Asociatia Romana de Dezvoltare Comunitara

Bucuresti, str. Aurora Nr. 9B, Sector 1 Tel/Fax ++40-21-3120990;3139535;E-mail: office@ardc.ro

Studiu de caz in dezvoltare comunitara

Ghid practic de pregatire, realizare si utilizare
Motto Un training pe tema studiului de caz ar trebui sa abordeze fiecare participant ca pe un cercetator matur si experimentat, capabil sa conduca singur procesul realizarii studiului. Odata ce ai inceput culegerea datelor, ar trebui sa fi constient ca nu exista o formula unica si rigida care sa-ti calauzeasca procesul de cercetare. Va trebui ca singur sa iei decizii importante in legatura cu datele colectate. (Yin, 2003b, pg. 62-63)

CONTINUT
1) Ce este un studiu de caz 2) La ce foloseste un studiu de caz (scopuri si audiente) 3) Tipuri de studii de caz 4) Designul studiului de caz- ce este, care sunt pasii- scopuri, audiente, unitatea de analiza, temele de cercetare, eantionarea, sursele de date 5) Raportul studiului de caz 6) Utilizarea studiului de caz

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

Asociatia Romana de Dezvoltare Comunitara

Bucuresti, str. Aurora Nr. 9B, Sector 1 Tel/Fax ++40-21-3120990;3139535;E-mail: office@ardc.ro

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

CE ESTE UN STUDIU DE CAZ Robert K. Yin (2003b, pg. 13) defineste studiul de caz ca o metoda de cercetare empirica care investigheaza un fenomen complex in contextul lui real mai ales atunci cand granitele dintre fenomen si context nu sunt evidente Studiul de caz este o metoda de cercetare calitativa care urmareste sa prezinte si sa ofere o intelegere aprofundata a unei realitati complexe. Studiul de caz este o metoda preferata de cercetare atunci cand cercetatorul doreste sa studieze o realitate in toata complexitatea ei, fara a scoate anumite variabile din context, asa cum se intampla in cazul cercetarilor cantitative (sondajelor) sau a experimentelor. Un cercetator alege sa foloseasca metoda studiului de caz atunci cand doreste sa includa in studiu toate detaliile de context ca fiind deosebit de importante pentru fenomenul de studiat. Studiul de caz permite cercetatorului sa retina si sa manevreze informatii de detaliu si de context importante pentru intelegerea evenimentelor. Studiul de caz este folosit in multe situatii pentru a contribui la cunoasterea fenomenelor individuale, de grup, organizationale, sociale sau politice. Studiul de caz este utilizat in diverse domenii : psihologie, sociologie, stiinte politice, afaceri, planificare comunitara, s.a. LA CE FOLOSESTE UN STUDIU DE CAZ (SCOPURI SI AUDIENTE) Sunteti in situatia in care doriti sa stiti mai multe despre un fenomen complex pe care nu il puteti desprinde de context si ati decis sa realizati un studiu de caz. O intrebare importanta pe care ar trebui sa vi-o puneti este ce doriti sa obtineti prin realizarea studiului de caz (scopuri) si cui se adreseaza si cine va citi studiul de caz (audiente). Un studiu de caz poate sa serveasca unul sau mai multe din urmatoarele scopuri Promovarea unui proiect sau a unei organizatii Cercetarea rezultatelor (asteptate sau neasteptate) si impactului pe care o interventie a avut-o in comunitate In scop didactic (utilizat ca instrument de training) Pentru evaluarea unor proiecte sau programe Cercetarea cauzelor/factorilor pentru care o cercetare nu a avut succes

Multe dintre rapoartele de cercetare sociologica se adreseaza unor audiente specializate, cum ar fi profesori, specialisti in domeniu sau studenti in stiintele sociale.

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

Spre deosebire de alte metode de cercetare, studiile de caz se adreseaza unui public mai larg (de exemplu posibili donatori) si din acest caz limbajul utilizat in redactarea raportului studiului de caz (forma finala de prezentare a studiului de caz) este mai simplu, iar stilul de redactare abordat cel mai adesea este cel narativ si cronologic. Dintre audientele studiului de caz pot fi 1) Organizatii care beneficiaza de servicii (organizatii comunitare) 2) Organizatii care livreaza servicii similare (organizatii care lucreaza in dezvoltare comunitara) 3) Potential suporteri si donatori (indivizi si companii) 4) Finantatorii si donatorii care sprijina interventiile in comunitate 5) Institutii locale (administratia publica locala, scoli, biserici) 6) Universitati 7) Alte persoane interesate in dezvoltare comunitara TIPURI DE STUDII DE CAZ O metoda de cercetare sociala poate servi unul dintre cele trei scopuri- exploratoriu, descriptiv sau explanatoriu. Astfel se poate vorbi de studii de caz exploratorii, descriptive sau explanatorii (Yin, 2003b). Studiile de caz exploratorii au ca scop dezvoltarea unor ipoteze pentru viitoare teorii Studiile de caz descriptive urmaresc descrierea detaliata a unui fenomen social si a contextului acestuia si pun la dispozitie o serie de date care pot constitui baza altor cercetari. Studiile de caz explicative permit cercetatorului sa explice anumite fenomene utilizand teorii deja existente. In domeniul dezvoltarii comunitare in Romania, cele mai multe studii de caz sunt descriptive. De asemenea, studiile de caz pot fi singulare (se studiaza un singur caz) sau multiple (se studiaza mai multe cazuri). Stake (1994), citat de Mucchielli (2002, pg. 408-409) distinge intre studiul de caz intrinsec, instrumental si multiplu. Studiul de caz intrinsec presupune studierea unei situatii unice (de exemplu un proiect pilot) prezentata in detaliu din descrierea caruia ar putea sa izvorasca o teorie (ca baza pentru urmatoarele strategii de interventie). Studiu de caz instrumental trateaza un caz tipic prin care se urmareste capacitatea unei teorii de a explica fenomenele studiate si eventual imbogatirea acesteia. De exemplu, o asociatie dezvolta pe baza unei teorii clare o anume abordare, iar rezultatele din teren pot valida sau slefui teoria folosita.

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

Studiu de caz multiplu foloseste date din mai multe cazuri, pentru a produce o teorie prin metoda inductiva (crearea de teorie pornind de la anumite caracteristici comune ce apar in diverse proiecte).

DESIGNUL UNUI STUDIU DE CAZ Ca orice alta metoda de cercetare in stiintele sociale, procesul de realizare a studiului de caz urmeaza o serie de pasi bine stabiliti care constituie o metodologie de cercetare. DEFINITIE O metodologie de cercetare este procesul logic care leaga intrebarile la care vrea sa raspunda cercetarea de datele care vor fi colectate si de concluziile care vor fi trase (Yin, 2003, pg.19) PASII UNEI METODOLOGII DE CERCETARE IN STUDIUL DE CAZ
1.

Formularea intrebarilor/temelor de cercetare si a unitatilor de analiza.

Ati ajuns intr-un moment in care doriti sa ilustrati in scris activitatile organizatiei voastre, activitatile unei comunitati sau rezultatele unui proiect. Cunoasteti cateva lucruri despre studiile de caz si va ganditi ca studiul de caz ar fi un bun instrument de promovare a activitatii voastre sau de impartasire cu ceilalti a evolutiei unei comunitati. Prima decizie pe care o aveti de luat este legata de ce anume vreti sa aratati prin acest studiu de caz. Doriti sa aratati evolutia unui grup comunitar de la o suma de indivizi care nu aveau nimic in comun la un grup cu experienta de lucru si viziune asupra comunitatii ? Sau doriti sa vedeti care au fost factorii care au condus la succesul sau esecul unui proiect intr-o comunitate sau alta ? Sau doriti sa stiti mai multe despre schimbarile pe care le-a produs un proiect in anumite aspecte/componente ale vietii comunitare, cum ar fi relatia intre cetateni si autoritatile locale ? Sunt multe drumuri pentru a ajunge in acelasi loc. Dar pentru a raspunde la aceste intrebari, va propunem urmatorea cale : I. alcatuiti un grup de lucru pentru scrierea studiilor de caz Scrierea unui studiu de caz este un proces complex pentru succesul caruia va trebui sa investiti resurse de timp, umane si financiare. Pentru ca aceasta investitie sa fie cat mai profitabila, pentru ca studiile de caz sa fie bine scrise si sa-si atinga scopul, deciziile

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

initiale legate de ce se doreste a se obtine prin studiile de caz si ce anume va constitui obiectul cercetarii sunt esentiale pentru succesul acestui proces. Pentru a lua decizii cat mai intelepte in acest sens, alcatuiti un grup de lucru. Grupul de lucru poate fi constituit din doua sau mai multe persoane in functie de numarul si tipul de studii de caz pe care doriti sa le redactati, modalitatea de culegere a datelor si redactarea raportului studiului de caz si alte considerente particulare fiecarei situatii. Alegeti persoanele care cunosc cel mai bine activitatile organizatiei, proiectele si unitatile de analiza ale studiului de caz (director executiv, coordonator de proiect, lider comunitar, etc.). II. revizuiti datele relevante despre organizatie, proiect, comunitate Ca orice alt activitate a organizaiei, studiile de caz trebuie sa serveasca scopurilor organizatiei si sa contribuie la indeplinirea misiunii acesteia. De asemenea scrierea studiilor de caz ar putea fi integrata si finantata printr-un proiect specific. In acest caz va trebui ca toti membrii grupului de lucru sa cunoasca cat mai multe despre obiectivele, activitatile, beneficiarii si rezultatele asteptate si neasteptate ale proiectului. Revizuiti datele pe care le aveti la dispozitie despre comunitatile/beneficiarii proiectului sau organizatiei. Nu este momentul sa colectati date suplimentare, dar datele existente ar trebui cunoscute de catre toate persoanele implicate in acest proces. III. formulati temele de cercetare Un pas foarte important in realizarea unui studiu de caz este acela de a decide asupra si a formula intrebarile (temele) de cercetare. Ce anume doreste sa cerceteze studiul de caz ? Este foarte important ca in formularea temelor de cercetare sa aveti in minte scopurile studiului de caz (ce se urmareste cu studiul de caz) si audientele studiului de caz (in functie de scopurile propuse, la cine vor ajunge studiile de caz). IV. decideti asupra unitatilor de analiza Unitatea de analiza este raspunsul la intrebarea Ce anume se studiaza ? sau Care este cazul?. De exemplu unitatea de analiza poate fi un individ, o organizatie sau o comunitate. Printr-un studiu de caz putem arata cum un individ si-a schimbat mentalitatea si a devenit dintr-o persoana indiferenta un cetatean activ in comunitate. In acceasi comunitate, studiul de caz poate descrie dezvoltarea unui grup comunitar din care persoana respectiva face parte sau impactul pe care activitatile acestui grup l-a avut asupra deciziilor Consiliului Local. Intr-o comunitate se pot identifica deci numeroase unitati de analiza in functie de scopul studiului de caz si temele de cercetare. Daca temele de cercetare sunt bine definite, 6

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

unitatea de analiza ar trebui sa fie evidenta. Daca intrebarile nu evidentiaza o unitate de analiza, inseamna ca acestea sunt fie prea vagi, fie prea numeroase si ele trebuiesc revazute (Yin, 2003, pg. 24). In functie de temele de cercetare si unitatea de analiza se va face selectia cazurilor, vor fi decise sursele de date si chiar structura raportului studiului de caz.

2.

Definirea conceptelor si analiza literaturii relevante

Cercetarea calitativa se realizeaza acolo unde lucrurile sunt mai putin cunoscute, exista mai multe variabile necontrolate si mai putina teorie deja formulata. Cercetarea calitativa nu presupune operationalizarea foarte precisa a variabilelor, dar nu exclude o definire cat mai clara a conceptelor. Este important sa definiti cat mai clar conceptele continute in temele de cercetare, cat si cele care, chiar daca nu se regasesc explicit in enuntul intrebarilor de cercetare, sunt concepte esentiale in proiectul sau interventia in comunitate. Definitia cat mai clara a conceptelor va ghida demersul de cercetare in directia dorita, ajuntandu-va sa cercetati realitatile de care sunteti interesati. Sa urmarim exemplul de mai jos. Tema de cercetare- Ce schimbari s-au produs in cadrul organizatiei prin participarea la program ? Concepte de definit/ formulat- schimbari si organizatie. Care sunt schimbarile la care ne asteptam ? Aceste schimbari ar trebui legate de o teorie de dezvoltare de capacitati (capacity building). Revizuiti metodologia si rezultatele asteptate ale interventiei voastre si descrieti schimbarile asteptate. Schimbarile sunt numeroase, ele pot fi interne sau externe, legate de managementul organizatiei sau comunicare si relationare externa. Orice program sau interventie sociala are la baza, explicit sau implicit, o suma de teorii sau presupuneri (assumptions) despre functionarea anumitor mecanisme sociale. Daca ati dezvoltat o matrice logica a proiectului vostru, ati articulat aceste presupuneri sau teorii in sectiunea Assumptions De exemplu o astfel de teorie ar putea fi cea care descrie relatia dintre atitudine si comportament, aratand cum o schimbare de atitudine cel mai adesea rezulta in urma repetarii unui corportament (Myers, 1994, pg. 83). Urmand aceasta teorie, un proiect care isi propune producerea de atitudini civice ar trebui sa ofere cadrul unor actiuni/initiative comunitare, prin care membrii comunitatii sa aiba posibilitatea sa actioneze asupra mediului. In lucrarea sa Applications of Case Study Research , Yin dedica un intreg capitol rolului teoriei in scrierea studiilor de caz (Yin, 2003)

3.

Selectia cazurilor

Demersul de cercetare sociala presupune culegerea si analiza datelor a unei parti din subiecti cu scopul de a produce teorie care sa poata fi aplicata mai multor subiecti sau
ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

mai multor situatii. Marginean (2000) identifica doua tipuri principale de esantionariprobabilistica (in care fiecare subiect din universul cercetarii are sansa de a fi esantionat) si neprobabilistica (cand selectia se face preferential in functie de anumite criterii). Dupa cum am vazut mai sus, studiul de caz, ca metoda de cercetare calitativa urmareste sa produca o descriere amanuntita si/sau o explicatie detailata a unui grup de participanti selectati preferential in functie de temele de cercetare. Astfel esantionarea in studiul de caz va fi una neprobabilistica in care subiectii cercetarii se aleg pentru ca detin cele mai multe date relevante pentru scopul si temele de cercetare. Pentru aceasta este bine sa listati cele mai importante criterii de selectie ale subiectilor care vor fi studiati prin studii de caz. De exemplu daca tema studiului de caz se leaga de viata politica a unei comunitati si cum politicul transcede mai multe sfere ale vietii comunitare, dintre toate comunitatile asistate vor fi selectate cele in care dimensiunea politica a fost evidenta si s-a intersectat (pozitiv sau negativ) cu interventia organizatiei in comunitate. Pe de alta parte s-ar putea ca intr-o comunitate tensiunile create de dimensiunea politica sa fi fost atat de mari, incat membrii comunitatii sa nu fie dispusi sa discute despre acest lucru. In acest caz s-ar putea sa nu fie o idee atat de buna de a conduce un studiu de caz in acea comunitate, cel putin nu imediat. De asemenea in alegerea cazurilor pot interveni si consideratii de ordin practic, legate de posibilitatea de a accesa respectiva comunitate pentru culegerea datelor, resursele pe care le implica aceasta sau deschiderea comunitatii catre acest demers.

4.

Culegerea datelor

Iata ca a venit si momentul mult asteptat al culegerii datelor. In acest moment, ar trebui sa stiti foarte clar ce anume doriti sa aflati prin studiul de caz, care dintre comunitati vor fi selectate pentru studiul de caz si cine si cum se va implica in procesul scrierii studiului de caz. In mod logic intrebarile care se ridica in acest moment sunt de unde si cum vor fi culese datele. Una dintre caracteristicile specifice si in acelasi timp avantajele studiului de caz este acela ca pot si accesate mai multe surse de date. Primul pas in culegerea datelor il constituie stabilirea surselor (izvoarelor) de date. Acestea trebuie sa fie accesibile si relevante. In functie de caracteristicile surselor alese se vor identifica cele mai adecvate metode de culege a datelor care pot fi atat metode cantitative cat si metoda calitative. De asemenea este important sa avem o imagine coerenta si articulata a modului in care datele vor fi interpretate si analizate. Yin (2003b) a identificat 6 surse de date- documentatie, inregistrari arhivate, interviuri si focus grupuri, observatie directa, observatie participativa si indicii/dovezi fizice care pot fi accesate pentru culegerea de date in studiul de caz. Fiecare dintre aceste surse are avantaje si dezavantaje, dar ele sunt in general complementare si informatia obtinuta din diverse surse poate fi verificata (triangulata).

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

DOCUMENTATIA este una dintre principalele surse de date in studiul de caz. Organizatia voastra dispune de documentatie diversa care ofera informatie valoroasa referitoare la o interventie comunitara sau evolutia unei comunitati. Cele mai comune tipuri de documente sunt propuneri de proiect, matrice logica, rapoarte de training, rapoarte ale vizitor in comunitati, rapoarte ale grupului comunitar, articole de presa, etc. Documentatia este o sursa stabila de informatie care poate fi revizuita in mod repetat, nu presupune un mare consum de resurse pentru accesarea ei, contine informatii exacte si acopera o arie larga de date. Pe de alta parte este important sa aveti in vedere ca cel mai adesea documentatia unui proiect sau a unui comunitati nu contine cele mai recente date sau poate fi subiectiva. INREGISTRARILE ARHIVATE sunt acele documente care contin informatie colectata in timp. Exemple de astfel de inregistrari sunt : o baza de date cu clientii si serviciile livrate, raportari financiare ale organizatiei din diversi ani, statistici, baze de date cu persoane de contact, etc. INTERVIURILE constituie de asemenea o sursa principala de date in realizarea unui studiu de caz. Pentru a culege datele de care aveti nevoie, va trebui sa decideti ce persoane vor fi intervievate si ce intrebari le veti pune. Este indicat sa pregatiti un ghid de interviu cu intrebari deschise si nu foarte detaliat care sa va permita sa obtineti date relevante pentru temele de cercetare, dar sa si aveti suficienta flexibilitate in formularea de intrebari clarificatoare si obtinerea de date suplimentare. Este foarte important ca la inceputul fiecarui interviu sa explicati persoanei intervievate ce este studiul de caz, care este scopul interviului si sa-i oferiti optiunea de a pastra confidentialitatea datelor. Este de asemenea indicat sa prezentati persoanelor intervievate o scrisoare semnata de catre directorul executiv al organizatiei care sa prezinte aceste informatii si sa solicite acordul scris pentru realizarea studiului de caz. Interviurile se pot realiza individual sau nu si exista si posibilitatea de a organiza focus grupuri pe anumite teme specifice. Asigurati-va ca locatia este potrivita pentru interviuri- linistita, curata, incalzita si neutra (evitati sediul unor institutii locale sau domiciliul unor persoane controversate). Pentru mai multe date despre interviurile in cercetarea calitativa si focus grup puteti consulta lucrarile Kvale, S. (1996). InterViews. An Introduction to Qualitative Research Interviewing. Thousand Oaks, CA: Sage Publications, Inc. Stewart, D.W. & Shamdasani, P. N. (1990). Focus Groups. Theory and Practice. Newbury Park, CA: Sage Publications Inc. OBSERVATIA DIRECTA presupune a vizita locatia cazului de studiat si a observa diverse fenomene intr-un mod spontan sau organizat. Cel mai adesea colectarea datelor prin observatie directa se produce in paralel cu colectarea datelor prin interviuri sau focus grupuri, iar datele obtinute prin observatie pot fi foarte variate. De exemplu felul in care este amenajat sau nu biroul unei organizatii spune multe despre veniturile sau munca acesteia. Modul in care primarul sau preotul este salutat de catre persoanele din sat este un indicator important al respectului de care se bucura sau nu acesta. Observatia directa se poate face si prin fotografierea anumitor spatii sau persoane, cand este recomandabil a se cere permisiunea acestora. 9

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

OBSERVATIA PARTICIPATIVA presupune faptul ca cercetatorul isi asuma un rol in comunitatea pe care o studiaza. Rolurile pot fi foarte diferite, de la participarea la un eveniment comunitar la a deveni rezident al comunitatii respective. Prin observatie participativa, cercetatorul poate avea acces la anumite date care altfel nu i-ar fi accesibile si de asemenea poate manipula anumite evenimente si realiza mici experimente. Observatia participativa isi pierde veleitatile de instrument de cercetare in stiintele sociale in momentul in care cercetatorul insusi isi pierde obiectivitatea si devine prea implicat in viata comunitatii. DOVEZILE FIZICE (produse ale comunitatii- un instrument, o opera de arta) pot fi de asemenea o sursa importanta de date despre anumite procese comunitare.

RAPORTUL STUDIULUI DE CAZ Dupa ce datele au fost culese si stocate (in notite scrise de mana sau fisiere Word), urmeaza procesul de analiza a datelor si redactare a raportului studiului de caz. In cercetarea calitativa analiza datelor se face prin identificarea temelor si subtemelor care apar cel mai frecvent in documente sau transcrierea interviurilor (Patton, 1990). Este indicat ca structura raportului studiului de caz sa fie agreata inainte de culegerea datelor si sa devina parte a designului studiului de caz. Acest lucru va asigura un cadru pentru procesul de culegere a datelor, proces in care consultantul va avea permanent in minte forma produsului sau final. Inainte de a incepe redactarea studiului de caz, revedeti care sunt scopurile si audientele stabilite. Spre deosebire de alte rapoarte de cercetare sociologica, un raport de studiu de caz se adreseaza unui public fara competente de cercetare si in consecinta elementele descriptive utilizate pentru descrierea situatiilor reale de viata, la fel ca si implicatiile practice tind sa fie mai importante (Yin, 2003b, pg. 143). Astfel un raport de studiu de caz poate lua chiar si forma unei casete video sau audio. Yin (2003b) a identificat 4 categorii principale de rapoarte de studiu de caz : STUDIU DE CAZ SINGULAR este cel in care este descris un singur caz, iar descrierea este narativa, prezentant contextul, evolutia in timp sau modificarile survenite in urma unei interventii. STUDIU DE CAZ MULTIPLU CA SI COLECTIE DE STUDII DE CAZ SINGULARE care apar ca si capitole sau sectiuni separate. Pe langa studiile singurale, raportul de studiu de caz multiplu contine si o sectiune care analizeaza date din mai multe cazuri. STUDIU DE CAZ MULTIPLU FARA PREZENTAREA CAZURILOR SINGULARE este o analiza cross-case (care analizeaza date din mai multe cazuri). Fiecare capitol este devotat unei teme si nu unui caz, iar informatia despre cazurile individuale este dispersata in mai multe capitole. STUDIU DE CAZ FORMAT INTREBARE- RASPUNS poate fi fie singular sau multiplu, cu deosebire ca modul de organizare si prezentare a informatiei nu este narativ, ci de timp intrebareraspuns, urmarind temele de cercetare. Acest format permite ca cititorul sa identifice foarte rapid o anumite informatie care il intereseaza mai mult, cu dezavantajul ca o astfel
ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

10

de prezentare a informatiei pierde din logica naratiunii sau a povestii si din descrierea contextului care este foarte importanta in realizarea unui studiu de caz. De asemenea un astfel de format permite o analiza incrucisata mai usoara. In domeniul dezvoltarii comunitare in Romania, cele mai multe studii de caz sunt studii de caz singulare narative care prezinta o interventie comunitara si rezultatele/ impactul acesteia. In Anexa 1 gasiti formatul raportului studiului de caz al Programului Invatare, Participare, Incredere. UTILIZAREA STUDIULUI DE CAZ Studiul de caz poate fi folosit pentru a servi interese multiple: evaluarea unui proces sau a unei situatii promovarea unei abordari sau a unei organizatii impartasirea de experiente intre profesionisti ca argument suplimentar in atragerea unor fonduri ca instrument de invatare ca baza informationala pentru fundamentarea unor decizii si nu numai Nu exista o reteta a studiului de caz, limitele sunt stabilite doar de cel ce dezvolta studiul de caz. Utilizarea studiului de caz presupune o mare libertate, dar si o mare responsabilitate. Cadrul de lucru este flexibil, dar trebuie sustinut de aplicarea unei rigori a designului cercetarii si de o viziune foarte clara a ce se urmareste prin utilizarea studiului de caz.

BIBLIOGRAFIE Marginean, I. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Editura Polirom, Iasi Myers, D.G. (1994). Exploring Social Psychology. McGraw-Hill Mucchielli (2002). Dictionar de metode calitative in stiintele umane si sociale. Editura Polirom Patten, M.L. (2000). Proposing Empirical Research. A guide to the fundamentals, Pyrczak Publishing, Los Angeles, CA Patton, M. Q. (1990). Qualitative Evaluation and Research Methods. Newbury Park, CA: Sage Publications Inc. Yin, R.K. (2003a). Applications of Case Study Research, Second Edition, Sage Publications, Thousand Oaks, California
ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

11

Yin, R.K. (2003b). Case Study Research, Design and Methods. Third Edition, Sage Publications, Thousand Oaks, California

ARDC 2004 Handout training Studiu de caz

12