1.

Sistemul bancar italian 2. Banca centrala a Italiei 3. Bancile comerciale 1. Sistemul bancar italian Sistemul bancar din Italia trece printr-o perioada de reforma. Reteaua Internationala de Investitii Imobiliare IPIN este sursa celor mai convenabile proprietati of-plan pentru membrii eidin Italia si de peste tot din lume iar partea cea mai buna este ca poti sa te inscrii gratis,fara nici o obligatie sau presiune. Italia are un sistem bancar traditional localizat si un sistem de conturi bancare pentru 40% din piata bancara. Acest lucru este facut sa se schimbe atat timp cat guvernul incurajeaza bancile sa fuzioneze ca sa se creeze institutii mai mari si moderne. In august 2006, doua banci de nivel mediu din Italia, Banca Intesa si Sanpaolo, au anuntat unirea din care a rezultat o institutie care cu usurinta a devenit a parta banca ca marime din Europa (Financial Times - 28 August 2006) Cea mai buna rata de schimb valutar in Italia o veti gasi la banci. Totusi, cea mai usoara cale de a face tranzactii este probabil utilizand un credit sau cartile de credit. Acestea, impreuna cu codul personal de identificare (PIN), va permit sa accesati bancomatele. Majoritatea cardurilor sunt acceptate si bancomete se gasesc in peste tot in Italia chiar si in orasele foarte mici. Cardurile pot fi folosite de asemenea pentru avansurile cash la ghiseele din banci si pentru plata in majoritatea hotelurilor, restaurantelor, benzinariilor shi in unele magazine. Pentru toate aceste tranzactii vei plati un procent de 1,5%. In mod uzual, dar nu de fiecare data, vei plati un mic comision cand schimbi bani folosind cecuri de calatorii - in jur de 1% din valoarea tranzactiei. Merita luand in consideratie faptul ca birourile Thomas Cook nu schimba pe bani propriile cecuri iar American Express nu accepta nici o plata in cecuri. Cum sa deschizi un cont intr-o banca din Italia Intotdeauna va sfatuim sa verificati modalitatile de plata si dobanda inainte de a deschide un cont in orice banca dinlume. Pentru a-ti deschide un cont bancar in Italia, trebuie sa ai minim 18 ani impliniti si sa pui la dispozitie un act de identitate, de exemplu un pasaport si sa ai domiciliul in Italia (o factura la utilitati este de obicei deajuns). Daca nu esti rezident, poti sa-ti deschizi doar un cont non-rezident. Doar valuta sau euro importati pot fi platiti in acest tip de cont care implica rate mult mai mari decat conturile pentru rezidenti. Doar un anumit tip de depozit iti asigura siguranta banilor tai si il gasesti in majoritatea bancilor din Italia Bank Deposit Insurance Fund (Fondo Interbancario di Tutela dei Depositi) Multe banci mai mici din Italia au facilitati pentru internet banking dar si bancile mari sunt constiente de beneficiile pe care le are comertul virtual

2. 3. 4. 5. 6.

Sistemul bancar din Italia. Caracteristici Sistemul bancar contemporan, ansamblul insistu iilor financiar-bancare i reglementrile care vegheaz i guverneaz ntreaga activitate bancar nu au aprut peste noapte, ca o creaie a unui singur individ sau a unui popor, ci dimpotriv, au fost rezultatul evoluiei activitii bancare de-a lungul secolelor, a existenei nevoilor ce au frmntat ntreaga omenire. n ciuda piedicilor puse, a controverselor asupra moralitii dobnzii, sistemul bancar s-a consolidat treptat, culminnd cu emiterea banului de hrtie de ctre prima banc public, Banca Veneiei n anul 1637. n perioada Evului Mediu ntunecat (sec. VII-XI), activitatea bancar i existena instituiilor bancare au fost umbrite de o stare de nesiguran i de nencredere a populaiei asupra activitii monetare, fapt ce a condus la un declin economic i implicit la o slab dezvoltare a bncilor. Mai trziu ns ( sfritul sec XI ), lucrurile preau c vor intra pe un fga normal, odat cu schimbrile profunde, suferite n urma cruciadelor i a cuceririi normande. Bncile au reuit s-i mreasc importana pe msur ce economia a continuat s se dezvolte, iar statul ia mrit implicarea prin nfiinarea bncilor centrale. Cu toate acestea, viziunea cretinismului asupra practicrii dobnzii i a restriciilor de ordin religios au rmas un factor perturbator semnificativ, Biserica

cretin afirmndu-i opoziia n cadrul a dou concilii, de la Latran (1179) i de la Viena (1311). se dezvolt odat cu creterea considerabil a activitilor comerciale, a Activitatea bancar schimburilor dintreEuropa de Nord i Europa de Sud, a comerului mediteranean i implicit a apariiei trgurilor. Din considerente economice, interdicia referitoare la mprumuturile cu dobnd a fost eludat, acestea fiind admise cu condiia s fie efectuate de ctre evrei i lombarzi. Mai mult de att, cei care apelau la serviciile acestora erau chiar monarhii i conductorii bisericii cretine, printre care se regsesc i Eduard III, care i-a amanetat coroana de aur cu pietre preioase pentru o suma de 45.000 de florini, Papa Benedict XIII care a amanetat veniturile camerei apostolice sau papa Inoceniu al VII-lea care amaneteaz mitra i un castel; Eduard I, conte de Bar (1320), care a dat ca amanet lombarzilor vesela sa de argint i n cele din urm Carol VI- amaneteaz coroana, care ulterior este tiat i mparit ntre cmtari. Majoritatea instituiilor de credit din trecut au fost organizate de ctre lombarzi i evrei, sub denumirea generic de Munte de pietate care treptat a fost transformat n cas de amanet, adevrate locuri de jaf ale populaiei, ceea ce a determinat puterea public s gseasc soluii i s organizeze bnci oficiale. Prima banc n adevratul sens al cuvntului, se spune c ar fi instituia nfiinat n 1171, de dogele Michele XI, sub numele de Banco de Venezia, cu scopul principal de a face operaiuni de administrarea a banului public pentru Cetate . nfiinarea acestei bnci a fost ca o prelungire a activitii unei asociaii de bancheri, creditori ai Cetii, ce a funcionat ntre anii 1156-1171. Existena acestor activiti este certificat din nou, de primele reglementri din Florena, asupra activitii bancherilor, care erau obligai s i scrie afacerile n cadrul registrelor, cu cifre romane. Banca de Veneia a fost recunoscut oficial ca banc de viramente abia n anul 1587, moment n care i schimb i denumirea n Banca della Piaza del Rialto. Evoluia i succesul acestei bnci se datoreaz n special adoptrii unei tehnici noi. Aceasta const n nmnarea depuntorilor de recipise ( chitane, nscrisuri ) la purttor, care erau aductoare de dobnzi. n aceea perioad, Republica Veneian era angajat n razboi i, avnd nevoie de resurse financiare, a obligat comercianii s i acorde un mprumut. Astfel, n anul 1711, Guvernul Republicii Veneiene obinea mprumuturi de la ceteni, prin emisiune de titluri cu o dobnd anual de 4%. Anumite pri ale bugetului public au fost alocate pentru plata dobnzilor. A fost creat o societate, denumit Camera mprumuturilor, care avea ca scop buna administrare a acelei pri din veniturile publice care erau alocate creditorilor Republicii i asigura plata dobnzilor. Pn n acel moment nu au existat bnci n adevratul sens al cuvntului. ns Camera mprumuturilor avea ocazia cteodat s achiziioneze i s vnd cambii i polie, documente ce atestau debite i credite ntre comerciani. Cum scopurile i caracterul acestei instituii erau respectabile, n scurt timp s-a descoperit c inscripionarea numelui Camerei pe aceste documente le conferea acestora o valoare mai mare. Camera mprumuturilor dispunea n general de anumite fonduri, astfel c investirea lor n achiziionarea i vnzarea de astfel de certificate a devenit o afacere foarte rentabil. Odat cu trecerea timpului, Camera a devenit un dealer obinuit pe aceast pia. Treptat, comercianii veneieni i-au fcut un obicei n a-i plasa averea la Camera mprumuturilor, pentru a fi pstrai n siguran. n acest fel a aprut activitatea de constituire de depozite. Cu timpul, plile au nceput s fie efectuate prin transfer, din contul celui care pltea n contul celui care ncasa. n acest fel, problemele generate de numrarea unor sume mari de monede i a transportului acestora n diferite pri ale oraului a fost evitat. Beneficiile i avantajele pe care le-a adus aceast nou metod de transfer a banilor au fost considerate att de importante nct mai trziu a ajuns s fie impus prin lege. Aceast metod de efectuare a plilor a reprezentat un prim pas rudimentar ctre apariia bancnotelor i a nlesnit circulaia banilor. O perioad lung de timp, Banca Veneiei nu a avut nici un concurent, ns odat cu nceputul secolului XV, instituii asemntoare au aprut n Genova i Barcelona, orae cu activitate de comer impresionant, depite din acest punct de vedere doar de Veneia. Aceste bnci erau nite copii fidele ale bncii din Veneia, n scurt timp obinnd aproape aceeai notorietate i ncredere. n Europa mediteranean, bncile acionau dup principiul universalitii, practicnd toate operaiunile: depuneri, credite, viramente. Cu toate acestea, bancherii italieni se difereniau funcie de volumul de afaceri. Cei mai mici operau pe banca lor, lucrnd n aer liber allaperto, iar marii bancheri, cum sunt Medici i Bardi la Florena, oficiau n palatul lor dentro i i creditau pe regi i pe papi.

7. .