SA DAI celuilalt in mod relational*.

Cu totii cunoastem modalitatea nerelationala de a da: Daca dau impunand, obligandu-l pe celalalt sa accepte, probabil voi intampina revolta celuilalt, chiar daca ceea ce ii dau este bun pentru el Daca dau, de exemplu, ceea ce eu as vrea sa primesc de la celalalt, acesta nu va primi de fapt nimic si, in plus, neg faptul ca suntem diferiti si avem nevoi diferite. Daca dau prea mult, celalalt oricum primeste doar cat poate sa primeasca in acel moment si va ajunge poate sa respinga tot. Ma intreb daca te-ai intalnit cu aceasta situatie in relatia ta de cuplu sau in relatiile tale profesionale ? Poate te-ai intalnit, drag parinte cu aceasta situatie in care toate eforturile tale par a fi respinse de copiii tai. Te invit sa te gandesti, poate a fost prea mult sau poate nu acelea erau nevoile copiilor, sau poate modul in care ai dat nu a fost potrivit.

Cum iti propunem sa dai in mod relational :

sa oferi de dragul de a oferi fara sa impui fara sa astepti ceva in schimb luand in considerare nevoile explicite si felul de a fi al celuilalt sa lasi libertatea celuilalt sa gestione e ceea ce ai oferit dupa cum doreste. Te provocam sa experimentezi saptamana aceasta ce inseamna sa oferi in mod

relational :
!ata pasii experimentului" #lege una din relatiile importante pentru tine, cu partenerul sau partenera ta, cu copilul tau, cu unul din colegii de serviciu, cu mama sau tata $ah, relatiile noastre cu parintii nostri J, nu stiu cum este pentru voi, dar pentru mine este o sursa de provocare perpetua% #lege sa oferi un lucru celuilalt, disponibilitatea ta, timpul tau, ascultarea ta lipsita de judecati, un joc& sau raspunde-i, in sfarsit, unei cereri de-a lui, care poate nu a fost au ita, pentru ca ti se parea absurda, sau inutila. #lege momentul potrivit pentru a darui, atunci cand celalalt e pregatit sa primeasca, eventual verifici cu el daca e '(. #minteste-ti sa nu orne i ceea ce oferi cu conditii sau asteptari, lasa darul in totalitate la celalalt, care sa fie liber sa il foloseasca, sa il lase pe mai tar iu, chiar sa il refu e. Ce ici, accepti provocarea ?

SA PRIMESTI in mod relational *

$cheia adevaratei transformari este ceea ce facem cu ce primim% Cred ca ai trait, de multe ori, modalitatea nerelationala de a primi " #tunci cand ti se face un compliment, nu il primesti, negandu-l sau minimi andu-l )x " * Ce treaba buna ai facut + , - * .-am facut mai nimic , sau * Da, dar nu am facut si ce mi-ai cerut ieri , #tunci cand primesti un mesaj po itiv, nu il primesti, ci iti exprimi frustrarea fata de

ceva din trecut )x " * Ce treaba buna ai facut + , - * De abia acum ve i ? , sau * /i pana acum sa inteleg ca nu am facut treaba buna ? , 0unctione i ca un * cos de gunoi relational , si primesti si pastre i mesajele toxice venite de la ceilalti $critici, etichete, devalori ari, amenintari, etc.%, care iti scad energia si increderea in tine Cand, imediat ce ai primit, te simti dator sa dai si tu inapoi )x " * # venit la nunta noastra, ma simt obligat sa merg la nunta ei, chiar daca stiu ca nu ma voi simti bine. , Cum iti propunem sa primesti in mod relational " /a lasi sa vina catre tine complimente, dove i de interes, fara a le minimi a sau descalifica, spunand doar * multumesc , /a pastre i si sa amplifici in interiorul tau ceea ce este bun pentru tine. Te invitam sa experimente i saptamana aceasta ce inseamna sa primesti in mod relational, prin Metoda )/P)1)2. !ata pasii experimentului" Pastrea a-ti atentia trea a atunci cand primesti un mesaj sau un comportament fie in una din relatiile importante pentru tine sau poate intr-un schimb neasteptat $scurta vacanta care urmea a iti va oferi multe asemenea oca ii, nebanuite%. #corda-ti cateva momente pentru a vedea, a simti ce produce in tine ceea ce ai primit. )ste ceva bun pentru tine? #tunci da-i voie sa existe si, apoi, sa infloreasca in interiorul tau, sa cree e ceva nou sau poate sa regasesti o sen atie placuta si uitata. Daca, de exemplu, ai primit un minunat * te iubesc ,, lasa macar un moment in care sa ve i ce produce acest * te iubesc , in interiorul tau, bucura-te de el, inainte sa raspun i cu automati atul * si eu te iubesc , Daca ce ai primit nu este bun pentru tine, vei putea afla care sunt demersurile potrivite in acest ca peste o saptamana, cand iti vom vorbi despre felul relational de a 1)034# Ce ici, accepti invitatia ?

SA RE !"I in mod relational *

/tim ca iti lansam o mare provocare, deoarece pentru majoritatea oamenilor A RE !"A este ceva dificil de facut si de trait" fie nu reusesti sa refu i, fie refu i intr-un mod din care si tu si celalalt iesiti * sifonati ,. Care este motivul, te intrebi ? 3nul i voraste din acel *nu este frumos sa refu i, au it adesea in copilarie. #tunci cand celalalt" iti cere ceva $timpul tau, efortul tau, implicarea ta, un obiect, o informatie, etc.% iti da ceva $sfaturi, cadouri, propuneri, invitatii, ingrijiri, etc.% si acestea nu sunt #une pentru tine, nu poti primi sau nu poti da ceea ce ti-a fost cerut, iata cateva din modalitatile nerelationale$ neconstructi%e de a refuza " #ccepti, pentru ca iti imagine i ca celalalt se va simti prost si atunci iti neglije i propriile

nevoi si dorinte * Da, pot sa merg acum cu tine la cumparaturi ,, atunci cand de fapt de abia astepti sa te relaxe i dupa o i agitata. Taci sau te prefaci ca accepti, spui un Da fals * /igur, o sa vin in vi ita pe la tine, cat de curand , 0aci exact invers fata de ceea ce ti-a cerut, te opui, te revolti si iata samanta conflictului *Daca vrea in plus sa raman si peste program, ei bine, o sa imi iau liber., Denigre i ceea ce ai primit sau il umilesti pe celalalt * )ste o prostie ceea ce imi ceri., * Tu chiar nu esti in stare sa faci nimic singur?, .e intrebam cate eforturi supraomenesti esti dispus sa depui in continuare pentru a reusi sa indeplinesti cererile celorlalti care contravin nevoilor si disponibilitatilor tale ? !ata alternativa pe care ti-o propunem - sa RE !"I in mod relational$ cu a&utorul Metodei )/P)1)2 " /a faci diferenta intre celalalt ca persoana si cererea lui sau ceea ce el iti da & atunci cand refu i, refu i ceea ce vine de la celalalt, in acest moment, nu pe el ca persoana /a accepti ca celalalt este responsabil pentru ceea ce spune si face si are dreptul sa iti dea si sa iti ceara ceea ce el are nevoie in pre ent /a asculti si sa respecti ceea ce se afla in interiorul tau" nevoi, dorinte, asteptari /a iti asumi riscul de a te defini si de a te po itiona in fata cererii celuilalt cu ceea ce este diferit pentru tine $nevoia ta din pre ent, opinia ta diferita, dorintele tale, etc.% /a poti refu a fara a te culpabili a /a poti refu a ceea ce vine de la celalalt pentru a putea accepta ceea ce traiesti tu in pre ent. /i ca sa vedeti cum ar suna practic, iata cum s-ar putea transforma in mod relational exemplele de mai sus" *Da, vrei sa mergem acum la cumparaturi si eu simt nevoia sa ma odihnesc dupa iua de a i. #cum nu voi merge cu tine., Pot sa adaug sau nu " *5reau si eu sa merg la cumparaturi mai tar iu, asta i sau maine., *5reau sa te revad, acum imi este dificil, o voi putea face la vara, cand programul meu va fi mai relaxat., *!nteleg ca aveti nevoie de de mine. #sta i nu pot ramane peste program, vreau sa il invat pe baiatul meu sa mearga pe bicicleta., *.u te pot ajuta cu ceea ce imi ceri, imi doresc sa poti reusi sa faci ce iti doresti fara ajutorul meu., Te invitam sa experimente i saptamana aceasta ce inseamna sa refu i in mod relational. !ata pasii experimentului" 0ii atent cand celalalt $in oricare din relatiile tale% iti da sau iti cere ceva. !nainte de a raspunde, acorda-ti cateva momente pentru a vedea, a simti, a asculta ce produce in tine acest lucru. Daca este ceva bun pentru tine, atunci te invitam sa primesti in mod relational, asa cum ai descoperit deja.

Daca ceea ce ti se da sau ce ti se cere nu este bun pentru tine, te invitam sa indra nesti sa refu i, nu in opo itie cu celalalt, ci afirmand ceea ce traiesti cu adevarat. #cest demers necesita intr-adevar efort si energie din partea ta, care se vor materiali a in cresterea capacitatii tale de afirmare, intr-un plus de iubire de sine si onestitate in relatiile tale. Te-ar ajuta aceste lucruri ? #ccepti invitatia la experiment?

SA CERI in mod relational *

Este ultimul din seria celor ' demersuri relationale posi#ile. ( rela ie se ec)ili#reaz atunci c*nd fiecare dintre prota+oniti se simte suficient de securizat pentru a ,ndr zni s cear $ s dea$ s primeasc$ s refuze. !ata cateva din modalitatile nerelationale$ neconstructi%e de a cere " v !ti este dificil sa ii ceri celuilalt -timp pe care sa il petreceti impreuna$ a&utorul sau$ afectiunea sa$ ascultarea$ lucruri materiale$ informatii sau orice altce%a ai ne%oie. si" )viti sa ceri si te dai peste cap sa re olvi totul de unul singur, ajungand sa obosesti inutil si sa consumi timp pretios& Ceri doar atunci cand stii ca vei primi un raspuns afirmativ si astfel nu pier i controlul asupra situatiei, dar nici nu iti dai voie sa evolue i in relatie& .u ceri pentru ca iti este teama ca vei fi respins $te identifici astfel cu ceea ce ceri si te lasi redus la o simpla cerere de moment%& Te mulumesti s doresti un lucru fr s 6l comunici celuilalt , sperand ca celalalt sa iti ghiceasca asteptarile $pentru ca nu-i asa, daca te-ar iubi cu adevarat, ar sti in orice moment ca tu ai nevoie de7 sticla de ulei pe de raftul din dreapta sus J% v 0elul in care ceri este unul agresiv fata de celalalt Pretin i celuilalt ce iti doresti, il obligi $8Trebuie sa imi dai acum9, 8trebuie sa imi spui ce se intampla cu tine9% si acesta se supune momentan sau se revolta mai devreme sau mai tar iu& Te interesea a doar sa obtii ce vrei si orice mijloc este bun& 0ormule i exigente, nu accepti un raspuns 8.u9& 0olosesti mijloace mai mult sau mai putin subtile pentru a-ti exercita influenta asupra celuluilalt, seducand, manipuland. #lternativa pe care ti-o propunem, cu a&utorul Metodei )/P)1)2, este sa CERI in mod relational. 5ei descoperi cum sa faci trecerea de la relatii pasive sau agresive catre relatii care iti sporesc creativitatea si increderea in tine" !i faci cunoscut celuilalt ceea ce astepti de la el printr-o cerere clara" 8!ti cer sa imi dai un telefon atunci cand intar ii9 !ti asumi riscul de a primi raspunsul la cererea ta, cerere care este diferita de tine ca persoana& daca primesti un raspuns negativ, este pentru cererea ta din acel moment. De ex. 8!ti propun sa mergem in parc.9 Daca raspunsul este 8.u9 la cererea ta de a merge acum in parc, poate insemna ca celalalt alege sa faca altceva& nu inseamna ca te iubeste mai putin, nu te intelege sau s-a schimbat ceva in relatia voastra. 0aci propueri 8!ti propun sa mergem maine dimineata la cumparaturi.9

0aci invitatii 8Te invit sa imi vorbesti.9 Te invitam sa experimente i saptamana aceasta ce inseamna sa C)1! in mod relational. !ata pasii experimentului" :andeste-te la cineva din viata ta cu care relatione i frecvent. )ste ceva care te nemultumeste in acea relatie, ceva ce face sau nu face celalalt, spune sau spune ? /i din ceea ce stim pana in pre ent, nu exista relatii perfecte si in acelasi timp7 oneste J. .u ai vorbit niciodata despre acest lucru cu celalalt sau o cand ai facut acest lucru erai deja enervat si lucrurile au degenerat sau o nu te-ai simtit ascultat de celalalt. !ti propunem sa iti iei un moment in care sa clarifici in interiorul tau ce astepti de la celalalt & este important sa fie un comportament, sa spuna, sa fac ceva, nu ii poti cere sa simta ceva intr-un anumit fel, sau la un anumit moment. #poi formulea a cererea ta in termeni relationali, pornind de la " * iti propun7 , * te invit , * iti cer sa7 , #suma-ti faptul ca celalalt este liber sa aleaga raspunsul care este bun pentru el in acest moment. !ndiferent care ar fi raspunsul, primeste-l relational Daca raspunsul este unul negativ la cererea ta, atunci poti gasi o alta modalitate de a-ti implini nevoia sau dorinta. De exemplu, daca primesti un .3 la a merge in parc, poti spune " * Chiar am nevoie sa iau o gura de aer curat , ofer o alta alternati%a " *5rei sa iesim la terasa?, * !mi voi suna un prieten pentru a merge in parc , sau *!mi iau o carte si merg in parc sa citesc. , Pentru tine care este primul lucru pe care ai %rea sa il ceri si cui/

unctiile parentale Mama$ Mamica$ Tata$ Tatic *

Pana acum ti-am vorbit de ce poti face, ca demers relational in oricare dintre relatiile tale " sa ceri , sa refu i, sa dai si sa primesti. #sta i va vom vorbi despre cum se echilibrea a aceste demersuri in relatia cu cel mai mare impact in de voltarea fiecarei fiinte umane - relatia dintre parinti si copii. /i te invitam sa nu te grabesti sa treci peste aceste randuri daca nu esti parinte, pentru ca ai fost odata copil si 7ai fost crescut de o mama, de un tata sau de alte persoane care si-au asumat acest rol. 5ei putea astfel descoperi cum au implinit parintii tai aceste functii si cum anume se reflecta acest lucru in viata ta de acum. unctiile parentale Mama$ Mamica$ Tata$ Tatic daca sunt manifestate in mod echilibrat si in armonie cu nevoile copiilor permit ca acestia sa se de volte intr-un mod armonios si sa devina persoane independente, care vor avea sanse sporite de reusita.

!n continuare va pre entam la ce anume se refera aceste nume date de ;ac<ues /alome, in cadrul Metodei )/P)1)2 " unctia mama si tata il va ajuta pe copil sa se integre e in societate si sa isi cucereasca independenta se exprima prin a cere si a refu a este mai putin gratifianta, pentru care aduce restrictii rolul acesteia este de a reduce, treptat ilu ia copilului ca dorintele lui sunt atotputernice si ca mama si implicit intreg universul ii sta la picioare presupune privatiuni si poate cau a conflicte De exemplu " * !ti cer sa iti faci patul , & *!ti cer sa te speli pe dinti , & *!ti cer sa vii la masa , * Te autori e = nu te autori e sa mergi singur cu bicicleta pe strada, * Te autori e sa te uiti o ora la televi or, * .u te autori e sa o bati pe sora ta,. )xersarea acestei functii creea a cadrul in care copilul isi va reali a activitatile, iar in interiorul cadrului, pe care vi-l puteti imagina sub forma unei camere de exemplu, poate face tot ce vrea, in cadrul acestor reguli, adica doar in aceasta camera. )l se poate juca in acest loc delimitat, iar cand oboseste se poate sprijini de peretii camerei. #tunci cand nu exista acest cadru, peretii care delimitea a camera nu exista si copilul nu se poate sprijini pe el, sau cand peretii camerei sunt flexibili, copilul se simte in nesiguranta. !maginati-va cum v-ati simti voi ca adulti in mijlocul spatiului dintre planete. ' sen atie similara ar avea-o un copil in lipsa cadrului stabilit in familie. )xersarea acestui rol presupune fermitate, adica un ton sigur, calm si senin, fara nervi, tipete sau pedepse. #tunci cand sunteti nervosi nu sunteti nici tata, nici mama, pentru ca atunci se manifesta ex-copilul din tine. unctia Mamica 0 Tatic este functia gratifianta se manifesta prin a da si a primi este functia care ice D# la a manca o ciocolata intreaga de iua ta, care spune * ce frumos desen ai facut , chiar daca nu intelegi ce a desenat. mai ales cand copiii sunt foarte mici, mamica si taticul primesc tot ceea ce face cel mic $pipi si caca, plansete si rasete% se exprima prin joc, pupicuri, imbratisari, rasete, il lasa pe copil sa mai stea >? minute in plus in parc, ice @ravo, aprecia a eforturile pe care copilul le face. copilul se simte astfel apreciat, ascultat, valori at, existent. Pentru a ajuta copilul sa creasca armonios si sa devina autonom si sa devina un adult implinit, va fi necesar ca parintii sa stie sa exprime in mod echilibrat cele doua functii, pe de o parte, iar pe de alta parte ceea ce exprima sa fie in raport cu nevoile copilului de mama, mamica, tata si tatic. #junsi la varsta adulta, iti poti da seama ce ne-a lipsit in legatura cu propriile noatre nevoi de mama, mamica, tata si tatic la diverse varste pe parcursul copilariei si adolescentei noastre $mai

multe mangaieri, aprecieri, consistenta din partea parintilor atunci cand spuneau un .3 sau stabileau o regula%. #sta i va propunem sa exersati aceste functii parentale prin, surpri a, doua exercitii " Pentru fostul copil din tine " aminteste-ti de copilaria si adolescenta ta care dintre nevoile tale au fost implinite insuficient, cea de mama, mamica, tata sau tatic ? $aveai nevoie de mai multe mangaieri, incurajari, sa fii ascultat, sa ti se dea lucruri bune pentru tine, sa ti se faca un program, sa nu ti se implineasca toate dorintele, imediat, sa nu fii lasat sa faci tot ce vrei7 gaseste in pre ent, folosindu-ti imaginatia, un mod de a implini acea nevoie astfel vei implini o nevoie a copilului din interiorul tau. Pentru tine in functiile tale nou descoperite de mama si mamica = tata si tatic, te invitam sa le exerse i in mod constient " #legeti un ecuson cu doua fete pe care sa scrieti pe o fata M#M# si pe o fata M#M!C#, respectiv T#T# si T#T!C $daca cei mici nu stiu sa citeasca, atunci doua culori, in afara de tonurile de alb si negru%, sau doua sepci, sau orice lucru va inspira. 5orbiti-i copilului, atunci cand este pregatit sa va asculte despre cele doua functii pe care le aveti in relatia cu el si despre cum va recunoaste in care dintre functii va aflati cand ii vorbiti * Cand port ecusonul pe fata M#M# iti cer ceva $sa vii la masa, sa iti faci temele%, iti dau voie sa faci ceva sau nu iti dau voie sa faci ceva $nu iti dau voie sa scrii pe peretii sufrageriei% & cand port ecusonul M#M!C# iti dau ceva sau primesc de la tine $iti pregatesc mancarea, iti citesc povesti, primesc imbratisarile tale,7% Cel mai important lucru, constienti ea a in care functie esti atunci cand comunici cu copilul tau si arata-i ecusonul cu fata potrivita Chiar daca lucrurile par complicate sau artificiale, feedbacA-urile pe care le avem de la parintii care folosesc aceasta tehnica sunt unele de reusita.

De la comunicarea tip 1claxon2 la comunicarea cu 1E!2 *

Cum Comunicam nerelational zi de zi De obicei vorbim folosind comunicarea tip *claxon,, care se ba ea a pe a vorbi despre celalalt, in locul lui - * tu, tu, tu7 ,. .e grabim sa etichetam, sa generali am, sa ii spunem celuilalt ce nu e bine si primim la randul nostru acelasi tratament "
* * * * Ma enerve i pentru ca mereu intar ii., Tu faci planuri de vacanta singur$a% si niciodata nu te gandesti si la mine. , Tu nu ma asculti. , #r trebui sa fii mai puternic$a%, nu ai de ce sa plangi. ,

!n acest tip de comunicare ceea ce se intampla este ca atentia noastra este in capatul celuilalt de relatie $am putea asemui acest lucru cu o gradina" a celuilalt%, ii spunem ce sa faca si sa nu faca, ce trebuie sa simta si ce sa nu simta, ce trebuia sa spuna si sa nu spuna, adica facem noi gradinarit in locul lui. Cat timp facem acest lucru, atentia noastra fiind in afara gradinii noastre, nu ne ocupam de propria noastra gradina, iar la noi e vraiste. Dar in ca ul in care ceilalti incearca sa se ocupe de gradina noastra, in majoritatea ca urilor ne simtim invadati si reactionam $prin suparari, nervi, tristete, respingeri etc.% pentru a ne apara teritoriul. /i iata cum incep confictele, in * gradina , noastra si a celorlalti devinind greu de trait. Cum indraznim sa comunicam relational Pentru a scadea de ordinea din gradina si a o transforma in locul din care ne luam resursele, putem sa ne sprijinim pe urmatorul concept din Metoda )/P)1)2 " A comunica inseamna A P!3E I3 C(M!3. #cest lucru inseamna ca punem in comun ceea ce este in interiorul meu cu ceea ce este in interiorul celuilalt, adica ceea ce exista in gradina mea cu ceea ce exista in gradina celuilalt. Pentru a reali a acest lucru putem pune in practica prima re+ula de i+iena relationala: sa folosim cu%antul 1 E! 2$ un )3 care devine personali at& astfel, vorbesc despre mine cu celalalt si evit sa folosesc *T3, prin care vorbesc despre celalalt, in locul lui. !ata cum pot transforma exemplele de relationare *claxon, "
* )u ma enerve atunci cand intar ii. , * Ma simt dat la o parte atunci cand ai ales sa mergem in :recia si nu mi-ai cerut si mie parerea. 5oiam tare mult anul acesta sa vi ite manastirile. #m nevoie sa fiu ascultata, cand ai putea sa ma asculti? , * Mi-e greu sa te vad plangand. ,

5oi reusi astfel sa " - personali e schimbul, comunicarea, vorbind despre mine si invitandu-l pe celalalt sa vorbeasca despre el - voi imbogati comunicarea cu *ingrediente naturale," ce traiesc, ce simt, ce gandesc, ce planuiesc, ce imi doresc, de ce am nevoie. - nu voi mai lasa pe ceilalti sa vorbeasca in locul meu, sa imi atribuie intentii, emotii, feluri de a fi in care nu ma recunosc. /i pentru ca vrem *gradini, frumoase, va invitam la exercitiul de ecolo+ie relationala de saptamana aceasta" Primul pas !ngrijiti-va gradina relationala folosind noul instrument - vorbiti pornind de la * )u ,. /tim ca nu este lucru usor de facut, atunci cand drumurile sunt deja batatorite cu Tu, Tu, Tu. #tunci cand intr-o relatie un comportament al celuilalt va deranjea a, luati-va un moment pentru a fi clar in voi insiva ce traiti, simtiti, ganditi, aveti nevoie si apoi exprimati acest lucru pornind de la * )u ,. 5eti putea vedea cum miraculos celalalt nu va mai contesta, contra ice, chiar va asculta ceea ce aveti de spus. Al doilea pas Protejati-va gradina relationala de *buruieni,. #tunci cand celalalt vorbeste despre voi, folosind *Tu,, etichetandu-va, atribuindu-va ganduri, emotii, calitati sau defecte, va invitam sa va afirmati, sa va po itionati, fara )go sau emfa a cu

ceea ce sunteti, ganditi si simtiti in acel moment. Ba o folosire calma si neobosita a regulii, veti putea vedea cum celalalt isi va retrage, in liniste sau cu galagie, trupele din gradina voastra. Spor la 4radinarit Relational5

Intr6o relatie suntem 7C

De obicei credem ca atunci cand relationam cu cineva suntem doar noi D, adica )3 si C)B#B#BT. Metoda )/P)1)2 inovea a total conceptul relatiei, spunandu-ne ca de fapt exista E parti integrante si vii" )u, Celalalt si 1elatia dintre noi. !ar asa cum e de dorit ca fiecare partener din relatie sa aiba grija de el insusi, e de asemenea de dorit ca si relatia sa fie una frumoasa, pentru a ne placea sa fim in ea. #cum, intrebarea este cum sa avem grija de aceasta relatie, care este ceva imaterial, nepalpabil, pe care de obicei nu o vedem si nu tinem cont de ea ? Pentru a putea avea grija de ea, in primul rand e necesar sa o vedem. Metoda )/P)1)2 propune sa o vi uali am, printr-o esarfa. )sarfa, dupa cum stiti are doua capete, un capat este tinut de mine si un capat este tinut de celalalt. Deci relatia, vi uali ata printr-o esarfa, va fi canalul sau drumul prin care mesajele trec de la unul la celalalt, iar ca aceste mesaje sa treaca este necesar ca fiecare sa tina de capatul sau de relatie. Calitatea vietii fiecaruia dintre noi $ a lui )3 si a lui C)B#B#BT% va depinde de felul in care stiu sa gestione gandurile mele, emotiile si sentimentele mele, starile mele. Calitatea relatiei va depinde de calitatea mesajelor care circula prin ea. #ceste mesaje pot sa faca relatia mai frumoasa, mai vie, sau dimpotriva, o pot otravi. Te invitam in exercitiul saptamanii sa vi uali e i si tu relatiile tale " F !n primul rand gandeste-te care sunt relatiile tale cele mai importante $cu partenerul$a% ta, cu copilul, cu mama, cu tata, cu seful, cu subalternii, cu prietenul tau, cu soacra - da, stim ca aceasta relatie poate fi * incantator , de importanta% F :aseste prin casa esarfe, daca nu ai esarfe, poti folosi un obiect flexibil cu doua capete, sireturi, panglici, poti desena,7 ai libertatea sa fii creativ Chiar daca pare poate bi ar ce iti cerem, iti garantam ca merita exercitiul - in plus vei stimula creierul tau drept, functia lui simbolica, si stii cat de importanta este sanatatea creierului "% & F !a-ti un moment sa alegi sau sa desene i cate o esarfa care sa repre inte relatia ta cu fiecare, pe rand.

F )i, esti multumit de re ultat ? 1elatiile tale sunt frumoase, fluide, in culorile curcubeului, sau au noduri, gauri, sunt destramate, au culori mohorate ? F 5rei sa faci ceva pentru a le mentine frumoase si a le transforma pe cele de care nu esti multumit in pre ent ? F Daca da, atunci ai facut deja un pas important spre schimbare si te invitam sa incepi folosirea instrumentelor si regulilor de igiena relationala ale Metodei )/P)1)2.

Mesa&e cadou *
Tuturor ne place sa primim cadouri, si mai ales cadouri care ne plac, pe care le asteptam sau care ne surprind intr-un mod minunat. /aptamana aceasta am ales sa va vorbim despre mesa&ele cadou, pe care le putem transmite si pe care le putem primi. Pentru ca relatiile noastre sa fie pline de viata este important sa avem grija ce lasam sa circule in interiorul acestora. 5a amintiti ca v-am invitat sa vedeti relatiile ca pe esarfe, canale de la mine la celalalt. #ceasta vi uali are ne ajuta sa fim mai constienti de ceea ce 8curge9 in interiorul fiecareia dintre ele. /unt ele poluate precum apele din jurul marilor orase cu 8gunoaie9 relationale? /au sunt limpe i si curgatoare ca un parau de munte? 3na dintre caile pentru a reusi sa hranim fiecare dintre relatiile noastre este sa trimitem si sa primim mesaje cadou. Cum recunoastem un mesa& cadou/ Ati primit mesa&e din partea celorlalti care: F v-au umplut de energie ? F v-au crescut pofta de viata ? F v-au sporit increderea in voi insiva? F pot fi mesaje verbale $8imi place cum te-ai imbracat a i9% sau mesaje nonverbale $o imbratisare, un ambet%. F incepeau cu 8)u9 $8Ma ispira mesajul tau scris9, 8)u cred ca ai pictat minunat copacii9%. Cand si cui ati oferit si %oi la randul %ostru astfel de mesa&e/ Ceea ce este esential sa retineti este faptul ca cel care primeste mesa&ul ii da sensul. 3n mesaj plecat cu cea mai buna intentie de la mine s-ar putea sa fie interpretat ca un mesaj toxic de catre celalalt. #celasi lucru este valabil si in sens invers. Pentru a va da o idee despre efectul unui astfel de mesaj cadou, va dau un exemplu despre relatia cu an+a&atii din administratia pu#lica. #utoarea este nu alta decat colega noastra Marcela 1usu. !ntr-un birou al administratiei publice in care doamna functionar public tocmai terminase o discutie in contradictoriu cu un contribuabil $tipete in toata regula%, Marcela a intrat, a ambit si i-a spus cu calm"

8Daca aveti nevoie de G sau >? minute pentru dumneavoastra, ca sa va linistiti, sa beti un pahar de apa, sa luati o gura de aer, E! sunt dispusa sa va astept.9 Doamna a privit siderata la inceput, dupa care a spus cateva cuvinte legate de faptul ca nu mai suporta un asemenea stil de lucru, a baut putina apa si s-a reintors, adresandu-se Marcelei" 8Da, cu ce va pot ajuta?9. Tot restul schimbului s-a desfasurat normal. !ata o dovada a faptului ca, daca ma respect pe mine si pe celalalt, pot reusi sa comunic in conditii civili ate. /i acum, iata experimentul relational pe care vi-l propunem saptamana aceasta" F #legeti pentru inceput o relatie pe care vreti sa o hraniti cu mesaje cadou $poate fi una din relatiile cele mai lipsite pana cum de astfel de mesaje%. F #mintiti-va de ceva ce face sau spune celalalt si va da o stare buna. F Puneti in cuvinte acest mesaj, ce anume va place sau va incanta, sau va da siguranta, etc. 1areori vorbim despre lucrurile care ne plac, de cele mai multe ori comentam imediat ce ne displace, de cele mai multe ori vorbind despre celalalt, nerelational. F Multumiti si aratati cum va simtiti cand primiti la randul vostru mesaje cadou, cine stie ce minunatii se creea a? Spor la )ranit relatii5 C 1eproducerea totala sau partiala a acestui text se va face doar cu acordul Centrului #maneser si cu mentionarea sursei. Iti multumim pentru timpul acordat citirii acestor randuri si iti dorim spor si incredere in ceea ce faci5

Cum ne putem eli#era de mesa&ele toxice *

/aptamana trecuta ai avut oca ia sa exerse i beneficiile mesajelor cadou, atunci cand le primesti si le transmiti. #sta i iti vom oferi o cale de a te elibera de celalalt tip de mesaje, cele toxice, care pot veni oricand, in oricare dintre relatiile tale& mesajele toxice sau caca, cum sunt numite acestea de catre ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2, sunt cele care, din pacate, otravesc si murdaresc relatiile, le umplu de poluarea de care am vrea cu totii sa scapam. Cum recunoastem un mesa& toxic/ Incepe cu T!: Itu ai facut 7I Inu trebuie sa faci astaI, Ima enerve iI, Idin cau a ta mi se intampla astaI. Dupa ce l-ati primit ati simtit cum ener+ia %oastra este secatuita/ 86a pierit c)eful de a mai face ceva? #ti simtit cum increderea in %oi a scazut?

Te face sa iti fie greu sau sa te enerve i cand trebuie sa relatione i din nou cu persoana de la care l-ai primit? pot fi mesa&e %er#ale $8nu esti in stare de nimic9% sau mesa&e non%er#ale $un ton ridicat, o palma, o privire eflemitoare, etc.%. ;ac<ues /alomH a descris modul acesta de comunicare antirelational printr-un sistem, numit SAPPE, accentuand prin acest acronim efectele acestor tipuri de mesaje toxice in vietile noastre" Surd - ne impiedica sa ne ascultam si sa ii ascultam pe ceilalti

Aveugle J 'rb - ne impiedica sa vedem ceea ce se intampla de fapt in noi insine Pernicios - produce rau, mai ales pentru sanatatea noastra fi ica si psihica. Pervers - in numele binelui face rau Energetivor - intretinerea acestui sistem disfunctional mananca toata energia noastra
creativa si elanul de a trai.

Cum curatam relatiile folosind cosul de +unoi relational

Pentru a reusi sa recupere i ceea ce ai pierdut primind mesajele toxice, energia ta, increderea in tine si cheful de viata, iti propunem sa incepi sa folosesti unul dintre demersurile Metodei )/P)1)2, Cosul de +unoi relational : este locul in care poti pune toate mesajele verbale toxice pentru tine pe care le primesti. gaseste un mic cos de gunoi sau o cutie, pe care sa il=o dedici gunoiului relational. $#vem cosuri de gunoi menajer, pentru deseuri, dar ceea ce ne poluea a relatiile si interiorul nostru, mesajele toxice le pastram...% #tunci cand primesti un mesa& toxic %er#al " scrie-l pe o bucata de hartie, intre ghilimele, cu aceleasi cuvinte pe care le-ai au it. Daca mesajul este * .u esti in stare de nimic ,, exact acest lucru vei scrie pe hartie, !mpatureste-l, mototoleste-l sau rupe-l, #runca-l in cosul de gunoi relational. #tunci cand primesti un mesa& toxic non%er#al, un comportament " gaseste un obiect sau fa un desen care sa repre inte acel comportament& daca, de exemplul, cineva a tipat la tine $cineva drag sau poate cineva de pe strada%, alege ceva din jurul tau care seamana cu un tipat - de exemplu, pentru a va porni imaginatia " o ascutitoare, un arici, fulgere desenate, arunca-l in cosul de gunoi relational. !ti reamintesc faptul ca cel care primeste mesa&ul ii da sensul. 3n mesaj plecat cu cea mai buna intentie de la mine s-ar putea sa fie interpretat ca un mesaj toxic de catre celalalt. #celasi lucru este valabil si in sens invers. /i acum, iata experimentul relational pe care ti-l propunem saptamana aceasta" fii atent la primul moment in care energia, increderea si cheful iti scad brusc este semnul ca ai primit un mesaj toxic,

identifica in care relatie l-ai primit si care este mesajul exact $cuvinte sau comportament%, scrie-l intre ghilimele daca sunt cuvinte sau fa-l vi ibil printr-un obiect, daca este comportament $sau desenea a-l%, pune-l in cosul de gunoi relational pentru a-l scoate, in mod simbolic, din relatiile tale si din interiorul tau. Daca va ramane acolo, va polua orice nou schimb in acea relatie sau in altele in care veti fi pre enti in acea i. Spor la curatat relatii5

4ata cu in&onctiunile si poruncile5 *

/aptamana trecuta ti-am vorbit despre cosul de gunoi relational & ne intrebam cum arata cosul tau si, mai ales, cat de plin este deja ?++ #sta i vom incepe sa vorbim despre injoctiuni sau porunci, primele dintre tipurile de mesaje toxice care stau la ba a sistemului SAPPE, descris de ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2 " Surd Aveugle J 'rb Pernicios Pervers Energetivor.

Cum recunosti o in&onctiune$ o porunca /

in marea lor majoritate includ renumitul ItrebuieI pe care il folosim atat de des, care este impersonal, oare cine trebuie, ce trebuie ? celelalte vin ca imperative * :rabeste-te +,, * 5ino acum + ,, * Kai odata + , resimti acest Trebuie ca o constrangere, acest lucru fiind ceea ce ne deranjea a. !nteresant este de va ut cum intra acestTre#uie in %iata noastra si cum il tinem langa noi, chiar daca nu ne simtim bine cu el. Cand suntem mici el ajunge la noi din exterior, de la parintii nostri sau de la persoane care ne ingrijesc, ei spunandu-ne de exemplu" 8trebuie sa mananci9 8trebuie sa te speli pe dinti9, 8nu trebuie sa vorbesti in felul acesta9 , 8trebuie sa fii dragut$a% cu toata lumea9, 8nu trebuie sa te bati9. !n acele momente ne simtim constransi, ceva nu merge si totusi facem cum vor ei, cre and ca facem bine& dar continuam sa ne simtim rau. Continuam sa ascultam de acest Trebuie tocmai pentru ca vine de la persoane care sunt pentru noi, atunci cand suntem copii, niste ei, deci ii credem pe cuvant. #sa trec ani de ile si acele Itu trebuieI devin autoin&onctiuni adica Ieu trebuie saI. De exemplu 8 8eu trebuie sa fiu dragut$a% cu toata lumea9, 8nu trebuie sa plang in public9, 8nu trebuie sa tip9 !n plus, pentru ca am integrat ca e bine sa avem acesti Trebuie, uneori mai adaugam altii proprii cum ar fi" 8trebuie sa merg la serviciu9,

8trebuie sa fac sacrificii pentru familie9, 8trebuie sa fiu intr-o relatie9. #cest Trebuie poate fi util in situatii de urgenta cand este imperios necesar sa fac eu sau celalalt ceva. )ste important insa sa renunt la el atunci cand ma limitea a, imi impune reguli de viata care ma frustrea a sau ma incorsetea a inutil. Chiar daca Trebuie vine motivat sau impregnat de bune intentii, tot ne simtim rau cand il folosim sau il au im. )fectul lui asupra noastra este un mare consum de energie. De asemenea, consumam si mai multa energie atunci cand incercam sa impunem propriul Trebuie asupra celorlati, cre and ca daca este bun pentru noi, este bun si pentru ceilalti. /i, de cele mai multe ori, ceilalti se impotrivesc la acest Trebuie pe care vrem sa il impunem. Dar cautam sa fim mai acerbi in a-i convinge. 5a reamintesc ca unul dintre efectele sistemului antirelational /#PP) este consumul de energie.

Cum putem transforma in&octiunile si poruncile in mesa&e relationale/

Pentru a scapa de aceasta sen atie de incorsetare, constrangere a lui Trebuie sau a imperativelor, putem folosi regulile de igiena relationala si instrumentele Metodei )/P)1)2. ' regula de igiena relationala utila in acest ca , si pe care o cunoasteti deja, este aceea de a %or#i despre noi cu ceilalti folosind E!. #ceasta regula ne ajuta, chiar daca folosim Trebuie, sa ne asumam responsabilitatea lui si poate astfel sa nu il mai impunem celorlalti. De asemenea, un instrument util este %izualizarea. Putem sa aratam cu ajutorul unui obiect acel Trebuie& cum ar arata pentru tine unul din acei Trebuie pe care ii spui cel mai des? 5om folosi un obiect si in felul acesta evitam sa ne confundam cu el sau sa fim confundati de ceilalti cu el. 'data vi uali at e mai usor sa il transformam intr-o afirmatie care sa exprime" - punctul meu de vedere Ieu cred ca e necesar sa mergem la piata a iI, - alegerea mea, 8eu aleg sa merg la serviciul x pentru a putea duce o viata mai buna decat daca nu m-as duceI sau - cererea mea fata de celalalt, 8iti cer sa faci ordine in camera ta9 sau 8iti cer sa te speli pe dinti inainte de culcare9. 0iind un mesaj toxic, il putem, de asemenea, scrie si apoi arunca la Cosul de 4unoi Relational. /i acum, iata experimentul relational pe care ti-l propunem saptamana aceasta" fii atent la prima injonctiune pe care o primesti de la ceilalti, ajuta-l pe celalalt sa transforme Trebuie-le intr-o nevoie, o cerere sau un punct de vedere util. !ata cateva sugestii" L#i nevoie de acest lucru de la mine?9 9Te ajuta daca fac asa?9 LTu cre i ca este mai bine pentru mine sa procede asa?9 5ei avea poate surpri a sa il au i spunand, Lda, eu cred acest lucru9 si astfel sa il transforme intr-un mesaj relational.

0a acelasi demers pentru autoinjonctiuni, acei, Leu trebuie sa...9 Transforma Trebuie cu o dorinta, o nevoie, un punct de vedere sau o cerere, inlocuieste-l cu ceva ce te ajuta in mod real. LTrebuie sa slabesc+9 poate ajuge sa fie inlocuit cu L#leg sa fac miscare, imi da o stare de bine9 Spor la transformat relatii5

9a re%edere :au6#au 5 *
#sta i vei putea descoperi cum anume sa repere i si sa transformi un alt tip de mesaj toxic, care ajuta la construirea sistemului antirelational SAPPE, descris de ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2, si anume, amenintarile. #stfel vei putea avea sansa sa recupere i din energia, cheful de viata si increderea in tine care sunt secatuite de astfel de mesaje toxice.

Cum recunosti o amenintare /

!ncepe cu * D#C# , * Daca nu faci ordine imediat, iti arunc tot ce este pe jos la gunoi +, #nunta un pericol in viitor, o consecinta foarte neplacuta a actiunilor sau inactiunilor din pre ent ale persoanei amenintate * Daca nu mananci, o sa te imbolnavesti. , * Daca nu inveti ,o sa ajungi pe stra i. , * Daca ceri o marire de salariu, o sa te dea afara. , * Daca ma mai enerve i, o sa dormi la maica-ta + , * Daca nu imi dai jucaria, nu mai sunt prietenul tau. , * Daca nu esti cuminte, te spun lui taica-tu. , 5reau ca celalalt sa faca ce si cum vreau eu Ma simt neputincios sa il determin sa faca ceva, incat apele la ceva din afara, cineva mai puternic sau ceva de care ii este frica celuilalt pentru a il obliga, din frica, sa faca ce vreau eu. 5arianta clasica este, bineinteles " * Daca nu stai cuminte, vine @au-bau ,, chiar daca * @au-bau , capata fete foarte diferite in functie de persoana amenintata.

Experimenteaza cum poti comunica fara amenintari Atunci cand tu esti cel care ameninta:

>. !dentifica care comportament al celuilalt te deranjea a. $0aptul ca nu isi strange lucrurile, ca nu mananca, ca nu invata suficient, ca nu face ce i-ai cerut, etc.% D. Devino constient de faptul ca tu esti cel care are o problema cu ceea ce face sau nu face celalalt. E. !a-ti un moment ca sa te asculti, ca sa simti ce sa intampla in interiorul tau cand celalalt face ceea ce te deranjea a " ce simti, ce iti doresti, sau de ce anume ai nevoie. M. #lege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, respectand regula de igiena relationala " * 5orbesc despre mine celuilalt, evit sa vorbesc despre el. , De exemplu, sa icem ca imi doresc sa am serile linistite acasa, impreuna cu partenerul meu. #tunci ii voi vorbi despre aceasta dorinta si cum arata ea.

3n alt exemplu poate fi " in loc de * Daca nu mananci, te vei imbolnavi. , poti spune " L)u, cand vad ca nu mananci, imi este frica sa nu te imbolnavesti si imi doresc sa fii sanatos9

Atunci cand tu primesti o amenintare:

>. 0ii atent atunci cand primesti o amenintare $iti reamintim semnele clare "incepe cu * daca ,, esti amenintat cu o forma anume a lui * @au-@au ,, oare care anume ?% D. Devino constient de faptul ca cel care face amenintarea se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu poate sa se exprime altfel. E. Confirma ceea ce spune " * Da, tu cre i ca o sa fiu concediat, daca cer o marire de salariu ,, ceea ce nu inseamna ca esti de acord cu el, ci doar ca asculti ceea ce are sa iti spuna. !ti vom vorbi in alt articol despre confirmare$ alt instrument al Metodei )/P)1)2. M. #dauga si propriul tau punct de vedere, nevoie, dorinta care sta la ba a comportamentului tau, de exemplu " Vreau sa imi cumpar o masina si de aceea am nevoie de mai multi bani lunar. Spor la transformat relatii5

3u te mai lasa dus cu za)arelul5 * #sta i vei afla cum santa&ul iti *innoada si incalceste, relatiile si modalitatea simpla
de a le elibera de aceasta povara toxica. /antajul contribuie si el la construirea sistemului de ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2.

antirelational SAPPE, descris

Cum recunosti santa&ul /

/copul este, ca si in ca ul amenintarilor, sa il fac pe celalalt sa se supuna, sa faca ce vreau eu, sa adopte punctul meu de vedere intr-o maniera manipulatoare. Cel care foloseste santajul vede un pericol in viitor pentru celalalt si in loc sa-l anunte $ca si in ca ul amenintarilor * Daca nu mananci, o sa te imbolnavesti ,% face un troc cu celalalt unde in schimbul supunerii lui ii ofera ceva care ii place sau de care are nevoie. * Daca mananci tot din farfurie, iti cumpar inghetata.I !ncepe, ca si amenintarile, cu * D#C# , si propune un troc " faci ce iti cer eu si vei obtine niste avantaje, un za)arel sau te voi scapa de ceva neplacut pentru tine In relatia parinte 6 copil * Daca iei >? la matematica, iti iau elicopterul telecomandat, * Daca faci ordine, te las sa te uiti la desene., In relatia de cuplu * Daca ma duci la mare, te las sa iesi cu baietii la bere cand vrei., * Daca te porti cum ti-am cerut, ii ic mamei sa nu mai vina la noi saptamana viitoare ., In relatiile profesionale *Daca stai peste program nu o sa-ti restructure postul., 9a scoala *Daca imi dai jocul tau, te las sa fii prietenul nostru.,

/antajul functionea a doar daca te supui, daca accepti trocul si il intretii.

Experimenteaza cum poti comunica fara santa& Atunci cand tu esti cel care adreseaza santa&ul:
>. 0ii atent la momentul in care vrei sa ii propui celuilalt un * troc , relational si asupra carui comportament al lui.
5om folosi exemplul *Daca ma duci la mare, te las sa iesi cu baietii la bere cand vrei.,

D. !ndreapta-ti atentia catre tine, asculta-te si afla ce iti doresti, ce ai nevoie, de ce ti-e frica, ce simti sau ce astepti de la celalalt.

Poti descoperi, in ca ul exemplului de mai sus, ca ai nevoie de relaxare, ca iti doresti sa mergi la mare, unde te relaxe i cel mai bine si iti doresti sa petreci mai mult timp impreuna cu partenerul tau. #tunci cand pleaca la bere cu baietii iti este dor de pre enta lui, iti place atunci cand petrece seara cu tine.

E. #lege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, fara sa il
manipule i, respectand una dintre cele mai importante reguli de igiena relationala " 1 8or#esc despre mine celuilalt$ e%it sa %or#esc despre el. 2 !ata mai jos cum ar putea fi transformat mesajul de santaj "

* #m nevoie de relaxare si imi doresc sa merg la mare impreuna cu tine. Tu ce parere ai ? ,

Atunci cand primesti un mesa&6santa&:

>. 0ii atent atunci cand primesti un santaj, atunci cand ti se propune un troc relational. D. Devino constient de faptul ca cel care formulea a santajul se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu stie sa se exprime altfel. E. 1enunta sa te lasi manipulat si sa accepti acest santaj. Daca primesti tu mesajul *Daca ma duci la mare, te las sa iesi cu baietii la bere cand vrei.,, poti
raspunde, de exemplu " *#m au it ca vrei sa mergem la mare, hai sa vedem cum facem. Begat de mersul la bere cu baietii, este o cu totul alta discutie, pe care iti propun sa o avem alta data. ,

Spor la transformat relatii5

Dezlipeste etic)etele5 *
#sta i iti vom vorbi despre cum sa te elibere i de de%alorizari$ pe care le primesti, le adrese i altora sau tie insuti. #ceste mesaje toxice te ranesc pe tine, pe ceilalti, relatia si dau nastere neincrederii in tine si in ceilalti. Devalori arile contribuie si ele, pe langa injonctiuni, amenintari, santaj si culpabili ari, la construirea sistemului antirelational SAPPE, descris de ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2.

Cum recunosti de%alorizarile/

5in sub forma etic)etelor$ &udecatilor de %aloare pe care le adrese i celuilalt sau tie " * )sti neindemanatic. , * .u esti in stare de nimic. , * )sti nebuna. , * /unt o proasta. , Prin etichetare il reduci pe celalalt sau pe tine la acea eticheta sau trasatura, negand tot ceea ce face in rest.

Pot veni si sub forma comparatiilor " * De ce nu esti ca sora ta, care nu intar ie niciodata ? , * .u sunt la fel de desteapta ca !ulia. , Prin comparatie, reduci valoarea eforturilor celuilalt sau ale tale proprii. Poate ca in ca ul intar ierii copilului, acesta a facut mari eforturi ca sa intar ie doar >? minute. #par ca * intepaturi , si urmaresc sa il raneasca pe celalalt, cu scopul sa il stimule e sa schimbe ceva, in directia pe care o ve i tu potrivita. * .u esti capabil sa imi iei si mie un buchet de flori. , * )sti pisaloaga ca maica-ta. , #tunci cand primesti astfel de devalori ari, te fac sa te indoiesti de propriile capacitati, de propria valoare. #ceste efecte sunt mult accentuate cand vin in relatii importante pentru tine " *Colegii tai isi lasa telefoanele deschise in NeeA-end7 , *.u sunt suficient de competent ca sa ma angaje la7 , !ata cateva exemple semnificative in relatia parinte - copil. * .u esti cuminte., * )sti un copil ra gaiat si neastamparat., * )sti o mama rea., * )sti mare si un copil mare nu plange. , #ceasta eticheta este una care in aparenta valori ea a, dar efectul ei este unul devastator. 3n copil care simte nevoia sa isi exprime emotiile puternice pe care le traieste intr-un anumit moment, va invata ca * trebuie , sa le reprime si ceea ce simte el nu este potrivit. #ceasta este samanta viitorului adult care va avea nevoie sa reinvete ceea ce simte.

Experimenteaza cum poti comunica fara de%alorizari

Atunci cand tu esti cel care formuleaza de%alorizarea:
>. !nainte de a-i transmite celuilalt o devalori are, de a-i lipi o eticheta sau de a-l compara, opreste6te. Daca ti-a scapat, pentru ca procesul este deja automati at, ai invatat din pruncie acest sistem, poti oricand sa revii si sa reiei comunicarea. D. Din fericire avem mijloacele pentru a face * lucrari de *reparatie ,.
5om folosi exemplul *)sti neindemanatic.,

E. !ndreapta-ti atentia catre tine, asculta-te si afla ce te deranjea a, ce ai nevoie, ce simti sau ce astepti de la celalalt.

Poti descoperi, in ca ul exemplului de mai sus, ca iti pare tare rau ca fratele tau a spart va a pe care o primisei cadou de la bunica ta. )ra o amintire draga pentru tine.

M. #lege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, fara sa il
ranesti, respectand, bineinteles, regula de igiena relationala " 1 8or#esc despre mine celuilalt$ e%it sa %or#esc despre el. 2 !ata mai jos cum ar putea fi transformat mesajul de devalori are "

* !mi pare tare rau ca va a este sparta. )ra de la bunica si imi amintea de ea.,

G. /untem tare curiosi sa vedem cum va continua comunicarea pornind de la acest mesaj al tau. Probabil ca nu se va finali a, ca in primul ca intr-o cearta urmata de o saptamana in care nu va vorbiti. Probabil ca, in schimb, veti depana amintiri frumoase despre relatia cu

bunica voastra.

Atunci cand primesti un mesa&6de%alorizare:

>. 0ii atent cand primesti o devalori are, o eticheta, un mesaj de comparatie. D. Devino constient de faptul ca cel care formulea a santajul se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu stie sa se exprime altfel. E. 1enunta sa te lasi ranit si sa accepti aceasta devalori are, folosind Confirmarea, instrument al Metodei )/P)1)2.

Continuand exemplul de mai sus *)sti neindemanatic.,, poti raspunde, confirmand punctul de vedere al celuilalt " * Da, tu cre i ca sunt neindemanatic. , .u inseamna ca sunt de acord, ci doar ca accept ca are dreptul sa aiba propriul lui punct de vedere. !n acelasi timp las acest punct de vedere, care nu imi apartine,la capatul lui de relatie, pentru ca este punctul lui de vedere & astfel imi de lipesc eticheta pe care vrea sa o lipeasca de mine. #m grija de mine si nu ma las poluat de mesaje care mi-ar strica iua.

M. Poti adauga punctul tau de vedere in legatura cu aceasta intamplare.

Ce zici$ acceptati pro%ocarea/ Spor la transformat relatii5

* /i eu ma bucur tare ca am reusit sa salve de la distrugere restul cristalelor de pe masa.,

Despre %ino%atii fara %ina; *

#sta i iti vorbim despre cum sa te elibere i de culpa#ilizari$ care sunt adevarate gauri negre pentru energia si creativitatea ta. Culpabili arile joaca unul dintre rolurile principale, alaturi de injonctiuni, amenintari, santaj si devalori ari, la construirea sistemului antirelational SAPPE, descris de ;ac<ues /alomH, in cadrul Metodei )/P)1)2.

Cum recunosti culpa#ilizarea/

#pare atunci cand cineva incearca sa te faca responsabil, vinovat pentru suferinta sau neplacerea lui "
* Ma enerve i cand iti lasi hainele aruncate pe pat. , *' sa ma bagi in mormant. , * Pentru tine $copilul meu% am ramas cu tatal tau. , * .u o sa pot trai fara tine. ,

Culpabili area este o escroc)erie, pentru ca nici un om nu are puterea de a il face pe altul fericit sau nefericit. 0iecare dintre noi este responsabil pentru ceea ce simte si traieste. Dovada clara este data de paleta variata de emotii pe care un gest o poate crea mai multor oameni.
De exemplu, daca cineva intar ie si il asteapta E oameni, daca ai curio itatea sa ii intrebi ce simt, vei avea surpri a sa descoperi ca " unul este iritat, pentru ca este a treia oara cand il asteapta, altul este indiferent si al treilea poate se bucura, pentru ca poate sa stea mai mult de vorba cu cei doi.

#re forma unui repros "

*Din cau a infidelitatilor tale m-am imbolnavit de inima. , - Afla cum poti trece de la

conflict la armonie in relatia de cuplu in cadrul Atelierului M-am saturat sa ma cert cu tine+ Poate lua si forma autoculpa#ilizarii, in care eu ma invinovatesc singur pentru ceea ce

traieste altcineva, considerand ca sunt de vina"

* Mama plange din cau a mea. , *)u nu sunt o mama buna si din cau a mea copilul meu face cri e., - Afla mai multe

despre Cum s faci fa cri elor copilului tu?

Diferenta dintre culpa#ilizare si sentimentul de culpa#ilitate

/pre deosebire de culpabili are, care este nerelationala, sentimentul de culpabilitate este ca acul unui #arometru interior. #cesta iti spune daca ceea ce gandesti sau ceea ce vrei sa faci se afla in ona de Lverde de siguranta9 si e bine, corect, moral sa actione i in directia respectiva sau se afla in ona Lrosie de pericol9 , adica iti spune ca ceea ce doresti sa faci este contrar a ceea ce tu consideri bine, corect, moral. De exemplu, imaginea a-ti ca mergi pe strada si gasesti un portofel gol. !l iei? Dar daca in portofel gasesti >? lei ? !l iei? !ar daca in portofelul respectiv gasesti D??? )uro. !l iei? /au incepi sa te gandesti ce sa faci " mergi la politie sau inceri sa dai de proprietar7.. #i simtit cum se misca acul barometrului tau interior? Deci, ca sa le diferentie i simplu " !n sentimentul de culpabilitate sunt eu cu barometrul meu interior si valorile mele in culpabili are sunt pre ente tot timpul doua persoane $fie ca eu ma fac responsabil de ceea ce simte celelalt fie ca il fac pe celalalt responsabil de ceea ce simt eu%.

Efectele toxice ale culpa#ilizarii

Pentru tine, daca o primesti, va insemna un consum enorm de ener+ie pentru a incerca sa *construiesti, fericirea celuilalt, energie pe care nu o vei putea folosi pentru dorintele si aspiratiile tale proprii, pentru a iti hrani propria viata si fericire Culpabili area mentine relatiile de dependenta, pentru ca te limitea a in actiunile tale, din teama de a nu-l face pe celalalt sa sufere Copiii care primesc astfel de culpabili ari %or intarzia sa se afirme pe sine, sa devina autonomi.
)xemplul clasic este acela al copilului care face medicina ca sa nu isi de amageasca parintii si la M? de ani incepe sa studie e pictura, pasiunea lui dintotdeauna.

Experimenteaza cum poti comunica fara culpa#ilizari

Atunci cand primesti un mesa&6culpa#ilizare:
>. Pastrea a-ti atentia trea a atunci cand cineva iti adresea a un astfel de mesaj prin care incearca sa te faca responsabil pentru ceea ce traieste. D. Devino constient de faptul ca cel care formulea a culpabili area se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu stie sa se exprime altfel. E. Te invitam sa nu primesti aceasta culpabili are, folosind Confirmarea, unul dintre instrumentele Metodei )/P)1)2. Continuand exemplul de mai sus * Ma enerve i cand iti lasi hainele aruncate pe pat. ,, poti raspunde, confirmand punctul de vedere al celuilalt "
* Da, tu te enerve i cand ve i hainele mele aruncate pe pat. ,

#stfel, ase i sentimentul la cel caruia ii apartine, la celalalt si nu il preiei, simtindu-te responsabil pentru enervarea celuilalt. !n acelasi timp, confirmand ceea ce a spus, ii implinesti ne%oia de a fi ascultat, una dintre nevoile relationale pe care le avem cu totii si

despre care iti vom vorbi in articolele urmatoare. M. Poti adauga punctul tau de vedere in legatura cu aceasta intamplare.

* Pe mine nu ma deranjea a de ordinea de pe pat, nu stiam ca pe tine te deranjea a., G. Poti continua comunicarea spre a gasi o solutie acceptabila pentru amandoi.

Atunci cand tu esti cel care formuleaza culpa#ilizarea:

>. !nainte de a-i transmite celuilalt o culpabili are, de a-l face responsabil pentru ceea ce simti si traiesti, opreste-te. D. !a-ti un moment pentru tine, inainte de a spune cuvintele care vor otravi relatia. #scultate si afla ce te deranjea a, ce ai nevoie, ce simti sau ce astepti de la celalalt. Poti descoperi, in ca ul exemplului * Ma enerve i cand iti lasi hainele aruncate pe pat. ,, ca, prin acest
gest, nu te simti valori ata in efortul tau ilnic de a face casa curata si ordonata.

E. #lege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, fara sa il
ranesti, respectand, ca de obicei $vom ajunge ca o placa stricata de patefon, dar ne asumam riscul, date fiind ce aduce bun%, regula de igiena relationala " 1 8or#esc despre mine celuilalt$ e%it sa %or#esc despre el cu el. 2 !ata mai jos cum ar putea fi transformat mesajul de devalori are "

* Ma enerve cand vad lucruri aruncate pe pat. 0ac un efort pentru a face curat si ordine in fiecare i si ma simt nevalori ata pentru acest efort.,

M. .e intrebam cum va continua comunicarea pornind de la acest mesaj. .u inseamna ca prin magie nici o haina nu va mai fi aruncata pe pat pana la pensie si dupa& ceea ce ne putem imagina este ca, in loc de vinovatie, celalalt va putea avea libertatea sa faca ceva, intr-o directie sau alta. 5a avea, de asemenea, libertatea de a se apropia de tine, in loc de a se indeparta pana in locul in care se simte cu adevarat liber. Ce zici$ acceptati pro%ocarea/ Spor la transformat relatii5

Spul#era iluziile despre iu#ire si rein%ie relatia5 *

/aptamana aceasta vom continua ce am inceput, si anume sa te scoatem, treptat, din ilu ia ca nu este nevoie sa invatam sa comunicam. 5ei descoperi, cu ajutorul Metodei )/P)1)2, cum confu ia dintre sentiment si relatie alimentea a nemultumirile tale si intretine relatii de dependenta.

Cum faci diferenta intre sentiment si relatie/ Care este intelegerea noastra despre sentiment$ in metoda )/P)1)2?

acesta tine de latura ta afectiva & se naste si traieste in interiorul tau in legatura cu un * celalalt , o De exemplu " daca iubesti pe cineva, aceasta iubire o simti in interiorul tau, nu ai 8o relatie de iubire9, pentru ca daca iubirea ta este in relatie inseamna ca este in afara ta, deci nu ai mai putea sa o simti in interior & sentimentul este durabil, nu este influentat imediat de un eveniment sau de ceea ce face sau spune celalalt in relatie & exemplul cel mai vorbitor este acesta " o Chiar cand esti parasit si relatia practic nu mai exista, nu inseamna ca brusc si sentimentul dispare. !l mai porti cu tine inca ceva vreme, de cele mai multe ori ani intregi. !ar in aceasta perioada iti maltrate i iubirea, o desconsideri si doresti sa

dispara odata. Descopera cum sa +estionezi despartirile$ pierderile din %iata ta. Mai multe detalii exemple de sentimente " iubire, ura, admiratie, indiferenta, etc. Care este intelegerea noastra despre relatie/ Relatia este un canal, o punte de legatura intre doua fiinte, prin care circula mesa&e & #ceste mesaje pot exprima, daca alegi sa faci acest lucru, prin cuvinte sau comportamente, sentimentele pe care le simti in interiorul tau & o De exemplu, ii spui copilului tau 8te iubesc9 pentru ca simti o mare iubire pentru el in interiorul tau. Dar ceea ce va circula in relatie sunt cuvintele 8te iubesc9, nu sentimentul meu de iubire & !ti reamintim ca, in orice relatie, unele dintre mesajele pe care le primesti vor fi mesaje cadou sau mesaje toxice pentru tine . Celalalt poate sa aiba multa iubire pentru tine si sa umple relatia de mesaje toxice.

Care sunt iluziile despre sentimentul identificat cu relatia /

Cand faci presupuneri in legatura cu sentimentele celuilalt pornind de la ceea ce face sau nu face in relatie cu tine " o partenerul=a tau=a iti raspunde .3 la una dintre cererile tale si tu cre i ca nu te mai iubeste & atunci confu i atat sentimentul lui cu raspunsul de .3, cat si pe tine cu cererea ta. !ti vom vorbi mai multe despre acest aspect saptamana viitoare in Diferenta dintre persoana si comportament o * /eful mi-a criticat ultima lucrare, inseamna ca nu ma mai aprecia a. , Cand spui ca tu si el0ea 1%a iu#iti2 & de fapt, fiecare are un sentiment de iubire pentru celalalt care este al lui propriu si diferit& te invitam sa iesi din ilu ia lui 1Simtim la fel.2 Cand santa&ezi sau esti santa&at cu a&utorul sentimentelor " * Daca m-ai iubi, ai face dragoste cu mine in fiecare seara. , Mi-ar placea sa scrii mai frumos. , #stfel, copilul va scrie frumos pentru a iti face tie placere $parinte sau profesor%, nu pentru ca acest lucru ii aduce lui avantaje. Ce iti propunem este sa exprimi cereri sau asteptari clare si specifice: * Ma astept sa scrii mai frumos. Mie imi este greu sa inteleg ce scrii.9 Cand nu iti dai seama ca primesti mesaje toxice din partea unei persoane care te iubeste& te invitam sa iesi si din ilu ia * Ma iubeste, deci tot ce imi da este bun, nu imi poate face nimic rau. , Cand iti imagine i si te frustre i cu faptul ca " Daca te6ar iu#i$ ar tre#ui sa stie si sa faca tot ceea ce ai tu nevoie in relatia cu tine.

Experimenteaza cum poti comunica facand diferenta intre sentiment si relatie

Atunci cand tu esti cel care amesteca sentimentul cu relatia: >. Te invitam sa te gandesti la una dintre fiintele pentru care simti iubire.

D. #minteste-ti cand si cum anume exprimi aceasta iubire in relatie, care sunt gesturile si
cuvintele tale. E. !maginea a-ti si alte momente in care ti-ai putea manifesta iubirea. Poate o manifesti doar cand sunteti voi doi sau poate faci parte din categoria LCopilul se pupa doar in somn.9 Poti sa iti imagine i si altfel, o mangaiere in... supermarAet? M. !maginea a-ti si alte feluri $cuvinte sau gesturi% prin care sa iti manifesti iubirea. Iata ce ne trece prin cap acum$ ca sa iti starnim ima+inatia: sa imbratise i mai mult decat cele E secunde Lregulamentare9& sa ii trimiti un citat care te-a facut sa te gandesti la el=ea& sa ii pregatesti ceva ce stii ca ii place" o baie cu spuma, un masaj, biftec tartar, spuma de meura& sa ii scrii o scrisoare Lde iubire9 si sa i-o trimiti prin posta, chiar daca aveti aceeasi adresa. G. Tu ce ti-ai imaginat? /i cand vei pune in practica? Ce zici$ acceptati pro%ocarea/ Spor la transformat relatii5 /aptamana viitoare iti vom vorbi despre diferenta dintre comportament si persoana$ unul dintre conceptele esentiale ale Metodei ESPERE<.

Daca vrei sa afli mai multe despre Metoda )/P)1)2 sau vrei sa reali e i mai repede schimbarile pe care ti le doresti, te invitam sa participi la unul din atelierele noastre . http://www.amaneser.ro/Centrul_de_Dezvoltare_Personala_AMANESER/ESPERE.html
* 1eproducerea totala sau partiala a acestui text se va face doar cu acordul Centrului #maneser si cu mentionarea sursei.

Iti multumim pentru timpul acordat citirii acestor randuri si iti dorim spor si incredere in ceea ce faci