http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?

t=539173&page=19 Biserica lipoveneasc din Iai este o biseric a cretinilor ortodoci de rit vechi (rui staroveri) din Iai, care a fost construit n secolul al XIX-lea pe locul unde a existat anterior o biseric mai veche, din brne. Biserica lipoveneasc se afl pe str. Splai Bahlui nr. 4, pe malul stng al rului Bahlui, n apropiere de Podu Ro. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Iai a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Iai din anul 2004, avnd codul de clasificare IS-II-m-B-04060. [1] n aceast list nu se specific care este confesiunea bisericii i este trecut anul 1830 ca an al construciei.

Scurt istoric

[modificare | modificare surs]

Construirea bisericii[modificare | modificare surs]

Primii lipoveni (rui staroveri) au venit n Moldova pe la jumtatea secolului al XVIII-lea, fiind alungai de ctre rui din cauza faptului c s-au opus reformei bisericeti iniiate de ctre arul Alexei I(tatl lui Petru cel Mare) i de patriarhul Nikon al Rusiei (16521658), reform cunoscut sub denumirea de raskol. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a nceput n anul 1654 i a fost adoptat de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse n anul 1667.

Cu timpul, au reuit s devin tolerai i chiar s obin unele mici privilegii de la crmuire i de la mitropoliii Moldovei. [2] n Iai, lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domneasc. [3] Comunitatea ruilor staroveri (cunoscui sub denumirea de lipoveni) din oraul Iai, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, i-a construit n anul 1780 o biseric din brne cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", pe malul drept al rului Bahlui, chiar pe locul unde se gsete actualul loca de nchinciune. n decursul timpului, biserica s-a deteriorat i a fost refcut din crmid la anul 1830, dar turnul i clopotnia au rmas tot din lemn. [4] n anul 1866, biserica a ars ntr-un incendiu, mpreun cu toate crile, vemintele i odoarele bisericeti care se aflau acolo.

Pentru a asigura continuitatea slujbelor n perioada recldirii bisericii, a fost construit Paraclisul "Sf. Apostoli Petru i Pavel", unde se mai fac i astzi slujbe, mai ales n sezonul de iarn, biserica mare fiind greu de nclzit. ntre anii 1872-1882 s-au efectuat lucrri de restaurare i extindere a locaului de cult al ruilor staroveri, dup planurile arhitectului romn tefan Emilian (1819-1899) i sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. Banii necesari reconstruciei bisericii au fost obinui prin subscripie public. Biserica a fost sfinit n anul 1882. n urma rectificrii albiei Bahluiului n zona municipiului Iai, din perioada 1911-1913, Biserica lipoveneasc se afl pe malul stng al Bahluiului. [2] n prezent, Biserica lipoveneasc din Iai posed o serie de icoane valoroase,

realizate n stilul tradiional al artei bisericeti ruse. [4] Lucrri de reparaii ale bisericii au avut loc n anii 1959 i 1989, prin contribuia enoriailor lipoveni. [5] Biserica lipoveneasc din Iai a suferit avarii importante n urma cutremurului din 4 martie 1977. [6]

Lucrri de reparaii[modificare | modificare surs]

Biserica lipoveneasc din Iai. Imagine din 2005, nainte de renovare.

n primul deceniu al secolului al XXI-lea s-au efectuat o serie de lucrri de restaurare i

consolidare a lcaului de cult. n anul 2006 a fost ntocmit un deviz de restaurare si consolidare a bisericii, care se ridica la 3 milioane de lei noi (aproximativ 750.000 euro). Ministerul Culturii a contribuit la reparaii cu 300.000 lei n 2006 i cu 100.000 lei n 2007. Biserica a fost consolidat i zugrvit. Deoarece acoperiul din tabl data din perioada anilor 1954-1955 i era ntr-o stare avansat de degradare, preotul paroh Vasile Huleag a decis n octombrie 2008 s-l nlocuiasc. Dorind s pstreze stilul rusesc i originalitatea acestei biserici (singura din Iai cu apte turle), parohul a cumprat din Ucraina tabl din inox poleit cu aur. Comunitatea lipoveneasc local a reuit s strng 25.000 euro, cu care parohul a cumprat peste 220 de coli de tabl, preul unei coli fiind de aproximativ 100 de euro. Preotul nu a avut bani pentru a cumpra tabl

cu care s acopere toate cele apte turle i astfel se inteniona acoperirea doar a cinci turle cu tabl poleit cu aur. La nceputul anului 2009 a nceput nlocuirea acoperiului. Lucrrile au fost realizate de meterul Neculai Ciocan i echipa sa. n lipsa unui specialist n lucrul cu acest gen de tabl, muncitorii au stricat cteva zeci de coli de tabl n timpul prelucrrii i montrii. Au fost adui specialiti din Ucraina pentru a le arta muncitorilor romni cum s prelucreze i s monteze tabla aurit. ntr-un articol din Ziarul de Iai din aprilie 2009, preotul Vasile Huleag fcea un apel pentru a fi ajutat cu circa 5.000 de euro. Aceti bani erau necesari pentru achiziionarea i a celorlalte 50 de coli cu care s fie acoperite toate cele apte turle. [7] La sfritul anului 2009, lucrrile de nlocuire a tablei au fost finalizate, reuindu-se acoperirea

tuturor celor apte turle. La acel moment, Biserica lipoveneasc din Iai era a doua biseric din Moldova care avea acoperiul poleit cu aur (dup Biserica "Sf. Arhangheli Mihail i Gavril" din Cajvana, acoperit cu tabl provenit din Ucraina, care a costat 250.000 lei). n Evul Mediu, Biserica "Sf. Trei Ierarhi" din Iai a avut dantelria exterioar suflat cu aur de sus pn jos.

Prezent[modificare | modificare surs]

Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din municipiul Iai (jud. Iai) funcioneaz i n prezent avnd ca preot paroh pe Vasile Huleag. Comunitatea lipoveneasc din Iai numra n anul 2009 aproximativ 300 de persoane. Hramul bisericii se serbeaz de Sf. Maria, la 15/28 august. Parohia aparine din punct de vedere canonic de Eparhia Ortodox de Rit Vechi a Bucovinei

i Moldovei, cu sediul n oraul Trgu Frumos (judeul Iai). [4]

Arhitectura

[modificare | modificare surs]

Biserica lipoveneasc din Iai este o cldire nalt, cu apte turle avnd n vrf cte o cruce tiat (specific cultului ruilor staroveri). Turla cea mai nalt se afl deasupra pridvorului nchis (aceasta din urm fiind i clopotni, cu trei etaje). Deasupra naosului se afl o alt turl nalt, aceasta fiind nconjurat de 4 turle mici (cte dou pe lateralele pronaosului i pe lateralele naosului). Cea de-a aptea turl se afl deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (ncadrate de cte dou turle pe fiecare parte) i o absid a altarului semicircular. n biseric se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestic intr femeile, pe latura sudic intr brbaii, pe cnd

intrarea de pe latura nordic este folosit doar la ocazii speciale. [5]

Mormnt n curtea bisericii

[modificare | modificare surs]

n curtea bisericii, lng peretele altarului, se afl o piatr funerar care dateaz de dinaintea construirii actualei biserici. Ea a fost aezat deasupra mormntului lui Nikolai, copilul negustorului Rodion Popov din Focani, decedat la 2 iunie 1854. Pe aceast piatr se afl urmtoarea inscripie n limba rus: " , i, , . i , 1854 2 . ! i .", a crei traducere n limba romn este urmtoarea: "Sfinte

Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fr de moarte, miluiete-ne pe noi. Aici odihnete trupul copilului Nikolai, fiul negustorului Rodion Popov din Focani, care a murit la 2 iunie 1854. Doamne, nu-l lipsi de mpria Cerurilor." Biserica Lipoveneasca, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, amplasata pe strada Splai Bahlui, vizavi de Sala Polivalenta, este a doua ctitorie din Moldova care va avea acoperisul poleit cu aur. Lucrarile la schimbarea tablei, adusa tocmai din Ucraina, au inceput de citeva saptamini, iar preotul paroh, Vasile Husleag, spera sa le termine pina la sfirsitul acestui an. Parintele a investit pina acum peste 25.000 de euro in costisitorul acoperis. Mai are insa nevoie de bani, circa 5.000 de euro, pentru a-si termina lucrarile. Acoperisul, vechi din 1955 Comunitatea lipoveneasca de la Iasi, care numara in prezent aproximativ 300 de

persoane, si-a construit prima biserica in 1780. Era din birne si era amplasata pe malul sting al Bahluiului, chiar pe locul actualei biserici lipovenesti. Biserica a fost refacuta din caramida in 1830, doar turnul si clopotnita au ramas din lemn. In 1866, in urma unui incendiu, biserica este total distrusa. Rusii o reconstruiesc in perioada 1872-1882, dupa planurile arhitectului Stefan Emilian, sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. In 1882 este sfintita si primeste hramul "Adormirea Maicii Domnului". Parohul de aici nici nu isi mai aminteste cind au avut loc ultima data lucrari de restaurare si consolidare, insa stie ca la acoperis nu s-a mai facut nimic inca din anii '54-'55. Impins de nevoie, acoperisul fiind intr-o cumplita stare de degradare, parintele Vasile Husleag a decis in octombrie anul trecut sa schimbe tabla. Nu a ales o tabla oarecare, ci una care sa redea bisericii frumusetea de

altadata si sa ii confere originalitatea pierduta: tabla de inox suflata cu aur. "Tabla am cumparat-o din Ucraina, si tot de acolo am adus specialisti care sa ii invete pe mesterii nostri despre cum poate fi montata si prelucrata aceasta tabla, care este poleita cu aur. Am ales aceasta varianta pentru ca am dorit sa pastram stilul rusesc si originalitatea acestei biserici", povesteste parohul. El a fost in Ucraina, de unde a cumparat peste 220 de coli de tabla aurite, dintre care citeva zeci au fost stricate in timpul prelucrarii si montarii. Motivul pierderilor a fost tocmai lipsa unui om specializat in astfel de operatiuni. Problema s-a rezolvat odata cu trainingul sustinut de o echipa de experti rusi care au venit la Iasi special pentru a le arata muncitorilor cum se lucreaza cu aceast material special. Asa ca, de citeva saptamini, mesterul Neculai Ciocan si echipa sa muncesc de zor la montarea tablei.

Mai trebuie bani pentru acoperirea a doua turle

Mesterii lipoveni au invatat mestesugul batutului tablei de aur de la ucrainenii adusi special la Iasi pentru a-i invata

Biserica lipoveneasca este singura constructie de gen din Iasi cu sapte turle. Doar cinci dintre acestea vor fi acoperite cu tabla poleita, pentru ca preotul, care a strins banii cu ajutorul enoriasilor, nu isi permite sa cumpere si celelalte 50 de coli de care ar avea nevoie pentu a termina lucrarea. "O folie de tabla costa cam 100 de euro. Cele peste 200 de coli le-am cumparat numai cu ajutorul enoriasilor. Ne-ar placea sa fim ajutati sa cumparam si restul de 50", isi doreste parintele, care este paroh aici de 20 de ani. El a facut acum trei ani un deviz de restaurare si consolidare a bisericii. I-ar fi trebuit pentru acest proiect 30 miliarde de lei vechi, insa a primit pina acum de la Ministerul Cultelor doar 3

miliarde in 2006 si un miliard in 2007. Anul acesta a depus chiar si la Primaria Iasi un proiect pentru fonduri structurale, insa asteapta raspuns. Pina cind va primi banii pentru consolidare si restaurarea intregii biserici, parintele Vasile va continua sa scoata vechea tabla pentru a o inlocui cu cea poleita cu aur, cumparata cu ajutorul celor aproximativ 300 de lipoveni care locuiesc in Iasi. "Nu stiu sa mai existe o astfel de biserica in Moldova. Oricum, obiceiul suflarii cu aur a acoperisului vine de la rusi. Se foloseste foarte rar la bisericile noastre", spune un preot ortodox. Dantelaria de la exteriorul Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi a fost suflata in aur de sus pina jos. In Romania mai sint cel putin doua biserici care si-au schimbat tabla veche cu tabla din inox poleita cu aur adusa din Ucraina. De exemplu, la Ghimbav - Brasov se lucreaza la acoperisul bisericii, care va fi cu tabla adusa de la

Manastirea "Lavra Pecerska" din Ucraina. Lucrarile se vor termina in aceasta primavara si s-au ridicat la 45.000 de euro. Obicei slav O alta biserica este cea cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" de la Cajvana, din judetul Suceava. Tabla este adusa tot din Ucraina, de la Kiev, si l-a costat pe parohul de aici aproximativ 2,5 miliarde de lei vechi. Obiceiul suflarii acoperisului cu aur apartine, asa cum mentioneaza chiar si parintele ortodox, rusilor. Asa ca acest tip de constructie este intilnit cu precadere in tarile slave, precum Serbia, Rusia, Bulgaria, Ucraina.

Biserica Lipoveneasc
imagini: 1

Datare : construit n1830, radical refcut n anii 18721882 Descrierea starii actuale : Hramul Adormirea Maicii Domnului(15 august); Istorie A fost construit n secolul al XIX-lea pe locul unde a existat pna atunci o biseric din brne, construit n 1780. Iniial se afla pe malul drept al Bahluiului, dar dup modificarea cursului rului,a ajuns pe malul stng (N.A.Bogdan:2004, p.245). Aici, la sudul Curii Domneti i dincolo de Bahlui, se afl mahalaua lipoveneasc (Viorel Erhan:2003, p.259). Biserica a fost refcut din crmid n anul 1830, dar turnul i clopotnia au rmas tot din lemn. n anul 1866, a avut loc un incendiu care a distrus biserica i obiectele sale. Pna la redeschiderea bisericii, s-a construit alturi paraclisul Sf. Apostoli Petru si Pavel, care a rmas funcional i n continuare (N.A.Bogdan:2004, p.245), mai ales pe timp de iarn, cci biserica mare este foarte greu de ncalzit (Viorel Erhan:2003, p.262). Refacerea bisericii a avut loc ntre anii 1872-1882, dup planurile arhitectului tefan Emilian, prin subscripie public supravegheat de starostele lipovean Vasile Fomin.

n prezent, biserica lipoveneasc din Iai posed o serie de icoane valoroase, realizate n stilul tradiional al artei ruse bisericeti. Parohia "Adormirea Maicii Domnului" funcioneaz i n prezent. Din punct de vedere canonic, depinde de Eparhia Ortodoxa de Rit Vechi a Bucovinei i Moldovei, cu sediul n orasul Trgu Frumos, judeul Iai (Sorin Iftimi:2000, p.108). Construcia: Este o cldire nalt, impuntoare, cu apte turle. Are trei intrri: una pe latura vestic (pentru femei), una pe cea nordic (folosit doar la ocazii speciale) i alta pe latura sudic, pentru brbai. Turlele cele mai mari sunt deasupra naosului i deasupra pridvorului nchis (aceasta din urm fiind si clopotnia) (Viorel Erhan:2003, p.260). Fiecare dintre cele apte turle poart n vrf o cruce specific acestui cult. Absidele naosului sunt drepte, doar cea a altarului este semicircular (Viorel Erhan:2003, p.261). Biserica a fost refcut n anii 1959 i 1989, prin contribuia enoriailor (actualmente, n jur de 250 de familii) (Viorel Erhan:2003, p.261). n prezent se desfasoar lucrri de reparaii i mbuntiri, la ziduri i la acoperi, construcia fiind afectat de seisme i de trecerea timpului.

Preot Vasile Cozma "Lipovenii sunt un neam nascut si tinut de credinta"

Oameni cu nume de tei Acum cateva sute de ani, un neam de pescari barbosi, darji si evlaviosi, coborati parca din povestile biblice, a venit sa se aseze prin partile noastre. Vorbeau toti ruseste si fusesera schingiuiti si surghiuniti de tari, numai pentru ca nu s-au supus innoirii ritualului ortodox. Voiau sa fie lasati sa se roage in pace lui Dumnezeu, asa cum o facusera vreme de o mie de ani. In legea veche. Si-au spus "staroveri", ortodocsi de rit vechi. Noi ii stim de lipoveni. Fara ei, magia Deltei este de neinchipuit, iar farmecul Romaniei

ar ramane ciobit. Lipovenii. Blajini si tacuti, taind apele ca niste voievozi cu lotca. Neclintiti in credinta si misteriosi. Cum e si numele lor, ce vine, pare-se, de la "lipa", care in ruseste inseamna tei. Caci din tei si-au facut lipovenii toate din viata lor, de la lotci pana la icoane; icoanele pe care tot ei, pescarii, le-au pictat candva cu osardie si mestesug. Aproape neasteptat, lipovenii si-au ales Braila drept centru spiritual, nu doar romanesc, ci si international. Mitropolia ortodoxa de rit vechi de aici pastoreste credinciosii din intreaga lume, avandu-l drept indrumator spiritual si sufletesc pe parintele Vasile Cozma. Preot tanar si harazit, m-a primit zambind prietenos dintre icoanele pe care le restaureaza cu mana lui, atingandu-le cu evlavie, ca pe niste odoare sfinte. "Mitropolia noastra are eparhii din Australia si pana in Alaska" - Parinte Vasile Cozma, cum de a meritat Braila o asemenea cinste, sa fie chiar aici Mitropolia ortodoxiei de rit vechi din lumea intreaga?

- Mitropolia noastra este mostenitoarea vechii Mitropolii de la Fantana Alba, care a ramas pe teritoriul Ucrainei. In al doilea razboi mondial, in timp ce armata rosie inainta spre Romania, al saptelea mitropolit al nostru, Siluan, a parasit Mitropolia de acolo, o biserica impunatoare, frumoasa si veche de 150 de ani. Cu el s-au retras toti episcopii, in afara de cei din Uniunea Sovietica. Au venit in Dobrogea, la Slava Rusa. Doi-trei ani, Mitropolia de rit vechi a fost acolo, dupa care s-a mutat la Braila, pentru ca Braila se afla undeva, la mijloc, in masa de credinciosi lipoveni. Nu e prea departe de Bucovina, unde avem cea mai nordica parohie, la Radauti, nici de malul marii. A contat si ca aici a fost si o catedrala episcopala, dar si ca la Braila sunt mai multi lipoveni decat in orice alt oras romanesc. Si de atunci, aici, la noi, la Braila, vin episcopii de rit vechi din toata lumea, ca sa fie unsi. Caci Mitropolia noastra are eparhii din Australia si pana in Alaska.

Maica Domnului vindecatoarea celor bolnavi

- Ce deosebiri sunt intre ritul ortodox vechi si cel nou? - Sa va spun numai cateva, ca sa nu intram in detalii prea tehnice. Noi, de pilda, ne inchinam cu doua degete, nu cu trei. Asa Il cinstim noi pe Mantuitor, care s-a rastignit pe Cruce pentru noi. Doua degete inseamna partea divina si partea omeneasca a Mantuitorului, pe cand cele trei unite inseamna Sfanta Treime. Noi scriem numele Mantuitorului cu un singur "i", Isus, nu Iisus, iar preotul de rit vechi slujeste in slavona si ne tinem sarbatorile pe stil vechi. La noi se ocoleste biserica in sensul acelor ceasornicului, nu impotriva soarelui, ca la ceilalti ortodocsi s.a. Dar despre deosebirile dintre noi, cel mai bine a spuso Alexandr Soljenitin: "Doar semnul crucii cu trei

degete e primit de Dumnezeu, cel cu doua degete e dat anatemei? Si oare Biserica ortodoxa pe stil vechi s-ar fi prabusit, din cauza ca in cuvantul Isus este un singur "i"? Sau pentru ca se spune Aleluia indoit si nu intreit, ca se merge in jurul bisericii dupa soare si nu in sens opus? Si doar pentru atat, cele mai bune vieti au fost aruncate in Rusia pe rug si in surghiun?".

Mitropolia de rit vechi de la Braila

- Va rog sa ne povestiti cate ceva despre firea si obiceiurile credinciosilor sfintiei voastre. Majoritatea lor traiesc in cartierul brailean Pisc, foarte frumos si insolit. Cum este azi viata lipovenilor?

- In Pisc, lipovenii au avantajul ca traiesc mai compact. Traiesc liberi, ca la tara, si castiga ca la oras. Chiar si azi spun "la mine in sat", nu la mine in cartier. Si se roaga tot "pentru satul lor, Pisc". In restul orasului, suntem mai rasfirati. Eu am vecini de toate natiile: romani, tigani, greci, armeni si evrei. Am trait dintotdeauna amestecati, dar n-au fost niciodata conflicte etnice la Braila, care a ramas cosmopolita si europeana. Iar inainte mai era si bogata, era un mare nod comercial. Aici era vama, aici se facea pretul graului in Europa. Si am avut si lipoveni bogati, ca Stulkovski, cel care si-a donat casa resedintei mitropolitane, care a fost mare armator cu vapoare pe Dunare. - Credeti ca va mai straluci iar, si pentru lipoveni, vechea aura prospera a Brailei? - Nu stiu. Lumea s-a schimbat, totul s-a schimbat. Si asta se simte si in cartierul brailean Comorovca, care inainte era numai de lipoveni. Povestesc batranii despre vremurile de aur, cand diminetile, strazile gemeau de cosuri cu peste. Si gaseai de toate, ca portul era aproape. Au dus o

viata frumoasa acolo, pana mai ieri. Acum, toates mai mult amintire. O iconita si-o barca - Ce ii tine uniti pana la urma pe lipoveni? - Lipovenii sunt un neam nascut si tinut de credinta. Ganditi-va, cine si-ar parasi casa doar pentru ca e neinduplecat in credinta lui, asa cum au facut-o stramosii nostri care au plecat din Rusia, doar cu o iconita, o desaga si o barca? Cine ar mai face lucrul acesta azi, cand lumea isi schimba asa de usor si credinta! Liantul care ne-a unit pe noi a fost Biserica. Spunea intr-o carte un lipovean luminat, Filip Ipatiov: "Langa Biserica, lipovenii s-au simtit mai puternici". Si asa am ramas sute de ani. Si la fel se intampla si acum, in Italia si in Spania, cu lipovenii plecati la munca. La fel ca romanii, biserica e punctul care ii aduna. Acolo vin ei si se roaga, isi plang pe umar, se bucura. In rest, traiesc razletiti printre straini. Inainte de '89, ii atragea pe toti Ardealul, acolo castigau bani buni. Lipovenii au fost mereu cautati la lucru pentru ca lumea ii stie seriosi si puternici. Nu trag de timp si isi fac treaba. Li s-a

spus "excavatoare cu barba". Sigur, printre noi nu-s numai meseriasi, avem si medici si profesori universitari. Din pacate, acum au ramas foarte putini lipoveni in tara.

Parintele Cozma si Valentin Iacob

Inainte, cu banii castigati in Ardeal, ai nostri isi faceau case si ramaneau in Romania, la un loc cu parintii si bunicii lor. Si fiecare casa avea in fundul gradinii cate o baie, o sauna de fapt. Iar baia are la noi o semnificatie sacra. E un ritual intreg de curatire. Inainte erau bai negre. Acum s-au mai modernizat si sunt bai albe. Baile negre nu aveau horn. Era un cuptor cu pietre de granit inauntru, aprindeai focul si fumul iesea in toata baia care avea insa o usa deschisa si gauri de aerisire. Si dupa ce se aerisea si se incingeau pietrele, se inchidea usa, se astupau toate gaurile de aerisire, intrai in baie si turnai o cana de apa rece peste pietrele incinse. Se facea un abur de

te coceai, o caldura greu de suportat pentru cineva neinvatat. Eu nu puteam sta cu bunicul meu unde se urca el, ci pe o lavita mica si joasa, ca nu puteam sa respir. Si se mai puneau si plante aromate. Batranii se duceau in muntii Macinului, culegeau ramurele de stejar verde, cu frunze cu tot, si faceau niste maturi. Puneai acea matura pe pietrele incinse, turnai apa fierbinte peste ea, o tineai putin sa se incinga si incepeai sa te lovesti cu matura. Uau, ce iesea!... Alte vremuri. Lucrurile erau asezate. Satul meu, Carcaliu, era plin de oameni. Acum au ramas doar batranii. Este un sat pustiit! Doar in august, cand se intorc lipovenii in concediu din cele tari, se mai anima si Carcaliul meu. Cei plecati si-au facut case in strainatate. S-au ancorat. Tinerii nu mai vor sa se intoarca. Occidentul i-a schimbat. Barba, de pilda, poarta tot mai putini. - Chiar asa, de ce poarta lipovenii barba? - Pornind de la Biblie. Scrie acolo ca barbatii isi radeau barbile si parul numai cand erau bolnavi de lepra. Pe cei zece leprosi pe care i-a vindecat Mantuitorul, El i-a trimis: duceti-va la preoti!

Veneai la preot, el te radea si te trimitea in strada. Nu erai primit in casa, dormeai cateva zile pe strada, apoi iar te radea, sa se convinga ca a pierit boala din tine. Si lui Moise i-a spus Dumnezeu: "Nici un obiect ascutit sa nu se apropie de barbile voastre". "Este extraordinar sa incepi anul nou in biserica!" - Traditiile se mai pastreaza, sau se pierd, ca la majoritatea romanilor? Se mai tin sarbatorile populare, folclorul, portul? Traditia e o componenta a credintei... - Avem traditii foarte frumoase! La noi, mireasa isi face o rochie speciala pentru cununia religioasa, pe care o poarta si dupa ce s-a maritat. Mie, cand eram mic, imi placea sa casc gura la cununii. Si am vazut de copil cum in biserica intrau numai perechea de tineri, nasii si o domnisoara de onoare. Invitatii nu aveau ce cauta.

In atelierul de refacere a icoanelor vechi

Era o taina. Slujba cununiei era despartita de petrecere. Iar sambata spre duminica si in ajun de sarbatori nu se faceau cununii. Cununiile se faceau luni. Se sfintea ziua de duminica, pentru ca se considera ca atunci isi incep tinerii viata de familie. Duminica doar se pregatea nunta, printro sezatoare de fete si feciori. Din pacate, o parte din obiceiuri si din incarcatura pioseniei de atunci s-au dus pe apa timpurilor astora secularizate si iuti. - Sarbatorile sfinte, Craciunul si Pastele, se mai tin? - Cand eram eu copil, noi stateam in Carcaliu pe o ulita care se numea chiar Strada Bisericii. Slujba incepea la 12 noaptea, in Ajun de Sarbatoarea Nasterii Domnului, iar mama ne trimitea la biserica, pe mine si pe sora mea. Ne imbraca si ne indemna: "Duceti-va voi, ca va

ajung si eu din urma". Si cum sora mea plangea ca ii e frica, mama ne lumina: "Iesiti in strada si o sa vedeti ca-i plin de lume". Si, intr-adevar, cand ieseam in strada, auzeam un scartait mare pe zapada. Veneau toti oamenii din sat la biserica noaptea, buluc. Era ceva coplesitor! Dupa slujba, plecam la colindat. Iar Ajunul era Ajun, zi de post. De dulce se manca de-abia de Craciun, dupa Sfanta Liturghie. Dar si acum, de sarbatorile mari, oamenii sunt la biserica. Iar prima zi de Craciun, care la noi e pe 7 ianuarie, ne-o facem in familie. De abia de sfantul Stefan, ne vizitam si ne veselim. In schimb, de Anul Nou, niciodata, dar niciodata, la lipoveni nu se petrecea! Mergeau toti la biserica, pentru ca de Sfantul Vasile e Taierea imprejur a Domnului. Petreceau lipovenii pe 1 ianuarie, seara, dar nu in Ajun. Si, este extraordinar sa incepi anul nou in biserica! Iar Sarbatoarea Patimilor e si ea foarte frumoasa pe la noi. Si ce e frumos e ca toti ortodocsii, si romani, si lipoveni, sarbatorim Pastele impreuna. "Icoanele la care s-au rugat atatia oameni incep sa raspunda"

- Noua generatie de preoti din Biserica ortodoxa de rit vechi e aproape, sufleteste, de credinciosi? Oamenii sunt tot mai insetati sa afle in preot si un duhovnic o calauza cereasca, in timpurile atat de grele in care traim.

Maica Domnului a Semnului

- Si la preoti, ca si la restul oamenilor, depinde de cum isi intelege fiecare menirea. Se spune ca se mantuieste unul dintr-o mie de preoti. La Judecata Tatalui, vei fi intrebat: ti s-a dat o turma a lui Hristos, ce ai facut cu ea? Preotul se mantuieste prin ei, si ei impreuna cu preotul. De aceea, fiecare ar trebui sa se gandeasca bine inainte de a deveni preot. Asteptarile oamenilor sunt mari si problemele multe. Dar cand te vad ca arzi pentru lucrarea in biserica, credinciosii te sprijina.

- Cum v-ati descoperit vocatia de preot? - La ortodocsii de rit vechi nu exista scoli de teologie. S-a incercat infiintarea unei clase la seminarul de la Iasi, insa n-a functionat, din pacate. La noi, parohia alege preotul dintre credinciosi. Eu nu stiu de ce au crezut enoriasii in mine. De aceea ma stradui din toate puterile mele pentru sufletele si nevoile lor. - Ritualul bisericesc e diferit de al nostru? - Posturile si regulile sunt aceleasi pentru toti ortodocsii, desi multi dintre ei le practica mai relaxat. La noi, nu se slujeste Sfanta Liturghie fara Vecernie si fara Utrenie si fara o Priveghenie de toata noaptea. In plus, lipovenii nu petrec sambata spre duminica, fiindca la noi duminica inseamna Inviere (Voscrisenie) si, de aceea, toate slujbele de sambata seara si duminica dimineata vorbesc de Patimile Mantuitorului.

Comori Lipovenesti

- Cum sunt cinstite icoanele la lipoveni? - Lipovenii au un obicei tare frumos. Cand se cununa copiii, parintii pot sa le dea si un vagon de aur, dar inainte de toate, trebuie sa le dea o icoana. La biserica, mirele si mireasa merg cu icoana fetei. Cand se intorc, sunt asteptati in casa mirelui cu paine, sare si cu icoana pe care parintii i-au pregatit-o baiatului. Icoana este binecuvantarea adevarata a parintilor. Si lipovenii si-au pastrat totdeauna icoanele si le-au transmis urmasilor. Sa vinzi o icoana e ca si cum ti-ai vinde sporul si norocul casei. La icoanele noastre s-au rugat toti stramosii nostri. De aceea, noi credem ca icoanele la care s-au rugat atatia oameni, din mosi-stramosi, incep, la randul lor,

sa raspunda. In casele noastre, icoanele se pun la loc de cinste. Inainte, in fiecare camera era cate o icoana. Ba era chiar si un loc anume pentru ele, un colt de rugaciune, care in slava veche se numeste "Coltul lui Dumnezeu". In Rusia, cei cu dare de mana impodobeau icoanele cu pietre scumpe, atat de mult le iubeau! Iar in camerele unde erau icoane, crestinul nu facea nimic nepotrivit, care putea leza sfintenia icoanei. De pilda, lipovenii nu fumau in casa si nici nu tineau animale. Numai pisicile erau admise, pentru ca sunt folositoare in casa. Cainii, nu! Pisicile aveau un statut special, aveau voie sa intre pana si in biserica, sa prinda soareci. Cand ajungeai la casa unui lipovean, mai intai faceai rugaciunea lui Isus: "Doamne Isuse Hristoase, miluieste-ne pe noi"; si cel din casa raspundea: "Amin!". In casa nu intrai cu caciula pe cap. Si dupa ce intrai, faceai mai intai trei matanii pana la brau, in fata icoanelor, si abia apoi spuneai: "Buna ziua". Lipoveanul, cand intra intr-o casa, cauta unde sunt icoanele ei, ca sa faca o rugaciune, si cand nu le gaseste, nu se simte bine. La noi, Coltul ocrotitor al lui Dumnezeu dainuie pana azi.

"La Braila, toate bisericile lipovenesti sunt inchinate Maicii Domnului. In felul acesta, orasul este aparat"

Sfantul Nicolae

- Toate obiceiurile noastre sunt legate de credinta. La lipoveni, parintii, cand boteaza copilul, ii dau numai nume de sfinti. Nimic in plus, niciodata. Inainte, mai era un obicei foarte frumos, al numelor de botez. Sa va dau un exemplu. Sa spunem ca pe o femeie o cheama Nicoleta. Care e patronul ei spiritual? Este Sfantul Nicolae. Dar Sfantul Nicolae a fost barbat. Noi credem ca nu e bine ca femeile sa aiba de patroni sfinti barbati. Femeile trebuie sa poarte nume de sfinte si barbatii nume de sfinti. In afara de Maica Domnului. La noi, in scrierile bisericesti si in toate cartile, Maicii Domnului i se spune Maria (cu

accent pe i), iar celorlalte, Maria - Maria Magdalena, Maria Egipteanca (cu accent pe primul a). Trebuie sa ne socotim nevrednici sa-i purtam numele Maicii Domnului. Nu ar trebui sa se sarbatoreasca nimeni, nici de Adormirea Maicii Domnului, nici de Sfanta Maria Mica. La noi, pe nici o femeie lipoveanca nu o cheama Mara. Si inca ceva, la Braila, toate bisericile mari lipovenesti sunt inchinate Maicii Domnului. In felul acesta, orasul este aparat. Si ne-a ferit Dumnezeu de multe rele, ca aici lumea inca se mai roaga. - Parinte, toti ortodocsii, si cei de rit vechi, si cei de rit nou, ne aflam in Postul Mare al Pastelui. In vremea asta, lumea intreaga e cuprinsa de tulburare si criza. Ce credeti ca ar fi bine acum, pentru noi toti?

Sfantul Ioan Botezatorul

- Adevarat, traim vremuri tulburi si dintotdeauna s-au gasit "pescari", ucenici ai vicleanului, care au incercat sa pescuiasca in vremuri tulburi ca acestea. "Vedeti sa nu va insele cineva", a spus Mantuitorul. Noi, insa, ne lasam inselati cu beteala ieftina, pentru care platim mult. Suntem nemultumiti de tot si de toate si suntem suparati ca e criza. Dar daca am avea mai mult, am face, oare, mai mult bine celor din jur? Sarbatorile crestine le transformam incet in prilejuri de carnaval si imbuibare. Din oferta in oferta, viata ni se scurge si nu mai avem timp pentru Dumnezeu. Ne urnim anevoie ca sa facem binele, risipindu-ne si mintindu-ne singuri. Orbecaim. Ne e tot mai greu sa traversam strada, duminica dimineata, ca sa intram in biserica si sa ascultam cuvantul Domnului, uitand ca Zaheu Vamesul s-a mantuit si pentru ca s-a urcat in copac doar ca sa-L asculte pe Hristos. Ce-i de facut? Ma gandesc, inainte de toate, la sansa Romaniei noastre ca sa-si revina, sa fie ce-a fost odata. Singura solutie este intoarcerea la Dumnezeu.

Pentru ca omul fara Dumnezeu ("bezbojnic", spunem noi) se preteaza la orice.

Sfantul Gheorghe

Adevaratul crestin, care traieste in Dumnezeu si Il poarta pe Dumnezeu in el, intotdeauna va discerne. Cum vrem noi sa schimbam lumea, daca nu incepem cu noi? Ne trebuie putere duhovniceasca ca sa stam contra valului ce vine impotriva noastra, zi dupa zi. Trebuie sa ne ridicam, caci omul e facut sa stea vertical. Sa te ridici inseamna sa parasesti pacatul. Dumnezeu inca ne rabda si ne asteapta. Noi trebuie doar sa ne intoarcem la El. Cum sa o facem ne invata cel mai bine Sfantul Apostol Pavel. Iar acum e cel mai bine sa-i dam ascultare, caci suntem in Postul Mare. "Sa lepadam lucrurile intunericului si sa ne imbracam in armele luminii. Imbracati-va in Domnul Isus Hristos, si grija de trup sa nu o faceti spre pofte". "Luati toate armele lui

Dumnezeu, ca sa puteti sta impotriva in ziua cea rea si toate biruindu-le, sa ramaneti in picioare. Luati si coiful mantuirii, si sabia Duhului care este cuvantul lui Dumnezeu". Doamne ajuta!

Biserica Bisericile ortodoxe de rit vechi ale lipovenilor au multe elemente comune bisericilor romanesti, fiind alcatuite in principal din altar, naos si pronaos. In locul pridvorului se afla o camera cu icoane de unde participa la slujba persoanele care nu au dreptul de a intra in biserica. Intre altar si iconostas, pe ambele parti, se gaseste corul bisericii, format din cei care stiu sa cante si sa citeasca in slavona. Cele doua parti ale corului se reunesc in anumite momente ale slujbei religioase, in fata portilor ceresti, pe un fel de postament/ podium mai inaltat fata de restul podelei. Dincolo de iconostasul ce delimiteaza corul bisericii, se gasesc doua spatii separate la fel printr-un iconostas, cel al barbatilor si cel al femeilor.

Biserica ortodoxa de rit vechi

din Slava Rusa, jud. Tulcea Turla principala de deasupra pronaosului este foarte larga si cuprinde in interior imaginea de dimensiuni foarte mari a lui Isus Pantocrator. Biserica lipoveneasca are de obicei trei intrari: una principala si alte doua laterale pentru

accesul barbatilor.
Postat in CULTURA | Las un comentariu

Religie
mai 21, 2011 de agavriloaeipaula

Credinta rusilor lipoveni din Romania este crestin-ortodoxa de rit vechi, pastrata neschimbata inca din timpul crestinarii Rusiei Kievene in 988 de catre cneazul Vladimir Sveatoslavici. Si in prezent, slujbele religioase

se tin in limba slavona, iar calendarul folosit este cel iulian.

Cele cateva elemente care ar diferentia credinta rusilor lipoveni de cea ortodoxa practicata in Romania tin in marea lor parte de ritul religios si nu de dogma.Aducem spre exemplificare cateva elemente caracteristice: semnul crucii la staroveri se face cu doua degete (aratatorul si degetul mijlociu), reprezentand dubla ipostaza a Mantuitorului Isus Hristos: natura divina si cea umana, iar cele trei degete impreunate simbolizeaza Sfanta Treime; crucea rusilor staroveri este cu opt extremitati (colturi); numele Mantuitorului se ortografiaza cu un

singur I Isus; inconjurul bisericii in timpul procesiunilor se face in sensul rotatiei acelor de ceasornic (in sensul miscarii aparente a Soarelui); oficierea liturghiei se face cu sapte prescuri, si nu cu cinci, etc. Din punct de vedere confesional, al apartenentei la centrul spiritual si al ierarhiei eclesiastice, in Romania exista doua orientari religioase ale rusilor staroveri: 1. Staroverii de Fantana Alba (Belaia Krinita azi localitate in Ucraina, la 3 km nord-vest de localitatea Climauti din Romania) Prima Mitropolie a staroverilor a fost cea infiintata pe 28 octombrie 1846 la Belaia Krinita Fantana Alba, cu primul mitropolit ortodox de rit vechi Ambrosie. In 1940, datorita circumstantelor politico-istorice, sediul Mitropoliei a fost mutat la Braila. Mitropolitul actual, cel de-al doisprezecelea, al Bisericii Crestine Ortodoxe de Rit Vechi este Inalt Prea Sfintitul Leontii, Arhiepiscop de Fantana Alba, Mitropolitul tuturor credinciosilor de rit vechi din lume. Biserica Ortodoxa de Rit Vechi de Fantana Alba, cu sediul la Braila, are, conform

Statutului ei aprobat de Ministerul Culturii si al Cultelor din Romania in 2002, un numar de patru eparhii:

Eparhia Brailei si Tulcei, pastorita de insusi I.P.S. Leontii ce cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judetele Braila, Galati, municipiul Tulcea, Sulina, localitatile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfistovca din judetul Tulcea si Bordusani din judetul Ialomita. Eparhia Slavei, pastorita de Arhiepiscopul de Slava, Flavian, ce cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Carcaliu, Jurilovca, Slava Rusa, Slava Cercheza din judetul Tulcea si Ghindaresti, Navodari, Cernavoda, Constanta, 2 Mai din judetul Constanta. Sediul eparhiei se afla la Manastirea de calugari Uspenia Adormirea Maicii Domnului din Slava Rusa, judetul Tulcea.

Eparhia Bucovinei si Moldovei, pastorita de Episcopul Moldovei si al Bucovinei, Nafanail, ce include parohiile din judetele Iasi, Vaslui, Neamt, Suceava si Botosani. Sediul eparhiei se afla la Targu Frumos, judetul Iasi. Eparhia din afara granitelor Romaniei, pastorita de Arhiepiscopul Americii, Australiei si al Canadei, Sofronii si care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Australia, Canada, SUA, Europa de Vest si Georgia. Sediul eparhiei se afla in Oregon, SUA. 2. Staroverii de Novozabkov (localitate in Federatia Rusa) Arhiepiscopia de Novozabkov s-a infiintat in 1923, in fruntea ei aflandu-se patriarhul Alexandr (din anul 2002). In Romania, adeptii acestei orientari sunt mai putini la numar, comparativ cu cei ce tin de orientarea de Fantana Alba, comunitati religioase aflandu-se in Tulcea si in cateva localitati din judet (Slava Rusa, Slava Cercheza, Sarichioi, Mahmudia). Titulatura oficiala a cultului este Biserica Ortodoxa de Rit Stravechi. Trebuie precizat ca intre aceste doua ierarhii Fantana Alba si Novozabkov nu exista

absolut nici o diferenta de dogma ori de ritual in oficierea slujbelor sau in savarsirea tainelor canonic. Existenta a doua orientari in sanul aceleasi comunitati de staroveri din Romania se datoreaza evolutiei confesionale zbuciumate a staroverilor, dupa schisma religioasa de la mijlocul secolului al XVII-lea. Cu timpul, datorita persecutiilor la care erau supusi preotii ce se impotriveau reformei nikoniene, dar si a faptului ca nu exista posibilitatea hirotonisirii de noi preoti, nemaifiind episcopi, staroverii au ramas practic fara preoti si fara o ierarhie bisericeasca. Ultimul episcop, Pavel din Kolomna a murit ars pe rug in 1656. Centrul spiritual Fantana Alba Pentru a-si pastra credinta si ritul ortodox vechi, o parte din staroveri au incercat sa isi atraga preoti din sanul bisericii oficiale, pe cand altii au respins total aceasta idee. Au rezultat astfel doua directii confesionale principale: - popovti (cu popa), care recunosteau necesitatea preotilor si care au atras preoti din cadrul bisericii oficiale, cu conditia ca

acestia sa treaca la vechiul rit. Ulterior acestia si-au format propria ierarhie bisericeasca prin ungerea ca Mitropolit de Fantana Alba a Mitropolitului de Bosnia, Ambrosie, convins sa treaca la credinta de rit vechi (28 octombrie 1846). Din acest moment, cultul crestin de rit vechi devine Biserica autonoma. - bespopovti (fara popa) care, extinzand culpabilizarea pentru reforma bisericeasca asupra intregului cler bisericesc, nu au acceptat preoti de ocazie din cadrul bisericii oficiale si nici nu au recunoscut, mai tarziu, ierarhia stabilita prin infiintarea Mitropoliei de Fantana Alba. Acestia au ramas practic fara preoti, slujbele fiind oficiale de catre un dascal/diacon (nastavnik). In momentul in care prigoana impotriva staroverilor a incetat (la inceputul sec. al XXlea, tarul Nicolae al II-lea emite un decret in acest sens, iar in 1971 Soborul Bisericii oficiale Ruse ridica anatema aruncata asupra staroverilor, revenind la sentimente mai bune fata de acestia), staroverii din Rusia care nu acceptasera ierarhia de Fantana Alba au infiintat in 1923 o ierarhie la Novozabkov (regiunea Breansk), prin ungerea cu Sfantul

Mir a Arhiepiscopului Nicola, provenit din biserica nikoniana (modalitate similara ca cea prin care Ambrosie a devenit primul mitropolit al staroverilor). In 1990, bespopovti din Romania contacteaza ierarhia de la Novozabkov, acceptandu-i autoritatea si hirotonisindu-si astfel preoti.

Minoritatea lipoveana a venit in Iasi in secolul al 18-lea. Prima lor biserica a fost ridicata din barne, in anul 1780,pe locul actualei Biserici Lipoveneasca, de pe Bulevardul Profesor Dumitru Mangeron, ridicata in anul 1830, restaurata si extinsa intre anii 1872 si 1882, dupa planurile arhitectului roman Stefan Emilian, prin subscriptie publica.