia pasiva a bolnavului La inceput regim hidrozaharat, apoi regim hipocaloric hipolipidic,hiposodat.(alimente semiconsistente, in

Pentru

combaterea socului cardiogen se adm.

mici si dese)apoi alimentatie active la pat in pozitie sezand, cand permite medical.Se asigura deservirea la pat cu plosca sau urinar si se combate constipatia cu

laxative sau clisma uleioasa

bolnavului, schimbarea lenjeriei de pat si de corp, toaleta partiala fara sa fie ridicat.Mobilizarea treptata:

Dupa 48 or ese pot face masaje si miscari passive.Dupa cateva zile poate sta in pozitie sezand, face miscari active.Treptat se poate misca prin camera si merge la

toaleta

Se asigura igiena la pat a

Educatia

sanitara:administrarea corecta a

tratamentului, renuntarea la fumat, alcool, cafea. Regim hiposodat, hipolipidic, bogat in fructe si legume. Controlul colesterolului, tratamentul diabetului Mentinerea tensiunii si greutatii normale.Combaterea obezitatii, exercitii fizice moderate.Evitarea stresului, a eforturilor fizice mari si a frigului.

INGRJ. IN ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA Definitie:Encefalopatia hipertensiva este un sindrom clinic care consta in semen si simptome neurologice cu caracter acut, tranzitoriu determinat de o criza

hipertensiva.Datorita cresterii bruste a tensiunii arteriale se produce vasoconstrictie arteriolara cerebrala, scade fluxul sanguine cerebral ducand la ischemie cerebrala. Ischemia produce fenomenele neurologice de baza ale encefalopatiei hypertensive. Etiologie:Glomerulonefrita acuta, toxemia gravidica (criza de eclampsie), HTA esentiala maligna, Feocromocitomul. Simptomatologie:HTA, cefalee intense, violenta, pulsatila, varsaturi in jet,nealimentare, tulburari auditive ( acufene, hipoacuzie), tulburari de vedere( diplopie, fotofobie, vedere incetosata), ameteli, stare confuzionala, obnubilare, convulsii si chiar coma. Conduita de urgenta:Supravegherea bolnavului in caz de convulsii(evitarea muscarii limbii, protectia, aspirarea secretiilor) si administrare de\Diazepam, scaderea tensiunii arteriale cu adm de hipotensoare, combaterea edemului cerebral cu Manitol 20%, Glucoza 20%, , Furosemid intravenous.Transport de urgenta la spital. Conduita la spital: Monitorizarea tensiunii arteriale EKG, puls.Se continua perfuzia cu Manitol, Glucoza

20% pt scaderea edemului cerebral

hipotensoare si diuretice, hipotensorul de electie este Nitroprusiatul de sodium( Niprid).Se combate anxietatea cu Diazepam, se recolteaza analize.Se supravegheaza functiile vitale si starea mentala a bolnavului. Se face bilantul ingesta-excreta. S e asigura repaus la pat si tratament de intretinere in functie de cauza. Se compenseaza nevoile fundamentale afectate.

Se administreaza

Oxigenoterapie 4-6 l/min.Se combate anxietatea, se linisteste

INGRJ.IN CONVULSII LA COPIL Definitie:Convulsiile sunt contractii involuntare bruste tonice,clonice sau tonico-clonice ale uneia sau mai multor grupe de muschi care apar in abcese si se insotesc sau nu de pierderea cunostinteiConvulsia este un simptom, este un process patologic,nu o boala. Clasificare etiologica:Convulsii febrile:apar in cursul unor afectiuni febrile intre 6 luni-3,5 ani la copil fara antecedente neurologice cu febra peste38 grade, dureaza sub 15 min,este o criza generalizata.Convulsii metabolice: produse prin hipocalcemie-se adm Ca gluconic, hipo/hipernatremie, hipoglicemie, hipercaliemieprin deficit depiridoxina(vit.B6) in alcaloza(cresterea ionilor de bicarbonate) hipoMg. Convulsii de cause infectioase cerebrale:edem cerebral acut infectios, apar in meningite, encefalite.Convulsii din cauza altor boli organice cerebrale:post-traumatice( cand se produce hemoragie intracraniana subdurala),abces cerebral, tumori, hidrocefalie congenitala sau encefalopatie cronica infantile congenitala, tulb circulatorii cerebrale.convulsii din intoxicatii acute:medicamentoase( miofilin, atropine, efedrina, salicilati). organo-fosforice, alcool, monoxide de carbon.Convulsii in epilepsie. Tabloul crizei tipice: Cele mai frecvente forme clinice la copii sunt convulsiile tonico-clonice generalizate care evolueaza in 3 faze:Faza tonica:se instaleaza brusc cu pierderea cunostintei, concomitant apar contracturi tonice,facies palid, ochi”plafonati” capul este in hiperextensie, maxilarele sunt inclestate9 trismus), copil rigid, membrele sunt intepenite, antebrate flectate( pumni stransi, coapse si gambe in extensie) toracele este imobilizat, apare apnee, cianoza.Daca este surprins in ortostatism copilul cade. Durata fazei este de la cateva secunde la cateva zeci de secunde. Faza clonica:Capul se misca ritmic, lateral sau in extensie, musculature fetei se contracta ritmic, globii oculari se misca in toate directiile,pleoapele se palpita, apare midriaza, maxilarul inferior are miscari insotitede scrasnetul dintilor, limba are miscari

de propulsie si poate fi muscata, saliva nu este inghitita si se evacueaza din gura subforma de “spuma la gura”,aceasta este sangvinolenta cand este muscata limba.Membrele executa miscari bruste de flexie, extensie.

a

Conduita la spital: Se recolteaza sange pt ionograma(Na, K,Mg), calcemie, glicemie hemocultura( in puseu febril),uree, hemoleucograma,Se efectueaza investigarea examenului fund de ochi, punctie lombara examen LCRradiografie craniana, EEG, Compuer tomografic, tratament etiologic.

INGRIJ. IN RETENTIA ACUTA DE URINA Definitie:Imposibilitatea evacuarii vezicii urinare datorita unei obstructii mecanice sau datorira perturbarii functionale a contractiei musculare a vezicii urinare sau a sfincterelor uretrale.Apare brusc,fiind un accident trecator, dupa tratament functia renala isi revine.Etiologie: 1.Obstacole mecanice:a. obstacole pe uretra-stricturi uretrale, calculi inclavati in uretra,- tumori, malformatii ale uretrei, rupture de uretra .b Obstacole intravezicale:. calcul sau cheaguri de sange ce astupa colul vezical, tumori in colul vezical, corpi straini intravezical. c.obstacole extravezicale si extrauretrale: adenom sau cancer de prostate, inflamatie acuta a prostatei, prolaps genital avansat, tumori pelvine sau perineale 2.Perturbari functionale- retentii acute, reflexe aparute postoperator dupa interventii abdominale, genitale, dupa rahianestezie,posttraumatic( traumatisme abdominale, genitale, medulare),tumori genitale sau cerebrale, dupa AVC, in come si meningoencefalite. Simptomatologie: glob vezical= tumoare elastica palpabila in hipogastru ce se pune in evidenta prin palpare suprapubiana_ sau prin tuseu vaginal-femeie sau rectal barbate).Se face diagnosticul diferential intre retentia de urina( cu glob vezical si rinichiul formeaza urina) si anurie( nu se palpeaza glob vezical, rinichiul nu formeaza urina iar la sondaj vezical nu apare urina. Durere sub forma de tenesme( senzatie imperioasa de

Respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa.Puls accelerat si slab, Facies vultuos, cyanotic, apara emisia involuntara de urina, materii fecale.Dureaza 1-2 min pana la 10-15 min sau chiar mai mult de o ora. Faza de rezolutie: Contracturile inceteaza, respiratia se normalizeaza, faciesul se recoloreaza, uneori copilul intra in coma urmata apoi de un somn de cateva ore.La trezire are comportament normal, uneori oboseala si confuzie.Pot apare modificari neurologice, trecatoare (pareze, semnul Babinski pozitiv).Alte tipuri de convulsii: exista forme toxice pure( cele mai frecvente)., forme clinice pure, hemiconvulsii uretrali convulsii localizate( crize Jacksoniene), starea de rau convulsive, convulsii evacuare subintrante).Convulsiile nou-nascutului sunt atipice.

Conduita de urgent: Nespecifica:Se asigura securitatea copilului evitand autotraumatizarea( se supravegheaza san u casa, san u se loveasca) Se introduce intre dinti o spatula sau o batista.Se elibereaza caile respiratorii prin aspirarea secretiilor.Se mentine permeabilitatea cailor respiratorii, se aseaza in decubit lateral cu fata usor in jos, se poate introduce pipa Guedel pt a evita caderea limbii in hipofaringe. Specifica: La nou-nascut se adm Diazepam, poate fi adm intravenous lent, diluat cu apa distilata sau intramuscular.In lipsa de Diazepam se adm Fenobarbital strict intramuscular, glucoza 20% intravenous rapid, Ca Gluconic10% intravenos lent, vitaminaB6 intravenos lent, manitol10-20%. La sugar si copilul mare se adm Diazepam intravenous intre 1 si 6 ani. Jumatate fiola peste7 ani, o fiola peste12 ani.In lipsa de Diazapam se adm Fenobarbital la copilul mare strict intramuscular.Nu se asociaza Diazepam

cu Fenobarbital

cerebral se adm manitol, furosemid.In febra se adm antitermice (paracetamol, algocalmin, supozitoare, solutie).Sunt contraindicate Impachetarile.Se supravegheaza functiile vitale( puls, resp,TA, temp).,

In

caz de hipocalcemie se adm Ca gluconic.In caz de edem

urina) localizata in hipogastru.Paloare, transpiratii, anxietate. Conduita de urgenta: Sondaj vezical de evacuare a a vezicii urinare cu respectarea masurilor de asepsie( sonda Foley, Nelaton).Nu se evacueaza brusc si total continutul vezicii urinare datorita pericolului de contractare brusca si aparitia hemoragiei.In cazul traumatismelor cu rupture de uretra, tumori uretrale, stricturi sau calculi

se poate practica punctia vezicii urinare pt

Se rad pilozitatile, se dezinfecteaza, se aseaza boln. in decubit dorsal, se executa de medic suprapubian, se panseaza steril dupa punctie, se poate adapta un cateter intravezical pt drenaj mai indelungat. Accidente: perforare de instestin.Dupa montarea sondei urinare se recolteaza urina pt examene de laborator.Dupa rezolvarea urgentei se investigheaza bolnavul in functie de anamneza si se acorda ingrijiri adecvate.

Culoarea tegumentelor, semen neurologice, starea de constienta, se face

Toaleta partiala, schimbarea lenejeriei in caz de emisiune involuntara de

Scaun sau urina

Se

transporta la spital.

INGRJ. IN CRIZA DE ASTM BRONSIC Definitie:Sindrom clinic caracterizat prin crize de dispnee paroxistica expiratorie provocate de bronhospasm.Bronhospasmul este datorat contractiilor musculaturii, edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.Acestea duc la obstrctie bronsica ce opreste eliminarea aerului in expiratie.Etiologie: Factori determinanti si predispozanti:1Factori alergeni(astm extrinsec) praf, polen insecte, par sau puf de animale, alergeni alimentari.(albus, carne,oua,capsuni), medicamentosi(penicilina, algocalmin),detergent miros de tei.2Factori infectiosi(astm intrinsic):

bronsite cronice, sinuzite, rinite. 3Factori declansatori: poluanti atmosferici, fumatul, hematemeaza efortul fizic, frigul, ceata, stresul. Simptomatologie:Debutul crizei de astm este brusc, Mai ales noaptea, fiind precedat de o stare prodromala. Prodroma consta in stranut, rinoree,tuse uscata, lacrimare, prurit al pleoapelor.Criza de astm se caracterizeaza prin:dispnee expiratorie, cu expir prelungit, suierator(Weezing), bradipnee, tuse urmata de expectoratie mucoasa, filanta si eliberatoare.Bolnavul sta in ortopnee(sezand la marginea patului, cu mainile sprijinte de pat, cu capul in hiperextensie), anxietate-faciesul exprima spaima:ochii injectati, exoftalmici, nari dilatate, gura deschisa, jugulare turgescente.Tegumente palide, cenusii, cu transpiratii reci.Hipersonoritate pulmonara, murmur vesicular diminuat, raluri sibilante.Criza dureaza intre 15 min si 3 ore si se termina brusc cu eliminarea sputei (vascoasa, gri-albicioasa, perlata). Diagnostic diferential:Se face diagnosticul diferential al crizei de astm cu:Astmul cardiac- dispneea este inspiratorie cu polipnee, tahicardie.Edemul pulmonary acut:cianoza, expectoratia este spumoasa, rozata. Starea de rau astmatic-crize prelungite, violente, durand peste 24 de ore, cu asfixie, polipnee, fara expectoratie. Conduita de urgenta: Se aseaza bolnavul in pozitie sezand. Se adm:bronhodilatatoare- Miofilin, antispastice-Papaverina simpaticomimetice(la astmaticii cunoscuti):Astmopent, Berotec,Alupent spray, contraindicate la hipertensivi, coronarieni,hipertiroidimie. Conduita la spital: Se continua adm de Miofilin inravenos Lent, 5 minute, pt a preveni tulburarile de ritm. Oxigenoterapie6 -8l /min, umidificat.Se adm HHC intravenous cand criza nu cedeaza la Miofilin.Se continua adm de simpaticomimetice sub forma de inhalatii, sublingual. Se monitorizeaza functiile vitale.Se asigura suportul psihic al pacientului.Este ajutat in satisfacerea nevoilor fundamentale.

INGR. PAC.CU HEMOPTIZIE Definitie:Hemoptizia este hemoragia exteriorizata provenita din caile respiratorii.Etiologie:tuberculoza pulmonara, bronsiectazia sau bronsita cronica, cancer bronhopulmonar, stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca, anevrismul aortic,traumatisme toracice si pulmonare., afectiuni cardiovasculare, intoxicatii.Simptomatologie: caldura retrosternala,

senzatie de gadilare a laringelui, gust de sange in gura, tuse iritativa care expulzeaza sangele-sangele expectorat este de culoare rosu deschis, aerat, spumos, uneori amestecat cu mucus sau secretii mucopurulente.In hemoragiile medii si masive bolnavul este palid, anxios, transpirat, are tahicardie, tahipnee, hipotensiune

arteriala

Diagnostic

diferential:Se face cu

( sange negru, macerat, cu resturi alimentare), epistaxis, gingivoragii).Conduita de urgenta:Repaus absolute la pat, semisezand, in camera aerisita, cu temp.18-20 grade. repaus vocal absolute( vorbeste prin semen), se invata pacientul sa respire lent si profound, p enas.Punga cu gheata pe regiunea sternala, sau pe zona de unde se stie k sangereaza( effect vasoconstrictor).Se administreaza lichide reci, chiar cu gheata, in cantitati mici si repetate. Se supravegheaza functiile vitale.In hemoragiile mari ( stenoza mitrala) se face ligature celor 4 membre(cate 3 alternative) cu garou, cate 20-30 min, pt a diminua circulatia de intoarcere.Degarotarea se va face progresiv lent, pt a nu mari brusc circulatia de intoarcere spre inima.Se instaleaza o linie venoasa de intretinere, cu glucoza 10-20%.Se administreaza hemostatice intravenos Etamsilat, Fitomenadion( vit K),Adrenostazin,Vit.C Ca gluconicSe combate tusea cu codeine, Calmotusin. Se mobilizeaza minim bolnavul, se trasporta de urgenta la spital.Conduita la spital: Se continua perfuzia de solutii hipertone( glucoza 10-20%, NaCl 58 la mie) si hemostatice, tratament etiologic.Se recolteaza analize:

grup se sange,Rh, hemoleucograma( hematocrit si hemoglobina), glicemie.Se adm.sange izogrup, izoRh proaspat, in cantitati miciNu se adm preparate preparate morfinice( dau pareza bronsica si retentia sangelui in bronsii) Bolnavul va sta in repaus la pat, mobilizare minima.Va fi deservit la pat cu plosca sau urinar.Se asugura igiena, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, toaleta partiala.La spital se pot efecctua manevre ca:producerea artificiala de emfizem subcutanat, producerea de pneumoperitoneu, producerea de pneumotorax artificial, sangerare 400-500 ml in stenoza mitrala.In functie de etiologie se indica tratamnet chirurgical de urgenta: traumatisme toraco-pulmonare, cancer bronsic, chist hidatic, eroziuni arteriale.

INGRJ.IN EDEMUL PULM.AC Definitie: inundarea brutala a alveolelor pulmonare cu un transsudat sangvinolent, necoagulabil din capilarele pulmonare datorita cresterii presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare sau datorita cresterii permeabilitatii membranei alveolo- capilare.Etiologie:Edem pulmonar acut cardiogen si lezional.Edem pulmonar acut cardiogen(hemodinamic) apare in: insuficienta ventriculara stanga, infarct miocardic acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cardiopatii valvulare, tulburari de ritm paroxistice.Edemul pulmonar acut lezional apare in:

intoxicatii cu clor, benzen, monoxid de carbon, organofosforice, infectii pulmonare:gripa, bronsiolita, pneumonii, cause neurologice:traumatisme cranio-cerebrale, accident vascular cerebral, abces cerebral, tumori,encefalite hepatice acute, cause iatrogene:hipervolemie prin supraincarcarea sistemului vascular prin perfuzii, transfuzii.Edem pulmonary acut la inecati.Edemul pulmonar acut in uremia.Edemul

pulmonar acut in alveolita de deglutitie la copii,, etilici, comatose. Simptomatologie:debut brusc cu:dispnee severa, respiratie polipneica, zgomotoasa, ortopnee, insuficienta respiratorie, anxietate extrema,transpiratii, cianoza, tuse uscata initial apoi cu expectoratie spumata, rozata, aerate caracteristica, tensiunea arteriala normala, crescuta sau scazuta, tahicardie, turgescenta jugularelor.Conduita de urgenta:pozitie sezand, cu gambele atarnand.Permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor.Aplicarea garourilor la radacina a trei member, fara a comprima arterele, si din zece in zece minute

se muta un garou la al patrulea membru

se face progesiv.Metoda scade circulatia de intoarcere si contribuie la decongestionarea circulatiei pulmonare. Oxigenoterapie pe sonda nazala, oxigen umidificat cu 2/ 3 apa distilata+ 1/ 3 alcool, aerosoli cu bronhodilatatoare, la nevoie intubatie orotraheala si respiratie artificiala. Conduita la spital In edemul pulmonar acut cardiogen: 1. cu tensiune arteriala normala sau crescuta se adm diuretice:

Furosemid intravenos, digitalice si Nitroglicerina la coronarieni, hipotensoare in caz de hipertensiune arteriala, venesectie emisie de sange 300-500 ml (nu se face in infarctul se miocardic acut, ateroscleroza), Mialgin, Atropina, intubatie orotraheala si ventilatie mecanica. 2.cu tensiune arteriala scazuta: se aseaza bolnavul in decubit dorsal( nu se adm. hipotensoare, nu se face emisie de sange). In edemul pulmonary acut lezional. 1.EPA din intoxicatii: se scoate bolnavul din mediul toxic, adm de antidote, ventilatie artificiala.EPA de origine infecioasa:se adm HHC intravenous, antibiotice, tonicardiace, oxigenoterapie, emisie de sange 300-500 ml. EPA de origine neurological:se adm diuretice osmotice(Manitol), Furosemid, emisie de sange 300-500 ml, tratament etiologic. EPA prin hipovolemie( iatrogen): Furosemid intravenous, emisie de sange 300-500ml. EPA la inecati:intubatie orotraheala, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica, oxigenoterapie 10-12 l/ min, la inecati in apa dulce se face emisie de sange se adm Furosemid, la inecati in apa sarata se corecteaza hipovolemia cu Dextran 70( nu se face sangerare si Furosemid) calculi. EPA la uremici:oxigenoterapie, aerosoli, se adm tonicardiace, Aplicare de garouri, hemodializa. EPA in bronhoalveolita de deglutitie: respiratie asistata.

Scoaterea garoului

INGRJ.IN COLICA BILIARA Definitie:Colica biliara( veziculara sau hepatica) reprezinta o durere acuta violenta, localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept, survenita in cadrul colecistopatiilor litiazice sau nelitiazice. Etiologie:litiaza biliara=prezenta calculilor in vezicula biliara sau in caile biliare intra si extra hepatice. colecistita acuta= inflamatia acuta a peretilor veziculei biliare datorate obstructiei canalului cistic( litiaza cistica), colecistita cronica= inflamatia cronica a veziculei biliare secundare unor focare cronice la distanta, diskinezii biliare= tulburari ale motricitatii veziculei biliare,. angiocolite= afectiuni inflamatorii ale cailor biliare intra si extra

parazitozele intraveziculare= giardioza Simptomatologie: durere datorata contractiilor spastice reflexe ale veziculei biliare sau cailor biliare urmate de cresterea presiunii in arborele biliar.Apare dupa mese colecistochinetice( prajeli maioneza, smantana) postprandial tardiv.Apare in epigastru sau hipocondrul drept, accentuandu-se progresiv.Iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea dorso-lombara, scapulara si umarul drept Are caracter colicativ.Este exacerbate de respiratia profunda.Dureaza cateva ore, cedeaza brusc sau lent.Greturi si varsaturi alimentare apoi bilioase. Icter- prin edem sau spasm al sfincterului Oddi Frison si traspiratii abundente( infectii ale cailor biliare).Febra (colecistite acute, angiocolite bacteriene).Semne locale: semnul Murphy pozitiv= durere la presiunea pe punctual cistic cand bolnav tuseste sau respire adanc. Conduita de urgenta:

Repaus la pat, la domiciliu.regim alimentar hidrozaharat.Se adm antispastice( No-spa, Piafen, Scobutil) intramuscular si analgetice( Algocalmin) intramuscular.Se combat varsaturile cu Metoclopramid intramuscular.In colicile biliare cu varsaturi abundente si tulburari hidroelectrolitice

indica internarea in spital. Conduita la spital; Se asigura conditii de mediu, repaus la pat. Se recolteaza analize in urgenta: sange: bilirubinemie, hemoleucograma, ionograma,TGO-TGP, amilazemie, glicemie, uree., urina:pigmenti biliari, urobilinogen.Se calmeaza durerea cu antispastice parenteral- Scobutil,No-spa,Piafen,Atropina. analgezice-Algocalmin, Fortral, nitroglicerina- sublingual sau injectabil( reduce spasmul sfincterului Oddi si hipertonia veziculei biliare) Mialgin- parenteral nu produce spasmul musculaturii netede.Nu se adm Morfina-produce spasmul sfincterului Oddi si al cailor biliare.Se combat varsaturile cu Metoclopramid, Emetiral parenteral.Se efectueaza echografia hepato-biliara care evidentiaza morfologia colecistului sau

Regim alimentar hidrozaharat( ceai). Se combate infectia cu antibiotice( Ampicilina, Penicilina) intra muscular, intravenous.Se combat tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice in functie de ionograma, si de pierderi.Se calmeaza inflamatia locala prin aplicarea de punga cu gheata pe

INGRJ.IN SOCUL SEPTIC Socul este un sindrom clinic grav caracterizat prin scaderea brusca a debitului cardiacsi instalarea insuficientei circulatorii acute avand ca expresie clinica prabusirea tensiunii arteriale.Socul este o reactie organica decompensate ca raspuns la actiunea

unui agent agresiv.Ca urmare se produce o perturbare

a circulatiei si a proceselor metabolice la nivel

tisular= anoxie tisulara, ce duce la leziuni celulare. Socul septic se produce in urma patrunderii bruste in circulatie de bacterii si toxinele acestora in cantitati mari ce determina instalareainsuficientei vasculare acute. Socul septic este un sindrom de raspuns inflamator systemic. Se mai numeste soc bacterian, septic.Etiologie: Apare in infectii cu poarta de intrare urinara, genitala, biliara, pulmonara, digestive sau meningeala. 1. soc septic gram negative: cel mai grav si mai frecvent, apare in infectii cu Escherichia Coli, Klebsiella, Proteus, Salmonela. 2.soc septic gram pozitiv: mai rar si mai putin grav, apare in infectii cu stafilococi si streptococi. Simptomatologie: Caracteristica este prezenta unei infectii locale sau generale cu hipotensiune.Stadiul I- perioada de hipotensiune calda( soc compensate) febra, frison, hipotensiune arteriala, tegumente calde, uscate, palide, tahicardie, tahipnee, anxietate. Stadiul II- perioada de hipotensiune rece( soc decompensate )tulburari psihice, tahipnee, tahicardie, hipotensiune arteriala, tegumente reci, umede si cianotice, oligoanurie, somnolenta. Stadiul III- perioada de soc ireversibil:hipotermie stupoare, confuzie, coma, prabusirea tensiunii arteriale, tulburari metabolice si exitus. Conduita de urgenta: controlul

functiilor vitale:tensiune arteriala, puls, respiratii, temperature. La nevoie intubatie orofaringiana cu pipa Guedel si respiratie artificiala. Oxigenoterapie 8-10l/ min.Combaterea hipovolemiei prin instituire de PEV cu Glucoza 5% sau NaCl 9 la mie. Recoltare de grup de sange si Rh apoi adm de Dextran, HHC. Transport de urgenta la spital in trendelunburg. Conduita la spital: Internare in ATI, monitorizarea functiilor vitale:tensiune arteriala, puls, respiratie, temperature, diureaza EKG, pulsoximetrie si supravegherea bolnavului.Combaterea Hipovolemiei prin perfuzare de Dextran, plasma, sange, solutie Ringer,Glucoza 5%,NaCl 9 la mie.Combaterea acidozei cu Bicarbonat de sodiu 84 la mie.oxigenoterapie 8-10 l/ min. Recoltare de analize de sange, recoltare de produse biologice

si patologice pt izolarea germenilor patogeni cauzali:

hemoculturi, uroculturi, secretii vaginale, puroi, sputa, exudates

si antibiograma.Camera aerisita, linistita, aer umidificat,

incalziore constanta.Tratament cu anitbiotice intravenous sau in perfuzie, initial cu spectru larg apoi conform antibiogramei. Adm de Dopamina, HHC, antitermice.Adm de Heparina in caz de coagulare intravasculara diseminata.Tratament chirurgical pt indepartarea sursei de infectie, deservire la pat, compensarea nevoilor fundamentale afectate.

glucoza5%

hipocondrul drept.Se combate agitatia prin adm de sedative: Diazepam ( barbiturice).Daca dupa 24-36 de ore fenimenele nu cedeaza se indica tratament chirurgical.

INGRJ.IN SOCUL ANAFILACTIC Socul este un sindrom clinic grav caracterizat prin scaderea brusca a debitului cardiac si instalarea insuficientei circulatorii acute avand ca expresie clinica prabusirea tensiunii arteriale.Socul este o reactie organica decompensate ca raspuns la actiunea unui agent agresiv.Ca urmare se produce o perturbare

a circulatiei si a proceselor metabolice la nivel tisular, anoxie tisulara ce duce la leziuni celulare.Socul anafilactic se datoreaza introducerii in circulatie a unor substante straine care produc o reactie antigen anticorp, cu eliberare de histamine, care produce o vasodilatatie periferica masiva si apoi colaps.In socul anafilactic se produce o exudare mare de lichid de interstitiu care alaturi de vasodilatatie determina prabusirea tensiunii arteriale ce poate duce la exitus. Etiologie:Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice la: medicamente, alimente, substante chimice, intepaturi de insecta, adm de seruri. Simptomatologie: debut brusc dupa adm substantei, cu stare de rau general, semen cutanate: eruptii, eriteme difuze, prurit, edem al fetei, edem palpebral, transpiratii reci, tulburari respiratorii: dispnee cu tahipnee, edem laringian, respiratie suieratoare data de bronhoconstrictive, insuficienta respiratorie acuta. tulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala, cianoza periferica, tahicardie, tulburari digestive:

greturi, varsaturi, diaree, dureri abdominale, tulburari neurologice: anxietate, vertij, acufene, convulsii,coma, tulburari renale: oligurie pana la anurie.Conduita de urgenta: Scoaterea pacientului de sub influienta agentului etiologic: intreruperea adm medicamentului sau serului.Aplicarea de garou, respectand regulile de aplicare a garoului, deasupra intepaturii de insecta sau deasupra locului injectiei pt stoparea reactiei generale.Pozitie trendelenburg pt a asigura irigarea cerebrala si a preveni ischemia si leziunile cerebrale.Adm de adrenalina-medicament de electie,o fiola de Adrenalina 1 mg+ 10 ml ser fiziologic Se poate adm subcutanat, in jurul locului inocularii ( efect antihistaminic local), intramuscular sau

intravenous lent

Pt

reechilibrare volemica se instituie

PEV cu Dextran 70.( substituient coloidal de plasma) 500-1000 ml si Glucoza5% cantitate dubla sau tripla. oxigenoterapie 6-8 l/ min pe sonda nazala.Controlul functiilor vitale:tensiune arteriala, puls, respiratie, temperature.Se adm la indicatie:cortizon: HHC 250 mg pana la maxim 1000 mg inravenos sau in perfuzie. Miofilin I f intravenous, lent in caz de bronhoconstrictie Ca gluconic intravenous sau in perfuzie.Conduita la sp:

internare in sectia de terapie intensive, se continua combaterea hipovolemiei prin perfuzarea de

ser fiziologic, Dextran70. oxigenoterapie, recoltare de analize. Adm de antihistaminice, Adrenalina. Se monitorizeaza tensiune arteriala, puls, respiratie, diureza,EKG, pusoximetrie, starea generala a boln. In caz de edem glotic se practica traheostomie de necessitate.In caz de bronhospasm sau laringospasm se practica intubatie orotraheala si ventilatie artificiala. sigurarea microclimatului, deservire la pat,compensarea nevoilor afectate.In caz ca tensiunea arteriala se mentine

scazuta se adm Dopamina.Tratament cu antihistaminice cu efect preventive.

Sindromul de deshidratare acuta la copii (SDA) Definitie:Tulburare a echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic datorita pierderii unei mari cantitati de apa si electroliti ducand la o scadereacuta in greutate(5-10%) in timp scurt de 24-48 de ore si cu agravarea starii generale.Clasificare: Deshidratarea poate fi: 1.deshidratare izotona( izonatremica), pierderea de sodium si de apa este in cantitati egale, apare in gastroenterite acute. 2. deshidratare hipotona-extracelulara( hiponatremica), Pierderea de sodiu este mai mare decat cea de apa, apa trece din sectorul extracelul spre sectorul intracellular. Apare colaps precoce 3. deshidratare hipertona- intracelulara (hipernatremica), pierderea de apa este mai mare decat de sodiu, apa fuge din sectorul intracellular spre sectorul extracelular.Sindromul de deshidratare acuta prezinta 3 forme clinice: a. SDA usoara- fara semen de deshidratare, pierderea in greutate este sub 5%. b. SDA medie- apar manifestari digestive si semne de deshidratare acuta, pierderea in greutate este intre 6-9%. c. SDA grava-apar semne digestive si de deshidratare severa si semne neurologice( convulsii), pierderea in greutate este peste 10%.Etiologie: Deshidratarea acuta apare cu atat mai frecvent cu cat copilul este mai mic.Deshidratarea se poate produce prin: pierderi hidroelectrolitice crescute din cauza:

a.digestive: prin varsaturi sau diaree, in intoxicatii, boli infectioase, stenoza pilorica. b. renala:in insuficienta renala, diabet adm excesiva de diuretice. c. cutanata si pulmonara: prin transpiratii abundente si perspiratie in arsuri, caldura excesiva, hipertermie, bronhopneumonie, soc caloric. 2. insuficienta de aport prin: erori dietetice prin supra sau subalimentatie( anorexie) abolirea deglutitiei, coma 3. translocatia de lichide intre sectoarele intra si extracelulare, fara pierdere ponderala in: ascita, edeme, ileus paralitic Cauzele cele mai frecvente ale SDA sunt:toxicoza (forma clinica cea mai grava a tulburarilor de nutritie si digestie a sugarului) , gastroenterite acute, cetoacidoza diabetica, boli febrile, arsuri. Simptomatologie:Deshidratarea intracelulara( hipertona) SDA medie: starea generala se altereaza progresiv, neliniste, agitatie, sete vie, febra de deshidratare, tegumente si mucoase uscate, buze si limba arse, facies cu obraji excavati, ochi incercanati si infundati in orbite, nas ascutit, pliu cutanat lenes( consistenta ’’ de coca’’), lacrimi reduse, fontanela anterioara deprimata, bilioase tahipnee, tahicardie, oligurie, urini concentrate, tensiune arteriala de moderat scazuta Deshidratare extracelulara( hipotona) SDA grava:

debut brusc, starea generala se altereaza rapid, apatie, letargie, colaps, coma, absenta setei, refuzul lichidelor, buze si limba uscate, extremitati reci, cianotice, facies imobil, privire fixa, pliu cutanat persistent, lacrimi absente, oasele craniene infundate la suture, fontanela anterioara deprimata, tahicardie( 180-200 / min., anurie, tensiunea arteriala foarte scazuta. Conduita de urgenta: In deshidratarea usoara si moderata: se face reechilibrare hidroelectrolitica cu Gesol- 1 pachet la 1 l apa fiarta si racita- contine NaCl, KCl, glucoza, inflamator bicarbonate de sodium.In lipsa se da ser glucozat 5% + ser fiziologic. Hidratarea se face cu cantitati mici de lichide si frecvent- 5 ml / min, abdomen chiar daca nu exista varsaturi. Cand varsaturile diminua, se adm cantitati mai mari de lichid. Se incearca stabilirea greutatii anterioare imbolnavirii si se calculeaza necesarul de lichide conform varstei si pierderile din scaun si varsaturi. Necesarul de lichide la sugar se considera 150-200 ml / kilocorp/ 24 ore. Se imparte in 7-10 mese pe zi

realimentarea cu alimente de tranzitie( supa de morcovi, mucilagiu de orez), si lapte dietetic, sugarul alimentat natural va fi pus la san la cerere Salon cu temperatura si umiditate optima. compensarea nevoilor fundamentale afectate

INGRJ. IN PANCREATITA ACUTA Definitie: Sindrom abdominal grav datorat autodigestiei pancreasului, determinate de actiunea enzimelor propii si revarsarea acestora in sange ( amilaza si lipaza crescute in sange si urina). Clinic se caracterizeaza prin durere abdominala acuta violenta si uneori stare de soc. Pancreasul este o glanda cu dubla secretie: exocrine- secreta fermentii digestive( amilaza, lipaza, tripsina) care se varsa prin sfincterul Oddi in duoden), endocrina -elaboreaza insulina si glucagonul cu rol in metabolismul glucidic( insulele lui Langerhans) Etiologie:litiaza biliara( coledociana), obstructia canalului pancreatic sau a ampulei Vater( calculi, tumori, inflamatii), consum excesiv de alcool, modificari ale vaselor pancreatice, cauze toxice ( intoxicatii cu ciuperci), factori metabolici( diabet, hiperlipemia, hipercalcemia, obezitatea), infectii, traumatisme, ulcer duodenal. Fiziopatogenie:

pancreatita debuteaza cu edemul accentuat al pancreasului urmat de leziuni hemoragice si necroza consecutive rezultand un revarsat sero- sangvinolent.Pancreatita poate fi edematoasa edem si inflamatie) sau hemoragica( hemoragie si necroza).Comcomitent apar revarsate regionale (peritoneale, pleurale) si stare de soc(hipotensiune arteriala, hipovolemie)apoi insuficienta respiratorie acuta sau insuficienta renala acuta. Simptomat:

debut brusc, durere continua, de intensitate mare caracterisitica “in bara” situate in etajul abdominal superior( supraombilical), cu iradiere in spate si mai rar hipocondrul si umarul stang, pozitie antalgica( ghemuind, apasand cu antebratele regiunea dureroasa), varsaturi(alimentare,

hemoragice)meteorism, greturi, sughit, tulburari

transit( constipatie, ileus dinamic)anxietate, facies vultuos, stare de soc in forme grave: paloare, extremitati reci, transpiratii, tahicardie, tahipnee, hipotensiune arteriala, in formele necrotice apar pe abdomen pete cianotice. Diagnostic diferential :

cu ulcer perforat si abdomenul acut chirurgical. Conduita de urgenta: Nu se adm nimic peros,Nu se adm Morfina sau Mialgin( produc spasmul sfincterului Oddi si mascheaza procesul

acut), se calmeaza durerea cu analgetice- Algocalmin, se aplica punga cu gheata pe

se pune sonda gastrica pt aspiratie continua si spalaturi gastrcie cu bicarbonate, se instituie perfuzie cu glucoza5% sau sol. macromoleculara Dextran(recoltare de grup sanguine), transport de urgenta la spital. Conduita la spital: Internare in

Se pot adm lichide si prin gavaj( gastrocliza= perfuzie pe sonda gastrica) In deshidratarea severa: ( > de 10%).Se adm intravenos Dextran70, lent, 15 ml/ kilocorp in 10-15 min.Transport de urgenta la spital. In timpul transportului se vor urmari functiile vitale( puls, temperature, respiratie, diureza), aspectul tegumentelor, semen neurologice. Conduita la spital: Recoltare de analize: ionograma(Na, K,Ca,Mg), Proteine totale, HLG cu hematocrit si hemoglobina,Ph sanguine, uree, glicemie.Examen de urina, examen coprocultura, instalarea PEV cu solutie Ringer, ser fiziologic, glucoza5%, bicarbonat de sodium 8,4% si se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice in functie de rezultatele de laborator.Tratament: antibiotice in etiologia infectioasa, simptomatice;Metoclopramid( combaterea varsaturilor, antitermice Masurarea functiilor vitale, evaluarea curbei ponderale la 6 ore, INGRJ. IN HDS Definitie: Hemoragia digestive superioara( HDS) este sangerarea care are loc in esofag, stomac duoden, jejunul proximal si se exteriorizeaza prin varsaturi= hematemeza si/ sau scaun= melena.Hematemeaza= sange eliminate din stomac, de culoare de la rosu deschis (hemoragie masiva,fulgeratoare), pana la rosu cu cheaguri sau brun inchis( ca drojdia de cafea) cu resturi alimentare=sange digerat.Hematemeza apare brusc cu greata, senzatie de greutate epigastrica, slabicune, ameteli, transpiratii, anxietate. Melena= scaun negru ca pacura, lucios,cu miros specific( sange digerat) pana la sange rosu deschis nedigerat, hemoragie masiva din intestine care declanseaza un transit exagerat), Melena apare cand in intestinal superior patrund cel putin 50-80 ml sange Gravitatea unei hemoragii nu de pinde numai de cantitatea de sange pierdut ci si de rapiditatea pierderii.Clasificare:

Dupa cantitatea de sange pierdut:1. HDS mica-se pierd pana in 250 ml sange si nu apar efecte sistemice.2. HDS moderata: se pierd intre 250-1000 ml sange, tensiunea arteriala nu scade semnificativ, hemoblobina> 10 gr/ dl evacua, 3.HDS masiva- pierderile sunt mai mari de 1000 ml, hipoTA hemoglobina<8 g/ dl, soc hemoragic. Etiologie: Boli ale esofagului : varice esofagiene,tumori,ulcer peptic al esofagului,diverticul esofagian,hernie hiatala.Boli ale stomacului si intestinului:ulcer gastric si duodenal in 80% din cazuri, ulcer de stress,gastrite hemoragice,tumori, varice gastrice,traumatisme.Boli ale intestinului. Hipertensiune portala( ciroza hepatica).Boli de sange si boli Ale vaselor.Boli ale organelor invecinate: anevrisme, tumori. Simptomatologie: In hemoragiile digestive mici-semne clinice absente, sau uneori slabicune, transpiratii reci,hipotensiune arteriala.Iin hemoragiile digestive moderate-tahicardie, ameteli, hipotensiune arteriala, lipotimie, nu apar in clinostatism. In hemoragiile digestive massive-paloare anxietate, extremitati reci, transpiratii reci, puls rapid si filiform, sete intense, adinamie, hipotensiune arteriala, pierderea cunostintei. Diagnostic diferential se face cu: hemoptizia( hemoragie provenita din caile respiratorii- sange rosu deschis, aerat), epistaxis( hemoragie din fosele nazale) gingivoragii, hemoragia mucoasei bucale( sange inghitit si apoi eliminate prin varsaturi sangvinolente), anorectoragii(hemoragii provenite din rect sau anus- sange rosu nedigerat, proaspat). Scaune modificate la culoare datorita unor medicamente( pe baza de bismut ,fier, carbune)sau alimente( afine).Conduita de urgenta:

repaus strict la pat, fara perna, in hemoragiile massive pozitie Trendelemburg, se interzice orice efort fizic, linistirea bolnavului, Psihoterapie, se face toaleta cavitatii bucale, cu capul intr-o parte, Perfuzie cu ser fiziologic sau glucoza5%, cu hemostatice, Supravegherea functiilor vitale( tensiune arteriala, puls), transport de urgenta la spital si internare in ATI. Conduita la spital: repaus total la pat, monitorizarea functiilor vitale( pe monitor sau la o ora)- tensiune arteriala, puls, respiratie, temp.,aspiratie gastrica, diureza, si bilant ingesta-excreta., recoltare de analize in urgenta:hemoleucograma cu hematocrit si hemoglobina, grup de sange si Rh, teste de coagulare, TGO-TGP, uree, ionograma,azotemie,din scaun se face proba Adler, Se aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica, se face reechilibrarea

ATI,repaus la pat, monitorizarea functiilor vitale ( tensiune arteriala, puls, respiratie, temperature, diureza,aspiratie gastrica)recoltare de analize in urgenta-sange:amilazemie, HLG,VSH,ionograma, Bilirubinemie, fosfataza alcalina,TGO-TGP, glicemie, calcemie, uree, din urina:amilazurie, glicozurie, se efectueaza radiografie abdominala pe gol,ecografie pancreas,colecist, ficat, cai biliare. calmarea durerii cu Atropina,Mialgin,Fortral,nitro glicerina, oxigenoterapie si combaterea socului (HHC,Dextran,Dopamina)se adm inhibitori ai tripsinei(Trasylol),Quamatel,antispastice,antibiotice ( in infectii) reechilibrare hidroelectrolitica si INGRIJI.IN COLICA RENALA ( NEFRETICA) Definitie:Sindrom dureros, acut provocat de spasmul musculaturii cailor urinare superioare cu iradiere uretero-vezico-genitale.Spasmul se se datoreaza migrarii unui calcul sau inflamatiei urogenitala( rar) Etiologie: litiaza renala-calculii din cavitatile renale care migreaza pe ureter sau uretra produc spasmul musculaturii caliceale, bazinetale, si ureterale, musculature cailor urinare se contracta pt a evacua calculul. Inflamatii urogenitale( pielonefrita, pionefroza, TBC renal)- prin inflamatie si obliterare ureterala cu mucus si puroi sau datorita tumorilor renale- prin compresiune.Simptomatologie:-durerea are sediul in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica de-a lungul ureterului spre organele genitale externe si radacina coapsei.Este intense, profunda si are character de rupture, torsiune, arsura.Poate fi continua, vie sau apare sub forma de crize.Se accentueaza pe masura ce se aduna urina in calice si basinet si nu se mai poate

provocand hipertensiunea locala.Se intensifica la

atingerea zonei lombare- semnul Giordano-la tuse,

stranut, miscari

cu membrul inferior flectat pe abdomen.Anxietate, neliniste, agitatie.Disurie, polakiurie, tenesme vezicale prin retentie de urina sau uneori anurie. Hematurie macroscopica( la sfarsitul colicii apare poliurie cu urini clare).Greturi, varsaturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal(diagnostic pozitiv cu abdomenul acut)Bolnavul este palid, transpirat, cu extremitati reci, tahicardic, uneori febril.In forme grave apar hipotensiunea arteriala, lipotimie,stare de soc, convulsii la copil, delir la adulti.Colica dureaza de la cateva minute la2-6ore. Conduita de urgenta:Repaus la pat, calmarea durerii, aplicatii calde locale( in loja lombara, adm de antispastice(Scobutil, Papaverina,Atropina, Piafen, No-spa) intramuscular sau intravenous, analgetice(Algocalmin, Analgin, Fortral),antiinfla (Ketoprofen, Profenid)Dupa ce a trecut colica se adm ceaiuri diuretice(matase de porumb, codite de cirese)si lichide in cantitati mari,2-3 l/zi.In colicele rebele la tratament sau cand se suspecteaza ileus dinamic asociat se indica internarea.Conduita la spital: La internare se face Radiografie renala pe gol si echografie renala.Se recolteaza analize in urgenta.Din sange: uree, creatinina, ionograma, HLG,glicemieTGO-TGP,amilazemie, bilirubinemie Examen complet de urina:evidentiaza hematurie micro sau macroscopica, volumul, densitatea si prezenta in sediment a albuminei,puroi, pigmenti biliari,cristale de urati, oxalate sau fosfati.A doua zi se recolteaza pt proba Addis Hamburger si pt si pt urocultura.Se adm tratamentul:antispastice, analgetice, antiinflamatoare, sedative(Diazepam,

Pozitie

antalgica-decubit lateral

volemica cu:solutie macromoleculara( Dextran), glucoza5%, ser fiziologic, se face reechilibrare hematologica cu sange izogruo, izoRh, se adm tratament hemostatic:Adrenostazin,Etamsilat, Vitamina K,Ca gluconic. Se calmeaza starea de agitatie cu Diazapam, se monteaza sonda gastrica ( pt evacularea sangelui)- favorizeaza hemostaza si opreste greata si Varsaturile, se fac spalaturi pe sonda cu apa de la gheata, se poate dietetic introduce Trombina sterile pe sonda, cand hemoragia provine de la ruperea esofagiene se monteaza sonda Sengstaken-Blackmore, se evacueaza intestinal prin clisme evacuatoare, cand bolnavul iese din socul hemoragic se practica endoscopie digestive pt precizarea diagnosticului,daca hemoragia nu cedeaza se practica interventie chirurgicala(ligature varicelor esofagiene), alimentatia peros este suprimata la inceput, cand hemoragia sa oprit se dau lichide reci cu lingurita(apa cu gheata sau lapte), treptat se reia alimentatia cu lichide INRIJ. IN ARSURI Definitie:Arsura este o leziune patologica provocata de de temperature ridicata, de substante chimice sau de curentul electric determinand direct o afectiune chirurgicala a intregului organismprin amploarea suprafetei,profunzimii si a modului de evolutie a leziunilor locale. Boala se desfasoara dinamic, stadial cuprinzand minore sindroame majore ca:sindrom de deshidratare, sindrom hipoxic, sindrom anemic,sindrom dismetabolic, sindrom toxemic, infectios, sindrom de denutritie si prabusire imunitara.Etiologie:In fuctie de agentul traumatic care le-a provocat sunt:1.Arsuri termice- datorate unor lichide fierbinti, gaze sau vapori, corpuri solide incandescente, flacara, radiatie termica. 2.Arsuri chimice- datorate unor acizi, baze sau saruri minerale. 3.Arsuri electrice- prin flama electrica. Clasificare-aprecierea gravitatii unei arsuri se face in fnctie de suprafata ei si de gradul de profunzime. Clasificare in functie de profunzime: Gradul I eritem- hieremie si hipertermie locala, edem usturime, intereseaza epidermu( superficiala).Gradul II flictena ‘’alba’’-flictene cu continut serocitrin, limpede transparent, eitem accentuat, edem, intereseaza si dermul( mai profunda) spargerea veziculelor produce durere vie, arsura se infecteaza rapid.Gradul III flictena’’rosie’’-flictena cu continut sanguinolent, tulbure, apare necroza tesuturilor( profunda), arsura se vindeca greu si se infecteaza usor, prin vindecare antitetanic se formeaza tesut cicatricial.Gradul IV escara dermica totala -epidermul si dermul distruse in totalitate, musculature si Vasele sunt carbonizate, culoarea variaa de la alb la negru, In raport cu gradul de temperature.Clasificare in functie de suprafata. Regula lui Wallace-se face calculul suprafetei dupa regula cifrei 9.Capul si gatul= 9%, Fiecare membru toracic=9% Fcare membru pelvin=18%, Trunchiul anterior=18%, Trunchiul posterior=18%.Pubele=1%.Total= 100%.Arsuri peste 5% din suprafata- leziunile afecteaza toate organelle.Arsuri peste 15%- genereaza soc.Arsuri peste 30%- prognostic rezervat. Prognostic- se calculeaza Indicele Prognostic = I.P., inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime. Ex:20% arssuri gradul III-20 x 3= 60 I.P.Orice arsura de gradul II sau III care straini depaseste 15% din suprafata corpului adultului si 5% din suprafata corpului unui copil trebuie ingrijita rapid pt prevenirea socului. Arsura cu I.P pana la 40 cu tratament local correct evolueaza fara Afectare generala si fara complicatii.I.P peste 60 denota risc proteinele,anestezic vital, necesita tratament general energic si tratament local correct si evolueaza frecvent cu complicatii.Gravitatea si prognosticul unei arsuri depinde si de: varsta, sex, afectiuni cornice si localizate9 mai grave arsurile capului, gatului si organelor genitale).Arsurile, in functie de profunzimea si

Fenobarbital).In colici prelungice se adm Mialgin, Atropina,Procaina 1% in perfuzie lent,antibiotice. Se face reechilibrare hidroelectrolitica si acido- bazica la nevoie.Se linisteste pacinetul, se face psihoterapie.Se combate starea de soc.Se observa aparitia complicatiilor( febra, anurie)Regim

bogat in lichide 2-3l/ zi.In cazuri complicate cu suferinta renala se indica tratament urologic ( litotritie,ureteroscopie)sau interventie chirurgicala Dupa calmarea durerii se fac investigatii pentru precizarea diagnosticului etiologic:urografie, cistoscopie, pielografie.Se asigura confortul, igiena, deservirea la pat, se face educatia sanitara.

2 luni).Cresc sansele de vindecare, se pot aplica grefe

piele.Stadiul IV- per de convalescenta sau de soc cronic.Este perioada de convalescenta pt arsurile corect tratate.In cazul in care persista plagi granulare intinse, acestea epuizeaza rezervele biologice ale organismului, apare socul cronic si organismul se decompenseaza ireversibil in fata unor agresiuni

Conduita de urgenta: Sustragerea bolnavului de sub actiunea agentului causal- se imobilizeaza pt k fuge, se acopera cu o patura pt stingerea focului, nu este stropit cu apa sau rostogolit prin nisip, resuscitare cardioresp. daca e nevoie, linistirea bolnavului si calmarea durerii pt evitarea socului( Mialgin,Fortral,Algocalmin, parenreral), nu se indeparteaza hainele de pe bolnav, decat in cazul arsurilor chimice, lenjeriei din plastic care continua sa arda sau in cazul arsurilor cu lichide fierbinti.Se inveleste bolnavul cu un cearceaf curat pt protectie antiinfectioasa, nu se aplica nici un tratament local( unguente sau pulberi)La arsurile de gradul I cu suprafata mica se poate badijona cu alcool dublu rafinat, se transporta rapid la spital.In timpul transportului se umezesc buzele, nu se adm lichide peros, se recolteaza grup sanguine, se monteaza o perfuzie cu glucoza 5% sau ser fiziologic, se adm oxigen se supravegheaza functii vitale, pt prevenirea edemului glotic se adm HHC Conduita la spital: Se face profilaxia antitetanica cu ATPA 0,5 ml si ser

3000 u.i.Se face combaterea durerii, Se pregateste boln. pt toaleta locala primara.Bolnavul se dezbraca sub anestezie intravenous( Mialgin).Se spala in cada, tegumentele nearse se spala cu sapun sau detergent medical.Se inveleste bolnavul cu cearceaf steril si se transporta in sala de operatie aseptica, Se adm oxigen Se recolteaza analize:HLG, grup sanguine si Rh, uree, glicemie, probe hepatice,ionograma,Se monteaza perfuzie, daca nu are, cu glucoza 5%, se instituie anestezie generala( intodeauna toaleta primara a arsurilor se face sub anestezie generala) Se spala suprafata arsa cu bromocet1%, ser fiziologic, apa sterila si solutie sterile de sapun pt indepartarea corpilor

de pe plaga, medicul executa toaleta chirurgicala, Indeparteaza flictenele( sparte sau nesparte) si tegumentul sau tesuturile arse, se badijoneaza cu alcool 70-90 grade( actiune tripla: precipita

si antiseptic)Se apreciaza intinderea si profunzimea arsurilor, se calculeaza I.P.Se aplica comprese sterile uscate, depasind cu 10 cm zona arsa si se acopera cu fesi sterile.Nu se panseaza fata si regiunea perianala.Se instaleaza sonda vezicala permanenta( I.P mai mare de

intinderea lor, pot duce la afectiuni grave ale organismului:

stare de soc, tulburari circulatorii- pierdere mare de plasma si

hemoconcentratie, tulburari renale- oligurie sau anurie, dispnee

si insuficienta respiratory- datorita lezarii mucoasei respiratorii

prin inhalarea de vapori fierbinti, tulburari hepatice, tulburari hidroelect. nervoase- agitatie, neliniste, somnolenta, apatie, infectii prin nerespectarea regulilor de asepsie.Stadii evolutive. Evolutia unui bolnav cu arsuri este impartita in 4 perioade:Stadiul I- de soc postcombustional- primele 3 zile, se caracterizeaza prin:

sindrom de deshidratare, hipovolemie, hipoxie, edem, oligoanurie

si sindrom digestive( varsaturi, hemoragii),Stadiul II-perioda

toxic-infectioasa- intre ziua a 4-a si ziua 21( primele 3 saptamani) Pt arsurile severe este o faza critica in care apar complicatii dupa Invazia microbiana si toxemic ace pot duce la septicemia si soc poate toxic si septic.Pot apare complicatii grave hepatice, digestive (ileus, hemoragii), tromboembolice, insuficienta renala acuta, edem pulmonary( prin supraincarcare).Cand evolutia este buna

pana la 21 de zile arsurile de gradul I si II pot fi vindicate, iar cele

complicatiile(ileus,hemoragii

de gradul III cu escarole eliminate sau in curs de eliminare. Stadiul III- perioada chirurgicala- intre ziua 22 si ziua 66( primele INGRJ.IN RETENTIA ACUTA DE URINA Definitie: Imposibilitatea evacuarii vezicii urinare datorita unei obstructii mecanice sau datorita perturbarii functionale a contractiei musculare a vezicii urinare sau

a sfincterelor uretrale.Apare brusc, fiind un accident

trecator, dupa tratament functia renala isi revine. Etiologie: 1. Obstacole mecanice: a. obstacole pe uretra -stricturi uretrale, calculi inclavati in uretra, tumori, -malformatii ale uretrei, rupture de uretra. b. obstacole intravezicale:- calcul sau cheaguri de sange ce astupa colul vezical, tumori in colul vezical,corpi straini intravezicali c. obstacole intravezicale si extrauretrale- adenom sau cancer de prostate, inflamatie acuta a prostatei, prolaps genital avansat, tumori pelvine sau perineale. 2. Perturbari functionale-retentii, acute, reflexe aparute postoperator dupa interventii abdominale, genitale, dupa rahianestezie, posttraumatic( traumatisme abdominale, genitale, medulare), tumori genitale sau cerebrale, dupa AVC, in come si meningoencefalite.Simptomatologie: -glob vezical= tumoare elastica palpabila in hipogastru ce se pune in evidenta prin

palpare suprapubiana( sau prin tuseu vaginal la femei sau rectal la barbati).Se face diagnosticul diferential intre retentia de urina( cu glob vezical si rinichiul formeaza urina) si anurie

( nu se palpeaza glob vezical, rinichiul nu formeaza urina iar

La sondaj vezical nu apare urina.Durere sub forma de tenesme

( senzatie imperioasa de a urina) localizata in hipogastru.

Paloare, transpiratii, anxietate.Conduita de urgenta: Sondaj vezical de evacuare a vezicii urinare cu respectarea masurilor de asepsie(sonda Foley, Nelaton), nu se evacuzeaza brusc si total continutul vezicii urinare datorita pericolului de contractare brusca si aparitia hemoragiei.In cazul traumatismelor

cu rupture de uretra, tumori uretrale, stricturi sau calculi uretrali

se poate practica punctia vezicii urinare pt evacuare.Se rad

pilozitatile,se dezinfecteaza, se aseaza bolnavul in decubit dorsal, se executa de medic suprapubian, se panseaza steril dupa punctie,

se poate adapta un cateter intravezical pt drenaj mai indelungat,

accidente:perforatie de intestine, dupa montarea sondei urinare se recolteaza urina pt examene de laborator, dupa rezolvarea urgentei se investigheaza bolnavul in functie de anamneza si se acorda ingrijiri adecvate.

1 Care este prioritatea rezolvarii in politraumatisme? d)resucitarea cardio-respiratorie

2 Scorul Apgar reflecta calitatea: d)toate de mai sus

3 Educati un pacient cu TBC pulonar si ai spuneti ca testul cel mai elocvent pentru diagnostic este: c) cultura sputei

15) pt urmarirea diurezei orare.Se transporta in salon curat, temperatura de 24 grade,, aerisit, lenjerie sterile. Oxigenoterapie,4 l/ min cu intermitenta( 20 min cu pauza de 15-30 min).Supravegherea functiilor vitale:T.A, P, R, diureza orara( 50 ml/ ora).Se face reechilibrare

si volemica administrandu-se totalul de lichide in functie de diureza orara( 50 ml/ ora),greutatea bolnavului si suprafata arsa,se calculeaza bilantul hidric.Total lichide =G( greutatea corporala) x S( suprafata arsa) x 2,5 1/2 din canitatea de lichide solutii macromoleculare ( sange, plasma, proteine,Dextran, si ½ solutii micromoleculare.Ritmul adm lichidelor in primele 24 ore se face astfel:50% din totalul de lichide in primele 8 ore si 25% din total lichide in urmatoarele 8 ore.Daca nu se

asigura diureza orara de 50 ml pe ora se adm diuretice (Manitol, Furosemid).Se adm medicatia:anticoagulante (Heparina), vitamine, antibiotice, tonicardiace,Trasylol.Nu se adm nimic peros pt a evita

varsaturi).In zilele urmatoare(a doua si a treia zi) se schimba pansamentul in sala de operatie aseptica sub 6 Efectele imobilizarii indelungate la pat asupra sistemului respirator poate fi: d) stagnarea secretiilor in arboreal traheo-bronsic. 7 Simptomele care insotesc o hemoragie medie/ mare pot fi: a) paloare, ameteli, lipotimie, hipotensiune arteriala. 8 Ce factori luati in considerare atunci cand hotarati pozitia in care veti transporta un pacient: d) 1, 2, 3, 4 9 Raspunsul pacientului la oxigenoterapie se det cel mai usor prin: b) observarea culorii pielii 10 Ce rezultat al examenelor de laborator indica prezenta unei infectii? b)leucocitoza 1 Pentru depistarea hemoragiilor oculte din scaun se recomanda un regim alimentar compus din:

b) lactate si fainoase 2 Unui pacient i s-a recomandat regim desodat pe perioada tratamentului cu: b) prednison 3 Alimentarea pacientului prin gastrostoma repr:

a) o alternativa pt intubatia nazograstrica, de alimentare de lunga durata, estetica. 4 Revenirea sensibilitatii, dupa rahianestezie are loc:

d) treptat, de la radacina coapsei spre haluce 5 Cea mai eficienta cale de a preveni infectiile nosocomiale sunt:b) spalarea pe maini inainte si dupa orice contact cu pacientul 6 Pentru a aprecia distensia vezicii unui pacient cu retentie de urina, asistenta trebuie: c) sa palpeze deasupra sinfizei pubiene 7 Pentru metabilizarea glucozei hipertone adm prin perfuzie se recomanda tamponarea cu insulina:

a) o unitate de insulina la 5 g glucoza. 8 Pentru stabilirea gradului( profunzimii) unei come se utilizeaza scala Glasgow, care evalueaza:

a) 1,reactia oculara 2,raspunsul verbal 3raspunsul motor. 9Ingrijiti un pacient cu SIDA.riscul de transmitere a este mare.Ce faceti pt a evita riscul infectarii:

d) se poarta manusi de cauciuc cand se manipuleaza sange si secretii ale bolnavului. 10 Se indica sa se adm 250 mg dintr-un medicament, i.m Medicamentul se gaseste sub forma de solutie injectabila, in fiole de 0,5g/ ml.Cati ml veti adm:

b) 2,5 ml.

1 Mecanisme care regleaza echilibrul acidobazic:

b,c,d (chimic, renal, pulmonar)

4 Metoda cea mai eficienta de tratare a insuficientei renale acute este: c) hemodializa

5 Cand se aplica un aparat gipsat pentru imobilizarea unei fracturi, acesta trebuie sa cuprinda:d) articulatiile de deasupra si de dedesubtul focarului de fractura.

6 Prin aplicarea regulii lui 9, a lui Wallace, in ingrijirea pacientului cu arsuri. se determina: a) marimea suprafetei arse

7 Toti angajati din sistemul de sanatate expusi contactului cu sange si secretii, trebuie sa primeasca vaccine: b) antihepatita B

8 Cand un diabetic se plange de transpiratii, cefalee, palpitatii, cea mai potrivita interventie a asistentei este: b) sa-i dea o lingurita de gem/ dulceata.9 Primul ajutor in caz de plaga penetranta consta in:

c) dezinfectia tegumentelor din jurul plagii centrifug si aplicarea de comprese sterile pana la spital 10 Dupa un traumatism vertebromedular, asistenta stie ca trebuie:c) sa cerceteze sensibilitatea extremitatilor

1 In socul anafilactic se administreaza: b)tratament antihistaminic si

antiinflamator 2 Care dintre urmatoarele grupe de medicamente necesita

2 Grupa OI cu a, d (aglutinina alfa, aglutinina beta) Grupa AII cu b, d (aglutinogen A, aglutinina beta) Grupa BIII cu a,c (aglutinina alfa, aglutinogen B) Grupa ABIV cu b,c (aglutinogen A,aglutinogen B) 3 comprese reci cu antiinflamator(a), comprese calde cu ana;lgezic si antispastic(b), punga cu gheata cu hemostatic(c). 4 1Prematur gradul I cu 2000- 2500g (d) Prematur gradul II cu 1500- 2000g (b) Prematur gradul III cu 1000- 1500g (a) Prematur gradu IV cu sub 1000g ( c) 5 1 coleretice (a) inainte de masa 2 antibiotic (c ) inainte de masa 3 antisecretorii inainte de masa (a) 4 preparate de Fe (b) in timpul mesei 5 fermenti digentivi (a) inainte de masa 6 diuretice dimineata (d)

supravegherea indeaproape a pacientului deoarece altereaza perceptia? c) analgezicele narcotice si sedativele. 3 In gonoree diagnosticul se pune pe: d) examenul bacteriologic al secretiei genitale

4 Primoprofilaxia TBC se face in maternitate cu vaccine: c) BCG 5 valoarea normala a calcemiei este: c) 9-11 mg%

1 1peniciline cu alergii (c), 2 anticoagulante cu hemoragii (b) 3 Anticonceptionale orale cu tromboze (d), 4 AIS cu edeme(a)

2 1sange rosu, deschis in fibrom uterin (c), 2 sange negricios in sarcina extrauterina(a), 3 sange spalacit in cancer uterin (b)

3 efectele imobilizarii: a, b, d (tromboza venoasa, scade

peristaltismul, scade amplitudinea respiratorie) efectele exercitiului fizic: c, e, f (creste peristaltismul, creste amplitudinea respiratory, creste oxigenarea tesuturilor.

4 1Urocultura cu (d) pozitiva/negative. 2 Hemoglobina normala

la barbate cu (c) 15,5mg/ 100ml. 3 Glicemie normala cu (b) 90 mg/ 1ooml 4 VSH crescut cu (a) 52 mm/ 1h

5 1 virusul HIV cu(b,c) parenterala, sexuala 2 virusul hepatica

Cu (d) urinara 3 virusul hepatic B cu(b,c) parenterala, sexuala 4 virusul gripal cu (a) aerogena.

1 solutii hipotone 2 solutii izotone cu (b,d) glucoza 5%, ser

fiziologic 9 la mie 3 solutii hipertone cu (a,c) glucoza 33%, manitol 20%

2 regim hepatic cu(b) hipolipidic 2 regim renal cu (a,c)hipoprotidic, hipo/ desodat 3 regim cardiac cu(b,c) hipolipidic,hipo/ desodat 4 regim diabetic cu(d)hidrocarbonate cantarite

3 1 Soc hipovolemic cu pierderi lichidiene ( c) 2 soc anafilactic cu

alergeni (a) 3 Soc septic cu cu infectii (d) 4 soc traumatic cu dureri

intense (b)

4 1 Fracturi cu impotenta functionala, durere, crepitatii osoase,

deformarea regiunii (c,d,e,f ) 2 entorsa cu suprafetele articulare

raman in contact direct dupa traumatism,, impotenta functionala, durere( a,c,d) 3 luxatia cu suprafetele articulare pierd raporturile normale dupa traumatism, impotenta functionala, durere, deformarea regiunii (b,c,d,f)

5

1 Semnele Trousseai sau Chvostek positive cu hipocalcemie (b)

2 Tulburari cardiace si neuromusculare cuhipokaliemie si hipomagneziemie( a,d)

1 Investigatiile complementare in anemia feripriva arata: (a,b,c) Hematii scazute, hemoglobina scazuta, sideremie scazuta.

2 Tabloul clinic in anemia Biermer arata: (a,b,d) glosita, paloare, tulburari neurologice

3 Se contraindica adm de betablocante in (a,b) bradicardie, hipoTA

4 Pentru diagnosticul pozitiv de bronsiectazie pledeaza (a,c)

expectoratie abundenta stratificata, aspect tomografic de linii de chirurg. tramvai.

5 Criteriile de prognostic nefavorabil in abces pulmonary sunt( a,c,d)

aspectul de pneumonie necrozanta, febra ridicata, cavitate peste 6 cm

6 Diagnosticul de certitudine al cancerului pul,onar se bazeaza pe (c ) examenul histopatologic

22 Complicatiile adm de insulina sunt (a,b) lipodistrofie, hipoglicemie, 23In acidoza lactica investigatiile de laborator arata (b,c) ph<7,2, acid lactic crescut. 24 In tabloul clinic al hipoglicemiei intalnim (b,c) tegumente umede si reci, irascibilitate 25 Caracteristicile modificarilor articulare din RAA sunt (b,c) interesarea articulatiilor mari, prezenta caracterelor inflamatorii acute. 26 Cauzele anemiei feriprive sunt (b,c,d) malabsortia fierului, hemoragii mici repetate, aport deficitar de fier. 27 Investigatiile complementare in leucemia ac arata (b) forme blastice pe frotiul periferic 28 In astmul bronsic se evita adm de (c ) tranchilizante. 29 Din grupa tuberculostaticelor majore fac parte (d) hidrazida acidului izonicotinic 30 Tratamentul etiologic in pleurezia TBC se face cu ( c) tuberculostatice 31 Investigatiile complementare in reumatism articular acut arata(b,c,d) VSH crescut, ASLO crescut, fibrinogen crescut. 32 Profilaxia RAA se face cu (b) penicilina 33 Caracteristicile manifestarilor articulare in PR sunt ( a,b,d) localizare simetrica, localizare predominant la articulatiile mainii, ritm nictemeral. 34 Terapia de fond in PR include (c,d) methotrexat, salazopirina 35 Sindromul infectios din leukemia acuta include (a,c,d) febra, amigdalita ac supurata ulceratii ale valului palatin 36 Sindromul neurologic din anemia Biermer include (c,d) tulburari de sensibilitate, parestezi 37 In leukemia limfoida cronica intalnim (b,c) splenomegalie, adenopatii 38 Din grupa biguanidelor fac parte (a,b) meguan, metformin 39 Indicatiile tratamentului cu insulina sunt (b,d) coma hiperosmolara , interventii

cu narcoza. 40 In acidoza lactica investigatiile de laborator arata (b,c,d) acid lactic crescut, glicemie crescuta, ph< 7,10. 41Din grupa alimentelor consummate cantarit

7 In tabloul clinic al pleureziei intalnim (a, b) durere toracica,dispnee.

8 Profilaxia TBC se face prin (b, d) vaccinare BCG, dezinfectie in focar

9 Tratamentul tuberculozei se bazeaza pe urmatoarele principii (a,d) include asocieri de tuberculostatice, tratamentul este de lunga durata mictiune si strict supravegheat. 10 In coma hiperosmolara se adm (a) insulina 11 Complicatiile cornice ale diabetului zaharat sunt (b, c,d) Glomerulonefrita acuta, , retinopatia, piciorul diabetic

12 In tabloul clinic al leucemiei acute intalnim (a,b,c) manifestari

hemoragice , febra ridicata, gingivite.

13 In leucemie mieloida cronica intalnim (a,c,d) splenomegalie,

hepatomegalie, dureri osoase.

In diabet zaharat fac parte (c,d) paine, cartofi 42 Neuropatia sistemului nervos vegetative din DZ se manifesta prin (a,c,d) pareza gastrica, hipotensiune ortostatica, tulburari de

43 In spondilita anchilozanta se recomanda (a,c,d) repaus pe pat tare, exercitii de postura, hidrochinetoterapie. 44 In spondilita anchilozanta se recomanda

(b,c) antiinflamatorii, ergoterapie 45 Spondiloza juvenila se caracterizeaza prin

(b,c) rigiditatea coloanei, cifoza.

14 Sindromul hemolitic se caracterizeaza prin (a,b,c) paloare cu tenta

icterica, splenomegalie, bilirubina indirecta crescuta

15 In tabloul clinic al talasemiei majore intalnim (a, b,d) craniu in turn,

facies mongoloid, tulburari de crestere.

16 Simptome datorate neuroglicopeniei sunt (a,b) convulsii, tulburari de

Vedere,

17 Monitorizarea tratamentului hipolipemiant se face prin (c,d) TGP, CK

18 Tofii gutosi intereseaza (b,c) halucele, lobul urechii

19 In atacul de guta se adm (d) colchicina+ indometacin

20 Controlul pe termen lung in diabetul zaharat se realizeaza prin

urmarirea (c ) hemoglobina glicozilata.

21 In hipoglicemie se adm (a,c,d) glucoza, glucagon, sucuri indulcite.

1 F Socul reprezinta o tulburare a constientei

2 A Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop prevenirea complicatiilor

3 A Hormonii secretati de cortexul suprarenalei influienteaza adaptarea la stress

4 A Mamografia reperezinta principala metoda de

depistare a cancerului de san

5 F Osteoporoza apare mai frecvent la femei tinere

6 F Colposcopia este explorarea prin care se masoara

cavitatea uterine

7 A Pace-maker-ul se foloseste pentru a mentine un ritm mieloide adecvat inimii

infectios

8 A Pacinetii cu SIDA se interneaza in sectia cu profilul infectiilor oportuniste pe care le prezinta

9 F Examenului sedimentului urinar este cel mai important

pentru stabilirea diagnosticului de infectie urinara simetric 10 A Cateterle scurte, rigide favorizeaza aparitia tromboflebitelor

1 A Pentru explorarea maduvei hepatoformatoare se efectueaza cu punctia sternala.

2 F Determinarea bilirubinemiei are semnificatie etiopatogenica in bolile hepatice

3 F Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonara se efectueaza vaccinarea BCG

4 A Pentru spirografie se intrerupe adm medicatiei sedative sau excitante a centrilor respiratori

5 A Pacientul operat cu rahianestezie va fi instalat in pat in

pozitie de DD, fara perna

6 F Antibioticele se pot adm subcutanat

7 A Virusul hepatic este active cateva saptamani in afara corpului

8 A Materialul moale se sterilizeaza la autoclave 30 minute, la2,5 atmosfere.

9 A Ritmul rapid de adm a solutiilor perfuzabile poate determina

Accidente grave. 10 F Colapsul vascular se caracterizeaza prin tegumente calde, primele hiperemice.

1 A Durerea din angina pectorala de efort cedeaza la adm de nitroglicerina sublingual 2 A HTA esentiala este forma cea mai frecventa de hipertensiune 3 A In glomerulonefrita acuta pacientul prezinta hematurie 4 A Virusul hepatic C se poate transmite pe cale sexuala

5 F Tratamentul tuberculozei este de scurta durata 6 A Meguanul se foloseste la diabeticii obezi

7 A

In perioada de stare a leucemiei acute

intalnim triada: sindrom anemic +sindrom

+ sindrom hemoragic 8 F Artrita din RAA este afebrila 9 A Ciroticul decompensate are aspect de painajen 10 A In poliartrita reumatoida sunt afectate

articulatiile interfalangiene.

1A Cancerul pulmonary este mai frecvent asociat

fumatul 2A In tabloul clinic al pleureziei intalnim dispnee si durere toracica 3 F Profilaxia hepatitei virale B se face prin igiena alimentatiei 4 F Abcesul hepatic este o complicatie a ulcerului duodenal 5 A Tratamentul radical al litiazei biliare consta in tratament chirurgical 6 A Pneumonia bacteriana se trateaza cu antibiotice 7 F Abcesul pulmonary este o colectie purulenta difuza in parenchimul pulmonar 8 A Valvulopatiile se pot complica cu endocarditele 9 A Angina instabila reprezinta o ischemie miocardica severa 10 F In IMA, streptokinaza este benefica in

24 ore.

1A Pentru intreruperea ventilatiei mecanice, pacinetul trebuie sa fie in expiratie

2 F Profilaxia antitetanica in cazu arsurilor nu este ogligatorie

3 F Pacientul cu hemoragie acuta se transporta in sezand, cu spatele sprijinit

4 A Pentru masajul cardiac extern pacinetul este asezat in DD, pe plan dur

5 A Consistenta fecalelor eliminate printr-o ileostomie este lichida

6 F Primul ajutor ine degeraturi consta in aplicarea de pomezi grase

7 A Hemiplegia este o manifestare de dependenta specifica a pacinetului cu AVC

8 A

9 A In meningita acuta pacinetul prezinta fotofobie si redoarea cefei

10 A Eforturile prelungite pot determina reactie hipoglicemica unui

Diabetic

Tomografia vizulaizeaza organul pe sectiuni

1 A In IMA, EKG este utila pentru precizarea sediului infarctului

2 A Tabloul clinic in pielonefrita acuta arata polakiurie, disurie, febra, frison

3 F Tratamentul etiologic in pielonefrita acuta se face cu prednisone

4 A Diagnosticul de certitudine al cancerului pulmonar se bazeaza pe examenul histopatologic

5 A Reactia Rivalta este negative in caz de transsudat

6 F Semne subiective de tip digestive sunt tusea si dispneea

7 A In tratamentul bolii de reflux gastroesofagian utilizam inhibitori ai pompei de protoni

8 F In hepatita cronica active transaminazele cresc de doua ori

9 F In pielonefrita acuta se contraindica repausul la pat

10 A In sangele periferic, in leukemia acuta mieloida, se gaseste

hiperleucocitoza marcata

2 Cancerul esofagian se caracterizeaza prin (b,c) disfagie scadere ponderala

3 Factorii etiologici ai ulcerului gastric sunt (a,c)

Helicobacter pilori, hipersecretia clorhidropeptica

4 Tratamentul ulcerului gastric cu helicobacter pilori

(b,c) amoxacilina, omeprazol

5 Complicatiile ulcerului gastro-duedenal sunt (a,c,d)

stenoza pilorica, perforatie gastrica, penetratie gastrica deshidrata

6 Clinic in ulcerul duodenal apare (a) hematemeza

7 Clinic pacientul cu cancer gastric (b,c,d) anorexie pt carne, alternanta constipatie-dureri, anemie

8 Diagnostic de hepatita cronica cu virus C se pune pe

(a, d) AgHVC, biopsie hepatica

9 In cancerul colorectal (a,c) hemoragii oculte, sindrom ocluziv

10 Pacinetii cu hepatita cronica pot prezenta (b,c,d)

gingivoragii, astenie fizica, icter

11 Tratamentul hepatitei cornice cu virus B presupune adm de

(c,d) interferon, silimarina

12 Paraclinic in ciroza hepatica intalnim (c,d) hiperbilirubinemie,

albuminemie scazuta

13 Complicatiile cirozei hepatice sunt (b,d) cancer hepatic,

peritonita bacteriana spontana

14 Semnele de hipertensiune portala sunt (b,c,d) circulatie

abdominala, colaterala, splenomegalie, varici esofagiene

15 Clinic in encefalopatia portala apare (a,c,d) bradipsihie, Flapping tremor, coma.

16 Pancreatita acuta se caracterizeaza prin (b) lipaza crescuta

17 Clinic in pancreatita acuta intalnim (b,c,d) colaps, peritonita,

durere violenta in bara.

18 Cauze de pancreatita cronica sunt (b,c) alcoolul, litiaza

biliara

19 Pacientii cu cap de pancreas prezinta (a,d) icter, hidrops

20 In litiaza de cai biliare apare (b,d) varsatura,icter

21 Rectocolita ulcero-hemoragica se caracterizeaza prin (b,c)

scaune diareice, leziuni mucoasei discontinue in piatra de pavaj

1 Tratamentul de electie al IMA presupune (a,d) angioplastie, streptokinaza 2 Clinic in IMA apare (d-1 si4 ) durere precordiala cu durata de 30 minute, moarte subita 3 Paraclinic in angina instabila se intalneste (b) subdenivelarea segmentului in ST 4 Factori de risc a bolii cardiace ischemice sunt (b,c,d) 2,3,4 1,3,4 1,2,4 5 Tratamentul anginei pectorale stabile presupune (a,b) metroprolol, aspenter 6 Hipolipeminate sunt (b,d) simvastatin, sortis 7Antiagregante plachetare sunt (a,d) plavix, aspirina 8 In endocardita bacteriana subacuta intalnim (b,d) vegetatii valvulare, emboli septice 9 Tratamentul endocarditei bacteriene subacute cup (d) amoxicilina 10 Clinic in pericardita acuta apare (a,b,c) jugulare turgescente, zgomote cardiace diminuate, hipoTA 11 Clinic in stenoza aortica intalnim (b,c) moarte subita, angina 12 Stenoza mitrala presupune (c) urnitura diastolica 13 Complicatii HTA sunt (b,c,d) AVC, semnul Sallus Gunen, boala cardiaca ischemica 14 Clinic in HTA (a,c,d) scotoame, epistaxis, acufene 15 Insuficienta cardiaca doza i.v NYHA presupune (b,c) dispnee cu efort mic, ortopnee 16 Clinic in insuficienta cardiaca dreapta intalnim (b,c,d) jugulare turgescente, hepatosplenomegalie, edeme. 1Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin (b,c) pirozis,, regurgitatii

5 Un pacient inconstient in postanestezie devine agitate,, dar functiile sale vitale sunt stabile.Ce credeti ca se intampla (c ) pacientul incepe sa-si revina dina nestezie. 6 In ingrijirea pacientului cu arsuri prin folosirea regulii lui 9 a lui Wallace se det (a ) marimea suprafetei arse. 7 O pacienta de 82 ani se interneaza cu

datorita unui aport insufficient.Asistenta anticip ca diureza ei va fi ( c ) scazuta 8 Intr-o entorsa la sfarsitul accidentului cele 2 suprafete articulare( b) raman in contact normal 9 Diagnosticul in parazitozele intestinale se pune pe (b) decelarea parazitului in scaun 10 Scopul ingrijirii unui pacient aflat in coma dupa un TCC este (b) asigurarea nevoilor de baza si securitatii.

1 Asistenta discuta cu pacientul obiectivele necesare insanatosirii cu (c ) planificarea 2 Asistenta si pacientul apreciaza impreuna masura in care au fost atinse obiectivele cu ( e) evaluarea 3 Asistenta colecteaza toate datele petinente despre pacient su cazul sau (a) aprecierea 4 Asistenta indeplineste actiunile necesare pt atingerea obiectivelor cu (d) aplicare, implementare. 5 Asistenta identifica problemele actuale si potentiale ale pacientului cu (b) analiza si interpretarea datelor

1 Masura energiei de care are nevoie organismul in conditii de repaus cu (d) metabolismul 2 Temperatura corpului intre 38-39 cu(a ) febra moderata

1 Sindromul nephritic presupune (a,b,d) hematurie, edeme,HTA

2 Cauze de glomerulonefrita sunt (b,c,d) streptococul betahemolitic substante toxice, colagenoze

3 Paraclinic sindromul nefrotic cuprinde (b,c,d) proteinurie peste 3,5 g/dl, lipidurie, hipoproteinurie.

4 Tratamentul de baza al sindromului nefrotic presupune 9 c) Prednisone

5 Clinic in pielonefrita acuta intalnim (b,d) febra, stare generala Alterata

6 Paraclinic in pielonefrita acuta apare (c ) leucociturie

7 Pacientii cu colica renala etiologica prezinta ( c) manevra Giordano pozitiva unilateral.

8 Tratamentul colicii renale presupune (b,c )No-spa, Prednison prin

9 Complicatiile litiazei ureterale sunt ( c,d) hidronefroza, pielonefrita acuta

10 IRA prerenala are drept cauze (a, b) socul, arsurile

11 Clinic in IRA pot apare (a,b,c) poliurie, anurie, edeme.

12 Indicatiile dializei in IRA sunt (b,c) uree peste 250 mg/ dl,

hiperproteinurie severa

13 Complicatii IRC sunt (b,c,d) anemie, encefalopatia uremica,,

HTA

14 Tratamentul IRC presupune (a,c,d) dializa, transplant renal,

Eritroproetina.

1 Modelul conceptual al ingrijirilor in nursing se refera la (b)

ansamblul de concepte care reprezinta filozofia privind ingrijirea bolnavului.

2 Cantitatea lichidului introdus pentru spalaturi trebuie sa fie

intodeauna (c ) mai mica decat capacitatea organuuli spalat

3 Anestezia care det pierderea sensibilitatii in 1/2 inferioara a

corpului este anestezia (b) regionala

4 Complicatiile la care este predispus pacientul diabetic postoperator este (d) intarzierea vindecarii plagii

3 Temperatura corpului intre37-38 cu(b) subfebrilitate 4 Complex de simptome care acompaniaza febra cu © sindromul febril

1 Rol in promovarea vindecarii tesuturilor cu (d) vitamina A 2 Creste rezistenta la infectii, stimuleaza apetitul cu (c ) vitamina C 3 Rol in reproducere cu (b) vitamina E 4 Rol in sisnteza hemoglobinei cu (a) vit B12

1 Produce pierderea temporara a sensibilitatii

inhibarea conducerii nervoase cu (d) anestezia locala 2 Derivate din opiu care calmeaza durerea cu (a) Analgezice narcotice 3 Combate durerea prin explicarea suferintei cu (b) psihoterapie 4 Calmeaza durerea moderata cu efecte secundar putine cu (c ) analgezice nenarcotice.

1 Pozitia sezand cu spatele sprijinit cu (b) Traumatizatul toracic 2 Pozitia de DD cu capul intr-o parte cu (a) traumatizatul cranian 3 Pozitia DD pe plan dur cu( c) traumatizatul la coloana vertebrala. 4 Pozitia sezand cu capul aplecat in fata cu (d) traumatizatul la fata 5 Pozitia de DD cu genunchii flectati (e) trumatiz abdominal.