Sunteți pe pagina 1din 22

Condiionarea fructelor

1.Propietile fructelor
1.1.Propietile fizice ale fructelor.
Trsturile caracteristice care definesc propietile fizice sunt: forma, dimensiunile,
volumul, greutatea specific, conductibilitatea termoelectric, punctul de inghe, fermitatea
structo-textural i starea sanitar in sens larg.
Forma ca trstur caracteristic, variaz cu specia, soiul, gradul de maturare, condiiile
de mediu, etc.Pentru fructe, forma poate fi rotund i oval, cu diferite i profunde modificri,
dintre care cele mai caracteristice sunt date de creterea acestor organe mai mult in
lungime,lime sau grosime.Cunoaterea formei de baz i a variaiilor ei, in funcie de gradul de
maturare considerat i de condiiile de mediu permite o orientare uoar in labirintul multiform al
fructelor cu privire la rezolvarea problemelor de ambalare, la forma i dimensiunile pieselor
active ale instalaiilor mecanice necesare i folosite la sortare i calibrare; la felul de ambalare,
natura i mrimea ambalajelor.
Mrimea. Mrimea fructelor se definete prin diametre transversale i prin lungime,
lime i grosime i se exprim in milimetri. Ca i forma, mrimea inregistreaz variaii care se
contureaz prin mic, mijlocie i mare.Prin urmare, in orice condiii de cretere i maturare,
fiecare specie de fructe are o mrime specific ce variaz intre anumite limite.De asemenea in
interiorul speciei mrimea este foarte mult influenat de soi. De exemplu: soiurile tarzii de pere
au fructele mult mai mari decat cele timpurii.
Ca i in cazul formei, mrimea dimensional a fructelor st la baza calculrii spaiilor de
pstrare, numrului de ambalaje, mijloace de transport, pentru dimensionarea localurilor i
ambalajelor care sunt condiionate de cerinele standardelor interne i internaionale.
Greutatea (G). Greutatea reprezint propietatea fizic ce hotrte, nu numai meninerea
in cultur a speciilor i soiurilor respective prin cantitatea obinut la unitatea de suprafa ci este
i un factor comercial i tehnologic.
Ea se determin prin cantrire individual, cand se dorete stabilirea limitelor de variaie in
cadrul soiului.
Greutatea specific (Gs).Exprimat matematic greutatea specific reprezint raportul
dintre greutatea in aer (G) a produselor i volumul acestora (V). In practic greutatea specific ia
denumirea de greutate volumetric i se obine prin raportul dintre greutatea in aer cu volumul de
ap dislocuit exprimat in grame pe baza faptului c greutatea specific a apei la 4 C este egal
cu 1.
Greutatea specific este un indiciu al raportului dintre greutate i volum i se exprim prin
formula:
Gs = G/V
1

Volumul. Mrimea volumului influeneaz foarte mult dimensiunile spaiilor de pstrare


i de prelucrare industrial, instalaiile de prelucrare i piesele active, precum i mrimea
ambalajelor i cantitatea transportat in unitatea de timp.
Cldura specific. Cantitatea de cldur necesar, la volum constant, pentru ridicarea
temperaturii unei uniti de mas de produs cu 1oC se numete cldur specific.
Aceast propietate fizic prezint importan pentru operaiile de recoltare, manipulare,
condiionare, transport, prelucrare i pstrare.
Cldura specific se exprim in kcal/ C. Ea se poate determina direct prin calcul, cunoscandu-se
procentul de substan uscat, cu ajutorul formulei lui TEREVITINOV
Cs = (100 0,66 x % substan uscat) / 100
Cldura specific servete la stabilirea temperaturii de manipulare,transport, la
intensitatea aerisirii i la calcularea energiei necesare pentru rcirea i congelarea produselor.
Conductibilitatea termic sau propagarea cldurii prin produse are valoare foarte mic,
din care cauz se spune c produsele sunt rele conductoare de cldur.
Punctul de congelare. Punctul de congelare este specific i caracteristic speciei i soiului
i printre altele este direct condiionat de concentraia i natura soluiilor din sucurile celulare i
cele vacuolare care variaz cu gradul de maturare al produselor considerate.
Din punct de vedere practic, cunoaterea limitelor de variaie ale punctului de congelare
reprezint un factor important cu ajutorul cruia se pot preciza condiiile termice pentru
transportul produselor in perioadele reci, temperaturile minime de pstrare in vederea evitrii
efectelor nedorite ale temperaturilor sczute.
1.2.Proprieti organoleptice ale produselor horticole.
Propietile caracteristice fructelor, denumite organoleptice se sesizeaz cu organele de sim.
Culoarea. Culoarea fructelor se datoreaz prezenei in celulele epidermei i uneori chiar
in celulele celorlalte esuturi componente,a unor substane cunoscute sub denumirea de pigmeni
vegetali. Acetia aparin la diferite clase de substane organice i anume: pigmeni clorofilieni,
localizai in cloroplaste care imprim culoarea verde; pigmeni antocianici care se gsesc in sucul
celular, in lichidul din vacuole i dau nuana de culoare violet, rou i albstrui cu tonurile
inrudite; pigmenii flavonici care dau fructelor culoarea galben cu diferitele ei nuane.
Gustul. Gustul se exprim prin senzaiile fundamentale: dulce, srat, acru i amar cu
ajutorul crora se formeaz numeroase senzaii gustative in funcie de concentraia substanelor
respective i de persoana considerat.
La gust se deosebete calitatea i pragul gustativ.
Mirosul. Pentru acelai soi de fructe, mirosul caracteristic se realizeaz pentru unele
pentru o anumit perioad de timp de la recoltare, motiv pentru care este absolut necesar ca ele

s fie recoltate numai dup ce au atins un anumit grad de maturitate care s permit desfurarea
proceselor biochimice respective.
La formarea senzaiei de miros particip diferite grupe de substane organice existente in
fructe la recoltare, sau care se formeaz dup aceasta. Intensitatea mirosului este diferit i
variaz, cu specia, soiul,condiiile agroclimatice, gradul de maturare, etc.
Aroma. In general se poate spune c substanele aromate exist ca atare in fructe sau se
formeaz dup recoltare sub influena activitii enzimelor respective al cror substrat pot fi :
acizii aminici, zaharurile i derivaii lor, lipidele, acizii grai i alte substane cunoscute sub
denumirea de precursori aromatici.
Perisabilitatea fructelor. La acelai grad de maturare i frgezime, lipsa strii de
turgescen i de elasticitate face ca fructele s manifeste o nou caracteristice denumit
perisabilitate.
Perisabilitatea este o insuire negativ a fructelor deoarece durata de comercializare, prelucrare i
pstrare este cu atat mai scurt, iar pierderile cantitative i deprecierile calitative sunt cu atat mai
mari cu cat gradul de perisabilitate este mai mare.
1.3.Operaii premergtoare condiionrii i pstrrii
Recoltarea. In sens economic, recoltarea produselor agricole i horticole reprezint un
complex de operaii succesive, dintre care o parte sunt organizatorice iar o parte sunt funcionaloperatoare care se fac in scopul adunrii, strangerii i punerii lor in stare de a fi consumate pe o
anumit perioad de timp, fie in stare proaspt, fie divers prelucrate.
Tehnica recoltrii const in executarea operaiilor de desprindere de pe planta mam la momentul
oportun in aa fel incat asupra produselor respective s se exercite o presiune cat mai mic.
Recoltarea se face manual, mecanizat i mixt.
Recoltarea manual este operaia principal pentru aproape toate speciile hortiviticole
destinate consumului in stare proaspt.
Recoltarea mixt sau semimecanizat se face in scopul scurtrii perioadei de recoltare.
Const in efectuarea recoltrii propriu-zise manual dar transportul muncitorilor i ambalajelor se
efectueaz mecanizat.
Recoltarea mecanizat realizeaz detaarea produselor de pe plant, manipularea i
incrcarea lor cu ajutorul unor dispozitive speciale mai mult sau mai puin complexe.
Dup criteriul uniformitii coacerii se deosebesc dou metode de recoltare: integral, folosit
cand coacerea produselor dintr-o cultur este uniform i selectiv, realizat in mai multe etape.
In cele ce urmeaz vor fi caracterizate operaiile care fac parte din condiionare indiferent de
schema tehnologic aplicat, respectiv: descrcarea, curarea, sortarea, tratarea, controlul de
calitate, ambalarea.
Descrcarea. Odat recepionate, produsele sunt descrcate dup specific lang instalaia
de condiionare din cadrul centrului de prelucrare livrare.Se deosebesc urmtoarele variante de
descrcare: pentru produse transportate in vrac, ambalaje nepaletizate i ambalaje paletizate. La
acestea se adaug i operaia de descrcare a produselor din ambalaje i aceea de preluare a
ambalajelor goale.
3

Descrcarea vehiculelor de produsele transportate in vrac se realizeaz de obicei prin


basculare lateral, in buncrul mobil, sau cel al instalaiei de condiionare. Produsele pot fi
deplasate mai departe cu benzi transportoare sau cu benzi elevatoare. Descrcarea vehiculelor cu
ambalaje nepaletizate se face dup procedee mixte. Se descarc mai intai manual ambalajele din
vehicul i apoi se pun pe utilajele de transport interior (crucior cu platform, transpalet,
transportor-elevator, etc.)
Descrcarea vehiculelor de ambalaje pline paletizate se realizeaz cu ajutorul
motostivuitorului i al electrostivuitorului. Unele lzi se pot descrca cu ajutorul ridictorului
hidraulic montat pe tractor.

2. Condiionarea fructelor
2.1.Curarea. Prin curare se inelege atat scuturarea de pmant i indeprtarea
impuritilor de pe suprafaa produselor prin tergere, periere, splare cu ap sau diferite soluii
apoase, dup care urmeaz neaprat zvantarea, dar i indeprtarea frunzelor slab aderente sau a
unor poriuni din produs prin fasonare sau cizelare.
Scuturarea de pmant se aplic produselor formate in sol, care au pe ele pmant aderent.
Procedeele folosite sunt mai ales mecanizate. Unele instalaii de scuturare sunt integrate
unor sectoare ale benzilor transportoare orizontale sau elevatoare individuale sau sunt integrate
in liniile tehnologice de condiionare.
tergerea produselor se face in scopul indeprtrii de pe suprafaa produselor a urmelor
de pmant, a prafului i resturilor de substane fitosanitare. Se efectueaz manual i se aplic
produselor obinute in ser, o dat cu operaia de presortare.
2.2.Perierea const in tergerea mecanizat a acestora cu ajutorul unor perii rotative. in
acest fel de indeprteaz de pe suprafaa produselor nu numai praful dar i periorii (piersici,
gutui), tunicile neaderente, etc. Prin periere se realizeaz i lustruirea produselor respective.
2.3.Splarea i zvntarea. Splarea se aplic in scopul indeprtrii pmantului aderent i
a reziduurilor de substane fitosanitare dar i in scopul efecturii unor tratamente chimice in
vederea prevenirii alterrii din cause microbiologice. Principiile folosite la aplicarea acesteia sunt
inmuierea, barbotarea i duul.
Inmuierea se realizeaz prin imersia produselor intr-un bazin cu ap.
Barbotarea apei se realizeaz cu ajutorul unui ventilator i al unei reele de evi perforate
care introduc aer sub presiune in apa din bazin.
Duul const in splarea produselor prin trecerea lor sub un sistem de evi prevzute cu
duze. Deplasarea produselor este realizat cu un transportor cu role. Cele mai utilizate maini de
splat sunt: maina cu ventilator, spltorul cu duuri pentru produsele cu textur moale, etc. De
obicei, in apa de splare utilizat se adaug i substane chimice detergente sau dezinfectante.
Zvantarea se realizeaz cu ajutorul unui curent de aer rece sau cald, sau cu ajutorul unor
perii speciale care absorb apa.
Indeprtarea unor poriuni din produse cum sunt: boabele nedezvoltate la struguri, etc., in
vederea imbuntirii aspectului commercial al produselor se efectueaz prin diferite operaii
specifice cum sunt: curirea de frunze, fasonarea, cizelarea.
2.4.Fasonarea const din inlturarea poriunilor necorespunztoare cum sunt: frunzele
exterioare, tulpinile i rdcinile, rozeta de frunze. Fasonarea se execut manual, mecanizat i
mixt.
4

2.5.Cizelarea se aplic strugurilor pentru mas i const din indeprtarea boabelor


necorespunztoare i uneori a varfurilor i unora din ramificaiile secundare ale ciorchinilor.
Operaia se execut manual.
2.6.Sortarea. Scopul acestei operaii const in clasificarea recoltei dup criterii standard
i anume: stare fitosanitar, vtmri mecanice i biologice, devieri de forme de la cele specifice
soiului, gradul de maturare exprimat prin culoare i luciu corespunztor. Sortarea se face parial
sau total, in timpul recoltrii i dup. Cand se efectueaz concomitent sau imediat dup recoltare
poart numele de presortare.
Procedeele folosite sunt manuale, mecanizate i mixte, dar cu preponderen manuale.
Procedeele manuale se folosesc de obicei la locul de producie i sunt generale i selective.
Sortarea general const din examinarea fiecrui exemplar in parte. Sortarea selectiv const din
eliminarea exemplarelor negative sau din alegerea celor pozitive i trecerea lor in ambalajele
corespunztoare.
2.7.Calibrarea inseamn sortarea sau alegerea fructelor dup dimensiuni i se face in
general mecanizat i parial manual, caz in care se utilizeaz o trus de inele sau abloane de
calibrat.
Calibrarea are la baz diferenierea categoriilor in cadrul aceluiai soi prin: diametru,
greutate individual, numr de buci la kg sau la unitate de ambalaj, etc.
Se consider c cele mai bune instalaii de calibrare sunt acelea la care procentul de
produse vtmate nu depete 8%.
2.8.Ambalarea reprezint operaiile ce constau in aranjarea fructelor in spaii delimitate
prin perei din diferite materiale numite ambalaje .
Executarea acestei operaii trebuie astfel fcut incat s se evite deprecierea calitativ a
produselor respective fie in timpul ambalrii fie in timpul transportului. Modul de ambalare
utilizat influeneaz meninerea insuirilor calitative ale produselor pe durata transportului,
pstrrii i comercializrii acestora. Ambalarea produselor i ambalajele utilizate trebuie s
indeplineasc urmtoarele condiii: s asigure o bun protecie a produsului la ocurile mecanice
care apar in timpul manipulrilor i transportului, s permit o bun circulaie a aerului i
eliminarea cldurii din interiorul ambalajului, s permit un schimb intens de gaze cu mediul, s
fie uor manevrabile, s permit stivuirea, etc.
Ambalarea prin nearanjare (vrac) in acest caz, produsele nu se aranjeaz in ambalaj,
umplerea acestora fcandu-se in 2-3 reprize. Dup fiecare cantitate nou introdus se scutur uor
ambalajele. Aceast metod se folosete in cazul fructelor mici: ciree, viine, agrie, nuci,
prune, caise, precum i la calitile inferioare de mere, pere, etc.
Intrucat ambalarea prin nearanjare este deficitar in ceea ce privete estetica de prezentare, s-au
adus unele imbuntiri prin folosirea couleelor de plastic la unele fructe (ciree, cpuni,
zmeur) i prin separarea produselor in interiorul unui ambalaj cu foi de hartie (struguri pentru
mas).
Ambalarea etan este o variant imbuntit a ambalrii in vrac.
Metoda se aplic la ambalarea produselor cu form rotund care se ambaleaz in
ambalaje de carton tip telescopic Conform acestei metode, produsele se introduc in ambalaj, in
vrac, iar deasupra lor se pune o pernu confecionat dintr-un plic de hartie in care s-a introdus
tala din esene lemnoase moi, dup care se aplic un capac telescopic. Ambalajele astfel
pregtite se trec pe o mas oscilatorie i sunt supuse unei vibraii vertical timp de 5-8 secunde.
Ambalarea prin aranjare se folosete pentru produsele uniforme ca mrime i foarte bine
calibrate. Aceast metod const in aranjarea produselor in ambalaje dup anumite scheme,
5

pentru asigurarea stabilitii acestora. Lucrarea se execut de obicei manual. Dup schema
folosit, ambalarea prin aranjare se poate face: in randuri drepte, in ah, in diagonal
i ambalare estetic.
Ambalarea n rnduri drepte se utilizeaz la produsele de dimensiuni mari, cu form
rotund, precum i la cele cu alte forme dar cu contur uniform (mere, piersici, etc).
Ambalarea se poate face in dou variante: prima const in aranjarea produselor unele lang
altele, acestea venind in contact direct; a doua const in separarea produselor prin grtare
separatoare sau coulee din plastic.
Ambalarea n ah este utilizat pentru produsele mijlocii ca mrime, fiind indicat mai
ales pentru ambalarea merelor i perelor. Conform acestei metode, fructele primului rand al
primului strat se aranjeaz unul lang altul, paralel cu captul lzii. Fructele din al doilea rand, al
aceluiai strat se aranjeaz in dreptul spaiilor libere ale fructelor din primul rand . Al doilea strat
de produse se aeaz procedand in acelai mod, cu suprapunerea in rand transversal, numai c
fructele acestuia ocup golurile existente intre fructele randului inferior. Se procedeaz in
continuare pan la umplerea ambalajului.
Ambalarea estetic. Prin aceast metod se pun in eviden calitile produselor
ambalate. Se utilizeaz pentru fructe. Ambalajele sunt reprezentate prin cutii de carton, de
dimensiuni mici, in care se ambaleaz un numr redus de fructe.
Ambalarea prin semiaranjare. Conform acestei metode, produsele se introduc in ambalaj
in vrac, aranjandu-se numai cele de la suprafa intr-un strat cel mult dou, dup metoda in
randuri drepte sau in ah. Aceast aranjare se face cu scopul de a prezenta atrgtor produsele.
Preambalarea fructelor. Prin preambalare se inelege ambalarea produselor, dup o
prealabil pregtire, in cantiti reduse, cu o prezentare atrgtoare.
Diversitatea mare a ambalajelor folosite la preambalare, asigur o prezentare foarte variat a
produselor in funcie de specificul acestora.
Astfel, fructele uor perisabile se preambaleaz inc din camp in coulee din material
plastic cu capaciti de aproximativ 0,5 kg. O serie de fructe se preambaleaz in pungi de
polietilen cu capaciti cuprinse intre 0,5-2 kg.
Preambalarea in folie contractabil (criovac), cu i fr suport de polietilen se practic la
caise, piersici, mere, citrice.
2.9.Prercirea fructelor pentru depozitare. Prercirea reprezint totalitatea operaiilor
executate in vederea inlturrii excesului de cldur de la nivelul cldurii de livad pan la cel la
care urmeaz ca produsele respective s fie pstrate.
Prercirea se face prin mai multe metode, toate avand la baz transferarea rapid a cldurii din
produsele respective unui mediu de rcire reprezentat de aer, ap sau ghea. Prercirea sau
rcirea adecvat se poate realiza in funcie de natura produselor intr-o perioad de timp variabil
de la 3o minute pan la 24 de ore i mai mult. Viteza de prercire a oricrui produs depinde in
primul rand de accesibilitatea lui la mediul de rcire, viteza de micare a mediului de rcire,
natura mediului de rcire, etc.
Dintre metodele folosite pentru prercire amintim:
Prercirea cu ap sau hidrocooling, foarte utilizat in practic, const fie in a trece apa
peste produse fie in imersia produselor respective in ap la 0C. reprezint cea mai rapid
metod de prercire prezentand o eficien foarte bun.
Prercirea cu aer n micare rapid este de asemenea o metod rspandit pentru
prercirea fructelor. Ea se face in spaii fixe sau cu instalaii mobile de rcire a aerului, adaptabile
6

la spaiile fixe, tunele in care produsele ambulate circul pe benzi in micare sau prin forarea
aerului sub presiune pentru prercirea produselor aezate in diferite containere.
Prercirea n vacuum const in introducerea produsului respectiv, intr-un spaiu cilindric,
inchis ermetic in care presiunea scade continuu.
Viteza de prercire in vacuum este in funcie de raportul dintre suprafaa i masa produselor i de
uurina cu care este cedat apa.
2.10. Depozitarea fructelor
Depozitarea este o operaie important din cadrul procesului de pstrare in stare proaspt a
fructelor i const in introducerea acestora in spaiile de pstrare.
Alegerea metodei de depozitare este in strans legtur cu propietile fizice, chimice i
fiziologice ce caracterizeaz fiecare produs in parte.
Metode de depozitare
In practic se folosesc mai multe metode de depozitare i anume: depozitarea in
ambalaje,paletizat i nepaletizat.
Depozitarea n ambalaje. Se utilizeaz pentru pstrarea de lung durat a fructelor in
depozite frigorifice i depozite cu ventilaie natural.
Se depoziteaz in ambalaje produsele perisabile i foarte perisabile .
Depozitarea n lzi palet const in introducerea produselor in ambalaje, in vrac pan la
marginea superioar a lzii palet dup care, cu ajutorul stivuitoarelor lzile se introduc in celula
de pstrare. Aranjarea acestora se face prin stivuire dup o schem dinainte stabilit, respectand
principiul "primul intrat, primul ieit". In felul acesta se realizeaz o depozitare compact in stive
bloc.
Conform acestei metode, aranjarea ambalajelor incepe de la intrarea in celul de o parte i de alta
a uii de acces dinspre pereii laterali ctre centru, unde se las un spaiu liber pentru manevrarea
stivuitoarelor. Se continu stivuirea pan cand se ocup i spaiul liber respectiv culoarul de
circulaie. Scoaterea de la pstrare a ambalajelor se face in ordinea in care au fost introduse in
celul. Pe vertical stivuirea se face pe 8-9 nivele, pan la o inlime de depozitare de 5,9-6,6 m.
Astfel, rmane un spaiu liber de aproximativ 20 cm. intre perei i marginile blocului de stive
iar, intre coloanele de ambalaje un spaiu de 5-10 cm. Aceste spaii permit circulaia
aerului condiionat, refulat de bateriile de rcire i asigur un spaiu de siguran pentru stivuirea
ambalajelor.
Depozitarea n ldie. Conform acestei metode, la depozitare se utilizeaz lzile din lemn
propriu-zise i de tip platou care se stivuiesc paletizat i nepaletizat. in vederea depozitrii
paletizate este necesar executarea a dou operaii in succesiune i anume: aranjarea ambalajelor
pe palet i stivuirea ambalajelor paletizate in spaiile de pstrare. Aranjarea ambalajelor pe
palet se face in sistemul esut i in coloane in funcie de dimensiunile ambalajelor i a paletelor
utilizate pentru a ocupa o proporie cat mai mare din suprafaa paletei. Paletele se stivuiesc in
celula de pstrare in stive bloc, pe patru nivele, pan la inlimea de 5,6 m. Atunci cand se
utilizeaz paleta de depozitare, pe aceasta se aranjeaz lzi obinuite de tip P
i D, iar pentru ambalajele de tip platou, pentru a asigura stabilitatea acestora se utilizeaz paleta
cu montani.Pentru depozitarea paletizat se utilizeaz la stivuire pe lang ambalaje i paleta de
depozitare sau paleta cu montani.
Ambalajele de tip platou se stivuiesc pe palete cu montani dup sistemul n coloan dup care,
paletele se stivuiesc de 4 nivele pan la inlimea de 7 metri (ex. strugurii pentru mas).

Atunci cand se utilizeaz paleta de depozitare, pe aceasta se aranjeaz lzi obinuite de tip P i D,
iar pentru ambalajele de tip platou, pentru a asigura stabilitatea acestora se utilizeaz paleta cu
montani
Ambalajele de tip platou se stivuiesc pe palete cu montani dup sistemul n coloan dup care,
paletele se stivuiesc de 4 nivele pan la inlimea de 7 metri (ex. strugurii pentru mas).
Depozitarea nepaletizat se face prin stivuirea direct a ambalajelor in spaiul de pstrare.

3. Descrierea fazelor tehnologice si echipamentelor folosite la


condiionarea fructelor
Fazele tehnologice preliminare ,in cazul centrelor sezoniere sau permanente, sunt:
recepia cantitativ i calitativ, descrcarea i manipularea, eventual stocarea de scurta durat in
cazul unor loturi de marfa prea mari. Modul cum se desfoar depinde de organizarea,
amenajarea i dotarea acestor centre. Stocarea trebuie evitat, dar totodat prevzut ca posibil.
In condiii mai modeste, in cadrul aceleiai gestiuni, exist un minimum de dotare care
const din cantar-bascul, oproane, magazii, copertine, depozite de ambalaje, mese de sortare.
Personalul care particip va avea experiena operaiilor manuale sau semimecanice de
descrcare, manipulare i condiionare.
Un flux tehnologic modern se poate organiza doar in condiiile eficienei folosirii unor dotri i
utilaje modeme, ceea ce presupune un volum de produse suficient de mare. Personalul calificat,
manipularea paletizat pe platforma betonat de depozitare, eventualele aggregate frigorifice
pentru prercire sau stocare frigorific de scurt durat permit o productivitate ridicat i asigur
calitatea obligatorie pentru efectuarea exportului. O parte a produselor, prea mature sau
nesolicitate la export, poate fi condiionat pentru consumul intern imediat i oferit la o calitate
competitiv.
Recepia calitativ i cantitativ permite o eviden exact a produselor sub raportul
gestiunii i al stabilirii destinaiei fiecrui lot.
Descrcarea trebuie s fie bine organizat, cat mai rapid i adaptabil la toate situaiile
care pot aprea. Produsele pot sosi in vrac, in ambalaje nestandardizate (couri), in saci sau lzi,
iar in anumite situaii se poate organiza i transportul lor paletizat (lzi paletizate sau in
lzi palet=box palete in termeni uzuali), cu o productivitate a muncii superioar.
Descrcarea produselor transportate n vrac se poate efectua mechanic prin basculare in buncre.
Descrcarea produselor ambalate se efectuaz fie manual, in cazul celor nepaletizate, fie
mecanic la cele paletizate, cu diferite stivuitoare.
Golirea ambalajelor de produsele transportate se poate face manual sau mecanizat (pe cale
uscat), cu ajutorul descrctoarelor cu tambur su rsturntoarelor basculante de lzi. Exist i
instalaii cu band pentru descrcarea prin imersie a lzilor.
Manipularea produselor pe parcursul condiionrii se execut in ambalaje sau in vrac,
manual sau mecanizat.
Manipularea mecanic n vrac a produselor cu fermitate structo-textural bun se realizeaz cu
benzi transportoare, benzi elevatoare i lopei mecanice de diferite lungimi.
Manipularea paletizat are numeroase variante i posibiliti.
8

Stocarea de scurt durat nainte de condiionare, dei contraindicate poate surveni in


mod accidental. Produsele perisabile trebuie pstrate in spaii protejate, rcoroase i bine aerisite,
cu umiditate relativ optim.
Starea iniial a produselor i accesul aerului in stivele de ambalaje sunt factori determinani,
Staionand in condiii improprii, produsele se pot degrada.
Curarea produselor poate fi efectuat sub forma indeprtrii pmantului aderent sau
insoitor, tergere, periere, splare, zvantare etc. La unele produse foarte perisabile, starea de
curenie se constat la recoltare/presortare pentru consumul proaspt, fiind interzis splarea
(cpuni fructe de arbuti).
ndeprtarea pmntului de pe produse i scuturarea separarea acestuia se fac la
speciile la care organele comestibile se formeaz in sol. Dispozitive de separare sub form de site
i grtare se gsesc la majoritatea benzilor transportoare i liniilor de condiionare mecanic.
tergerea prafului de pe produse, cu o carp curat, uor umezit cu ap, urmat de
zvantare, este o operaie manual care permite curarea concomitent cu presortarea sau sortarea.
Efectuarea ei este foarte frecvent i rezultatele ei sunt apreciate, dei productivitatea este redus.
Perierea se execut atat pentru indeprtarea prafului, pufului, sau a impuritilor de pe
suprafaa unor produse, cat i pentru lustruirea acestora.
Pentru piersici, la linia tehnologic de condiionare se ataaz un dispozitiv cu perii de plastic,
menit s desprind praful, care este absorbit de un exhaustor prevzut cu ventilator.
Splarea urmat de zvntare se face la mere,pere i alte produse destinate prelucrrii sau
preambalrii. Uneori, pe aceast cale se aplic i diverse tratamente fitosanitare. Procedeele
manual fiind neproductive, procedeele mecanice au devenit foarte rspandite.
Splarea mecanic se realizeaz in mai multe faze: inmuierea (avand drept scop slbirea
aderenei impuritilor pe suprafaa produselor), splarea prin agitare (care determin
indeprtarea in prima faz a acestor impuriti) i cltirea (care asigur desvarirea eliminrii
urmelor de impuriti).
Fasonarea i tierea frunzelor sau rdcinilor. Au drept scop ameliorarea aspectului
comercial al acestora.
Operaiile se execut in majoritatea cazurilor manual.
Cizelarea strugurilor de mas presupune indeprtarea unor boabe sau poriuni din
ciorchini, de regul varful i unele ramificaii secundare.
Cizelarea se efectueaz manual, la mesele de sortare, cu foarfeci speciali care au varful rotunjit i
curbat. Se organizeaz i linii cu alimentare mecanic (dou benzi transportoare suprapuse, care
aduc ambalajele i ldiele cu struguri pentru condiionare), in cazul unor cantiti mari.
Strugurii de mas destinai pstrrii nu se cizeleaz in mod normal, preferandu-se alegerea prin
recoltare selectiv i presortare a unor ciorchini corespunztori, care se pot condiiona dup
perioada de depozitare.
Sortarea sau alegerea, precum i separarea produselor pe categorii se pot efectua sub
forma iniial de presortare, concomitent cu recoltarea, dar mai ales sub forme distincte
tehnologic de sortare pe caliti (sortare calitativ) sau pe calibre (calibrare).
Produsele uniforme se valorific mai bine prin faptul c omogenitatea le determin s
reacioneze in mod asemntor la toate situaiile care apar pe parcursul valorificrii, atat la
factorii tehnologici, cat i la factorii de stress.
Este foarte important ca in timpul pstrrii sau transportului toate produsele s se comporte in
mod asemntor, pentru a putea realiza controlul lor in condiii de stabilitate. Uniformitatea este
o latur inseparabil a calitii produselor.
9

Produsele uniforme au aspect comercial atrgtor, se manipuleaz i se ambaleaz mai uor, iar
pierderile pe parcursul valorificrii se reduc substanial. Standardele de calitate prevd criterii de
calibrare, indicand diferenele maxime admise intre produse intr-o unitate de ambalaj, precum
i toleranele maxime admise la calibrare.
Sortarea calitativ se efectueaz specific pentru fiecare produs, conform prevederilor din
standarde. Se apreciaz vizual (autenticitatea, uniformitatea, forma, culoarea, aspectul exterior,
starea de sntate i de curenie) sau prin palpare (consistena). Aceste elemente permit i
evaluarea strii de prospeime sau a gradului de maturitate, oferind in final posibilitatea
personalului calificat care execut manual sau semimecanizat aceast operaie s separe pe
categorii de calitate fructele. Cand sortarea calitativ se execut prin presortare, ea se poate
mecaniza sau automatiza, dirijat de senzori fotoelectrici sau de alt tip. Exist instalaii
pentru produse mari (mere) sau pentru produse mici .
Dispozitivele electronice cu programare pot realiza sortarea inclusiv pe categorii de culoare (de
baz i acoperitoare), form, volum, suprafa i greutate, specifice.
Calibrarea este o operaie care const in gruparea produselor in funcie de mrime, dup
mrimea diametrului maxim (mm) sau dup greutate (mas, g), in categorii sau in clase de
calibrare. Calibrarea asigur uniformitatea produselor, iar printre calitile apreciate la un soi se
numr i acest criteriu de selecie.
Calibrarea se poate executa manual, de ctre muncitori calificai, iar in unele cazuri se pot folosi
inele de calibrare, abloane i alte instrumente specifice. La calibrarea manual nu exist
intotdeauna certitudinea uniformitii perfecte, uneori se practic incorect fuirea (produsele
care se vd in ambalaje sunt de calitate, dar nu sunt reprezentative pentru cele pe care le
acoper). Productivitatea este redus, operaiunea dureaz mai mult i trebuie permanent
controlat.
Calibrarea mecanizat elimin aceste neajunsuri, cu condiia reglrii utilajelor i
instalaiilor. Diversitatea acestora este foarte mare i trebuie s indeplineasc urmtoarele cerine:
s permit sortarea a cat mai multor calibre, eficiena separrii s permit o difereniere strict
intre domeniile de calibrare, dul de vtmare a produselor s fie cat mai redus dup efectuarea
mecanic a calibrrii i productivitatea cat mai ridicat.
Mainile, instalaiile i utilajele cel mai folosite au tambur rotativ sau site Iplane. Tipurile mai
performante au incorporate i dispositive auxiliare (de rsturnare, de periere i lustruire, de
incrcare etc). Produsele vin in contact cu suprafee care atenueaz ocurile, cptuite cu material
speciale, iar prile active reduc la minimum cderile, trepidaiile sau micrile care produc
ocuri.
Calibrarea dup diametru.
Se poate face dup unul, dou sau mai multe diametre.
- Calibrarea dup un singur diametru se realizeaz cu diferite tipuri de benzi cu ecartament
variabil (benzi divergente, longitudinale sau circulare; benzi paralele cu ecartamente succesive).
Deplasandu-se de-a lungul acestora, in momentul cand ajung in sectorul unde distana intre benzi
este egal sau mai mic decat diametrul lor maxim, cad pe un transportor sau pe un plan inclinat
care le conduce la ambalaje cu produse de acelai calibru.
Merele i alte fructe sferice sunt cele mai potrivite la acest mod de sortare.
- Calibrarea dup dou diametre se face prin intermediul unor plci perforate suprapuse, care au
orificii de calibrare diferite. in timpul deplasrii, plcile rabatabile sunt acionate una cate una.
Prin rabatare, incepand cu placa inferioar (diametru minim), ele permit depunerea fructelor la
categoria corespunztoare diametrului lor.
10

- Calibrarea dup mai multe diametre asigur precizia de calibrare cea mai bun, o dat cu
creterea numrului de dimensiuni dup care se separ produsele. Exist cinci tipuri de
calibratoare de acest tip:
a. cu orificii circulare extensibile cu resoarte;
b. cu mai multe plci perforate excamotabile, care au orificii circulare de diametre progresiv
variabile;
c. cu degete care au deschiderea variabil;
d. cu rulouri spirale, de tipul urubului fr sfarit, care permit calibrarea dup diametrul minim;
e. cu cilindri perforai, sau cu plci perforate, cu orificii circulare tot mai mari (sau tot mai mici).
Orificiile (fantele) reglabile se folosesc la utilajele de calibrare a cpunelor.Aceste fante sunt
constituite din 87 de segmente din tabl, care sunt montate pe dou laturi. Iniial, toate
segmentele de tabl stau in poziia orizontal i nu permit cderea cpunelor. Prin deplasarea
treptat a lanului, plcile iau una cate una poziie oblic, delimitand un spaiu tot mai mare, a
crui dimensiune maxim ajunge la 70 mm. Cpunele calibrate cad pe benzile de evacuare
situate sub banda de calibrare.
Orificiile (alveolele) conice cu deschidere variabil se utilizeaz in cazul merelor, perelor,
piersicilor. Banda are ase - opt alveole pe fiecare rand, sub carel se gsesc piese triunghiulare
din plastic ce formeaz un con, cu varful indreptat in jos. Pe msura deplasrii benzii, piesele din
alctuirea conurilor se indeprteaz, realizandu-se orificii de dimensiuni tot mai mari.
Fructele din alveole cad in momentul cand dimensiunile orificiului le permit, fiind preluate de
benzi colectoare.
Benzile perforate de cauciuc (pentru produse sensibile) pot fi aezate in cascad, fiecare band
cu orificii din ce in ce mai mari. Maina de sortat mere (MSM) are un principiu constructive
reluat in numeroase variante moderne. Ea permite calibrarea fructelor sferice pe patru sau opt
dimensiuni, dup sortarea semimecanic, iar in final incrcarea in lzi. Are in alctuire un
transportor cu rol pentru lzi, un rsturntor, jgheabul de alimentare, masa de sortare
semimecanic i calibrorul cu benzi perforate in cascad, iar in final jgheaburi prelungitoare
cu saci de umplere a lzilor.
Ciurul rotativ este intrebuinat pentru fructe sferice de dimensiuni mai mici (nuci, ciree i
viine depedunculate). Pentru calibrarea nucilor, exist patru sectoare de orificii (24 mm, 25 mm,
26 mm i 27 mm). Prin rotire longitudinal, nucile sunt separate difereniat. Maina de calibrat
cu ciur rotativ este compus din corpul calibrorului i ciurul propriu-zis. Corpul calibrorului este
metalic, compartimentat in partea de jos in patru sectoare desprite cu perei de tabl. Ciurul din
tabl perforat are diametrele orificiilor dimensionate in funcie de produs, grupate pe patru zone
corespunzand compartimentelor de colectare. El este inclinat i cuplat la un motoreductor.
Ceruirea i protejarea pelicular. Ceruirea fructelor este operaia de aplicare a unei
pelicule de cear (natural sau parafin) sub form de emulsie, prin pulverizare sau imersie, pe
suprafaa acestora.
Uneori se adaug i diverse substane fungicide. Se recomand la piersici, pere, mere, pepeni
galbeni, etc. Lustruirea dup ceruire uniformizeaz grosimea, netezete suprafaa i confer luciu
peliculei de cear. Ceruirea prezint avantaje prin faptul c reduce intensitatea respiraiei i a
transpiraiei. Previne apariia unor deranjamente fiziologice prin absorbirea unor compui de
oxidare celular. Permite reducerea pierderilor, o mai bun pstrare sau valorificare (piersici).
Uneori pot aprea i deficiene, avand in vedere faptul c stratul protector de cear impiedic
11

desfurarea normal a unor procese metabolice. Ele se manifest sub forma unor brunificri,
inmuieri sau modificri de gust i miros.
Fructele cernite trebuie din acest motiv pstrate la o temperatur optim sczut de refrigerare.
Protejarea pelicular a produselor horticole se poate realiza i cu alte substane inerte din punct
de vedere alimentar, care nu le modific aspectul exterior. Dintre acestea se menioneaz diveri
compui macromoleculari naturali, naturali modificai sau sintetici (forme modificate de amidon,
mase plastice etc).
Triacetilamiloza este o amiloz (amidon cu molecul liniar) modificat prin esterificare sau
eterificare, folosit pentru pelicule inerte din punct de vedere chimic, flexibile- i extensibile
deosebit de fine, care pot adera pe suprafaa produselor in mod intim, prezentand totodat
avantajele permeabilitii selective pentru gaze i transparenei aproape perfecte.
Dextranii sunt poliglucide obinute prin procedee biotehnologice din bacteria Leuconostoc
dexranicum, care prezint dup purificare i prelucrare proprieti compatibile cu compuii din
acceast categorie (transparen, tensiune superficial corespunztoare, lips de reactivitate cu
materialele de contact, rezisten etc).
Chitosanul este un poliglucid cationic cu mas molecular mare obinut in mod obinuit
prin deacetilarea alcalin a chitinei. Produsul comercial este insoit de un numr de copolimeri
care, spre deosebire de chitin, sunt solubili in acizi organici diluai. Producia sa comercial a
inceput in SUA, in 1970, fiind extras din anumite deeuri piscicole coninand chitin, care
deveniser mult mai uor disponibile. El este nu numai o pelicul protectoare ideal pentru
fructe, dar are, de asemenea, i proprieti fungistatice sau chiar fungicide. in interiorul peliculei
semipermeabile de chitosan, acesta formeaz enzime ca (3-1,3-glucanaza i chitinaza, care au un
rol de aprare.
Condiia esenial a ceruirii sau protejrii peliculare de orice tip este de a trece cat mai
neobservat sau de a ameliora aspectul produselor. Orice aparen de artificialitate i orice
opacizare (in cazul peliculelor) determin reinerea cumprtorilor de a cumpra aceste produse.
Pe de alt parte, aceste procedee au un mare viitor, iar folosirea chitosanului pelicular a dus la o
nou concepie in valorificarea cpunelor sau zmeurei. Pe lang efectul su fungicid, care s-a
dovedit superior thiabendazolului, pelicula de chitosan a meninut fermitatea structotextural,
aciditatea, coninutul in acid ascorbic i in antociani, in parametric mult mai mult decat
satisfctori. Temperatura de pstrare a putut fi majorat la 4 C, iar in anumite condiii, la 13C.
4. Spaii pentru pstrarea fructelor
Aceste spaii pot fi considerate din punctul de vedere al materializrii lor constructive cat i al
funcionalitii lor. Astfel, materialul constructive este in funcie de evoluia concepiilor
constructive, starea economic, iar natura materialelor de construcie variaz cu scopul pentru
care sunt pstrate produsele respective.
Depozite cu ventilaie natural. Fac parte din categoria depozitelor simple, construite la
suprafaa solului sau subsolate. Ele sunt destinate pstrrii fructelor seminoase, fcand parte din
categoria depozitelor specializate. Un asemenea depozit este format din celule de pstrare, sal
de sortare, birou i ramp de descrcare. Celulele de pstrare in numr de 5-7 au forma ptrat
sau dreptunghiular iar, suprafaa lor reprezint aproximativ 80% din suprafaa depozitului. Sala
de sortare este amplasat fie la un capt al depozitului, fie de-a lungul acestuia. Suprafaa sa
12

reprezint 10-15% din suprafaa depozitului. Culoarul face legtura intre sala de sortare i celule
i are limea de 1,50 m. Rampa de descrcare este construit la exterior, cu limea de 3,0-3,5
m. Ea poate servi i la pstrare provizorie a produselor i a ambalajelor goale.
Ventilaia la aceste tipuri de depozite se realizeaz prin circulaia natural a aerului datorit
diferenei de temperatur i de densitate a aerului rece i cel cald. Pentru realizarea circulaiei
aerului, depozitele au la partea inferioar, intre pardoseala celulelor i cea a depozitului, o
camer de aer sau camera tampon cu o inlime de 3,0 m. La nivelul solului, de-a lungul
pereilor lungi, se las prin construcie, deschideri care se continu sub form de canal pan la
nivelul pardoselii depozitului prin care circul aerul proaspt din exterior care ptrunde in
camera tampon.
Pentru indeprtarea aerului viciat din depozit, in plafon i acoperi se monteaz pe unul sau dou
randuri, canalele de evacuare care au o suprafa mai mic decat cele ale canalelor de acces.
Partea interioar a acestor canale se gsete la nivelul plafonului. in acest fel circulaia aerului se
realizeaz din exterior in interior avand o micare ascendent. Aerul rece din exterior ptrunde
prin canalele de acces in camera tampon a depozitului unde se inclzete uor. Ca urmare aerul
capt un sens de circulaie ascendent, trece prin spaiile libere dintre grinzile pardoselii
celulelor, strbate masa de produse dup care este eliminat din depozit prin canalele de evacuare
amplasate in plafon. Ca urmare a absorbiei cldurii i nocivitilor din produs acesta se rcete i
totodat se asigur evacuarea bioxidului de carbon, etilenei i vaporilor de ap.
Depozite frigorifice au atmosfer normal . Sunt construcii bine izolate fa de factorii
de mediu, ce asigur toi parametrii optimi de pstrare a produselor considerate. Pot fi de tip
universal sau specializat. Se construiesc din beton armat, crmid, metal i panouri prefabricate
Aceste depozite sunt compuse din depozitul propriu-zis cu anexele i centrala frigorific.
Depozitele sunt constituite din: celule de pstrare, hala de condiionare, culoarul tehnologic,
culoarul tehnic i grupul social.
Celulele de pstrare sunt 8-27 in funcie de capacitatea depozitului fiind amplasate de o parte i
de alta a culoarului tehnologic, pe dou sau trei randuri. in celulele de pstrare se monteaz
bateriile de rcire, la nivelul solului sau sub nivelul plafonului. Cele montate la nivelul solului
refuleaz aerul rece in masa produselor avand o micare ascendent iar cele montate in plafon
imprim o circulaie a aerului descendent. Tot in plafoanele celulelor se monteaz i instalaiile
de umidificare a aerului.
Hala de condiionare este amplasat la un capt al depozitului i face legtura cu celulele de
pstrare prin intermediul culoarului tehnologic.
Acesta este situat intre dou randuri de celule i servete ca spaiu de circulaie pentru mijloacele
de transport din interiorul depozitului. Culoarul tehnic se afl deasupra culoarului tehnologic in
acesta fiind amplasate conductele prin care circul apa, agentul frigorigen, cablurile electrice,
etc.Grupul social este amplasat la etajul depozitelor. Centrala frigorific poate fi in aceeai
cldire cu depozitul sau ca o construcie separat. in aceeai cldire cu centrala se amplaseaz
atelierele mecanice i postul trafo. La exterior, depozitele sunt prevzute cu rampe de descrcare
acoperite cu copertine.
Depozite cu atmosfer controlat au o structur asemntoare cu depozitele frigorifice,
fa de care au o impermeabilizare i etaneizare perfect pentru gaze, executat atat pe pereii
celulelor cat i pe pardoseal i tavan.
5. Metode de pstrare
13

5.1.Pstrarea hipobaric. Ca metod de pstrare, face parte din grupa metodelor de


pstrare dirijat. Acest sistem de pstrare are la baz cercetrile lui Burg i colab. (1965) dup
SARCA (2007). O presiune parial sczut a oxigenului pe lang altele, duce la intarzierea
imbtranirii produselor considerate, adic prelungete durata de meninere in stare prospt.
Aceasta pentru c presiunea sczut a oxigenului reduce nu numai intensitatea respiraiei ci i
biosinteza etilenei, substan care accelereaz procesele metabolice i scurteaz durata de
pstrare.
In comparaie cu pstrarea in atmosfer controlat, pstrarea hipobaric prezint
urmtoarele avantaje:se permite accesul in spaiul de pstrare, permanent, ce ofer avantajele
introducerii i scoaterii produselor respective, dup nevoie;rezultatele pstrrii nu sunt
influenate prin
deschideri repetate, pentru c, la scurt timp dup inchidere se realizeaz din nou condiiile de
presiune sczut, ceea ce nu este cazul cu atmosfera controlat.
5.2.Folosirea energiei radiante pentru pstrarea fructelor.
Iradierea se realizeaz cu radiaii nucleare electromagnetice i corpuscular produse cu ajutorul
generatoarelor de radiaii sau a izotopilor radioactivi.
Sub aspectul tehnologiei de pstrare, radiaiile au efecte deosebite.
Cele din stanga spectrului vizibil (infraroii) au efect bactericid indirect, prin cldura generat la
strbaterea substratului.
Dintre cele din dreapta spectrului vizibil, radiaiile ultraviolete sunt slab penetrante, fiind radiaii
sterilizante de suprafa.
Urmtoarele (rontgen, gamma) sunt radiaii ionizante i au un effect bactericid prin oc direct.
Cele mai penetrante i cu energia cea mai mare sunt radiaiile gamma, care sunt folosite in cea
mai mare msur.
Eficiena folosirii radiaiilor se refer la cantitatea total de radiaii necesar pentru obinerea
scopului dorit i de sigurana manipulrii intregului sistem. Eficiena folosirii reprezint raportul
dintre cantitatea de radiaii absorbite de produsele respective la nivelul dozelor folosite i
cantitatea total de energie ionizant disponibil emis de o surs. Aparatele folosite la dozarea
cantitativ a energiei radiante poart numele de dozimetre, iar spaiile respective sunt camere
ionizante.
Energia ionizant afecteaz valoarea nutritiv a produselor considerate, in funcie de
coninutul in ap, direct proporional.
Radioactivitatea indus frcutelor este in funcie de: tipul radiaiei, nivelul energetic al radiaiei
incidente, doza aplicat, timpul de injumtire a nucleotidelor produse in timpul iradierii.
Iradierea in doze mici combate putrezirea brun la piersici i mucegaiurile la cpuni i citrice,
intarzie maturarea fructelor i dezvoltarea oprelii merelor in depozite.
Efectul iradierii se apreciaz prin schimbrile evideniate de fermitatea structotextural,
ceea ce evideniaz o degradare avansat a polizaharidelor.
Iradierea ca factor ajuttor la pstrarea frcutelor, indeplinete urmtoarele funcii: sterilizare,
pasteurizare si dezinfectare.
Dozele de radiaii folosite sunt: mici (l-5o Krad); mijlocii (100-500 Krad) i mari (> 1
Mrad).

14

5.3.Pstrarea fructelor prin tehnologie electroionic.


Conform acestei metode, fructele, dup recoltarea la un anumit grad de maturare, ambalate in
ldie, sunt supuse aciunii unui curent de aer ionizat care este folosit in procesul de respiraie de
ctre produsele respective. Ionii aerului intr in reacie cu incrctura electric a produselor
i se produce un fenomen similar anabiozei. Produsele respective nu mor, dar nu mai depind de
substanele de rezerv. Aerul ionizat conine ioni pozitivi i negativi, iar produsele respective
aleg pe cei de care au nevoie.
Produsele tratate prin tehnologia electroionic pot fi pstrate, practic pan la recolta
urmtoare, meninandu-i gustul, mirosul, aroma i aspectul.
Cercetrile fcute pan in prezent arat c merele, perele tratate electroionic in camp au rmas
proaspete timp de 6 luni dup recoltare.
Vibraiile supersonice n pstrarea fructelor. La pstrarea fructelor,
folosirea radiaiilor supersonice reprezint un factor ajuttor in ceea ce privete capacitatea de
reproducere a microorganismelor prezente pe aceste produse. Vibraiile supersonice sporesc
presiunea de pan la 15000 de ori fa de presiunea hidrostatic normal i in acest caz se crede
c se formeaz ap, care duce la modificri chimice in mediul respectiv.

6.Pstrarea fructelor pe specii

6.1.Pstrarea cpunelor.
Recoltarea se face la grade de maturitate diferite in funcie de destinaia de consum i
durata transportului, deoarece cpunele ii desvaresc maturarea i dup recoltare. Recoltarea
se execut cu foarte mult atenie, manual prin rsucire i desprindere de caliciu cu codi. Se
evit presarea sau strivirea fructelor intre degete. Recoltarea este ealonat in 5-7 reprize la
interval de 2-3 zile intre ele. Se face dimineaa, dup ce s-a ridicat roua sau seara.
In vederea valorificrii in stare proaspt, cpunele se preambaleaz direct in coulee de
material plastic cu capaciti diferite (250-500g) i apoi, se ambaleaz in ldie suport de tip
platou.
Pentru consum in stare proaspt se vor utiliza numai fructe de calitatea I, uniforme, cu
codi i caliciu, diametru ecuatorial minim 25 mm, curate i fr defecte.
Se mai pot utiliza pentru ambalare coulee de material plastic incluse in folie pelicular
perforat (flow-pack). in cutiile de carton couleele de plastic se aranjeaz in randuri suprapuse
izolate intre ele cu carton.
Pentru prelucrare industrial se utlizeaz fructe provenite din recoltare mecanic, sau o
singur recoltare manual, fr calibrare admiandu-se lipsa caliciului i a codiei. Acestea se
ambaleaz in ldie de trasnport din lemn de tip platou cu capacitate de 6-8 kg.
Manipularea produsului trebuie efectuat cu atenie datorit perisabilitii accentuate, fructele
nesuportand transvazri repetate i ocuri mecanice.

15

Datorit metabolismului foarte intens, dup recoltare se face prercirea fructelor. Aceast
operaie se poate face in incperi speciale sau direct in mijloacele de transport prin prercire
frigorific sau prin vacuum cooling. Temperatura de prercire este cuprins intre 2-4 C.
Pstrarea cpunelor este numai de scurt durat, aceasta fiind de 3-6 zile. Pstrarea
temporar se execut in spaii specializate sau poate coincide cu prercirea in timpul
transportului. Condiiile de pstrare sunt: temparatur 2,5 C; u.r. 85-90% i o bun ventilaie.
Pentru industrializare, durata de pstrare poate ajunge la 8 zile.
In vederea livrrii i valorificrii, loturile de cpune trebuiesc accommodate, prin aducerea
acestora treptat la temperaturi de 4-10 C, evitandu-se formarea condensului.
Livrarea se face difereniat i rapid cu mijloace de transport auto frigorifice pentru
distane mari i obinuite acoperite cu prelate pentru distane mici.
Comercializarea se efectueaz la temperaturi moderate de 8-15C.
6.2.Pstrarea fructelor de arbuti fructiferi.
Afinele. Valoarea alimentar a acestora este dat de coninutul in glucide (11-14%),
vitamina C (12-20 mg/100 g s.p.) i sruri minerale.
Se recolteaz manual cand 80-90% din fructe au ajuns la maturitate. La afine exist o singur
clas de calitate; fructele trebuie s fie sntoase, turgescente, fr mucegai. Recoltarea este
ealonat i se face concomitent i sortarea i ambalarea. Ca i la cpuni nu se efectueaz
splarea fructelor. Pentru ambalare se utilizeaz coulee din material plastic i chiar pahare i
caserole din carton, de capaciti diferite, supraambalate in ldie de tip platou.
In timpul transportului se execut prercirea la 5-8 C. Pstrarea se face numai temporar pe o
perioad de maximum 14 zile la 0 C i u.r. 90- 95%.
Coaczele se evideniaz printr-un coninut foarte mare de vitamina C 180-200 mg/100 g
s.p. i un coninut ridicat in fibre (2-8%). Recoltarea se face manual in 2-3 reprize la un grad de
maturare difereniat in funcie de distana de transport. Recoltarea poate fi i mecanizat
utilizandu-se diferite metode cum ar fi: prin batere, prin aspiraie, prin vibraie. in aceast situaie
pentru uniformizarea maturrii, se efectueaz, in plantaie, cu 2-3 zile inainte de recoltare
tratamente cu Ethrel in concentraie de 500 ppm. Transportul se face cu mijloace frigorifice.
Pstrarea este temporar, la temperatura de 0 C i u.r. 90%.
Zmeura este un produs cu o valoare energetic de 360-670 kcal/kg, avand un procent de
refuzuri de numai 2%. Perioada de valorificare este de aproximativ 30 de zile. Fluxul tehnologic
de valorificare este similar cu cel prezentat la cpune. Se pstreaz in rare cazuri pe o perioad
de 2-3 zile la 0C i u.r. 85-90%.
Pstrarea cireelor i viinelor. Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspt
cuprinde: recoltarea, sortarea, trasnportul, pstrarea temporar i valorificarea.
Recoltarea pentru consum in stare proaspt se face manual cand fructele au ajuns la
maturitatea deplin, dar sunt in msur s suporte transportul i manipulrile. Fructele nu ii
continu maturarea dup recoltare i au o rezisten mic la trasnport i manipulri.
Concomitent cu recoltarea se efectueaz i presortarea. in acest sens, se aleg fructe
sntoase, curate, cu peduncul, fr urme de atac de boli i duntori sau defecte provocate de
ageni externi.
Pentru consum in stare proaspt cireele i viinele se clasific in dou clase de calitate: extra i
I. Pentru ciree, calitatea extra cuprinde fructe normal dezvoltate cu insuiri caracteristice
soiului, fr nici un defect i diametru de minim 21 mm. Pentru calitatea I se admit deformri i
unele variaii in ceea ce privete culoarea caracteristic iar diametrul minim este
16

de 18 mm. Pentru viine calitatea extra impune un diametru minim de 20mm, iar
calitatea I un diametru minim de 18 mm.
Din ambalajele de recoltare constituite din couri sau glei de plastic fructele sunt trecute in
ambalajele de transport i livrare, reprezentate de ldie de tip platou cu capacitatea de 5-10 kg,
curate, uscate, de preferin noi. Acestea se cptuesc cu hartie pergament .
Transportul pe distane mici se face cu ajutorul camioanelor cu prelat, iar pe distane
medii i mari cu mijloace frigorifice sau izoterme. In acest fel se efectueaz i prercirea la
temperaturi de 5-7C.
Pstrarea in stare proaspt este temporar i se efectueaz in depozite frigorifice. Se
depoziteaz in ambalajele de valorificare paletizate sau stivuite. Paletele cu lzi se stivuiesc pe
un singur nivel pentru a face posibil circulaia uniform a aerului.
Condiiile optime de pstrare sunt: temperatura 1-2C; u.r. 90-95% i o circulaie
moderat a aerului.
Durata de pstrare este in funcie de soi i este cuprins intre 14-21 de zile la ciree i 57 zile la viine. in condiii de atmosfer controlat 4-6% CO2 ; 2-3% 02 pentru ciree i 2-3% 02
i 3-4% CO2 pentru viine, durata de pstrare se prelungete pan la o lun.
Livrarea loturilor pentru consum se face in condiii de rcire.
Desfacerea se face in ambalajele de transport.
Pstrarea caiselor i piersicilor.
Recoltarea caiselor i piersicilor se face cu 2-5 zile inainte ca fructele s ajung la
maturitatea de consum, cand fructele suport manipulrile i transportul, pe timp uscat,
dimineaa sau seara. Fructele ii continu maturarea i dup recoltare. Recoltarea se efectueaz
manual prin rsucire i
desprindere de pe ramura de rod. Pentru industrializare, piersicile (paviile) pot fi recoltate
mecanic prin vibrare i scuturare (soiurile Red Haven, Cardinal).
Concomitent cu recoltarea se execut i presortarea conform cu STAS 3178-92 care grupeaz
fructele in trei clase de calitate: extra, I i alia.
Calibrarea este obligatorie pentru fructele de calitatea extra i I; diametru minim 40 mm
pentru caise i minim 60 mm pentru piersici.
Ambalarea fructelor se face in ldie de tip platou C sau I, II, III, IV, cu capacitatea de 613 kg. Ambalajele se pot paletiza pe palete cu montani sau se pot manipula nepaletizate.
Transportul se execut in condiii de prercire (sub 10 C) cu mijloace izoterme sau
frigorifice.
Pstrarea caiselor i piersicilor este doar temporar i se face in depozite frigorifice cu
atmosfer normal sau controlat in maxim 12 ore de la recoltare.
Depozitarea se face pe specii. Paletele cu lzi se stivuiesc pe 1-2 niveluri, iar ambalajele
nepaletizate se aranjeaz in stive de 8-10.
Condiiile de pstrare sunt: pentru caise temperatura de 0- 0,5 C i u.r. 90%, iar pentru piersici
0- 2 i u.r. 90%.
Durata de pstrare este de dou sptmani pentru caise (soiurile tardive 4 sptmani) i
2-6 sptmani, in funcie de soi la piersici. in spaiile cu atmosfer controlat 3% 02 i 5% CO2 ,
la temperaturi de 0 C i u.r. 85% se poate prelungi durata de pstrare cu 2-3 sptmani. In
vederea desfacerii pentru consum se efectueaz o nou condiionare ce const, la caise in sortare
i preambalare in pungi perforate sau pelicul semipermeabil, iar la piersici pe lang acestea se
poate efectua ambalarea in platouri alveolare, caz in care se execut i calibrarea.
17

Pstrarea prunelor.
Recoltarea se face la momentul optim in funcie de destinaia de valorificare, i anume:
pentru consum imediat la maturitatea deplin i cu 4-5 zile inainte de aceasta pentru transport pe
distane mai mari sau pstrare, deoarece fructele ii perfecteaz maturarea i dup recoltare. Se
recolteaz pe timp uscat i rcoros, pentru consum in stare proaspt, manual.
Concomitent cu recoltarea se face i presortarea, care asigur fermitatea, integritatea i curenia
fructelor.In ceea ce privete condiiile de calitate, soiurile de prune se clasific in dou clase de
calitate extra i I. Calitatea extra admite fructe cu peduncul, fr nici un defect, caracteristice
soiului i diametru minim de 35-40 mm.
Calitatea I admite uoare defecte de form, iar pedunculul poate fi rupt sau s lipseasc, avand
diametrul minim de 30-35 mm.
Fructele recoltate se trec din ambalajele de recoltare (glei de plastic, couri) in cele de
valorificare constituite din ldie de tip C sau M. Acestea se cptuesc cu hartie pergament.
Ambalajele se lotizeaz in spaii rcoroase, ferite de precipitaii sau razele solare. Staionarea in
aceste spaii nu trebuie s depeasc 12 ore.
Transportul se efectueaz in condiii de prercire (sub 8 C) cu mijloace izoterme sau
frigorifice.
Pstrarea este temporar i se face in depozite frigorifice cu atmosfer normal sau
controlat. In celule ambalajele nepaletizate se aranjeaz in stive de 8-10 ambalaje iar cele
paletizate se stivuiesc pe 1-2 nivele. La pstrare se introduc numai fructe de calitatea extra.
Condiiile de pstrare. Temperatura de pstrare este difereniat in funcie de soi. Astfel, soiurile
Tuleu gras, Vinete romaneti, Agen suport temperaturi de -l + 0 C; cele din grupa Renclod nu
suport decat temperaturi pozitive 0 + 1o C. Umiditatea relativ este de 90 - 95%.
Durata de pstrare este de 2-3 sptmani, putand fi prelungit in condiii de atmosfer
controlat (4-6% C02 i 3-4 % 02). La scoaterea de la pstrare, in funcie de gradul de maturitate,
se poate efectua o postmaturare de cateva zile, prin meninerea fructelor la 15-20 C
i u.r. 85%. Dup scoaterea de la pstrare, fructele se condiioneaz i se ambaleaz in lzi de tip
C sau S sau M II din material plastic.
Pstrarea merelor. Dup caracteristicile comerciale, soiurile de mere se impart in trei
grupe: superioare grupa A, mijlocii grupa B i obinuite grupa C.
Fiecare din aceste categorii se imparte in trei caise de calitate: extra, I i a II a. La pstrare se
introduc mere de toamn i iarn aparinand celor trei categorii de calitatea extra i I.
Momentul optim de recoltare se stabilete in funcie de zona de cultur i specificul
soiului cu ajutorul unor determinri i analize de laborator. Se apreciaz, astfel pigmentaia
merelor; se evideniaz amidonul din fructe, acesta trebuind s fie prezent pe seciunea fructelor
in proporie
de 40-60%.
Recoltarea se execut manual prin rsucire i desprindere de pe ramura de rod, cu
peduncul, evitandu-se smulgerea i lovirea fructelor.
Recoltarea se face pe timp uscat. Soiurile de toamn i iarn se recolteaz selectiv, in mai multe
etape. in ultima etap se recolteaz fructele pentru consum imediat i industrializare.
Concomitent cu recoltarea se efectueaz i presortarea ce const in alegerea fructelor intregi,
fr defecte, sntoase, curate, fr umiditate exterioar.
Din ambalajele de recoltare, merele se trec in ambalajele de transport, constituite din lzi de tip P
sau lzi palete. Transvazarea se face evitandu-se lovirea fructelor, rsturnarea ambalajelor
fcandu-se de la o inlime de maxim 25 cm.
18

Transportul merelor se face cu ajutorul mijloacelor auto acoperite cu prelate.


Merele introduse la pstrare, pe lang insuirile calitative menionate anterior, trebuie s
indeplineasc urmtoarele condiii: s nu fie soiuri cu capacitate redus de pstrare, s nu aib
dimensiuni prea mari, s nu fie recoltate inainte sau dup momentul optim, s nu provin din
plantaii fertilizate numai cu azot sau cu tratamente fitosanitare defectuoase. in vederea pstrrii
de lung durat, merelor li se pot aplica tratamente postrecolt pentru prevenirea unor boli
criptogamice ce apar in timpul pstrrii cu Benomyl sau Thiabenzadol (Tecto 60 -0,2%; Benlate
0,1%).
Pstrarea merelor se poate face in depozite frigorifice cu atmosfer normal sau
controlat i in spaii cu ventilaie natural. Introducerea merelor in depozit se face intr-un timp
cat mai scurt. intr-o celul se pstreaz loturi omogene din acela soi sau grup.
La depozitare se urmrete lsarea spaiilor libere pentru circulaia aerului. Astfel, lzile palete se
stivuiesc pe 8-9 nivele pan la inlimea de 5-7 m lsandu-se un spaiu liber de la tavan pan la
utlimul ambalaj de 80 cm. intre pereii i randurile de stive se las spaii de 20-30 cm. Paletele cu
ambalaje se stivuiesc pan la inlimea de 5,7 m. intre randurile de stive se las spaii de 10-15
cm, precum i culoarele de circulaie cu limea de 1 m.
Se respect de asemenea principiul " primul intrat, primul ieit". Umplerea unei celule nu trebuie
s depeasc 10-14 zile, perioad in care se asigur ventilaia. Temperatura de pstrare este
difereniat in funcie de soi. Astfel, pentru soiurile din grupele Golden delicious i Red delicious
temperature este de 0 + 1 C, iar pentru cele acide, sensibile la frig (Ionathan, Idared)
temperatura de pstrare este de 3 - 4 C. Oscilaiile de temperatur in timpul pstrrii nu trebuie
s depeasc 1 C.
Umiditatea relativ a aerului este de 90-95% iar circulaia aerului va avea o vitez de 0,25 m/s
(30 de recirculri/or).
In spaiile cu atmosfer controlat (2-3% 02 i 1-3% C02) temperaturile de pstrare vor fi mai
ridicate cu 0,5-1% in funcie de soi.
Controlul pstrrii merelor se face prin verificarea zilnic a factorilor de pstrare i verificarea
sptmanal a calitii fructelor.
Durata de pstrare este difereniat in funcie de specificul fiecrui soi. Merele din
grupele Golden delicious i Red delicious se pstreaz 6-7 luni in condiii frigorifice i amtosfer
normal i 7-8 luni in condiii de atmosfer controlat.
Scoaterea de la pstrare a merelor, in vederea livrrii se face ealonat, in funcie de cerinele
pieei. in acest scop, merele trebuiesc acommodate la temperaturi ridicate pentru evitarea
apariiei condensului. Acomodarea se poate face fie prin intreruperea ventilaiei in celulele de
pstrare i autoinclzirea merelor prin respiraie, fie prin scoaterea ambalajelor pe culoarul
tehnologic sau introducerea acestora in celulele de maturare.
Acomodarea se face la temperaturi de 8-10 C. in vederea livrrii merele vor fi condiionate,
operaie care de execut manual, mecanizat sau semimecanizat. Astfel, merele vor fi sortate
manual la mese speciale, fie se poate execut sortarea semimecanizat cu banda cu trei ci
urmat de preambalare. Pentru consum intern merele se ambaleaz in lzi de tip P sau M. Se
utilizeaz i preambalarea in saci de plas textil sau fibre sintetice de diferite capaciti.
Transportul n vederea livrrii se face cu mijloace izoterme sau frigorifice, la temperatura
de 8C.
Pstrarea perelor. Soiurile se clasific in: superioare (grupa A) i comune (grupa B).
Fiecare grup se imparte la randul ei in mai multe clase de calitate: extra, I i a II a.
Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspt este similar merelor.
19

Recoltarea se execut manual direct in ambalajele de transport i depozitare. Soiurile de


var se pot recolta ealonat iar cele de iarn integral.
Concomitent cu recoltarea, se execut presortarea pe clase de calitate. Se va acorda
atenie deosebit manipulrilor, deoarece perele sunt mai sensibile la ocuri mecanice decat
merele, iar suprafeele lezate se brunific.Perele se vor depozita in ambalaje de tip P paletizate, in
celule de dimensiuni mai mici. intr-o celul vor fi introduse fructe din acelai soi. Se recomand
efectuarea tratamentelor postrecolt inainte de depozitare. Umplerea unei celule trebuie s
depeasc 5-7 zile.
Paletele cu lzi se stivuiesc in celule, pe patru nivele pan la inlimea de 5,6 m.
Distanele dintre perei i marginile randurilor de stive sunt de 25 cm iar, intre stive de 5-10 cm.
La plafon spaiul de circulaie a aerului este de 80 cm.
Condiiile de pstrare sunt difereniate pe soiuri. Astfel, se recomand pentru soiurile
Contesa de Paris, Olivier de Serres i Buna Luiza temperaturi de 0 - 1 C i 0 + -1C pentru
soiurile Williams, Untoas Bosk, Conference, Cure i Untoas Hardenpont.
Variaiile de temperatur in timpul pstrrii nu trebuie s fie mai mari de +1C. Umiditatea
relativ optim este de 90-95%.
Durata de pstrare este in funcie de soi i se incadreaz in limitele de 3-5 luni. Pstrarea
in atmosfer controlat este difereniat (3% 02; 5% C02) i prelungete durata de pstrare cu 3060 de zile.
Scoaterea de la pstrare se face obligatoriu cu faza de acomodare similar merelor
(temperatura de 8 C). De asemenea este obligatory operaia de postmaturare a fructelor care se
realizeaz prin meninerea acestora timp de 2-6 zile la temparaturi de 18-20 C i u.r. 90-95%.
Inainte de valorificare, perele sunt condiionate manual, acestea fiind foarte sensibile la
manipulri.
Pentru livrare, fructele se ambaleaz in lzi de tip P sau M, cptuite cu hartie. Se poate
executa i preambalarea, in pungi de hartie sau polietilen sau chiar ambalarea estetic pentru
exemplarele deosebite.
Pstrarea gutuilor
Recoltarea se face manual, fructele fiind trecute in ambalajele de transport constituite din
lzi de tip P sau lzi palet.
Depozitarea se face paletizat similar perelor. La pstrare se introduce fructe de calitate
extra i I, fr defecte i umiditate exterioar. Gutuile se pstreaz in depozite frigorifice cu
atmosfer normal in condiii de: temperatur -0,5 0 C i u.r. 90% .Durata de pstrare este de
3-4 luni.
Pstrarea strugurilor. Valorificarea strugurilor pentru mas se poate realiza fie prin
consumul imediat pe msura recoltrii sau dup un anumit numr de zile de la recoltare.
Soiurile de struguri pentru mas sunt imprite in trei grupe de calitate:
-grupa S - superioar: Afuz Aii; Italia; Muscat de Hamburg, etc.
-grupa M - mijlocie: Chasselas dore, Coarn alb, Coarn neagr, etc.
-grupa O - obinuit.
Soiurile din fiecare grup menionat se clasific in trei clase de calitate: extra, I i a II a,
Momentul optim de recoltare pentru comercializare se situeaz cu cateva zile inainte de
maturitatea deplin.
Recoltarea se efectueaz manual, pstrandu-se integritatea stratului de pruin i
pedunculul. intrucat maturarea nu se petrece simultan, recoltarea se face ealonat de 2-3 ori pe
acelai butuc. Timpul in care se face recoltarea trebuie s fie rcoros, dimineaa dup ce s-a
20

ridicat roua. Recoltarea poate fi urmat sau nu de cizelare. Concomitent cu recoltarea se face i
presortarea
pe caliti, dup care sunt trecui in ambalaje. Ambalarea se face in ldie de lemn de tip S cu
capacitate de 8 kg sau, pentru export in ldie noi tip IV de 5-6 kg capacitate.
Transportul strugurilor pentru mas, pe distane mici se efectueaz cu camioane cu
prelat. Ambalajele se fixeaz bine in mijlocul de trasnport cu colare de lemn i fixatoare de
spatele camionului, dup care se acoper cu prelat. intre prelat i ultimul rand de lzi se las un
spaiu de circulaie a aerului de 0,5-0,8 m. Transportul pe distane mari se execut cu mijloace
izoterme, refrigerate i frigorifice (mijloace auto, CF, avioane, nave maritime i fluviale).
Prercirea strugurilor inainte de incrcare se face in camere special amenajate i dureaz
aproximativ 6 ore. in acest timp mijloacele de transport sunt pregtite pentru incrcare,
veriflcandu-se agregatul frigorific, sau se incarc buncrele pentru ghea.
Pstrarea strugurilor pentru mas se face difereniat, in funcie de capacitatea de pstrare
a fiecrui soi in parte. Pstrarea modern a strugurilor pentru mas se face in depozite frigorifice
specializate, cu cellule de capacitate mic (150-200 t), etane i protejate in vederea efecturii
tratamentelor cu S02. La pstrare se introduc numai struguri de calitate extra cu rahisul
turgescent, necizelai, ambalai in ldie de capacitate mic, intrun singur rand, cu codia in sus.
Depozitarea se face paletizat, pe palete cu montani, stivuite pe 4 nivele pan la inlimea
de 5,6-7m. Condiiile de pstrare sunt: temperatur 0 C i u.r. 90-95% la o vitez de circulaie a
aerului de 0,2 m/s. O importan deosebit in pstrarea strugurilor pentru mas o
constituie tratamentele cu S02 din timpul pstrrii. Aceste tratamente intarzie apariia i
dezvoltarea putregaiului cenuiu (Botrytis cinerea).
Depozitele frigorifice specializate sunt prevzute cu o instalaie special de injecie a S02 in
celulele de pstrare. Evacuarea acestuia se face cu ajutorul unor dispozitive de eliminare i prin
ventilaie puternic. Pentru introducerea S02 lichid in celul se utilizeaz sulfitometrul gradat. In
unele situaii se pot efectua tratamentele de sulfitare i prin arderea pucioasei in celule.Pucioasa
se aeaz in lzi metalice, care se introduc in celule, dup care aceasta se aprinde. In timpul
tratamentelor celulele trebuiesc inchise ermetic, iar ventilaia este oprit.
Tratamentele de sulfitare sunt urmate de o aerisire puternic ce dureaz aproximativ 2 ore, dup
care se reia procesul normal de pstrare.
Primul tratament de sulfitare se execut imediat dup umplerea celulei. Concentraia S02 este de
1%, iar tratamentul dureaz aproximativ 30 de minute. Urmtoarele tratamente se efectueaz
sptmanal cu dioxid de sulf in concentraie de 0,25%.
Durata de pstrare a strugurilor pentru mas, este in funcie de soi i variaz de la 1-2
luni (soiurile Chasselas dore, Muscat de Hamburg) la 4-5 luni (Afuz Aii, Italia). Prin efectuarea
unor tratamente cu radiaii UV in doze moderate, se poate prelungi durata de pstrare dar se
reduce i numrul de tratamente cu S02 aplicate ( IONIC, MIRA 1999).
Scoaterea de la pstrare a strugurilor se face atunci cand incepe deshidratarea rahisului,
iar boabele sunt pe cale de a se desprinde. Pentru a se evita formarea condensului, strugurii
trebuiesc trecui, treptat la temperatura mediului ambiant.
In vederea livrrii, strugurii sunt cizelai eliminandu-se boabele necorespunztoare (crpate,
desprinse, atacate de boli i duntori, etc). Valorificarea se face in maximum 2-3 zile de la
scoaterea de la pstrare. Strugurii pentru mas, se pot pstra i in depozite frigorifice
nespecializate, caz in care se impun msuri de amenajare a pardoselei in vederea efecturii
tratamentelor de sulfitare. Pentru aceasta, se instaleaz canale de ventilaie confecionate din

21

tabl, la nivelul pardoselei in scopul eliminrii dioxidului de sulf. Aceste canale trebuie s
comunice la unul din capete cu exteriorul, prin intermediul unor deschideri efectuate in peretele
celulei. in acest caz, sulfitarea se face prin arderea sulfului solid in aceleai concentraii ca i mai
sus, norma de consum fiind de aproximativ 14 g/m3 aer (la o concentraie de 1% S02) i 3,5 g/m3
aer pentru o concentraie de 0,25% S02.
Controlul pstrrii se face zilnic, pierderile lunare fiind de 5-6%.

22