Sunteți pe pagina 1din 15

Drama este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, caracterizata prin

ilustrarea vietii reale intr-un conflict complex si puternic al personajelor individualizate sau
tipice, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare
varietate tematica: sociala, istorica, mitologica, psihologica. Limbajul solemn alterneaza cu cel
familiar, fiind deseori presarat cu elemente comice.
Camil Petrescu este un autor analitic atat in roman, cat si in teatru, construind personaje
framantate de idealuri ce raman la stadiul de teorie, traind in lumea ideilor pure, imposibil de
aplicat in realitatea concreta. Conceptia lui Camil Petrescu despre drama umana evidentiaza
ideea ca o drama nu poate fi intemeiata pe indivizi de serie, ci axata pe personalitati puternice,
a caror vedere imbratiseaza zone pline de contraziceri, ca personajele nu sunt caractere, ci
cazuri de constiinta, personalitati plenare, singurele care pot trai existenta ca paradox: Cata
constiinta atata pasiune, deci atata drama. in piesa !uflete tari, Camil Petrescu preia din
romanul "osu si negru de !tendhal acele episoade care sunt esentiale pentru desfasurarea
conflictului, diferenta constand in alegerea unui plan dilematic de manifestare a acestuia in
constiinta personajelor. Dramaturgul insusi marturiseste atractia deosebita pe care o are pentru
autorul francez: #ram inca de ani de zile, si am ramas, un pretuitor statornic al lui !tendhal,
dar mi s-a parut ca laborioasa tactica a lui $ulien !orel, ca sa seduca pe d-ra de la %ale, ar
putea fi tematic inlocuita cu o irumpere psihica atat de clocotitoare, atat de neprevazuta, incat
sa izbandeasca, in &' de minute, acolo unde eroul stendhalian avusese nevoie de luni (si poate
an)* de manevre calculate si dibuiri de tot soiul. (Camil Petrescu - +ddenda la
,alsul tratat*.
Drama !uflete tari de Camil Petrescu a avut premiera in anul -.//, dar a fost publicata abia
in -./0.
Tema o constituie drama de constiinta a personajului principal, izvorata dintr-un conflict
complex si puternic in planul ideilor absolute, pe care, dintr-un orgoliu nemasurat, eroul se
incapataneaza sa le aplice in realitatea concreta cu care sunt incompatibile. Destinul nefericit al
personajului este determinat de luciditatea prin care-si asuma esecurile, de opacitatea fata de
orice solutie reala, de refuzul de a abandona lumea ideilor pure, de obstinatia de a aplica in
societatea concreta iubirea absoluta, ce se dovedeste imposibila la nivelul unor clase sociale
antagonice.
!emnificatia titlului
1itlul !uflete tari situeaza conflictul dramei lui Camil Petrescu la nivelul constiintei
personajelor, care nu sunt caractere cu trasaturi morale traditionale, ci personalitati puternice,
adevarate suflete tari, pentru care optiunile sunt irevocabile. )oana 2oiu si +ndrei Pietraru
apartin unor clase sociale diferite, antagonice, fiecare dintre eroi fiind dominat de conceptii
inflexibile. )oana, tributara prejudecatilor de casta, mandra, inaccesibila, de o distinctie
strivitoare, dispretuieste bucuriile de pret marunt ale celor din jurul ei. in opozitie, +ndrei
Pietraru, total lipsit de prejudecati, este insetat de o dragoste in stare pura, absoluta, dominat
de un orgoliu exagerat (h3bris - n.n.*, care-- conduce spre eroarea ca poate trece peste barierele
sociale si poate sa-si recapete demnitatea umana, de care fusese frustrat in viata din cauza
conditiilor sale sociale umile. in fond, el n-o iubea pe )oana, ci se iubea pe sine. +sadar, cele
doua suflete tari care compun un cuplu antitetic pot comunica pasional numai in faza iubirii
tainuite, cand interpreteaza deja alte roluri, purtand fiecare o masca: De o saptamana, viata
mea nu e decat o prefacatorie dezgustatoare, marturiseste )oana. !uflete tari sunt si boierul
aristocrat %atei 2oiu Dorcani si taranul Culai Darie, eroi rigizi, incapabili de a avea dileme,
convinsi ca cele doua clase sociale nu se pot intersecta fara consecinte fatale
+ndrei Pietraru(4'ani*-5nalt,delicat,fa6a palid7,ochi verzi-albastri, p7trunz7tori,fr7m5ntat de o
via67 intern7.
%atei 2oiu Dorcani(8'ani*-palid,tr7ind parc7 5ntr-o alt7 lume, obosit,parc7 suferind.
Culai Darie-costum de silvicultor,coleg de liceu cu +ndrei
9erban !aru !ine:ti
Prin6ul 2azil-elegant,blazat
)oana(/. ani*-5nalt7,fa6a alba,elegant7,mi:c7ri feminine, pierdut7.
#lena-statur7 mijlocie,ofilit7,cam far7 v5rsta
%aria !aru !ine:ti
Deciu-ziarist la ;!eara< :i ;Lumea ilustrat7<
+C1=L -
+c6iunea se petrece 5n casa lui %atei-2oiu Dorcani,in toamna lui -.-4,o cl7dire veche,cu ziduri
groase,cu o bibliotec7 imens7,o cas7 simpl7,dar cu iz batr5nesc.+ndrei cerceteaz7 cu aten6ie un
model vechi de revolver,apoi cade pe g5nduri.2azil :i %atei vorbesc,primul 5i poveste:te c7 +ndrei
l-a provocat la duel. )oana intervine m7rturisindu-le c7-l iube:te pe +ndrei,dar el o iube:te pe
nepoata lui !.!ine:ti.Prin6ul 5i atrage aten6ia lui %atei c7-:i va da fata dup7 un t7ran,dar acesta 5i
r7spunde c7 5l intereseaz7 mai mult valoarea,curajul moral,dec5t c7 n-are o diplom7(pt. c7 nu :i-a
terminat facultatea*. +ndrei discut7 cu !.! despre fosta logodnic7 (d-:oara %7rculescu*. !.!. 5i
repro:eaz7 c7 a rupt logodna,desi ar fi avut un viitor str7lucit,pt. a fi bibliotecar la %.2.D. +pare
Deciu(reporter la ;!eara< si ;Lumea ilustrat7<* :i o caut7 pe d-:oara 2oiu,dar le cite:te :i celor doi
portretul pe care i l-a facut:4' ani,se plimb7 la sosea,avere considerabil7,pasiune pt. arta
bizantin7,pt. lit. fr. !tendhal.>iaristul 5i m7rturise:te lui !.!. c7 articolul a fost doar un pretext pt. a
putea sta de vorb7 cu el :i pt. ai propune s7 fac7 parte din noul guvern,!.! refuz7,apare :i %aria !.
care e suparat7,5nspaim5ntat7 c5nd 5l vede acolo pe so6ul ei.+cesta 5i m7rturise:te c7 a venit s7-i
aduc7 flori de la expozi6ie )oanei.+pare )oana cu un tablou al matu:ii ei.!.!. o 5ntreab7 cine era ea
de fapt,)oana scoate m5ndr7 o provil7 :i cite:te povestea !uzanei 2. care s-a c7satorit cu un haiduc
pt a-l sc7pa de la moarte.%aria observ7 c7 seam7na cu ea,are aceea:i expresie a ochilor ,apoi
vorbesc despre +ndrei,%aria o acuz7 c7 se poart7 prea urat cu el.=n moment +ndrei a r7mas
singur nec7jindu-se din cauza st5ng7ciilor lui.+pare Culai Darie, 5mbr7cat 5n costum de silvicultor
:i +ndrei i-o prezint7 pe )oana. Culai vine s7-l ia la 6ar7,ademenindu-l cu vorbe despre aer
curat,m5ncare bun7.+ndrei 5l refuz7,5i m7rturise:te c7 e legat de d-:oara :i de casa ei,Darie 5i
repro:eaz7 c7 prea s-a infundat in acea cas7.+pare #lena care vine s7-l 5ntrebe de duel,5ncerc5nd
s7-l fac7 s7 renun6e.+ndrei spune c7 nu mai poate.#lena 5i m7rturise:te lui Culai c7 l-a min6it pe
+ndrei c7 d-:oara 2. 5i acord7 aten6ie.
+pare %.2. care-i spune lui +ndrei c7 a vorbit pt. ai gasi o catedr7.L-ar trimite cu bursa la
Dresde,dar +ndrei refuza.2oiu r7m5ne singur :i apare %.!. care-) repro:eaz7 c7 la primit pe so6ul
ei care o amenin6a ca-i ia copiii(%aria e rud7 cu 2oiu*,vorbesc despre )oana.+pare )oana care-i
spune tat7lui ei de duel.+cesta nu stia nimic.vine :i prin6ul :i vrea sa vorbeasc7 cu )oana.+ceasta 5i
r7spunde politicos,dar cu r7ceal7 ,o invit7 la bal,dar ea refuz7 ,vorbesc de duel.)oana 5ncearc7 s7-l
fac7 s7-:i dea seama c7 nu are cu cine s7 se bat7,5l roag7 s7-:i cear7 scuze in fa6a lui +ndrei.+ndrei
le accept7 spun5nd c7 nici el nu l-a recunoscut asear7.Lucrurile se rezolv7.Prin6ul 5i spune c7 pleac7
la Paris,ea 5i m7rturise:te ca nu i-a pl7cut nici ei acolo,de:i chiar fusese logodit7.? enervau luxul :i
arta prost f7cut7.
Culai 5ncearc7 s7-l conving7 5nc7 o dat7 s7 plece,spun5ndu-i c7 nu merit7 s7 se sinucid7 pt
ea.+ndrei refuz7 :i-i promite c7-i va s7ruta m5na la ea 5n iatac 5n acea sear7,dar 5n acest timp 5i
m7rturise:te c7 vrea s7 se sinucid7 cu revolverul.Culai 5l face nebun.
+C1=L /
@n iatacul jup5ni6ei, deasupra bibliotecii, obiecte scumpe (car6i,tablouri*,#lena 5l vede pe +ndrei
5n camer7 la )oana, 5l ceart7 pt c7 nu are nimeni voie acolo.#l 5i spune c7 vrea s7-i vorbeasc7 :i o
roag7 sa 5l cheme c5nd )oana va fi singur7.
)oana :i tat7l ei au venit de la teatru(oper7* :i 5:i continu7 discu6ia la un ceaiAse in6eleg foarte
bine,el o r7sfa67 :i 5i marturise:te c7 prin6ul i-a cerut m5na.)oana nu e de acord,tat7l o r7sfa6a
fac5nd-o !uzana 2oiu.)oana se retrage,+ndrei merge la ea, e timid,pierdut,ea 5i r7spunde
rece,intreb5ndu-l ce caut7 la ea.#l vrea s7-i spun7 ceva:c7 nu mai poate dormi,lucra,c7 o iube:te,5i
face declara6ii de dragoste,5i spune c5t de singur e far7 ea,dar ea 5i repro:eaz7 c7 glume:te:< #i
bine,d-le, cu zabaricale de acestea vrei s7 m7 cucere:ti d-ta pe mineB<
(anterior:Cnu am recunoscut dec5t c5teva pasaje de teatru prost,de roman ieftin si nici o figur7
stilistic7 sau vreo / 5nvechite<*.#l e revoltat,ia hot7r5rea s7 fie tare,5i m7rturise:te c7 se va sinucide
dac7 nu realizeaz7 ce-a promis(s7-i s7rute m5na*. #a 5i 5ntinde m5na ,dar el nu e mul6umit.)oana
g7se:te o situa6ie aseman7toare 5n "o:u :i negru a lui !tendhal :i ea e mirat7 c5nd el 5i m7rturise:te
c7 n-a citit cartea :i 5i mai spune c7 a anulat iertarea :i c7 maine se va duela cu prin6ul.@ntre timp,se
aude zgomot,apare tat7l ei,dar +ndrei nu vrea s7 ias7 din camer7.!e ascunde 5n umbr7.1at7l vine
s7-i cear7 cheia de la bibliotec7.+ndrei vrea s7 ias7 sa i-o dea,dar )oana reac6ioneaz7 :i ia cheia de
la +ndrei :i i-o d7 tat7lui."7ma:i din nou singuri,ea parc7 are o revela6ie,se simte 5nvins7,incearc7
s7-l fac7 s7 plece din cas7,s7-:i vad7 de via6a lui.#l 5i vorbe:te din nou de sacrificiile pe care le-a
f7cut pt. a ram5ne bibliotecar.@i m7rturise:te c7 nu e o sentimental7,dar ar vrea s7-l :tie realizat.
De:i ea protesteaz7,el o str5nge 5n bra6e :i c5nd vrea s7-i dea o palm7 o s7rut7 ap7sat pe gur7.

+C1=L 4
Cneazul :i alte / pers. discut7 despre duel :i citesc un proces verbal din care afl7m c7 +ndrei l-a
r7nit pe prin6,de:i se pare c7 l-a atacat dup7 ce s-a strigat ;DaltE<.
+ndrei discut7 cu prietenul s7u :i 5i m7rturise:te c7 de o s7pt. tr7ie:te ca 5ntr-un vis fericit,seara
al7turi de )oana.# hot7r5t s7-i spun7 tat7lui,dar Culai 5l avertizeaz7 ca nu cumva boierul s7 cread7
c7-i vrea averea :i 5i spune c7 #lena e topit7 dup7 el.)oana vine la el 5i cere s7-i spun7 totul tat7lui
ei,spun5nd c7 nu poate tr7i 5n minciun7.#l la 5nceput ezit7,apoi e de acord. @ntre timp vine
servitoarea care aduce o scrisoare de la #lena. )oana se mir7 ,la fel :i +ndrei.+ndrei merge la 2oiu
care se preg7tea de plecare :i 5i spune c7 o iube:te :i-i cere m5na ei. 2oierul crede c7 glume:te,dar
atunci c5nd vine :i )oana :i-) spune c7 +ndrei e so6ul ei,2oiu o d7 afar7 :i pe +ndrei 5l face v5nator
de avere.Cei doi se ceart7,+ndrei i5 spune tot ce are de spus,5l jigne:te,5i spune c7 poate s7 o
dezmo:teneasc7,dar boierul spune c7 nu va face acest lucru.2oierul pleac7,apare #lena care 5ncepe
s7-) str5ng7 lucrurile,pt c7 boierul se va muta la Dorcani,pt totdeauna,ea va pleca cu el.@i ureaz7
mult7 fericire :i 5nainte de a pleca,+ndrei o 5mbra6iseaz7 :i o s7rut7 prietene:te.@n acel moment
vine )oana care vede scena.#lena se sperie :i scoate un tip7t care compromite 5ntreaga scen7.De:i
5ncearc7 s7 se disculpe,ea nu-l crede,5i spune cuvinte jignitoare. !ingura solu6ie pe care el o
g7se:te:sinuciderea.)a pistolul :i 5ntre ea, trage.)mediat vin :i apare :i doctorul,cu care trebuia s7
plece Culai,care constat7 c7 nu e mortal r7nit,c7 nu i-a atins inima,iar Culai 5i spune:
;+ndrei al d-voastr7 a murit,iar #lenei 5i spune s7-:i adune lucrurile pt c7 va pleca cu ei la F7leni.
COMENTARIU 2
Piesa "Suflete tari" este o drama a contradictiei dintre doua personaje situate la
poli opusi ai existentei, fiecare traind in momente diferite ale segmentului temporal:
)oana intr-un trecut plin de relicvele unui intarziat ev mediu boieresc, +ndrei Pietraru
intr-un prezent aparent modern, repetand insa structuri caracteriale clasice, de mult
cunoscute. !criitorul insusi, aflat in polemica permanenta cu modelele literare uzitate
pana la el, declara, in "Addenda la Falsul tratat", ca a vrut sa dea o replica la romanul
"Rosu si negru" de !tendhal:
#ram inca de ani de zile, si am ramas un pretuitor statornic al lui !tendhal, dar mi s-a
parut ca laborioasa tactica a lui $ulien !orel ca sa seduca pe d-ra de la %ole ar putea fi
tematic inlocuita cu o erupere psihica atat de clocotitoare, atat de neprevazuta, incat sa
izbandeasca, in &' de minute, acolo unde eroul avusese nevoie de luni (si poate de ani* de
manevre calculate si dibuiri de tot soiul.
1otul este !cris, pare sa spuna, cu alte cuvinte, Camil Petrescu, apropiindu-se de =topia
lui $orge Luis 2orges, potrivit careia ceea ce se intampla nu e decat repetarea unor fapte
de mult consemnate in imensa Carte a Lumii. Cele doua personaje, respectand principiul
comeidentia oppositorum, sunt doua ipostaze livresti ale aceluiasi tip ireductibil de
proiectie si, implicit, de autoiluzionare. in plus, spatiul virtualizat al bibliotecii, devenita,
in agent determinant al destinelor umane, potenteaza mari conflicte de constiimta. )oana
2oiu-Dorcani este o admiratoare fara rezerve a personajului stendhalian %athilde de la
%ole, nutrind insa si orgoliul propriei descendente nobiliare, prin permanenta raportare la
!uz+na 2oiu, boieroaica de altadata, care salveaza un haiduc de la moarte, dupa care se
casatoreste cu el. La randul lui, fara sa stie, +ndrei Pietraru devine o ipostaza actualizata
a eroului stendhalian, incercand, din iubire, dar si din ambitie fata de un orgoliu feminin
nemasurat, sa ajunga cu orice pret si intr-un interval de timp strict determinat, iubitul
)oanei. 2iblioteca merita astfel o atentie mai mare in simbolistica dramei. insusi scriitorul
este preocupat de tehnica moderna a textului literar, devenind promotorul unei noi viziuni
artistice in roman, bazata pe autenticitate, substantialitate si anticalofilie. !i in textul
dramatic se dovedeste un novator, inserand tehnici literare specifice prozei, o
intertextualitate avant la lettre, vadita, chiar cu intentii polemice, in "Suflete tari".
Didascaliile devin, in felul acesta, mijloace de caracterizare directa a
personajelor. in "Nota regizorala" atasata volumului 1eatru, ))), din -.&8, scriitorul
mentioneaza ca exista doua tipuri de indicatii scenice: unele simple deziderate, de care
sa se tina seama in masura posibilitatilor, cum ar fi de pilda culoarea ochilor eroului sau
ai eroinei, altele necesare, constituind adevarate caiete de regie, privitoare la gestica,
miscarea scenica, tonalitatea si intensitatea vocii, uneori fiind mai importante chiar decat
textul vorbit, fiindca numai ele dau semnificatia reala acestui text vorbit.
Gu este asadar de mirare ca scriitorul include in textul dramatic adevarate portrete in
proza, de pilda al lui +ndrei Pietraru: 4' de ani, inalt, delicat, fata palida, o nehotarare
si o instabilitate in gesturi de aparat de mare precizie, sensibil la mai multe influente
deodata".
Portretul )oanei 2oiu este realizat sub forma unui articol de ziar monden, "Jupanita",
inserat firesc in textul dramatic, procedeu uzitat de altfel si de Caragiale. !emnificativ
aici, mai incitant, cum spune autorul, chiar decat textul vorbit, este insa faptul ca
proiectia-cadru a personajului se produce in spatiul bibliotecii, insusi iatacul
jupanitei, in care avea indrazneala de a-si primi pretendentii intarziati si ezitanti,
semanand cu un muzeu criptologie, spatiu semantic de mare profunzime, care
determina trasaturile personajului:
Pe pereti, tablouri bizantine, portrete manastiresti, prin colturi jilturi de biserica alaturi
de gobelinuri. Langa o biblie din veacul al HF))-lea, ultimele carti ale lui 2arres si
comediile lui Iilde in original. Dar il admira mai cu seama pe !tendhal si ar vrea sa
semene cu domnisoara de la %ole... De asemenea, e de catva timp in cautarea unui
stramos care sa fi fost decapitat.
!i viata lui +ndrei Pietraru este inscrisa hotarator in spatiul virtual al bibliotecii.
!tudent stralucit, intelectual de mare viitor, refuzand un post universitar si chiar o
casatorie extrem de avantajoasa, cu o dota de zece mii de napoleoni aur curat si
promisiunea unui doctorat in strainatate, personajul naufragiase in postul minor de
bibliotecar-arhivar al boierului %atei 2oiu-Dorcani, descendent dintr-o veche familie
care inscria in arborele genealogic trei logofeti si patru spatari. Pentru fostii colegi,
+ndrei Pietraru alesese un drum infundat, care nu duce nicaieri, iluzionandu-se insa ca
se afla aici in calitate de istoric... pentru cercetat arhivele lui 2oiu-Dorcani, dupa
modelul altor mari familii boieresti, Cantacuzino, Cretulescu, Calimachi, care au
insarcinat si ele pe unii dintre istoricii nostri cu asemenea cercetari in arhivele lor.
=n personaj cu simtul realului, cum este !aru-!inesti, vede in acest loc un spatiu al
neantizarii fiintei, intr-o casa iesita din timp o data cu clasa sociala desueta pe care o
reprezinta, atemporalizata, despre care nimeni nu stie pe ce lume traieste, dandu-i ca
exemplu un personaj dintr-un fals castel din %oldova, un batran caraghios, prapadit,
aciuat acolo, fiu de fost ministru scapatat, total depersonalizat, ajuns camarad cu
servitorii, Care venise ca musafir, sa stea o saptamana , si a ramas musafir acolo
patruzeci de ani, fiindca nu s-a mai indurat nimeni sa-l alunge.
%area iluzie care il tine prizonier in spatiul cartilor este insa iubirea tainuita, vreme de
sase ani, pentru stapana casei, )oana 2oiu. Pentru Pietraru, ratacirea intr-o biblioteca, in
labirintul 2abei, este un act de martiraj pe altarul iubirii, pentru marturisirea careia crede
ca a venit timpul, o data cu intentia printului !erban de a cere mana )oanei. +ceasta este
insa un personaj nutrit la marile orgolii ale castei sale, care vede totul numai in alb si
negru, pentru ea fiintele umane clasificandu-se in suflete de stapani si suflete de
slugi.
De aceea ea nu vede in +ndrei decat un pretendent fara succes, un biet ratat, care nu poate
accede cu nici un chip la conditia clasei sale.
)nfruntarea dintre cele doua personaje constituie adevaratul conflict al piesei, intre doua suflete
tari, fiecare ratacit in spatiile propriilor iluzii: )oana 2oiu, reprezentanta a unei clase desuete,
iesita de pe scena istoriei, joaca rolul livresc al castelanei inaccesibile muritorilor de rand, de o
inteligenta superioara, materializata insa exclusiv in ironie acida, neincrezatoare, in timp ce +ndrei
Pietraru are nesansa de repeta, chiar involuntar, rolul arivistului clasic din romanul lui !tendhal:
Daca asta-seara, pana la ora douasprezece, nu ii voi fi sarutat mana , la ea in iatac... +sta-seara la
ora douasprezece... imi voi sfarama tampla cu revolverul.
in felul acesta, cei doi, rataciti ca +lice in lumea oglinzii, devin fantose, personaje de hartie, cu
roluri divergente, distribuite dinainte, ca in teatrul absurdului. Declaratia de dragoste a barbatului
este primita cu ironie:
Dar am inteles-o, mi-ai spus-oE +ltcevaE !au mai pe larg, cu amanunteE J...K !pune tot si nu mai
pierde timpul cu introduceri.
)oana 2oiu nu poate remarca decat teatralitatea gesturilor lui Pietraru:
in ceea ce ai vrut sa-mi spui dumneata, nu am recunoscut decat pasaje de teatru prost, cateva
fraze, de roman ieftin si nici o figura stilistica sau vreo doua vorbe invechiteE (Si mainile palide ii
sunt batjocoritoare). #i bine, domnule, cu zaharicale de acestea vrei sa ma cuceresti dumneata pe
mineB (Si mai ironica, cu o prefacuta cochetarie). %a jignestiE 1e rog, acum, dupa ce stiu ca-mi
invidiezi cainele si cartile, du-te si te culca...
. )arasi, didascaliile dau interpretarea exacta si extrem de expresiva a scenei: +ndrei o priveste
infiorat, incremenit. Pentru el )oana e un ideal care se prabuseste. L+ privit in sufletul luiM si nu
numai ca nu s-a induiosat, dar isi bate joc de el. + ramas in picioare uluit. Gu se poate regasi. intr-o
clipa revede cei sase ani, cand credea ca Lea nu banuiesteM. !i deodata, din revolta, toata suferinta
lui comprimata din tacere izbucneste acum, cu violenta unui resort urias care se destinde brusc.
,
+ndrei Pietraru, in cea mai sincera si revoltata incordare a fiintei, simte ca acum se joaca
momentul capital al existentei sale:
Da... ha... ha... sa plec, acumB +r fi o neghiobie. (Uluit, cu un ranjet de dispret.) Pentru cineB...
Pentru cineB J...K !a raman aici. 1rebuie sa raman. J...K Cu sau fara voia dumitale. J...K iti voi tintui
mainile... J...K imi dau seama de un singur lucru.
Ca e aici o lupta pe viata si pe moarte si ca ar fi o farsa neagra de cioclu sa fiu eu cel invins.
Dupa o clipa de autenticitate, personajul reintra insa in tiparele predestinate ale cartii
(Domnisoara, pentru mine nu mai e intoarcere. %-am jurat ca asta-seara, inainte de miezul noptii,
sa va sarut mana ... J...K ? data cu ultima bataie a ceasornicului - daca nu am sa
izbutesc sa fac aceasta, imi sfaram tampla...
*, prilej pentru )oana de a-i intinde mana ,
batjocoritoare, in semn ca nu crede nimic din ce ii spune, ca se lupta cu tot ridicolul situatiei.
%ai mult, il invita sa citeasca pasajul identic din "e Rouge et le Noir"! $ulien, indignat de
lasitatea sa. isi zise: in clipa precisa in care vor bate zece ore, daca nu voi executa ce mi-am promis
sa fac... J...K %a voi urca la mine si-mi voi zbura creierii.
Prizonier al Cartii, al bibliotecii care acum le sufoca amandurora existenta, surprins
de. marea coincidenta a situatiilor, +ndrei este invins, descompus, se prabuseste a doua oara.
+re un moment de revelatie, i se pare ca o lumina ciudata s-a facut in iatac, dar si ca lupta cu
alte forte decat ale acestei femei, desigur predestinarea livresca, inconstienta sau consimtita,
cultivata, a propriilor vieti. De aceea simte ca trebuie sa se elibereze amandoi, sa gaseasca un punct
de coincidenta, care nu poate fi decat al orgoliilor invinse prin demascarea iluziilor in care a trait
fiecare. +ndrei, care pare sa fi trait pana acum cartea si nu propria viata, trebuie sa o scoata si pe
)oana din convingerea ca asista la o farsa:
!tii dumneata cine e ridicol dintre noi doi, domnisoaraB #i bine, dumneata esti Lbine crescuta,
culta, manierataM, iar eu sunt aici, adevarat ca viata insasi. #u traiesc, fie si fara sa-mi dau seama,
literatura... (sec) dar dumneata literaturizezi viataE "idicolul, de asta data al )oanei 2oiu, este dat
de mediul artificial
pe care si l-a creat, de tablourile de pe pereti, de palatul acesta care te apara de lume ca un
sanatoriu, de iluzia ca face stiinta, ori arta.
Prin momente succesive de purgatoriu, sub semnul ironiei sau al sarcasmului, intr-o ciocnire
violenta de suflete tari, cele doua personaje se intalnesc intr-un punct inalt al orgoliilor invinse,
forma de absolut pe care si-au construit-o venind din directii total opuse. # un echilibru fragil,
proiectat intr-un spatiu fictiv, livresc, care se va prabusi iremediabil la prima adiere de vant.
)ubirea lor, aparata cu fermitate in fata prejudecatilor lui %atei 2oiu-Dorcani, se spulbera in fata
unui banal gest de compasiune, in scena 8 din actul ))). +ndrei nu mai are puterea sa ia de la capat
nesfarsitele si inutilele argumente de nevinovatie si, consecvent cu sine insusi, intr-un moment de
revolta suprema impotriva acuzatiei de farsa livresca pe care pare sa o joace, savarseste ceea ce
promisese de la inceput: se impusca in inima. 1rezirea ultima la realitate a )oanei, naucita,
desperata, nu mai are acum nici un efect asupra protagonistului:
Pe dumneata te-am ucis in mine... #sti moarta... mai moarta decat daca n-ai fi existat niciodata...
.
#ste moartea unui ideal, dar si eliberarea lui +ndrei Pietraru din spatiul, devenit sufocant, al
bibliotecii si transferul sau in spatiul natural al satului romanesc:
Culai (catre ea): Ce mai vretiB +ndrei al dumneavoastra a murit... (catre Elena): iti place sa te
scoli de dimineataB +duna-ti repede ce ai pe aci, ca mergi cu noi la Faleni...
"#>=%+1 P# +C1#
ACTUL I
Suntem Ctre sfritul dup-amiezii, prin toamna lui 1913, n casa lui Matei
Boiu- Dorcani, unde E o atmosfer trneasc, dar n acelai timp de linii
simple, armonioase, de mpcare cuminte.. Andrei Pietraru, bibliotecar, este un
tnr ca de treizeci de ani, nalt i delicat, cu fi!ur oosit, de om mistuit de o
frmntat "ia# interioar.. Scena nfiea! biblioteca locuinei.
Prolo"
Andrei Pietraru #isea! cu oc$ii desc$ii, iar fi"urile din re#eria sa se nfiea!
cu aer de imaterialitate. Astfel, %atei &oiu'(orcani se adresea! fiicei sale,
Ioana, du) ce aceasta ncercase s i determine tatl de a o)ri un duel ntre
Andrei i )rinul &a!il* $oana, am nuit de mult acest lucru% &-am nuit i
l-am dorit' (l iueti pe )ndrei% *ici nu se putea s fie altfel% Era#i fcu#i unul
pentru altul%. (u) care Ioana #orbete )rinului &a!il, )reci!+nd c nu a
rs)uns iubirii lui deoarece se simea sortit lui )ndrei. Prinul ns consider
c Andrei este un ratat.
Scena 1
,i"urile ima"inare au dis)rut, iar n scen se afl Andrei Pietraru i -erban
Saru'Sineti, un rat ca de patruzeci i cinci de ani, nalt, cu oase tari, lat n
umeri i totui uscat, ca un taur ne!ru, a)reciat n )artidul liberal )entru
sutilitatea luciferic a inteli!en#ei lui, pentru spiritul su ntreprinztor. -erban
Saru'Sineti i re)roea! lui Andrei fa)tul de a fi renunat la lo"odna cu nstrita
cumnat a celui dint+i* )scult, e n "ia#a fiecrui om o clip, uneori o sin!ur
clip, cnd firul "ie#ii treuie rsucit cu dumnie..
Scena ..
(eciu, !iarist, sosit n casa &oiu'(orcani, se adresea! lui -erban, ntreb+ndu'l
des)re intenia )artidului liberal de a'i )ro)une lui %atei &oiu'(orcani intrarea n
#iitorul "u#ern, dar )rimete dre)t rs)uns doar considerarea "estului su ca
de)lasat, du) care )rsete nc)erea.
Scena /
%atei &oiu'(orcani este un rat de aproape aptezeci de ani, palid, cu o
pri"ire asent, nepmnteasc, de om care triete pe alt lume. Saru'Sineti
i ofer )artici)area la "u#ernare, e#entual )reedinia Senatului, ce se #a ntruni
)entru modificarea constituiei, dar este refu!at )entru c, s)une %atei, se
inteniona e0)ro)rierea boierilor i deci a ruina +o clas conductoare, pe care
nu o "e#i mai putea reconstitui1.
Scena 2
%aria Saru'Sineti l #ede, fr s se ate)te a'l nt+lni acolo, )e soul ei,
moment c+nd are o ncordare retractil, de "ietate speriat i ntrtat n
acelai timp1, re)ro+ndu'i a)oi )re!ena alturi de ea, n acea cas de care o
lea" amintirile co)ilriei i adolescenei. Iar soul ei acce)t re)rourile,
con"orindu- i Mariei ca unui olna".
Scena 3
Sosete Ioana &oiu'(orcani 4nalt, cu prul i oc,ii ne!ri, al i stranie' -
ele!an# fr maiestate i o ner"ozitate inte!ral de animal de ras.5 i arat
celor )re!eni co)ia n ulei a unui )ortret al Su!anei &oiu, boieroaic ce, la 6783,
s'a cstorit cu un $aiduc, al crui cura9 l admir, s)re a'l sal#a n acest fel,
conform le"ii )m+ntului, de la e0ecuia ca)ital.
Scena 8
%aria re)roea! Ioanei atitudinea fa de Andrei 4l certase )entru c nu a "sit
n bibliotec : tulburat fiind de )re!ena ei :, cronica ce cu)rinde istoria Su!anei
&oiu5. (ar Ioana, dre)t rs)uns, #a socoti c nu trebuie risi)it tim)ul cu
)reocu)ri le"ate de un iet ratat.
Scena 7
Andrei Pietraru discut cu )rietenul su din co)ilrie, Culai 4;icolae5 (arie, sosit
)entru a'l duce na)oi, n satul lor, unde urma s se constituie o asociaie de ti)
obte )entru e0)loatarea )durilor, Andrei urm+nd s )artici)e i el. <fert
refu!at )e moti#ul iubirii )entru fiica lui %atei &oiu'(orcani* dac n afar de
inteli!en#a i frumuse#ea ei, numele motenit, palatul, lu.ul care o ncon/oar,
toate acestea o nal# de n-o mai a/un!e nimeni, 4)tima5 ei ine, Darie, o
iuesc i pentru numele, i pentru palatul, pentru ec,ipa/ul, pentru toaletele i
cr#ile ei, pentru cltoriile pe care le-a fcut, pentru toate lucrurile acestea, care
fac din ea o fiin# deprtat de lume, de forfota de toate zilele 4e0altat5 un
e.emplar unic0.
Scena =
>n scen se afl acum, alturi de cei doi, i ?lena, fat de mrime mi/locie, fr
nimic deoseit ca fizic, fr "rst oarecum, ofilit pu#in.. An"a9at a familiei
&oiu'(orcani, a renunat la studiile uni#ersitare deoarece, acom)aniind'o )e
Ioana n cltoriile ei din strintate, )ierduse ritmul e0amenelor. ?lena se
adresea! lui Andrei )entru a'l determine s renune la duelul cu )rinul &a!il, de
a doua !i. ?ste s)eriat i )entru c l asistase )e fiul lui %atei &oiu'(orcani,
rnit n duel, )rin toat a"onia lui.
Scena @
(u) )lecarea lui Andrei, solicitat de ctre %atei &oiu'(orcani, ?lena i relatea!
lui Culai c+te ce#a din istoria iubirii lui Andrei* Ioana nu tie nimic, Dar mie
mi- era mil de el' Cnd era olna", i cnd am "zut c i fcea ine asta, i
spuneam de la mine c a ntreat domnioara Boiu cum i mer!e, c se
intereseaz de ce mnnc1. Ar #rea s )lece Andrei din acea cas, ns e!it
s'l sftuiasc n acest sens, tiind c ar fi de"eabaA mrturisete totodat c nici
ea nu )oate )leca, )rile9 )entru Culai de a constata c ce-a fost mai un n
amndoi a luat-o razna pe dedesut'.
Be#enit, Andrei s)une istoria )ro#ocrii la duel. Prinul &a!il, la teatru : fr s
se cunoasc unul )e altul : a refu!at s se ridice de )e scaun )entru a'i )ermite
lui Andrei, nt+r!iat )uin la s)ectacol, s'i ocu)e locul. A doua !i, afl+nd cu cine
are de'a face, bibliotecarul i'a trimis s)ectatorului insolent martorii )entru duel.
Scena 6C
>n absena ?lenei, Andrei Pietraru mrturisete )rietenului su i lui %atei
&oiu'(orcani c nu i'a dat ultimele e0amene le"ate de nc$eierea studiilor
uni#ersitare, cel de ca)acitate i doctoratul, fiind prea oosit. Aceasta la
)ro)unerea btr+nului de a'i facilita un doctorat n istorie la (resda, )e care
Andrei o refu!, dar acce)t inter#enia oferit de acelai, )entru obinerea unui
)ost de su)linitor ntr'un liceu din &ucureti.
Scena 66
>n scen se afl %atei i %aria. ?a se )l+n"e de relaiile ncordate cu soul ei, cu
care a contractat o cstorie determinat de )rini* -mul acesta pe care mi
l-au dat i face o ucurie de a umili n mine tot ce e delicate#e i mndrie1. -i
s)une c moti#ul #i!itei l formea! dorina )rinului &a!il -erban de a se cstori
cu Ioana, ceea ce )e btr+n l afectea! )o!iti#, dar nu l face fericit, )entru c la
moartea fiului su s'a stins n el orice bucurie de #ia, iar 1etele nu fac dect
s poarte i s creasc copii altor neamuri.
Scena 6.
>n )lus fa de cei doi, la discuie )artici) acum i Ioana, )entru a susine c ar
fi destul de neplcut ca prin#ul s ucid n duel un iliotecar'.
Scena 6/
La ru"mintea Ioanei, susinut de ideea c nu trebuie s se bat cu ser#itorii
4on ne se at pas a"ec la domesticit25, )rinul &a!il renun la duel, iar Ioana i
transmite lui Andrei, intrat n nc)ere du) discuia celor doi, scu!ele
ad#ersarului, care sunt acce)tate.
>n urma ieirii bibliotecarului, )rinul comunic Ioanei deci!ia de a se instala n
Paris, cu o 9ustificare* Eu nu pot tri, domnioar, n #ara asta de arlatani i de
prostie cinic'. (ar Ioana i solicit s rm+n n ar, )entru c rom+nii n
,rana nu sunt #!ui dec+t ca +Eroi de operete i de romane proaste1.
Scena 62
Andrei afl de la )rietenul su, care au!ise din afara nc)erii discuia dintre
Ioana i &a!il, moti#ul real )entru care )rinul i'a cerut scu!e, i se decide s
fac un "est )rin care Ioana )re s n#elea! c sunt mai mult dect toate
paia#ele astea la un loc % are s "ad c am un suflet ca o stnc. Anume,
continu el, Dac ast-sear pn la ora dousprezece nu i "oi fi srutat mna,
la ea n iatac D1E mi sfrm tmpla cu re"ol"erul1.
ACTUL II
(ecorul re)re!int iatacul Ioanei &oiu'(orcani, marcat de 3rea mult culoare,
prea mult risip de dorin#e, prea mult inten#ie de art, n !ustul estetizant al
epocii..
Scena 6
Andrei, aflat n iatac, i comunic ?lenei, intrat din nt+m)lare, intenia de a'i
#orbi cu orice )re celei )e care o iubete n tcere.
Scena .
>n iatac se "sesc Ioana i %atei, care i anun fiica des)re intenia )rinului
&a!il de a o cere n cstorie* E o cinste nemsurat pe care ne-o face% 4u tii
c neamul nostru se stin!e% 5i iat c acum ni se ofer norocul s ducem mai
departe un neam de oameni care au stpnit #ara., res)ecti# familia )rinului.
(ar Ioana nu se arat entu!iasmat, deoarece domnul acela care e i
sportman, om de lume, don/uan, poet, pictor i cntre#% nu e n fond nimic D1E
E un diletant, mediocritate..
Scena /
Andrei Pietraru i face marea declaraie 4)cum, cnd plec, a "rea s ti#i 6 i
nu tiu de ce 6 c toate ucuriile i durerile mele au nflorit numai n umra
dumnea"oastr' C oc,ii mei au cutat sfioi i dornici spre dumnea"oastr%
dar c niciodat, nici o sin!ur clip, nu "- a#i oprit pri"irea asupra lor15, ns #a
fi res)ins : ironic : de ctre Ioana, care #ede n atitudinea lui doar o co)ie a
tentati#ei )ersona9ului Fulien Sorel, din romanul 7ou i ne!ru de Stend$al, de a
o seduce )e doamna de Benal. (iscuia este ntreru)t )rin sosirea lui %atei, a
crui nt+lnire Andrei o e#it ascun!+ndu'se n )artea ntunecat a nc)erii,
ocat fiind de temerea Ioanei ca tatl ei s nu l "seasc acolo.
Scena 2
%atei &oiu'(orcani se retra"e du) ce ia c$eia de la o caset cu scrisori, moti#ul
#i!itei sale nocturne.
Scena 3
Continu discuia dintre Andrei i IoanaA ea are ce"a dintr- un soldat nfrnt i
zdren#uit care "ine din lupt i recunoate n bibliotecar un om cu nsuiri
remarcaile, sftuindu'l totodat s )rseasc acea cas )entru a se reali!a
)rofesional. Com)let+nd a)oi* )m n#eles ast-sear c dac trei pu,oaie s- ar
prui neateptat peste dumneata tot n picioare ai rmne' 8oin#ele menite s
rup z!azuri nu pot fi n!rdite.. >n re)lic, Andrei o a#erti!ea!* 8a "eni o
"reme cnd eurile noastre, dezrcate de orice, ca la nceputul nceputurilor, "or
fi fa# n fa#%, i o srut apsat pe !ur.
ACTUL III
Tabloul I
9cena reprezint iroul secretarului !eneral al unui clu n 1913.. Se discut
)rocesul'#erbal ntocmit cu oca!ia duelului dintre Andrei Pietraru i )rinul &a!il
-erban, soldat cu rnirea "ra#, la umr, a celui din urm. %artorii )rinului l
acu! )e Andrei de fa)tul continurii lu)tei du) comanda de o)rire dat de
arbitru ca urmare a ieirii celor doi din terenul afectat duelului, dar martorii lui
Andrei consider c rnirea s'a )rodus n tim)ul comen!ii de o)rire. (iscuia se
am+n )+n la )ronunarea medicilor : ce #or fi socotii ca martori au0iliari :,
cnea!ul %oru!i, solicitat )entru a da un #erdict, socotind c Andrei, palid ca un
mort i cu oc,ii fici, i'a de)it ad#ersarul m+nat de cura9ul neofitului, ce
re!id n for )si$ic, cea n stare de a com)ensa li)sa de e0)erien.
Tabloul II
Scena 6
Suntem iari n biblioteca &oiu'(orcani, unde Andrei mrturisete lui Culai
trirea unor nop#i calde i ptimae alturi de Ioana. %oti# )entru Culai de a'i
c$estiona )rietenul* crezi dumneata c este fapt de rat ade"rat s
necinsteti fata unui om n propria lui cas, n casa n care mai i trieti:,
inform+ndu'l a)oi des)re dra"ostea )e care i'o )oart ?lena 4De apte ani, fata
asta se usuc, moare de lin!oare, ln! tine, din pricina ta, i tu nu pricep ca
pmntul.5. Andrei, n re)lic, afirm c situaia nu #a mai dura mult i c nu
#ede nici un semn de iubire la ?lena. Culai sosise )entru a'i rennoi )ro)unerea
ctre Andrei de )artici)are la or"ani!area obtei rneti ce #a e0)loata )durile
de l+n" satul natal, afirm el, dar )leac fr a o mai discuta.
Scena .
Ioana i Andrei se afl sin"uri n bibliotec, ea i )retinde lui Andrei s o cear n
cstorie tatlui cci, s)une, nu sunt femeia pe care s- o ai prin col#uri, pe
furi% cu frica ser"itorilor i a surprinderilor% ),, n- am nimic de ascuns' Dac
"a fi ne"oie "om prsi casa mpreun, n "zul tuturor..
Scena /
Cererii n cstorie %atei &oiu'(orcani i rs)unde n "lum 4)fl, dra!ul meu,
c nu e nici un moti" destul de serios, niciodat, ca s crezi c o femeie te
iuete.5, du) ce Andrei i anun dra"ostea Ioanei )entru el iar %atei l
pri"ete lun! i se con"in!e c e neun : s)une autorul.
Scena 2
Intr n scen i Ioana, care confirm intenia lor de a se cstori, dar %atei o d
afar din nc)ere, indi"nat de )reteniile celui )e care l consider un "ntor
de zestre.
Scena 3
%atei, n discuia ulterioar cu Andrei, res)in"e ar"umentul iubirii )entru cererea
n cstorie* *imic din ce s- a fcut n neamul meu nu s-a fcut prin dezm#ul
iuirii, ci prin renun#are, prin lupt, prin nfrn!eri.. -i continu )rin a se referi la
diferena de condiie social a celor doi* De ce nu m-ai ucis nti:% Doi-trei ani
de "ia# nc nu nseamn nimic, i a fi nc,is oc,ii fr s tiu c, dup ce
iatul mi- a fost omort, fata mi- a fost necinstit i scoas din lumea ei, ca o
leproas.. ?ste re#oltat de ima"inea dra"ostei lor, du) ce nele"e c ei sunt
amani de9a 4fa)t anunat anterior de ctre Andrei, dar tatl remarc tardi#5* (n
acelai pat cu dumneata:% 4Cris)at de o #i!iune*5 Minile dumitale scroase0
% 4;u )oate )rice)e, cu un cr+ncen de!"ust*5 Cum de nu i- a fost sil:.
>n re)lic, Andrei i iese i el din fire* ;i- e sil: 9tomacului dumitale olna",
din#ilor dumitale caria#i, craniului dumitale pleu" le e sil de muc,ii mei de o#el,
de sntatea mea de slatic: 4Cu dis)re, ntr'un stri"t formidabil*5 Btrne#ea
dumitale mi insult tinere#ea0. (u) care %atei &oiu'(orcani iese din scen.
Scena 8
?lena i comunic lui Andrei $otr+rea ei de a'l nsoi )e tatl Ioanei la (orcani,
unde acesta dorete s )lece )entru o reclu!iune definiti#. >n semn de rmas'
bun, Andrei Pietraru o mbriea! i o srut, intrarea Ioanei sur)rin!+nd
"estul.
Scena 7
(u) )lecarea ?lenei, Ioana socotete c Andrei este amantul acesteia, c el a
a#ut un refle0 ti)ic de )ar#enit 4o "rei pe ea i anii tatlui meu.5, al unui suflet
de slu!. Pentru a'i demonstra fidelitatea, Andrei are o tentati# de sinucidere
: se m)uc n )ie)t ', a)oi, c!ut n "enunc$i, i s)une Ioanei* 3e dumneata
te- am ucis n mine% Eti moart% mai moart dect dac n-ai fi e.istat
niciodat1. >n acest tim) sosete Culai, m)reun cu un )rieten medic, ce
constat c Andrei )oate fi sal#at, du) care Culai anun )lecarea, m)reun cu
?lena, ctre satul din muni.