TEMA 7A. Libertatea de exprimare.

Limite si garantii
(dl. prof. Grad) Libertatea de exprimare este acea libertate garantata de Constitutie, prin care orice PJ sau PF, inclusiv agentul media, isi poate exterioriza gandurile, creatiile, opiniile, credintele sau poate transmite informatii prin viu grai, prin imagini si sunete sau prin orice alt mijloc de acest fel. Potrivit art. 30 din Constitutia omaniei !Libertatea de exprimare a gandurilor, opiniilor si a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.! "dica libertatea oricarei persoane de a avea o anumita opinie intr#o anumita problema este inviolabila, insa aceasta ramane o simpla posibilitate atata timp cat aceasta nu poate sa o comunice si celor din jur. $e aceea, orice societate umana politiceste organizata se afla confruntata cu problema de a sti care forme de exprimare trebuie permise si care forme de exprimare trebuie limitate sau total suprimate, in principiu, in interesul general si al opiniei publice. %nsa, asa cum pe buna dreptate sublinia juristul si profesorul &udor $raganu, nu poate fi vorba de democratie daca cetatenii nu au dreptul sa#si exprime opiniile sau conceptiile lor prin viu grai 'libertatea cuvantului( sau prin presa 'libertatea presei( daca ei nu au dreptul de a se aduna pentru a discuta anumite probleme, probleme legate de viata lor in societate si in stat. %n aceeasi ordine de idei, &udor $raganu sustine ca libertatea constiintei, atunci cand are ca obiect opinia catatenilor in anumite probleme sociale si de stat, este garantata in manifestarile ei exterioare printr#un numar de libertati ca) libertatea cuvantului libertatea presei libertatea intrunirilor, a mitingurilor, etc.

prin care se asigura o participare activa a cetatenilor la viata politica si sociala a tarii lor. Libertatea de exprimare, indiferent de forma, este mai mult sau mai putin limitata, in functie de mediul privat sau public de exprimare. $in acest punct de vedere libertatea cuvantului in mediul intim este nelimitata, iar in mediul familial este limitata de unele reguli care asigura moralitatea si buna cuviinta in familie. Pe de alta parte, situandu#se in mediul public, este normal ca libertatea de exprimare sa fie limitata de libertatile celorlalti si de necesitati de aparare a interesului public. "ceste limitari insa trebuie sa fie dimensionate in asa fel incat sa garanteze
*

libertatile si drepturile tuturor. %ntr#o societate democratica libertatea cuvantului presupune comunicarea de informatii, dar si exprimarea opiniilor prin discursuri, luari de cuvant si c+iar prin strigate si cantece. "ceasta libertate se poate manifesta cu ocazia adunarilor publice, a sedintelor de dezbatere a activitatii cu autoritatile publice, organizatii si asociatii si in general, in toate ocaziile in care exista un auditoriu sau un public. %n acelasi timp libertatea cuvantului este un mijloc eficient de participare a cetatenilor la viata sociala, precum si un mijloc de dezvoltare al constiinteti civice, insa exprimarea opiniilor, a gandurilor si a creatiilor prin presa ramane partea cea mai consistenta a libertatii de exprimare. ,u intamplator, in acest sens, unii juristi francezi definesc libertatea de exprimare ca fiind !dreptul de a exprima opiniile prin imprimate scrise, fara a fi necesare autorizatia sau cenzura prealabila, insa cu responsabilitatea penala si civila a autorilor acestor scrieri.! $e asemenea, prof. roman ,estor Prisca considera libertatea presei ca fiind !dreptul cetatenilor de a#si exprima opinia sub forma scrisa sau vorbita!. Problema limitelor libertatii presei nu este o problema noua. Cercetatorii in domeniu spuneau in acest sens ca !presa este un caine de garda ale carui latraturi trebuie tolerate intrucat multe abuzuri sunt dezvaluite cu ajutorul ei si multe altele sunt impiedicate de frica publicitatii!. ,u intamplator, in acest sens foarte multi ganditori si autori '-oltaire, .mille de /i00.( au sustinut ca libertatea presei nu trebuie supusa la nici o restrictie. $upa alti autori, libertatea fara limite este discreditarea libertatii. 1 libertate care nu este responsabila este funesta. $upa alti autori, libertatea presei nu poatefi nelimitata pentru ca prin limitele ce se impun libertatii presei s#ar stabili de fapt responsabilitatile acesteia. Pe aceasta limita, pentru a garanta libertatea presei pe langa alte drepturi si libertati constitutionale sunt prevazute unele reguli cu putere de norme00 "stfel, cenzura de orice fel este interzisa. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. ,ici o publicatie nu poate fi suprimata. $e asemenea, legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. Pe aceasta linie, in conformitate cu art.*0, pct. 2 din C.$1 trebuie garantata libertatea presei, iar exercitarea libertatii de exprimare, inclusiv a presei, comporta indatoriri si responsabilitati putand fi pusa in fata unor reguli si putand fi supusa unor conditii sau constrangeri prevazute de lege, care sunt in fond masuri necesare)
2

masuri pentru securitatea nationala masuri pentru integritatea teritoriala masuri pentru siguranta publica masuri pentru apararea ordinii si prevenirea conflictelor masuri pentru protectia sanatatii si a moralei masuri pentru drepturile altora masuri pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale masuri pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

$e asemenea, coroborat cu dispozitiile art. 30, 3* si 34 din Constitutia omaniei, limitarea libertatii de exprimare se face astfel)
*.

folosirea nejustificata a libertatii de exprimare in detrimentul drepturilor si libertatilor celorlalti este un abuz de drept care poate da nastere la responsabilitati si raspundere in fata legii. 1rice formalitate, orice conditie si 000.., in general orice constrangere nu poate fi instituita decat prin lege si in limitele constitutiei.

2.

%n acest caz, prin lege trebuie sa intelegem numai actul normativ emis de parlament sub forma legii organice sau ordinare, precum ordonantele de urgenta ale guvernului, aprobate de parlament. 3. Parlamentul nu poate restrange libertatile de exprimare prin lege, decat daca sunt intrunite alte conditii cumulativ care daca 0.. Ca urmare, restrangerea libertatii de exprimare trebuie sa se incadreze intr#un scop legitim, in conformitate cu art *0 din C.$1. Pe aceasta linie, legimitatea scopului restrangerii libertatii de exprimare se fundamenteaza pe apararea de prejudicii morale sau materiale cauzate prin incalcari ale onoarei, vietii particulare a persoanelor si a dreptului la propria imagine. $e asemenea, tot in scop legitim sunt interzise de lege defamarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi si la terorism, la ura rasiala si nationala, la ura de clasa si religioasa, la separatism sau la violenta publica, precum si manifestari obscene contrare bunelor moravuri. 3. 1 alta conditie cumulativa pentru a putea restrange libertatea de exprimare este ca restrangerea sa se efectueze !numai daca se impune! ceea ce inseamna numai atunci cand nu exista o alta posibilitate decat restrangerea. "precierea acestei conditii este limitata de art. *0 din C.$1 prin folosirea expresiei !daca este necesara intr#o societate democratica! # adica presupune indeplinirea
3

tuturor conditiilor care decurg din cerintele unei societati democratice. 1 societate democratica presupune pluralism, toleranta, spirit desc+is, precum si o serie de principii specifice. %ntr#o astfel de societate libertatea prsei furnizeaza opiniei publice unul din cele mai bune mijloace de cunoastere si de judecare a ideilor si opiniilor conducatorilor, iar acest mijloc este informatia si opinia de presa. %n legislatia franceza, din care autorii constitutiei omaniei s#au inspirat, libertatea presei este limitata de urmatoarele interziceri care sunt considerate ca avand la baza principiile unei societati democratice) a( este interzisa publicarea de stiri false, fabricate, falsificate care tulbura opinia publica sau sunt facute cu rea credinta sau aduc atingeri prestigiului tarii sau natiunii sau duc la determinarea sufragiului public ori la antrenarea absenteismului in campaniile electorale.
b(

.ste interzisa difuzarea de informatii, c+iar si exacte, daca se refera la informatii militare care sunt facute publice de guvern, la informatii despre secretele nationale, mai ales ale apararii nationale, informatii care se refera la secretele de stat pe care conducerea tarii tine sa le apere pentru un anumit timp. $e asemenea, legislatia franceza interzice si unele informatii legate de justitie. %n conformitate cu Codul penal, se pedepsesc persoanele care incearca sa discrediteze o decizie juridica, mai ales in presa. 5e permit doar comentarii sau actiuni care pot duce la revizuirea sentintei

$e asemenea, se interzice) *. publicarea de imaginii referitoare la delictul de ultraj la bunele moravuri, amenintarea cu moartea 2. publicarea de elemente care pot permite identificarea victimei unui viol sau atentat la pudoare fara ca victima sa o ceara
3.

publicarea sau transmiterea de informati prin care s#ar putea exercita presiuni asupra martorilor sau deciziilor juridice

3. publicarea de documente in materie de propagare a anar+iei 6. publicarea inaintea deciziei judecatoresti a oricarei informatii privind constituirea partilor civile intr#un proces 7. publicarea oricarui act de procedura criminala sau corectionala inainte de a fi citite in public 8. fotografierea inregistrarilor sau dezbaterilor din tribunal, acest lucru fiind permis numai dupa inceperea procesului
3

9. publicarea de informatii de la procesele cu usile inc+ise 4. publicarea de informatii din procesele militare $e asemenea, aceeasi legislatie, interzice unele informatii referitoare la minori) *. publicarea de informatii care permit identificarea minorilor care si#au parasit parintii
2.

publicarea de informatii privind sinuciderea unui minor fara autorizarea scrisa a procurorului republicii publicarea de informatii si ilustratii pentru identificarea unui minor prins, cercetat pentru crima sau alte delicte.

3.

3. publicarea de rezumate ale proceselor minorilor delincventi, aici nefiind permise nici macar initialele numelor acestora. 6. publicarea in ziarele dedicate minorilor de articole sau imagini care sa puna in lumina favorabila unele delicte. %n ceea ce priveste opiniile din presa, si in omania, sunt susceptibile de a fi urmarite penal activitatile urmatoare)
*.

provocarea directa a uneia dintre infractiunile) furt, crima, incendieri, incitarea militarilor la nesupunere c+iar daca acestea nu au avut efecte. Provocarea de orice fel de crima sau delict daca au fost urmate de efecte, c+iar si de tentativa. Provocarea de dezastre, demoralizarea armatei sau a militarilor pentru a trece in serviciul dusmanului Propaganda politica din fonduri nedeclarate 6.

2.

3.

3.