Sunteți pe pagina 1din 6

LUCRAREA PRACTICA NR.1 Explorarea functiei pulmonare.

Efectuarea spirogramei, tehnic de lucru,determinarea volumelor si capacittilor pulmonare:capacitatea vital(CV), volumul curent(VT), volum inspirator de rezerv(VIR), volum e pirator de rezerv(VER), volum rezidual(VR), capacitate pulmonar total(C!T)"

FIZIOLOGIA APARATULUI RE PIRATOR


Respira#ia este o $%&C'IE VIT()*, comun tuturor plantelor +i animalelor" ,e asemenea respira#ia este o $%&C'IE VE-ET(TIV*, ,E &%TRI'IE care const .n schim/ul de o igen +i dio id de car/on cu aerul .ncon0urtor, asigur1ndu2se astfel 345E46T(7I( -(74(6* implicat .n meta/olismul celular" !rin respira#ie se .n#elege procesul prin care are loc schim/ul acestor gaze la nivelul plm1nului, .ntre aer +i s1nge prin ventila#ia pulmonar (RE6!IR('I( E8TER&*) +i .ntre s1nge +i #esuturi (RE6!IR('I( I&TER&*)" Respira#ia se realizeaz .n trei etape succesive: !%)54&(R*, 6(&-%I&* +i TI6%)(R*" Etapa pulmonar 9 vizeaz schim/urile de gaze dintre plaman +i mediul e tern, procesul purt1nd numele de ventilatie pulmonara" 3E5(T47( !%)54&(R* const .n trecerea o igenului din alveolele pulmonare .n s1ngele capilar +i a dio idului de car/on .n sens invers" Etapa sanguin 9 asigur transportul gazelor respiratorii de la plm1n la #esuturi" Etapa tisular 9 const .n utilizarea de ctre celule a o igenului transportat de s1nge (pentru o idrile tisulare) +i .n trecerea dio idului de car/on rezultat ca reziduu din arderile celulare .n lichidul intersti#ial +i apoi .n s1nge" Etapa tisular corespunde .n mod esen#ial RE6!IR('IEI CE)%)(RE, fenomen care st la /aza producerii de energie prin reac#ii chimice ce consum o igen +i eli/ereaz dio id de car/on" Evaluarea ventila#iei pulmonare presupune determinarea volumelor pulmonare, capacit#ilor pulmonare, a de/itelor ventilatorii for#ate, a propriet#ilor mecanice ale plm1nilor +i a distri/u#iei intapulmonare a aerului ventilat" 6!IR45ETRI( determin doar capacitatea vital, folosind 6!IR45ETR%) +i nu se .nregistreaz :

grafic" Capacitatea Vital (CV) variaz .n func#ie de v1rst, se , .nl#ime, antrenament, nutri#ie +i se poate calcula astfel: CV ; 3 (cm") <= pt" /r/a#i CV ; 3 (cm") >? pt" femei"

5surarea volumelor +i capacit#ii pulmonare se efectueaz prin 5ET4,( 6!IR4-R($IC*, care msoar capacitatea vital +i componentele ei +i e util .n diagnosticul precoce al unor afec#iuni /ronhopulmonare o/structive (@!4C, (@) precum +i aprecierea prognosticului +i evaluarea eficien#ei terapeutice, urmrirea evolu#iei /olilor /ronho2pulmonare precum +i evaluarea rezervelor func#ionale pulmonare" 5etoda spirografic permite determinarea: CV (capacitate vital), VC (volum curent), VIR (volumul inspirator de rezerv), VER (volumul e pirator de rezerv), VE56 (volumul e pirator ma im pe secund)" 5(TERI()E &ECE6(RE: spirograf de tip uscat (E%TE6T), pies /ucal, h1rtie tip, ta/ele" TE3&IC( ,E )%CR%: tre/uie respectate condi#iile standard de efectuare, instruirea preala/il a pacientului asupra desf+urrii pro/ei, pozi#ia +ez1nd, aplicarea clemei nazale, repaus fizic +i psihic, diminea#a aA0eun sau dup >2B ore de la mas, se evit fumatul minim : or .nainte de test, evitarea tratamentului /ronhodilatator sau /ronhoconstrictor cu cel pu#in :< ore .nainte de pro/" 6e fac > determinri succesive" Testul este corect daca la cele > determinri se o/#in valori apropiate" ,up racordarea aparatului la sursa de curent, pacientul efectueaz un inspir ma im urmat de un e pir complet +i prelungit prin piesa /ucal .n aparat" (erul deplaseaz .n interiorul aparatului un cilindru care pune .n func#ie mecanismul de deplasare al hartiei pe care peni#a va .nscrie conform schemei de mai 0os" Volumele o/#inute se corecteaz .n func#ie de temperatura camerei prin .nmul#ire cu factori de corec#ie" Valorile calculate se compar cu valorile teoretice din ta/ele .n func#ie de v1rst, se , .nl#ime" I&TER!RET(RE( RE7%)T(TE)4R Cn decursul respira#iei normale sau fro#ate sunt introduse +i e pulzate din plm1ni cantit#i de aer caracteristice, ce pot fi determinate e perimental, .nregistrate grafic +i e primate prin volume +i capacit#i" Volumele e prim cantit#i de aer din anumite momente ale ciclului respirator, iar capacit#ile sunt com/ina#ii de dou sau mai multe volume" Ele depind de propriet#ile elastice ale #esutului pulmonar +i ale peretelui toracic, de propriet#ile cilor aeriene, de for#a de contrac#ie a mu+chilor respiratori +i de refle ele pulmonare" VOLUMELE PULMONARE:

<

:" V4)%5%) C%RE&T (VC) 9 reprezint cantitatea de aer introdus +i e pulzat din plm1ni la fiecare respira#ie normal" 6e mai nume+te +i aer curent +i are .n medie valoarea de =?? ml" 4 parte din acest aer rm1ne in cavit#ile nazale, faringe, laringe, trahee, /ronhii +i /ronhiole" 6pa#iul ocupat de acest aer se nume+te 6!('I% 54RT (&(T45IC +i este de :=? ml" )a nivel alveolar, particip doar >=? ml" aer din volumul curent" <" V4)%5%) I&6!IR(T4R ,E RE7ERV* (VIR) 9 este volumul de aer care mai poate fi introdus .n plm1ni dup o inspira#ie normal printr2o inspia#ie for#at" 6e mai nume+te +i aer complementar +i este .n medie de >??? ml" >" V4)%5%)E E8!IR(T4R ,E RE7ERV* (VER) 9 este cantitatea de aer care mai poate fi eliminat din plm1ni printr2o e pira#ie for#at dup o e pira#ie normal +i are .n medie valoarea de ::?? ml" B" V4)%5%) RE7I,%() (VR) 9 reprezint volumul de aer rmas .n plm1ni dup e pulzia volumului e pirator de rezerv" 6e mai nume+te +i aer rezidual +i msor .n medie :<?? ml" El se determin la deschiderea cavit#ii pleurale (la cadavru) prin ptrunderea aerului atmosferic, .ntre foi#ele pleurale, care comprim plm1nul +i elimin aerul rezidual" VR a0ut alveolele s fie men#inute deschise +i asigur continuitatea schim/urilor gazoase la nivelul mem/ranei aleveolo2capilare, chiar +i .ntre respira#ii" =" (ER%) 5I&I5() 9 este cantitatea de aer care mai rm1ne .n plm1ni dup eliminarea VR" (re o valoare de <?? ml" +i este important pentru medicina legal la pro/a docimaziei hidrostatice (plm1nii cu aer plutesc +i pro/a este pozitiv2se folose+te la sta/ilirea cauzei mor#ii unui nou2nscut sau la diagnosticul diferen#ial la decesul prin .nec)" CAPACITIE PULMONARE: :" C(!(CIT(TE( VIT()* (CV) 9 apreciaz capacitatea ma im de aer care poate fi schim/at cu aerul atmosferic (este suma volumelor de aer mo/ilizate)" CV ; VIR D VC D VER ; >??? D =?? D ::?? ; BE?? ml" Valorile CV sunt mai crescute la /r/a#i +i variaz propor#ional cu .nl#imea +i greutatea" ,ac valoarea determinat este mai mare dec1t F?G din valoarea teoretic, se consider .n limite normale" 6e poate calcula +i cu anumite formule care #in cont de suprafa#a corporal sau de talie" CV se modific .n func#ie de activitatea fizic (fiind mai mare la sportivi +i cei cu activitate fizic crescut)" CV este sczut la persoanele sedentare, scade progresiv cu v1rsta +i .n anumite afec#iuni (pneumonii, paralizii ale mu+chilor respiratori, deformri ale cutiei toracice)" 6cderea CV su/ H??ml" este incompati/il cu via#a" Rela#iile dintre CV +i VIR +i VER sunt: VIR ; =?G CV VER; :I> din CV , .n pozi#ie +ez1nd +i VER;:I= din CV , .n decu/it" 6cderea CV ne indic un sidrom restrictiv de o/icei, +i .n func#ie de valoarea CV, acesta poate fi: u+or la CV ; E?2F?G din CV idealJ moderat la CV ; =?2E?G din CV idealJ sever la CV ; >=2=?G din CV idealJ foarte sever la Cv su/ >=G din CV ideal" >

<" C(!(CIT(TE( I&6!IR(T4RIE (CI) 9 reprezint cantitatea de aer introdus .n plm1ni pornind de la un nivel e pirator normal, p1n la distensia ma im pulmonar" 6e msoar prin efectuarea unei e pira#ii normale dup o inspira#ie for#at dup formula: CI ; VIR D VC ; >??? D =?? ; >=?? ml" >" C(!(CIT(TE( RE7I,%()* $%&C'I4&()* (CR$) 9 reprezint cantitatea de aer ce rm1ne .n plm1ni la sf1rsitul unei e pira#ii normale, +i se calculeaz astfel: CR$ ; VER D VR ; ::?? D :<?? ; <>?? ml" B" C(!(CIT(TE( !%)54&(R* T4T()* (C!T) 9 reprezint volumul ma im p1n la care pot fi e pansiona#i plm1nii prin efort inspirator ma im, conform formulei: C!T ; VC D VER D VIR D VR ; =?? D ::?? D >??? D :<?? ; =F?? ml" TESTE ALE EFICIENEI VENTILAIEI (DEBITE PULMONARE) :" V4)%5%) RE6!IR(T4R !E 5I&%T (VR5) 6(% ,E@IT%) RE6!IR(T4R (VE&TI)(T4R) 9 reprezint cantitatea de aer a pulzat .ntr2un minut" VR5 ; frecven#a respiratorie volumul de aer e pulzat VR5 ; E2F lImin la o recven# de :E respira#iiImin" <" ,E@IT%) RE6!IR(T4R 5(8I5 (,R5) 9 este limita superioar a volumului respirator pe minut +i poate atinge :?? lImin sau chiar mai mult" >" VE&TI)('I( ()VE4)(R* 9 reprezint volumul de aer ce particip efectiv la schim/urile respiratorii la nivelul aleveolelor pulmonare, cu valoarea medie de B,=2= lImin" B" V4)%5%) E8!IR(T4R 5(8I5 !E 6EC%&,* (VE56) 9 reprezint cantitatea ma im de aer care poate fi eliminat dup o inspira#ie ma im .ntr2o secund" VE56 K F?G CV Valorile mari ale VE56 indic o /un for# a musculaturii respiratorii, o elasticitate toraco2pulmonar /un +i rezisten# la flu sczut" INDICII RESPIRATORI :" I&,ICE)E ,E RE6TRIC'IE 9 reprezint e primarea procentual a raportului dinte CV corectat +i CV teoretic" <" I&,ICE)E ,E !ER5E(@I)IT(TE @R4&LIC* (TI$$&E(%2!I&E))I) 9 reprezint e primarea procentual a raportului dintre VE56 +i CV" I!@ ne indic, ca +i semn sigur, sindromul de o/struc#ie, care poate fi: u+or cu I!@ ; E?2M=G moderat cu I!@ ; B?2E?G sever cu I!@ su/ B?G" >" I&,ICE)E ,E 4@6TR%C'IE 9 reprezint raportul .ntre VE56 actual +i VE56 teoretic e primat .n procente" Cn concluzie, CV ne d informa#ii asupra volumului pompei pulmonare, iar VE562ul d rela#ii despre permea/ilitatea cilor aeriene mari +i mi0locii" !I FUNC"II #ENTILATORII$

:" ,I6$%&C'I( VE&TI)(T4RIE RE6TRICTIV* 9 CV este sczut, indicele de restric#ie este sczut (su/ F?G din valoarea teoretic), iar I!@ este normal sau crescut" Cauze: 2 suprimare de parenchim (tumori, T@C)J 2 scderea elasticit#ii pulmonare (fi/roz pulmonar)J 2 rigiditate toracic (cifoscolioze, o/ezitate)J 2 procese pleurale" <" ,I6$%&C'I( VE&TI)(T4RIE 4@6TR%CTIV* 9 CV este normal sau u+or sczut (p1n .n F?G din valoarea teoretic), VE56 este sczut, indicele de o/struc#ie este sczut +i I!@ este sczut (su/ M=G din normal)" Cauze: 2 astm /ron+icJ 2 emfizem pulmonar" >" ,I6$%&C'I( VE&TI)(T4RIE 5I8T* 9 to#i parametrii respira#iei sunt sczu#i su/ limita teoretic (CV sczut, I!@ sczut, VE56 sczut)"

S-ar putea să vă placă și