PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE SI HORTICOLE PE SPECII 8.

TEHNOLOGIA DE PASTRARE A LEGUMELOR FRUCTE SI VERDETURI DESTINATE CONSUMULUI IN STARE PROASPATA Pastrarea tomatelor in stare roas ata Fluxul general de valorificare a tomatelor in stare proaspata cuprinde urmatoarele operatii: recoltare, presortare, transport concomitent cu preracirea, conditionare, ambalare, lotizare, pastrare temporara, livrare. Tomatele se pastreaza temporar in depozite frigorifice cu atmosfera normala si depozite cu atmosfera controlata. Trecerea tomatelor prin diferite subfaze de maturitate in timpul depozitarii lor, impune si schimbarea nivelului de temperatura. La scoaterea de la pastrare, in situatiile in care maturarea tomatelor este incompleta, aceasta poate fi grabita prin utilizarea unor tratamente cu etilena in concentratii de 1: 1000- 000 la o temperatura de !00" si u.r. # $. Tomatele se livreaza in trei clase de calitate: extra, calitatea % si calitatea a %% a. Tomatele de calitate extra si cal. % se livreaza dupa urmatoarea scara de calibrare: &0-&' mm( '-)' mm( si ''#' mm. Tomatele din categoria &0-&' mm se admit la calitatea extra numai pana la *1 iulie. La tomatele de calitatea a %% a necalibrate, diametrul trebuie sa fie de minimum &0 mm. Te!nolo"ia astrarii atla"elelor #inete +rincipiile valorificarii in stare proaspata sunt asemanatoare cu cele de la tomate, cu unele particularitati ce vor fi prezentate in cele ce urmeaza. ,ecoltarea se face cu putin inainte de a-ungerea la maturitatea fiziologica. +atlagelele vinete nu si continua maturarea dupa recoltare. "onditionarea se face manual, semimecanizat si mecanizat .instalatii /0123. 4epozitarea si pastrarea temporara se face in depozite frigorifice cu atmosfera normala si depozite cu atmosfera controlata. 4epozitarea se face paletizat, pe loturi. "onditiile de pastrare sunt: temperatura '-100 "( u.r. 50-5 $. 4urata de pastrare este de ' zile. Te!nolo"ia astrarii ar$ei%l%i 2rdeii grasi, lungi si gogosari sunt utilizati in alimentatia omului, atat in stare proaspata cat si divers preparati. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a ardeilor este asemanatoare celei de la tomate, cu urmatoarele particularitati: ,ecoltarea se face manual, de preferat prin taierea pedunculului fructelor. 2rdeiul destinat industrializarii sub forma de boia se recolteaza mecanizat. 4epozitarea si pastrarea temporara se face in depozite frigorifice. 4epozitarea se face paletizat, pe loturi, iar durata pastrarii este de 1&1 zile la temperatura de #-100 " .inainte de maturare3 si 1-!0 " la maturitatea deplina( u.r. 5 $. %n unele situatii se poate efectua operatia de umezire a ardeilor dar numai la temperaturi de -' 0 ". Transportul de durata .livrarea3 se face concomitent cu preracirea la '-100 ", u.r. 5 $ si ventilatie lenta.

Te!nolo"ia astrarii &astra#etilor "astravetii se valorifica in stare proaspata dupa o schema tehnologica similara tomatelor, cu urmatoarele particularitati: ,ecoltarea se face cand fructele a-ung la maturitatea de consum, fiind apreciata dupa greutatea medie sau lungime, in functie de soi. 0peratia se executa manual, prin taiere cu a-utorul unui cutit bine ascutit, lasandu-i o codita de !-* cm. "onditionarea consta in presortare, calibrare .instalatii /0123, dupa care, castravetii de sera se pot preambala in folie contractila de tip criovac .mecanizat cu a-utorul instalatiei de preambalat castraveti in folie contractila3. 2mbalarea se face diferentiat in functie de soi in ladite de lemn 6T26-1!&' tip %% sau in cutii de carton .pentru castravetii preambalati3. Laditele de lemn se captusesc cu hartie pergamentata si uneori, pentru prote-area fructelor cu carton gofrat. La partea superioara, ambala-ele se imbraca cu copertine ce prezinta o fereastra, care sa permita schimbul de gaze. 4epozitarea si pastrarea temporara se face rareori in unitati specializate, in ambala-e, paletizate la temperatura de )-100 "( u.r. #0-50$. 2tmosfera controlata intarzie aparitia fenomenului de ingalbenire la valorile de $ "0! si $ 0!. Livrarea se face pe loturi iar transportul de durata se face in conditii de preracire la temperatura de '-100 " si u.r. 5 $. Te!nolo"ia astrarii 'asolei astai 6chema de valorificare a fasolei pastai respecta fluxul tehnologic general de valorificare a legumelor fructe, cu urmatoarele particularitati: ,ecoltarea incepe atunci cand inceteaza cresterea pastaii, respectiv cu inceputul formarii boabelor. 0peratia se efectueaza manual semimecanizat, cu combine de recoltat pastai ./F,73. "onditionarea se efectueaza o data cu recoltarea. "onditiile de pastrare sunt: temperatura &-' 0 " pentru soiurile obisnuite si '-100 " pentru soiurile mai putin rezistente la frig. ,eglarea temperaturii se face de obicei prin hidroracire. 8miditatea relativa trebuie sa fie cuprinsa intre 505) $. "oncentratiile de !-* $ 0! si -10$ "0! la temperatura de '0 " prelungesc durata de pastrare pana la 10 zile. Livrarea fasolei se face in ambala-e de lemn tip + sau preambalata. Te!nolo"ia astrarii ma(arei 6pecificul tehnologiei de valorificare a mazarei este prezentat in cele ce urmeaza. ,ecoltarea se face la momentul optim, cand pastaile au a-uns la lungimea specifica, iar boabele au marimea unui bob de grau. +entru boabe consumate ca atare se recolteaza mai tarziu cand bobul este bine format dar turgescent. ,ecoltarea pastailor se face manual, iar a boabelor manual sau mecanizat ./,/!,!3. "onditionarea pentru boabe se face concomitent cu recoltarea. 4epozitarea si pastrarea temporara se face numai la pastai in unitati specializate, la temperatura de 0 0 " si u.r. 5 $. Transportul boabelor se face in cisterne cu apa rece, pe distante nu mai mari de 10 9m. +entru pastai, transportul se face cu preracire .gheata sub forma de pasta numita si gheata lichida3. +entru durate de timp care depasesc cateva ore, livrarea se face numai in conditii de refigerare. Te!nolo"ia astrarii salatei

Fluxul tehnologic de valorificare este asemanator celorlalte, cu urmatoarele particularitati: ,ecoltarea se face esalonat, la momentul optim, care corespunde maximului de greutate la salata capatani, etiolarea frunzelor la marule. 0peratia se executa manual, prin taiere cu a-utorul unui cutit special, sub punctul de insertie al celei mai de -os frunze. 4e asemenea, se mai poate recolta si mecanizat, cu a-utorul combinei de recoltat salata. "onditionarea se executa de obicei in camp, dupa care ambala-ele sunt transportate direct la unitatea de desfacere. Transportul se face in conditii de refrigerare, de unde necesitatea operatiei de preracire. %n cazul recoltarii mecanizate, salata se transporta in vrac pana la centrele de conditionare. 6alata se poate preambala in pungi perforate din material plastic, care ulterior se introduc in cutii de carton perforat sau in lazile pentru salata .6T26 &)!&:'1, tip 73. 4epozitarea se face paletizat. 6alata este incompatibila cu emisarii de etilena. +astrarea temporara se face numai in unitati specializate, la temperatura de 10 " si u.r. 5 -5)$. 4urata de pastrare este in mod obisnuit de doua saptamani, dar poate fi prelungita pana la o luna. Livrarea se face pe loturi. Te!nolo"ia astrarii s ana&%l%i 7alorificarea spanacului este similara celei a salatei, cu urmatoarele specificari: ,ecoltarea se face mecanizat, prin cosire, atunci cand rozeta are -) frunze de cel putin 10 cm lungime. "onditionarea se executa concomitent cu recoltarea. +astrarea temporara se face in aceleasi conditii ca si la salata. Transportul se face in conditii de refrigerare la 0 0 " si u.r. 50-5)$. "omercializarea se face la greutate sau preambalat in pungi perforate de material plastic. La temperatura de 1#0 " spanacul devine nevandabil in doua zile. ). TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR *UL*OASE 4in aceasta grupa fac parte: ceapa, usturoiul, prazul, care se consuma tot timpul anului in stare proaspata sau prelucrata. Te!nolo"ia $e astrare a +%l+ilor $e &ea a 1ulbii de ceapa se grupeaza in doua clase de calitate, in functie de marime si anume:calitatea % bulbii cu diametrul mai mare de & cm, pentru ceapa de arpagic si ceaclama( calitatea a %% a - bulbii cu diametrul mai mic de & cm pentru ceapa de arpagic si ceaclama. La ceapa de apa, limita de marime dintre calitatea % si a %% a este de ) cm diametru. La pastrare se introduc numai bulbii de ceapa de calitatea %, cu forma si culoarea caracteristice soiului, fara defecte, sanatosi din punct de vedere sanitar si o umiditate exterioara de maximum 1,'$. Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, conditionarea, transportul, pastrarea, scoaterea de la pastrare, sortarea si valorificarea. Recoltarea se face cand incepe caderea rozetei de frunze si dehidratarea tulpinii false. 6e executa pe suprafete mici manual iar, pe suprafete mari mecanizat ./, ! b1&f " 1,!3 sau semimecanizat, cu a-utorul dislocatorului de radacinoase .4L,-&3. 4upa recoltare, ceapa este asezata in benzi, de grosimea unui rand de bulbi, cu radacinile indepartate de sol si se lasa timp de

-) zile la soare, pentru a se usca. Transportul se face in vrac, lazi paleta sau lazi din lemn de tip + si 4 si in saci. Conditionarea cepei se face inante de a fi introdusa la pastrare, fie la locul de productie, fie la depozit. +rima conditionare se executa la producator, manual, numai dupa ce frunzele sunt complet uscate si cuprinde urmatoarele operatii complexe de fasonare, sortare, etc. 2cestea constau in inlaturarea tunicilor de protectie desprinse sau slab aderente, taierea tulpinilor false la & cm distanta de colet, eliminarea bulbilor cu defecte clare, atacati de boli si daunatori, cu vatamari mecanice, incoltiti, etc. La depozit, conditionarea urmareste: retinerea pentru pastrare a loturilor de ceapa omogene, diri-area loturilor de ceapa inapta pastrarii pentru o valorificare imediata, ambalarea cepei destinate pastrarii potrivit tehnologiei depozitului. 1ulbii de ceapa se pastreaza in depozite specializate, cu ventilatie mecanica, depozite frigorifice si in spatii cu aerisire naturala. Pastrarea +%l+ilor $e &ea a in $e o(ite &% #entilatie me&ani(ata %n aceste tipuri de depozite, ceapa se pastreaza in vrac cu grosimea de * - *, m. La pastrarea cepei in depozite cu ventilatie mecanica se deosebesc mai multe perioade de ventilatie: Perioada de zvantare - uscare dureaza #-10 zile, timp in care se ventileaza 1#-!0 de ore din !&, cu aer uscat din exterior, care are o temperatura de !0-*00 " si u.r. )0-'0$. Perioada de racire dureaza din momentul umplerii celulei pana in momentul cand in vracul de ceapa s-a realizat temperatura de pastrare. 6e ventileaza noaptea, #-1! ore din !&. ;u se va ventila cu aer din exterior in zilele cetoase, cu ploaie sau burnita. 2ceasta perioada dureaza din august pana la sfarsitul lunii noiembrie. Perioada de pastrare propriu-zisa, dureaza *-) luni, timp in care temperatura de pastrare trebuie sa fie mentinuta la -! < = !0 " si u.r. ' $. %n zilele friguroase se va face recircularea aerului. Pastrarea +%l+ilor $e &ea a in $e o(ite 'ri"ori'i&e &% atmos'era normala %n functie de caracteristicile acestor depozite, ceapa se depoziteaza in vrac .depozite cu ventilatie prin pardoseala3 sau in ambala-e: lazi paleta sau lazi din lemn de tip + si 4 sau in saci stivuiti pe palete cu montanti .depozite cu ventilatie pe la partea superioara a celulei3. +e durata pastrarii se disting * faze tehnologice de ventilatie si anume: Zvantare-uscare. %n aceasta faza, bulbii de ceapa sunt supusi procesului de uscare pentru eliminarea excesului de umiditate. 4ureaza #-10 zile, timp in care ventilatoarele functioneaza 1#!0 de ore din !&. 7entilarea se face cu aer la temperatura de !0-*00 " si u.r. )0$. Racirea bulbilor, se face cu aer racit la temperatura de -1, <0 0 " si u.r. ) $, cu un regim de ventilatie de 1) ore din !&. Pastrarea bulbilor, dureaza -) luni timp in care se asigura conditiile de pastrare: temperatura -!< =!0 " si u.r. ' $. 7entilatoarele functioneaza numai &-) ore din !&.

Pastrarea +%l+ilor $e &ea a in s atii &% #entilatie nat%rala %n aceste spatii, ceapa se pastreaza in cantitati mici, ambalata in lazi de tip +. 2cestea se stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de !, -*,0 m. 4e la pereti pana la marginea stivelor se lasa un spatiu liber de circa !0 cm, pentru o buna ventilare. 4urata de pastrare este mai scurta, de maximum *-& luni. Con$%&erea ro&es%l%i $e astrare a +%l+ilor $e &ea a %ngri-irile in timpul pastrarii bulbilor de ceapa sunt: Urmarirea evolutiei factorilor de mediu se face de trei ori pe zi de catre frigotehnisti. "orectarea temperaturii si umiditatii se face prin punerea in functiune a ventilatoarelor sau a instalatiei de racire. Verificarea starii de pastrare se face prin sonda-e saptamanale la adancimea de 0, 0 m din diferite puncte ale celulei. +robele ridicate se trimit la laboratoarele autorizate pentru analiza. Combaterea bolilor aparute in timpul pastrarii bulbilor de ceapa se face prin tratamente cu Fumispore in doza de *g:m* spatiu de pastrare si Fumizol 1 g:m*, produse care au efect fungicid. Tratamentul se aplica o data la doua luni si lunar in cazul unui atac puternic. 2plicarea tratamentului se face cu aparatul 7olcan. 2cesta se compune dintr-un recipient in care se introduce cantitatea de substanta necesara si o rezistenta electrica ce furnizeaza o temperatura de 1#00 ". 2paratul se aseaza in celula deasupra produselor pe un material izolator, se etanseizeaza celula si se conecteaza la reteaua electrica. 4upa ce are loc trecerea intregii cantitati de pulbere in fum, aparatul se decupleaza de la retea si se pornesc ventilatoarele in regim de recirculare a aerului timp de o ora, dupa care acestea se vor opri !& de ore pentru ca particulele de fum sa se depuna pe suprafata bulbilor. 6e aeriseste puternic celula, dupa care se revine la regimul normal de pastrare. Pastrarea si &on$itionarea +%l+ilor $e %st%roi 8sturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o planta bienala. Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare este asemanator cu cel al cepei cu unele particularitati. Recoltarea se face manual prin smulgere cand 1:* - > din frunze s-au ingalbenit si tulpinile false au inceput sa se aplece. 4upa recoltare bulbii se intind in strat subtire pe sol si se lasa la soare *zile pentru zvantare. La locul de productie usturoiul se conditioneaza prin scurtarea tulpinilor false la *- cm deasupra bulbilor, se elimina pamantul aderent si se fasoneaza radacinile. Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip 4 si +. 8sturoiul se pastreaza in depozite frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala. Pastrarea usturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene de cea mai buna calitate. 4epozitarea se face in lazi de tip + paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza pe palete cu montanti. "onditiile optime de pastrare sunt: temperatura -! < -* 0 "( u.r. ' -# $. +entru scoaterea

de la pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire progresiva in camere speciale in care s-a facut presortarea. %n spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip +. 2cestea se stivuiesc dupa sistemul lax pana la inaltimea de !, m. +entru o buna circulatie a aerului, intre peretii spatiului de pastrare si marginile stivelor se lasa un spatiu liber de aproximativ &0 cm. Pastrarea si &on$itionarea ar a"i&%l%i "ultura cepei, folosind ca material de inmultire arpagicul, ocupa circa # $ din suprafata cultivata cu ceapa, de unde necesitatea cunoasterii cerintelor de pastrare a arpagicului. Fluxul tehnolo ic de pastrare a arpagicului cuprinde urmatoarele verigi importante: recoltarea, preconditionarea, transportul, conditionarea, pastrarea, scoaterea de la pastrare. Recoltarea arpagicului se face dupa aceleasi principii ca la ceapa. !mbalarea se face in saci cu capacitatea de !0 9g. Conditionarea se executa pe cale mecanica inainte de introducerea la pastrare. 2rpagicul se pastreaza in depozite cu ventilatie mecanizata, cu refularea aerului prin pardoseala. %n vederea depozitarii, arpagicul se ambaleaza in lazi de lemn tipul %7, iar depozitarea se face paletizat pe palete cu montanti. +aletele cu lazi se stivuiesc compact in stive bloc pe * nivele pana la inaltimea de &,! m. Conditiile de pastrare" Temperatura optima de pastrare este de - 1, < 0 0 "( u. r. ) -'0$. 2rpagicul necesita o buna ventilatie. 4urata de pastrare este de )-' luni .august-martie3. La scoaterea de la pastrare, in vederea livrarii arpagicul se conditioneaza si se ambaleaza in saci de !0 9g pe soiuri si calibre: calitatea % '-1& mm( calitatea a %% a 1&-!0 mm( calitatea a %%% a !0-! mm. Pastrarea si &on$itionarea ra(%l%i +razul se valorifica in doua clase de calitate: calitatea % si a %% a. La pastrare se introduce numai praz de calitatea %, cu o lungime minima de !00 mm si diametru minim de ! mm. +artea alba trebuie sa fie de minimum 1:* din tulpina falsa. Fluxul tehnolo ic respecta operatiile fluxului general de valorificare in stare proaspata a legumelor cu urmatoarele particularitati: Recoltarea se face manual cu a-utorul cazmalelor sau furcilor de scos radacinoase. /omentul de recoltare este toamna tarziu pana la inceputul lunii noiembrie. Conditionarea se face inainte de pastrare si consta in sortarea dupa calitate, fasonarea prin scurtarea frunzelor la 1-* din lungime si a radacinilor dupa o prealabila scuturare de pamant. Transportul se executa in ambala-e de tip +. Pastrarea prazului se face in santuri si in unele cazuri in depozite frigorifice.

4upa pregatirea santurilor, prazul se aseaza in randuri fir cu fir, la 1-! cm distanta unul de altul, pe latimea acestora, in pozitie inclinata. 4upa ce se aseaza primul rand, acesta se acopera cu pamant, la baza frunzelor verzi dupa care se aseaza cel de-al doilea rand, acoperindu-se si acesta. 6e continua astfel pana la capatul santului. +entru a se usura scoaterea prazului de la pastrare, de obicei peste baza tulpinilor se pune un strat de nisip cu grosimea de 10-1 cm si apoi se completeaza cu pamant pana la nivelul solului. 4easupra santului se aseaza un strat protector de paie sau coceni cu grosimea de ! -*0 cm. %n unele situatii se poate intrebuinta, pentru prote-area santului si folie de polietilena. +razul se mai poate depozita in santuri si in snopi care se stratifica vertical in santuri si se prote-eaza cu paie sau coceni. 4urata de pastrare a prazului in santuri este de -) luni. 4upa scoaterea de la pastrare, prazul se conditioneaza prin indepartarea a 1-! frunze, scurtarea frunzelor verzi si retezarea radacinilor la 0, 0 cm. %n unele situatii, prazul poate fi pastrat temporar, in cantitati mici in depozite frigorifice. +rin pastrarea in astfel de depozite se inregistreaza pierderi cantitative mari ce pot a-unge la *0$. %n aceste depozite, prazul se pastreaza in ambala-e de lemn de tip + pe o perioada de maximum 1-1, luni. #ivrarea se face in snopi sau legaturi desfacute, forma sub care se si comercializeaza. ,-. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR RADACINOASE 2ceasta grupa cuprinde un numar relativ mare de specii: morcovul, patrun-elul, pastarnacul, telina, sfecla rosie, ridichile, scortonera si barba caprei. Fluxul tehnolo ic de pastrare a radacinoaselor cuprinde operatiile fluxului tehnologic general de valorificare in stare proaspata si anume: recoltare, transport, conditionare, pastrare de lunga durata, conditionarea si ambalarea in vederea valorificarii. Recoltarea se face atunci cand radacinile au peridermul complet format fara inceput de lemnificare si au a-uns la marimea si forma caracteristica soiului. ,ecoltarea se face mecanizat sau manual intr-o singura repriza. ,ecoltarea mecanizata se face cu dislocatorul de radacinoase .4L,-&3 dupa care radacinile se scot manual din sol sau cu combina de recoltat radacinoase .",,-13. Conditionarea dupa recoltare consta in sortare calitativa si fasonarea radacinilor .decoletare3 prin taierea frunzelor la 1-! cm deasupra coletului. 4upa conditionare, radacinoasele sunt introduse in ambala-e de trasnport si depozitare si se transporta la locul de pastrare. %n cazul in care nu se depoziteaza imediat, pentru a evita pierderile de apa produsul se acopera cu frunzele rezultate de la decoletare. Transportul se executa numai cu mi-loace de transport acoperite. 4atorita particularitatilor anatomice mentionate, care afecteaza capacitatea de pastrare, radacinoasele se impart in doua grupe: radacinoase perisabile .morcov, patrun-el, pastarnac, telina3 si radacinoase cu rezistenta buna la pastrare .sfecla rosie si ridichile3. Pastrarea si &on$itionarea ra$a&inoaselor %sor erisa+ile . Pastrarea radacinoaselor in depozite frigorifice %n aceste depozite, radacinoasele se depoziteaza in ambala-e de tip + sau lazi paleta.

4epozitarea trebuie facuta in maximum doua zile dupa recoltare. %nainte de depozitare radacinile n% se s ala, ele introducandu-se in ambala-e asa cum au rezultat de la conditionare. 4epozitarea radacinoaselor se face cu respectarea principiilor mentionate la depozitarea produselor in ambala-e. +entru asigurarea unei bune circulatii a aerului, intre peretii celulei si marginile stivelor de ambala-e se lasa spatii de !0 cm. 6e mai pot utiliza ca ambala-e si lazile de lemn de tip 4 si din plastic. Temperatura optima de pastrare este de 0 < = 1 0 "( u.r. este de 50-5 $. Lumina trebuie sa lipseasca. 4urata de pastrare este de -) luni. 6istarea procesului de pastrare are loc cand produsele incep sa-si piarda aspectul de proaspat. Pastrarea radacinoaselor in santuri %n acestea, radacinoasele se pastreaza prin stratificare si nestratificare. +astrarea in santuri prin stratificare se face folosind un amestec de #0$ pamant si !0$ nisip sau numai nisip. ,adacinile se introduc in sant in pozitie orizontala sau verticala pe un singur rand cat mai ordonat. 6traturile de radacini alterneaza cu straturile de amestec de pamant cu grosimea de circa cm. 2mestecul de pamant sau nisip pentru stratificare trebuie sa fie umed iar produsele trebuie sa fie bine acoperite cu acesta. La nivelul solului santurile se acopera cu paie si apoi cu straturi succesive de pamant, pe masura ce timpul se raceste. +astrarea radacinoaselor in santuri prin nestratificare este similara cu metoda de mai sus cu deosebirea ca, in santuri se instaleaza sistemul de ventilatie naturala. Pastrarea radacinoaselor in brazda +astrarea radacinoaselor in brazda se aplica la morcov, patrun-el si telina, in regiunile cu ierni blande si cu zapada abundenta. +e terenul pregatit, in prealabil .ca la silozuri3 se deschid pe masura insilozarii brazde cu lungimea de 1 metri si latimea de 1, -! m. +e suprafata acestora se deschid cu sapa, rigole in care radacinile se aseaza in pozitie verticala cu coletul la -# cm sub nivelul solului. 4upa asezarea radacinilor, acestea se acopera cu un strat de pamant obtinut prin deschiderea unei noi rigole. 6e continua astfel pana cand se completeaza intreaga suprafata a brazdei. %ntre doua brazde se lasa o distanta de 1 m iar, intre randurile de brazde o alee de &- m. "and temperatura mediului incepe sa scada, brazdele se acopera cu un strat de paie de 1 cm. 2cesta se indeparteaza cand temperatura din timpul noptii a-unge la valoarea de =&0". Pastrarea si &on$itionarea ra$a&inoaselor &% +%na re(istenta la astrare 2ceasta grupa de radacinoase din care fac parte ridichile de iarna si sfecla rosie se pastreaza in silozuri cu sistem de ventilatie si depozit frigorific. 6fecla rosie se introduce in siloz cu coletul spre exterior, formand astfel un fel de pereti netezi in interiorul carora, radacinile se depoziteaza in vrac. S&oaterea $e la astrare a ra$a&inoaselor +entru valorificare, radacinoasele se scot de la pastrare si se conditioneaza. %n cazul radacinilor pastrate in depozite frigorifice, acestea trebuiesc aduse la temperatura existenta in hala de conditionare, pentru evitarea aparitiei condensului. 2ceasta preincalzire se face prin depozitarea temporara a ambala-elor cu produs, pe culoarul tehnologic sau in celulele libere.

%n ceea ce priveste conditionarea, radacinile se spala-operatie obligatorie care se poate executa mecanic cu masinile de spalat radacinoase /6,-1 si /6,-* si cu masina de spalat cu ventilator. 4upa spalare, radacinile se sorteaza si se ambaleaza in lazi de tip +, 4, din plastic model %%% si %7 sau se pot preambala in pungi de polietilena sau saculeti din fibra textila de diferite capacitati .0,! 0 - 0, 009g3. ,,. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A TU*ERCULILOR DE CARTOF "artofii sunt considerati plante legumicole, datorita specificului tehnologiilor de cultura si a modului de valorificare. Conditii de calitate" La pastrare se introduc numai tuberculi care apartin soiurilor tarzii. "artofii de toamna pentru consum alimentar se valorifica in * clase de calitate: calitatea %, a %% a, si a %%% a. Tuberculii din calitatile %% si a %% a trebuie sa fie sanatosi cu pielita suberificata, curati, turgescenti, zvantati, fara lovituri mecanice, neincoltiti, neinverziti, neatacati de boli si daunatori. 4e obicei se pastreaza tuberculi mi-locii ca marime .#0-1!0 g3 Fl%.%l te!nolo"i& cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, presortarea la locul de productie, transportul, receptia cantitativa si calitativa, presortarea, tratarea cu inhibitori de incoltire, depozitarea, pastrarea, conditionarea in vederea valorificarii, preambalarea si valorificarea. Recoltarea, se face la momentul optim cand tuberculii au a-uns la maturitatea deplina, au peridermul complet format, ! : * din vre-i s-au uscat iar, restul s-au ingalbenit. +rin taiere tuberculii trebuie sa aiba aspect zvantat iar, stolonul trebuie sa fie lipsit de turgescenta. %nainte de recoltare se pot face tratamente chimice pentru distrugerea vre-ilor, folosind preparatul ,?@L0;?, in cantitate de !-* l:ha sau pe cale mecanica cu masina de tocat vre-i /T7 - &. +rin aceasta lucrare se grabeste maturarea tuberculilor. Tuberculii se pot recolta, cand vremea este frumoasa, iar temperaturile sunt mai mari de ' 0 ". ,ecoltarea se face mecanizat cu combina ","1!, semimecanizat cu masinile de scos cartofi ?-)&5 si /,,-1 si manual. ,ecoltarea poate fi organizata in flux continuu de recoltare-transport-depozitare. Presortarea permite inlaturarea resturilor vegetale si a pamantului aderent, precum si a tuberculilor depreciati. +resortarea se executa manual, semimecanizat sau mecanizat, la locul de productie sau la un punct intermediar de presortare .%6%"-*03. Transportul se realizeaza in functie de distanta cu mi-loace auto si pe calea ferata. "artofii pot fi transportati in vrac, lazi-paleta sau saci. 4escarcarea cartofilor se face direct in depozite in buncare cu capacitatea de - *0 t. +entru vagoanele de cale ferata exista instalatii construite special sub calea ferata, cu preluarea intregii cantitati si distribuire mecanizata selectiva .6tanescu 2. si colab.,155 3. Presortarea la locul de depozitare se face in scopul indepartarii tuberculilor vatamati in timpul transportului. Totodata se poate face si operatia de calibrare. 4imensiunile optime ale tuberculilor in vederea pastrarii sunt de 0-#0 mm diametru.

Tratarea cu inhibitori de incoltire se -ustifica doar pentru anumite soiuri care germineaza mai usor in depozite, sau in vederea asigurarii unei perioade maxime de pastrare, in conditii in care temperatura de pastrare este oscilanta favorizand aparitia coltilor. 6e utilizeaza inhibitori autorizati pe plan european care impiedica cresterea ochilor cum ar fi: A?%/ 6T0+ pulbere care se administreaza prin pudrare, 1 9g:t( L8B2;, 2;T%6+,08T, 60L?;%4., etc. +entru efectuarea tratamentelor se folosesc generatoare care pulverizeaza substantele respective in circuitul de ventilare, dupa care se opreste ventilatia timp de &# de ore. 2ceste tratamente nu se aplica tuberculilor pastrati ca material saditor. Tuberculii de cartof se pastreaza in depozite specializate cu ventilatie mecanica, depozite frigorifice si in santuri si silozuri. Pastrarea &arto'%l%i in $e o(ite &% #entilatie me&ani&a %n aceste depozite, tuberculii se pastreaza in vrac cu inaltimea de & m. %n timpul pastrarii cartofilor, ventilatia trebuie diri-ata in asa fel incat sa se respecte pastrare in care aceasta este diferita ca durata. 2ceste perioade sunt: perioade de

perioada de zvantare, incepe imediat dupa inchiderea celulei, ventilatia avand rolul de a usca tuberculii care au fost umezi la introducerea in celula. 4ureaza * - zile, in care se ventileaza continuu cu aer din afara la temperatura de 1 - !0 0 " si o umiditate relativa de ' - # $. %n cazul cand aerul exterior este umed se face ventilatie in circuit inchis. +erioada de vindecare a ranilor, dureaza aproximativ 10 - 1 zile. 6e face pentru a asigura conditii optime pentru vindecarea ranilor prin formarea peridermului de rana si suberificarea co-ii. 6e utilizeaza aer la temperatura de 1 - !00 " si o umiditate relativa de # $. ;oaptea, se recomanda ventilarea cu amestec de aer din interior si exterior. +erioada de racire consta in scaderea temperaturii tuberculilor pana la valoarea temperaturii de pastrare. 4urata acestei perioade este de *0 -)0 de zile, iar timpul zilnic de ventilatie este de # - 1! ore din !& in mai multe reprize. 4urata acestei perioade este variabila in functie de conditiile climatice din mediul exterior. +erioada de pastrare propriu-zisa cu durata intre * si ) luni urmareste mentinerea regimului de pastrare la valorile optime si pe cat posibil constante. 7entilatia se face cu aer racit a carui temperatura trebuie sa fie mai scazuta cu 1 - ! 0 " decat cea a tuberculilor. Temperatura optima de pastrare este de * - 0". +erioada de preincalzire se face inainte cu doua saptamani de scoaterea tuberculilor din celule, timp in care se ridica temperatura acestora la nivelul de ' - 100".

6coaterea cartofilor din celule se face mecanizat cu a-utorul benzilor rulante, acestia fiind condusi in sala de conditionare, unde se face sortarea, calibrarea si ambalarea lor. "alibrarea se face mecanizat cu diferite tipuri de masini ./6", A6+, ,A6 -10, Cabelman3. Pastrarea t%+er&%lilor in $e o(ite 'ri"ori'i&e "onform acestei tehnologii tuberculii de cartofi se depoziteaza in ambala-e cum ar fi lazile paleta, lazile de tip + paletizate si pentru intervale scurte de timp saci de plasa sau de iuta. Lazile paleta se stivuiesc pe )-# nivele, spatiile dintre palete fiind orientate paralel cu directia de refulare a aerului

racit. Lazile de tip + se paletizeaza in sistem tesut, orizontal x & randuri. 6aci se aseaza pe palete cu montanti dupa sistemul tesut sau intrepatruns. +astrarea in vrac se poate face numai in celulele frigorifice cu ventilatie prin pardoseala, grosimea vracului fiind de & - , m. 8mplerea celulelor se face in timp cat mai scurt respectandu-se distantele caracteristice sistemului de stivuire. 7entilatia in depozit trebuie sa respecte perioadele de pastrare .zvantarea, cicatrizarea ranilor si preracirea3. +astrarea dureaza ' - # luni, temperatura de pastrare fiind de * - 0" la o umiditate relativa de #0 - # $. Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto' in sant%ri si silo(%ri %n santuri cartofii se pastreaza in vrac, umplerea acestora facandu-se prin rasturnare folosind cosuri din nuiele sau lazi din lemn. "oncomitent cu umplerea santurilor se pun cosurile de aerisire si tuburile in care se gasesc termometrele. 6ilozurile de cartofi se realizeaza prin asezarea cartofilor fie pe suprafata delimitata anterior, fie in sapatura facuta in sol. 0data cu realizarea silozului se instaleaza si sistemul de ventilatie. 4upa umplere santurile si silozurile se tin descoperite !-* zile timp in care tuberculii se zvanta, dupa care incepe acoperirea acestora cu straturi succesive pe masura ce scade temperatura aerului. 2coperirea definitiva se face cand timpul s-a racit, temperatura aerului avand valori de ! - * 0 ". 4upa terminarea acoperirii la fiecare sant sau siloz se fac canale de evacuare a apei, distantate la ! -*0 cm. Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto'i $estinati in$%striali(arii Tuberculii de cartof pentru prelucrare industriala apartin unor soiuri care corespund calitativ acestor intrebuintari cum ar fi: "ati, "olina, /uncel, /uresan, ;icola, 4esirDe, ?ba, etc. %n timpul depozitarii, problema principala este evitarea acumularii glucidelor hidrosolubile la temperaturi coborate .1eceanu 4,.!0003. "artofii pentru industrializare se pastreaza in celule de capacitate mare, iar pastrarea se face in vrac. Temperatura de pastrare este de !-)0" si u.r. # -50$. 0rdinea de prelucrare se stabileste in functie de starea de pastrare, avand prioritate tuberculii cu capacitate de pastrare mai mica. Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto' 'olositi &a material sa$itor %n acest caz depozitarea se poate face diferentiat, asigurand cele mai bune conditii de pastrare loturilor cu valoare biologica ridicata si soiurilor care sunt mai sensibile. %n acest caz este obligatorie pastrarea paletizata in celule frigorifice la temperaturi de ! - * 0 " si u.r. # -5 $. 4urata de pastrare este de #-5 luni in functie de necesitati. %n zonele de productie traditionale tuberculii se pot pastra in depozite specializate, cu ventilatie mecanica. 4epozitarea se face in vrac cu inaltimea de *m. +erioadele pastrarii sunt similare tuberculilor de consum. 6coaterea de la pastrare trebuie declansata cu *0 de zile inaintea plantarii, in vederea conditionarii finale. Tuberculii sunt calibrati pe ! categorii si se ambaleaza in saci de iuta.

,/. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR DIN GRUPA VER0EI 4in aceasta grupa fac parte varza alba, varza rosie, conopida si gulia. %mportanta lor alimentara rezulta din diferitele moduri de folosire in alimentatie. 6e pot consuma ca atare sau divers prelucrate prin murare, congelare, deshidratare sau acidifiere artificiala. Te!nolo"ia $e astrare si &on$itionare a #er(ei &a atani 4in aceasta grupa, fac parte varza alba, varza rosie si varza de 1ruxelles. Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata cuprinde urmatoarele aspecte: Recoltarea ,ecoltarea se face manual, prin mai multe treceri la soiurile timpurii si prin 1-! trecerii la cele de toamna. "apatanile bine formate, se taie neted cu cotor de 1 cm de la cocean, cu 1-! frunze de protectie si se pun in ambala-e de lemn de tip + sau lazi paleta. +entru culturi uniforme si omogene, pe suprafete mari se poate practica si recoltarea mecanizata sau semimecanizata, caz in care productia se livreaza pentru industrializare sau consum imediat. $anipularea si transportul se fac in ambala-ele de recoltare, care pot servi si pentru depozitare, iar productia pentru consum imediat si industrializare se poate transporta si in saci sau vrac. +e distante mici si medii se utilizeaza pentru transport mi-loace auto cu prelata iar pentru transport pe distante mari se recomanda transport in vrac pe cale ferata Conditionarea verzei cu prinde: presortarea, sortarea si calibrarea. +resortarea se efectueaza concomitent cu recoltarea esalonata. 6e aleg capatanile intregi, cu aspect proaspat, necrapate, curate zvantate cu cotorul sanatos si frunzele de protectie bine prinse. "onditionarea din toamna poate fi definitiva la varza pentru consum imediat. +entru pastrare se executa manual sau semimecanizat sortarea si calibrarea. 6e realizeaza astfel curatarea de frunzele ranite si gruparea capatanilor pe clase de calitate. La calitatea % se accepta usoare defecte sau vatamari care nu provoaca deprecieri, iar greutatea minima pentru varza alba este de 0, -0,) 9g la soiurile timpurii, 1 9g:bucata la soiurile de vara si ! 9g: bucata la soiurile de toamna. +entru varza rosie, soiurile timpurii vor avea cel putin 0,) 9g:buc., iar cele tarzii 1 9g:buc. 7arza de 1ruxelles se poate conditiona prin curatare, fara cotor, cu verzisoare de minimum 10 mm diametru, sau se lasa necuratata, cu cotorul taiat neted, daca verzisoarele au peste !0 mm diametru .1eceanu 4., !0003. Pastrarea verzei de capatana se face in spatii frigorifice, spatii ventilate mecanic, spatii improvizate si silozuri de suprafata. +astrarea moderna se efectueaza in depozite frigorifice, care limiteaza pierderile si deprecierile, asigurand mentinerea calitatii timp de & luni. 8mplerea celulelor se face in maximum 1-! zile, capacitatea optima a celulelor de pastrare fiind de ! 0 t, cu loturi cat mai omogene. 2mbala-ele de pastrare sunt lazi de tip + sau lazi paleta stivuite pe inaltimea de ) m, astfel incat sa permita o buna circulatie a aerului. "onditiile de pastrare sunt: temperatura -1 < 00 " si u.r. # -50$. %n vestul ?uropei temperatura de pastrare este aceeasi dar umiditatea relativa a-unge la 5 $ prelungindu-se durata de pastrare pana la luni. +astrarea in atmosfera controlata cu !-*$ 0! si *- $ "0! la -1 < o0" si u.r. 5 $ face posibila pastrarea pana la ) luni.

+astrarea in spatii cu ventilatie naturala se face in magazii, soproane sau unele constructii de zidarie. %n aceste spatii varza, se pastreaza in ambala-e de lemn de tip +, stivuite in cruce pe )-# nivele, pana la inaltimea de 0,# m de la tavan. 6tivele de lazi vor avea latimea de m, iar intre ele se lasa culoare de acces de 0,# m latime. "and temperatura scade sub -1 0 ", ambala-ele se acopera cu rogo-ini. 7arza se mai poate pastra si in vrac, caz in care, capatanile sunt aran-ate cu cotorul in sus, in gramezi cu latimea de 1,! - ! m, inaltimea de 1,* - 1, m si lungimea corespunzatoare spatiului disponibil. +entru accesul aerului, gramezile de varza se vor aseza pe un gratar de lemn, distantat de pardoseala cu 1 - !0 cm. 7racul se acopera cu paie uscate in grosime de ! - *0 cm. +astrarea in spatii cu ventilatie mecanica se face in spatiile cu refularea aerului prin pardoseala. %n acest caz varza se depoziteaza in vrac, in gramezi cu latimea de 1, - !m, inaltimea de 1, m si lungime variabila ce poate a-unge la & m. @ramezile de varza se aseaza pe gratare de lemn care permit accesul aerului din pardoseala in stratul de produs. %ntre gramezi se lasa culoare de acces cu latimea de 1 m. Temperatura de pastrare este de 00 ". +astrarea verzei in silozuri se face in silozuri de suprafata sau semiingropate la !0 - *0 cm .conform 6T263. 7arza este depozitata in vrac prismatic cu cotorul spre interior formand niste pereti in interiorul carora, capatanile se depoziteaza prin rasturnarea ambala-elor. "oncomitent cu depozitarea se instaleaza si sistemul de ventilatie. 4istanta dintre doua silozuri este de * m, iar pentru scurgerea apei din precipitatii se executa rigole de scurgere. 6ilozurile se acopera lateral cu paie .10 - 1 cm3, lasandu-se coama descoperita pentru zvantare, aceasta acoperindu-se cu folie de polietilena doar cand ploua. 2coperirea definitiva se face la venirea temperaturilor negative. "oncomitent cu scaderea temperaturii, stratul de paie acoperitor se ingroasa dar nu cu pamant. "apatanile de varza se mai pot pastra temporar si pe rampele de descarcare ale depozitelor .in caz de supraproductie3. %n acest caz, varza se depoziteaza in ambala-e .lazi de tip +3 stivuite dupa sistemul in cruce. 6tivele cu produs se prote-eaza cu rogo-ini. ,ampele de descarcare trebuie sa fie prevazute cu copertine pentru protectie impotriva precipitatiilor. 6istarea pastrarii si livrarea se executa pe masura cererii si implica acomodarea capatanilor cu temperatura de livrare, prin intermediul culoarului tehnologic sau al salilor de sortare in scopul evitarii aparitiei condensului. %n vederea valorificarii, capatanile se conditioneaza prin indepartarea frunzelor exterioare ingalbenite, improspatarea taieturii de la cotor. 6e elimina capatanile crapate. Livrarea si desfacerea se face in vrac, sau in ambala-e de transport. Livrarea la export se face in saci de culoare verde sau lazi. Te!nolo"ia $e astrare entr% &ono i$a Recoltarea se efectueaza in faza de inflorescenta compacta, cand a a-uns la marimea caracteristica soiului. "onopida de vara si de toamna trebuie sa aiba diametrul mai mare de 1! cm, iar ultimele recoltari trebuiesc efectuate inainte de aparitia temperaturilor negative. ,ecoltarea se executa manual sau mecanizat atunci cand se cultiva hibrizi cu maturare uniforma. 0peratia se executa

esalonat prin ) - # treceri la interval de & zile, taindu-se inflorescenta cu & - ) frunze de protectie, cu cotor sub ultima frunza. Presortarea se face in camp. 6e aleg capatanile turgescente, intregi, sanatoase. ;u se admit inflorescente ingalbenite, cu arsuri provocate de soare, cu puf umed sau gras la atingere. 6e evita pe cat posibil manipularile datorita perisabilitatii produsului. Conditionarea se executa fie in camp, fie la centrul de preluare prin fasonarea varfului in functie de modul de prezentare. "onopida se valorifica in trei clase de calitate si anume: calitatea extra cu exemplare tipice soiului, bine formate, tari, de culoare alba uniforma, lipsite de orice defect( calitatea % cu inflorescente intregi, de culoare alba sau alb galbuie, lipsite de pete, urme de inghet si lovituri( calitatea a %% a admite inflorescente usor deformate, mai putin stranse, de culoare galbuie, cu usoare urme de expunere la soare, usor umede.

!mbalarea se face cu inflorescentele spre interior si cu frunzele spre exterior, in lazi de tip + si %% sau in lazi gratar, egalizate la 1 9g. %epozitarea se face in ambala-e prin stivuire pe palete. Pastrarea temporara: la temperatura normala, inflorescentele isi pierd calitatea in &-) zile. +astrarea temporara se poate face numai in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau atmosfera controlata. +e durata scurta de timp conopida se poate pastra la - 10 0 " si u.r. # $. +astrarea pentru inflorescentele de calitatea % se poate face pe o perioada de !-& saptamani la 0 !0 " si u.r. 50 - 5&$. +astrarea in atmosfera controlata asigura o buna mentinere a fermitatii si culorii timp de * - ) saptamani, la 0 0 " si u.r. 5 $, cu un amestec tip %% cu *$ 0 ! si $ "0!. +entru aceasta se folosesc inflorescente ambalate in folie . FourE "l., 155&3. ,1. TEHNOLOGIA DE PASTRARE A SEMINTELOR DE LEGUME +entru mentinerea facultatii germinative a semintelor, acestea trebuiesc pastrate in conditii optime de temperatura si umiditate. +roducerea, controlul calitatii, pastrarea si comercializarea semintelor sunt reglementate la noi in tara prin Legea ' :5 . Fluxul tehnologic de conditionare si pastrare a semintelor de legume cuprinde urmatoarele operatii: recoltare, uscare, transport, extragere, conditionare, ambalare, pastrare, livrare. Recoltarea se face la maturitatea fiziologica, cand semintele au a-uns la marimea, forma si culoarea caracteristica speciei si sunt capabile sa germineze. ,ecoltarea prematura duce la obtinerea de seminte de calitate inferioara, cu facultate germinativa slaba si umiditate ridicata. La numeroase specii recoltarea este esalonata, iar la unele specii se asigura o perioada de postmaturare a semintelor. %n functie de specie, recoltarea se poate face prin: taiere manuala in mai

multe etape .ceapa, telina, varza, marar3( secerare .spanac, salata, leustean3( smulgere .fasolea de gradina3( mecanic .mazare3( cules esalonat .ardei, tomate, pepeni galbeni3. La speciile care emit tulpini florifere si leguminoase, dupa recoltare, se efectueaza uscarea. 2ceasta se face, in functie de conditiile climatice, pe folii de plastic sau prelate in aer liber sau spatii acoperite. 8scarea dureaza cateva zile, timp in care semintele a-ung la o umiditate de 1&1)$. "oncomitent are loc si maturarea semintelor care nu si-au desavarsit coacerea. 4upa recoltare si uscare urmeaza extra erea semintelor care se face diferit in functie de specie. +entru mazare si fasole, extragerea semintelor se face prin batozare sau treierare cu combina de cereale modificata corespunzator. 6emintele de tomate se extrag cu a-utorul pasatricei. +lantele de ceapa, salata, morcov se treiera cu batoze speciale pentru seminte mici. 6emintele de ardei se extrag manual sau mecanic. Conditionarea semintelor consta in sortare si calibrare. +entru aceasta se utilizeaza vanturatoare si selectoare, care separa semintele dupa marime si greutate. "onditionarea se face diferit in functie de specie. 4e exemplu la semintele de morcovi este necesara indepartarea perisorilor, operatie care se executa cu masina ,eiber. %n vederea pastrarii ambalarea semintelor se face in saci care se egalizeaza la ! - &0 9g. 2cestia se marcheaza cu etichete si la interior si la exterior, dupa care sunt transportati la depozit cu mi-loace auto inchise. Pastrarea semintelor se face in depozite specializate si magazii. 4epozitele specializate au capacitatea de 1000 t dintre care, #00 t pentru seminte mari. 6uprafata de depozitare reprezinta )0$ din suprafata totala a depozitului. +entru depozitare, sacii se stivuiesc pe palete . x 3. +aletele se stivuiesc in depozit pe * nivele, pana la inaltimea de &,* m rezultand o incarcatura de !, t:m !la semintele mari si 1,) t:m ! la semintele mici. Loturile se aseaza individualizat pe categorii si proveniente. %ntre stivele de palete se lasa spatii de 10 cm, iar intre pereti si marginile stivelor de )0 cm, pentru a favoriza circulatia aerului. "entral se lasa un culoar de circulatie a moto si electrostivuitoarelor de *, m latime. "antitati reduse de seminte se pot pastra in magazii construite din zid, prevazute cu ferestre pe peretii lungi prin care se realizeaza ventilatia naturala. 2cestea trebuiesc pregatite prin dezinfectare si deratizare. 4epozitarea se face prin stivuirea sacilor in sistem tesut. 6tivele vor avea &-# saci vara si )-10 saci iarna. "onditiile optime de pastrare sunt: temperatura -& < = & 0 " si u.r. cat mai scazuta .'0$3 . @herghi 2 si colab., 155&3. 4urata de pastrare este de la recoltare la semanat. %n timpul pastrarii umiditatea semintelor nu trebuie sa depaseasca anumite limite .prevazute in 6T26 uri pentru fiecare specie3.

%n vederea livrarii, comercializarii, semintele se ambaleaza si in unele situatii se face tratarea acestora. Tratarea semintelor se face prin prafuire sau cu suspensii umede de fungicide .Thiram, 1enomEl3 sau insecticide. 6emintele se trateaza si inainte de semanat. La unele specii, inainte de ambalare, se executa si o conditionare speciala cum ar fi: dra-area semintelor sau selectia aditionala pentru garantarea facultatii germinative si uniformitatii in vederea semanatului de precizie. 2mbala-ele in care se introduc semintele sunt constituite din saci si pungi de hartie de capacitati diferite, in functie de marimea semintelor si cantitatea necesara la hectar. 2mbala-ele se eticheteaza, iar pe eticheta sunt specificate: specia, categoria biologica, provenienta, puritatea biologica si facultatea germinativa. 8neori sunt specificate si durata de vegetatie, epoca de semanat, etc. ,2. . TEHNOLOGIA DE PASTRARE A CAPSUNELOR SI A FRUCTELOR DE AR*USTI FRUCTIFERI "apsunele si fructele de arbusti fructiferi sunt mult solicitate pe piata interna si externa. 4in aceasta grupa, foarte perisabile sunt capsunele, zmeura, murele, unele soiuri de afine, agrise si coacaze. . Te!nolo"ia astrarii in stare roas ata a &a s%nelor Recoltarea se face la grade de maturitate diferite in functie de destinatia de consum si durata transportului, deoarece capsunele isi desavarsesc maturarea si dupa recoltare. ,ecoltarea se executa cu foarte multa atentie, manual prin rasucire si desprindere de caliciu cu codita. 6e evita presarea sau strivirea fructelor intre degete. ,ecoltarea este esalonata in -' reprize la interval de !-* zile intre ele. 6e face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua sau seara. %n vederea valorificarii in stare proaspata, capsunele se preambaleaza direct in cosulete de material plastic cu capacitati diferite .! 0- 00g3 si apoi, se ambaleaza in ladite suport de tip platou " .6T26 &)!&-# 3. +entru consum in stare proaspata se vor utiliza numai fructe de calitatea %, uniforme, cu codita si caliciu, diametru ecuatorial minim ! mm, curate si fara defecte. 6e mai pot utiliza pentru ambalare cosulete de material plastic incluse in folie peliculara perforata .floF-pac93. %n cutiile de carton cosuletele de plastic se aran-eaza in randuri suprapuse izolate intre ele cu carton. +entru prelucrare industriala se utlizeaza fructe provenite din recoltare mecanica, sau o singura recoltare manuala, fara calibrare admitandu-se lipsa caliciului si a coditei. 2cestea se ambaleaza in ladite de trasnport din lemn de tip platou cu capacitate de )-# 9g. /anipularea produsului trebuie efectuata cu atentie datorita perisabilitatii accentuate, fructele nesuportand transvazari repetate si socuri mecanice.

4atorita metabolismului foarte intens, dupa recoltare se face preracirea fructelor. 2ceasta operatie se poate face in incaperi speciale sau direct in mi-loacele de transport prin preracire frigorifica sau prin vacuum cooling. Temperatura de preracire este cuprinsa intre !-&0 ". Pastrarea capsunelor este numai de scurta durata, aceasta fiind de *-) zile. +astrarea temporara se executa in spatii specializate sau poate coincide cu preracirea in timpul transportului. "onditiile de pastrare sunt: temparatura !, 0 "( u.r. # -50$ si o buna ventilatie. +entru industrializare, durata de pastrare poate a-unge la # zile. %n vederea livrarii si valorificarii, loturile de capsune trebuiesc accommodate, prin aducerea acestora treptat la temperaturi de &-100 ", evitandu-se formarea condensului. #ivrarea se face diferentiat si rapid cu mi-loace de transport auto frigorifice pentru distante mari si obisnuite acoperite cu prelate pentru distante mici. Comercializarea se efectueaza la temperaturi moderate de #-1 0". Te!nolo"ia astrarii in stare roas ata a 'r%&telor %nor ar+%sti 'r%&ti'eri &%lti#ati !finele. 7aloarea alimentara a acestora este data de continutul in glucide .11-1&$3, vitamina " .1!-!0 mg:100 g s.p.3 si saruri minerale. 6e recolteaza manual cand #0-50$ din fructe au a-uns la maturitate. La afine exista o singura clasa de calitate( fructele trebuie sa fie sanatoase, turgescente, fara mucegai. ,ecoltarea este esalonata si se face concomitent si sortarea si ambalarea. "a si la capsuni nu se efectueaza spalarea fructelor. +entru ambalare se utilizeaza cosulete din material plastic si chiar pahare si caserole din carton, de capacitati diferite, supraambalate in ladite de tip platou. %n timpul transportului se executa preracirea la -#0 ". +astrarea se face numai temporar pe o perioada de maximum 1& zile la 00 " si u.r. 50-5 $. Coacazele se evidentiaza printr-un continut foarte mare de vitamina " 1#0-!00 mg:100 g s.p. si un continut ridicat in fibre .!-#$3. ,ecoltarea se face manual in !-* reprize la un grad de maturare diferentiat in functie de distanta de transport. ,ecoltarea poate fi si mecanizata utilizandu-se diferite metode cum ar fi: prin batere, prin aspiratie, prin vibratie. %n aceasta situatie pentru uniformizarea maturarii, se efectueaza, in plantatie, cu !-* zile inainte de recoltare tratamente cu ?threl in concentratie de 00 ppm. Transportul se face cu mi-loace frigorifice. +astrarea este temporara, la temperatura de 00 " si u.r. 50$. Zmeura este un produs cu o valoare energetica de *)0-)'0 9cal:9g, avand un procent de refuzuri de numai !$. +erioada de valorificare este de aproximativ *0 de zile. Fluxul tehnologic de valorificare este similar cu cel prezentat la capsune. 6e pastreaza in rare cazuri pe o perioada de !* zile la 00" si u.r. # -50$. ,3. TEHNOLOGIA DE PASTRARE IN STARE PROASPATA A FRUCTELOR SAM*UROASE 4in grupa fructelor samburoase fac parte ciresele, visinele, caisele, piersicile si prunele, solicitate foarte mult pentru consum in stare proaspata in perioada de primavara-vara.

Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a &ireselor si #isinelor Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata cuprinde: recoltarea, sortarea, trasnportul, pastrarea temporara si valorificarea. Recoltarea pentru consum in stare proaspata se face manual cand fructele au a-uns la maturitatea deplina, dar sunt in masura sa suporte transportul si manipularile. Fructele nu isi continua maturarea dupa recoltare si au o rezistenta mica la trasnport si manipulari. "oncomitent cu recoltarea se efectueaza si presortarea. %n acest sens, se aleg fructe sanatoase, curate, cu peduncul, fara urme de atac de boli si daunatori sau defecte provocate de agenti externi. +entru consum in stare proaspata ciresele si visinele se clasifica in doua clase de calitate: extra si %. +entru cirese, calitatea extra cuprinde fructe normal dezvoltate cu insusiri caracteristice soiului, fara nici un defect si diametru de minim !1 mm. +entru calitatea % se admit deformari si unele variatii in ceea ce priveste culoarea caracteristica iar diametrul minim este de 1# mm. +entru visine calitatea extra impune un diametru minim de !0mm, iar calitatea % un diametru minim de 1# mm .6T26 )&!&-#&3. 4in ambala-ele de recoltare constituite din cosuri sau galeti de plastic fructele sunt trecute in ambala-ele de transport si livrare, reprezentate de ladite de tip platou cu capacitatea de -10 9g, curate, uscate, de preferinta noi. 2cestea se captusesc cu hartie pergament .6T26 &)!&-'13. Transportul pe distante mici se face cu a-utorul camioanelor cu prelata, iar pe distante medii si mari cu mi-loace frigorifice sau izoterme. %n acest fel se efectueaza si preracirea la temperaturi de -'0 ". Pastrarea in stare proaspata este temporara si se efectueaza in depozite frigorifice. 6e depoziteaza in ambala-ele de valorificare paletizate sau stivuite. +aletele cu lazi se stivuiesc pe un singur nivel pentru a face posibila circulatia uniforma a aerului. "onditiile optime de pastrare sunt: temperatura 1-! 0 "( u.r. 50-5 $ si o circulatie moderata a aerului. %urata de pastrare este in functie de soi si este cuprinsa intre 1&-!1 de zile la cirese si -' zile la visine. %n conditii de atmosfera controlata &-)$ "0 ! ( !-*$ 0! pentru cirese si !-*$ 0! si *-&$ "0! pentru visine, durata de pastrare se prelungeste pana la o luna. #ivrarea loturilor pentru consum se face in conditii de racire. 4esfacerea se face in ambala-ele de transport. Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a &aiselor si iersi&ilor Recoltarea caiselor si piersicilor se face cu !- zile inainte ca fructele sa a-unga la maturitatea de consum, cand fructele suporta manipularile si transportul, pe timp uscat, dimineata sau seara. Fructele isi continua maturarea si dupa recoltare. ,ecoltarea se efectueaza manual prin rasucire si desprindere de pe ramura de rod. +entru industrializare, piersicile .paviile3 pot fi recoltate mecanic prin vibrare si scuturare .soiurile ,ed Gaven, "ardinal3.

"oncomitent cu recoltarea se executa si presortarea conform cu 6T26 *1'#-5! care grupeaza fructele in trei clase de calitate: extra, % si a%%a. Calibrarea este obligatorie pentru fructele de calitatea extra si %( diametru minim &0 mm pentru caise si minim )0 mm pentru piersici. !mbalarea fructelor se face in ladite de tip platou " sau %, %%, %%%, %7, cu capacitatea de )-1* 9g. 2mbala-ele se pot paletiza pe palete cu montanti sau se pot manipula nepaletizate. Transportul se executa in conditii de preracire .sub 100 "3 cu mi-loace izoterme sau frigorifice. Pastrarea caiselor si piersicilor este doar temporara si se face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata in maxim 1! ore de la recoltare. %epozitarea se face pe specii. +aletele cu lazi se stivuiesc pe 1-! niveluri, iar ambala-ele nepaletizate se aran-eaza in stive de #-10. "onditiile de pastrare sunt: pentru caise temperatura de 0 H 0, 0 H !0 si u.r. 50$.
0

" si u.r. 50$, iar pentru piersici

%urata de pastrare este de doua saptamani pentru caise .soiurile tardive & saptamani3 si !-) saptamani, in functie de soi la piersici. %n spatiile cu atmosfera controlata *$ 0 ! si $ "0! , la temperaturi de 00 " si u.r. # $ se poate prelungi durata de pastrare cu !-* saptamani. %n vederea desfacerii pentru consum se efectueaza o noua conditionare ce consta, la caise in sortare si preambalare in pungi perforate sau pelicula semipermeabila, iar la piersici pe langa acestea se poate efectua ambalarea in platouri alveolare, caz in care se executa si calibrarea. Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a r%nelor Recoltarea se face la momentul optim in functie de destinatia de valorificare, si anume: pentru consum imediat la maturitatea deplina si cu &- zile inainte de aceasta pentru transport pe distante mai mari sau pastrare, deoarece fructele isi perfecteaza maturarea si dupa recoltare. 6e recolteaza pe timp uscat si racoros, pentru consum in stare proaspata, manual. "oncomitent cu recoltarea se face si presortarea, care asigura fermitatea, integritatea si curatenia fructelor. %n ceea ce priveste conditiile de calitate, soiurile de prune se clasifica in doua clase de calitate extra si %. "alitatea extra admite fructe cu peduncul, fara nici un defect, caracteristice soiului si diametru minim de * -&0 mm. "alitatea % admite usoare defecte de forma, iar pedunculul poate fi rupt sau sa lipseasca, avand diametrul minim de *0-* mm. Fructele recoltate se trec din ambala-ele de recoltare .galeti de plastic, cosuri3 in cele de valorificare constituite din ladite de tip " sau /. 2cestea se captusesc cu hartie pergament. 2mbala-ele se lotizeaza in spatii racoroase, ferite de precipitatii sau razele solare. 6tationarea in aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 1! ore. Transportul se efectueaza in conditii de preracire .sub #0 "3 cu mi-loace izoterme sau frigorifice.

Pastrarea este temporara si se face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata. %n celule ambala-ele nepaletizate se aran-eaza in stive de #-10 ambala-e iar cele paletizate se stivuiesc pe 1-! nivele. La pastrare se introduc numai fructe de calitatea extra. "onditiile de pastrare. Temperatura de pastrare este diferentiata in functie de soi. 2stfel, soiurile Tuleu gras, 7inete romanesti, 2gen suporta temperaturi de -1 I 00 "( cele din grupa ,enclod nu suporta decat temperaturi pozitive 0 I 10 ". 8miditatea relativa este de 50 - 5 $. %urata de pastrare este de !-* saptamani, putand fi prelungita in conditii de atmosfera controlata .&-)$ "0! si *-& $ 0!3. La scoaterea de la pastrare, in functie de gradul de maturitate, se poate efectua o postmaturare de cateva zile, prin mentinerea fructelor la 1 -!00 " si u.r. # $. 4upa scoaterea de la pastrare, fructele se conditioneaza si se ambaleaza in lazi de tip " sau 6 sau / %% din material plastic. ,4. TEHNOLOGIA DE PASTRARE IN STARE PROASPATA A SEMINTOASELOR Fructele din grupa semintoaselor: merele, perele, gutuile reprezinta proportia cea mai mare din totalitatea fructelor pastrate la noi in tara. ?le au o capacitate mare de pastrare datorita insusirilor de compozitie, structura si metabolism. Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a merelor 4upa caracteristicile comerciale, soiurile de mere se impart in trei grupe: superioare grupa 2, mi-locii grupa 1 si obisnuite grupa ". Fiecare din aceste categorii se imparte in trei calse de calitate: extra, % si a %% a. La pastrare se introduc mere de toamna si iarna apartinand celor trei categorii de calitatea extra si %. $omentul optim de recoltare se stabileste in functie de zona de cultura si specificul soiului cu a-utorul unor determinari si analize de laborator. 6e apreciaza, astfel pigmentatia merelor( se evidentiaza amidonul din fructe, acesta trebuind sa fie prezent pe sectiunea fructelor in proportie de &0-)0$. Recoltarea se executa manual prin rasucire si desprindere de pe ramura de rod, cu peduncul, evitandu-se smulgerea si lovirea fructelor. ,ecoltarea se face pe timp uscat. 6oiurile de toamna si iarna se recolteaza selectiv, in mai multe etape. %n ultima etapa se recolteaza fructele pentru consum imediat si industrializare. "oncomitent cu recoltarea se efectueaza si presortarea ce consta in alegerea fructelor intregi, fara defecte, sanatoase, curate, fara umiditate exterioara. 4in ambala-ele de recoltare, merele se trec in ambala-ele de transport, constituite din lazi de tip + sau lazi palete. Transvazarea se face evitandu-se lovirea fructelor, rasturnarea ambala-elor facanduse de la o inaltime de maxim ! cm. Transportul merelor se face cu a-utorul mi-loacelor auto acoperite cu prelate. /erele introduse la pastrare, pe langa insusirile calitative mentionate anterior, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa nu fie soiuri cu capacitate redusa de pastrare, sa nu aiba

dimensiuni prea mari, sa nu fie recoltate inainte sau dupa momentul optim, sa nu provina din plantatii fertilizate numai cu azot sau cu tratamente fitosanitare defectuoase. %n vederea pastrarii de lunga durata, merelor li se pot aplica tratamente postrecolta pentru prevenirea unor boli criptogamice ce apar in timpul pastrarii cu 1enomEl sau Thiabenzadol .Tecto )0 - 0,!$( 1enlate 0,1$3. Pastrarea merelor se poate face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata si in spatii cu ventilatie naturala. %ntroducerea merelor in depozit se face intr-un timp cat mai scurt. %ntro celula se pastreaza loturi omogene din acelas soi sau grupa. La depozitare se urmareste lasarea spatiilor libere pentru circulatia aerului. 2stfel, lazile palete se stivuiesc pe #-5 nivele pana la inaltimea de -' m lasandu-se un spatiu liber de la tavan pana la utlimul ambala- de #0 cm. %ntre peretii si randurile de stive se lasa spatii de !0-*0 cm. +aletele cu ambala-e se stivuiesc pana la inaltimea de ,' m. %ntre randurile de stive se lasa spatii de 10-1 cm, precum si culoarele de circulatie cu latimea de 1 m. 6e respecta de asemenea principiul J primul intrat, primul iesitJ. 8mplerea unei celule nu trebuie sa depaseasca 10-1& zile, perioada in care se asigura ventilatia. Temperatura de pastrare este diferentiata in functie de soi. 2stfel, pentru soiurile din grupele @olden delicious si ,ed delicious temperatura este de 0 I 10 ", iar pentru cele acide, sensibile la frig .%onathan, %dared3 temperatura de pastrare este de * - & 0 ". 0scilatiile de temperatura in timpul pastrarii nu trebuie sa depaseasca H 10 ". 8miditatea relativa a aerului este de 50-5 $ iar circulatia aerului va avea o viteza de 0,! m:s .*0 de recirculari:ora3. %n spatiile cu atmosfera controlata . !-*$ 0! si 1-*$ "0!3 temperaturile de pastrare vor fi mai ridicate cu 0, -1$ in functie de soi. "ontrolul pastrarii merelor se face prin verificarea zilnica a factorilor de pastrare si verificarea saptamanala a calitatii fructelor. %urata de pastrare este diferentiata in functie de specificul fiecarui soi. /erele din grupele @olden delicious si ,ed delicious se pastreaza )-' luni in conditii frigorifice si amtosfera normala si '-# luni in conditii de atmosfera controlata. 6coaterea de la pastrare a merelor, in vederea livrarii se face esalonat, in functie de cerintele pietei. %n acest scop, merele trebuiesc acommodate la temperaturi ridicate pentru evitarea aparitiei condensului. 2comodarea se poate face fie prin intreruperea ventilatiei in celulele de pastrare si autoincalzirea merelor prin respiratie, fie prin scoaterea ambala-elor pe culoarul tehnologic sau introducerea acestora in celulele de maturare. 2comodarea se face la temperaturi de #-10 0 ". %n vederea livrarii merele vor fi conditionate, operatie care de executa manual, mecanizat sau semimecanizat. 2stfel, merele vor fi sortate manual la mese speciale, fie se poate executa sortarea semimecanizata cu banda cu trei cai urmata de preambalare. +entru consum intern merele se ambaleaza in lazi de tip + sau /. 6e utilizeaza si preambalarea in saci de plasa textila sau fibre sintetice de diferite capacitati. Transportul in vederea livrarii se face cu mi-loace izoterme sau frigorifice., la temperatura de #0 ". Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a erelor

6oiurile se clasifica in: superioare .grupa 23 si comune .grupa 13. Fiecare grupa se imparte la randul ei in mai multe clase de calitate: extra, % si a %% a. Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata este similar merelor. Recoltarea se executa manual direct in ambala-ele de transport si depozitare. 6oiurile de vara se pot recolta esalonat iar cele de iarna integral. "oncomitent cu recoltarea, se executa presortarea pe clase de calitate. 6e va acorda atentie deosebita manipularilor, deoarece perele sunt mai sensibile la socuri mecanice decat merele, iar suprafetele lezate se brunifica. +erele se vor depozita in ambala-e de tip + paletizate, in celule de dimensiuni mai mici. %ntr-o celula vor fi introduse fructe din acelasi soi. 6e recomanda efectuarea tratamentelor postrecolta inainte de depozitare .1enomEl sau ThEabenzadol3. 8mplerea unei celule trebuie sa depaseasca ' zile. +aletele cu lazi se stivuiesc in celule, pe patru nivele pana la inaltimea de ,) m. 4istantele dintre pereti si marginile randurilor de stive sunt de ! cm iar, intre stive de -10 cm. La plafon spatiul de circulatie a aerului este de #0 cm. "onditiile de pastrare sunt diferentiate pe soiuri. 2stfel, @herghi 2, .155*3 recomanda soiurile "ontesa de +aris, 0livier de 6erres si 1una Luiza temperaturi de 0 - 1 0 " si 0 I -10" pentru soiurile Killiams, 8ntoasa 1os9, "onference, "urD si 8ntoasa Gardenpont. 7ariatiile de temperatura in timpul pastrarii nu trebuie sa fie mai mari de I10 ". 8miditatea relativa optima este de 50-5 &" %urata de pastrare este in functie de soi si se incadreaza in limitele de *luni. +astrarea in atmosfera controlata este diferentiata .*$ 0!( $ "0!3 si prelungeste durata de pastrare cu *0-)0 de zile. 6coaterea de la pastrare se face obligatoriu cu faza de acomodare similara merelor .temperatura de #0 "3. 4e asemenea este obligatorie operatia de postmaturare a fructelor care se realizeaza prin mentinerea acestora timp de !-) zile la temparaturi de 1#-!00 " si u.r. 50-5 $. %nainte de valorificare, perele sunt conditionate manual, acestea fiind foarte sensibile la manipulari. Pentru livrare, fructele se ambaleaza in lazi de tip + sau /, captusite cu hartie. 6e poate executa si preambalarea, in pungi de hartie sau polietilena sau chiar ambalarea estetica pentru exemplarele deosebite. Te!nolo"ia $e astrare in stare roas ata a "%t%ilor Recoltarea se face manual, fructele fiind trecute in ambala-ele de transport constituite din lazi de tip + sau lazi paleta. %epozitarea se face paletizat similar perelor. La pastrare se introduc fructe de calitate extra si %, fara defecte si umiditate exterioara. @utuile se pastreaza in depozite frigorifice cu atmosfera normala in conditii de: temperatura -0, I 00 " si u.r. 50$ .@herghi 2., 155*3. 4urata de pastrare este de *-& luni.

,5. TEHNOLOGIA DE PASTRARE IN STARE PROASPATA A STRUGURILOR PENTRU MASA 7alorificarea strugurilor pentru masa se poate realiza fie prin consumul imediat pe masura recoltarii sau dupa un anumit numar de zile de la recoltare. 6oiurile de struguri pentru masa sunt impartite in trei grupe de calitate .6T26 1&50-)#3: grupa 6 - superioara: 2fuz 2li( %talia( /uscat de Gamburg, etc. grupa / - mi-locie: "hasselas dorD, "oarna alba, "oarna neagra, etc. grupa 0 - obisnuita.

6oiurile din fiecare grupa mentionata se clasifica in trei clase de calitate: extra, % si a %% a, conform 6T26 '!1#-) . /omentul optim de recoltare pentru comercializare se situeaza cu cateva zile inainte de maturitatea deplina. Recoltarea se efectueaza manual, pastrandu-se integritatea stratului de pruina si pedunculul. %ntrucat maturarea nu se petrece simultan, recoltarea se face esalonat de !-* ori pe acelasi butuc. Timpul in care se face recoltarea trebuie sa fie racoros, dimineata dupa ce s-a ridicat roua. ,ecoltarea poate fi urmata sau nu de cizelare. "oncomitent cu recoltarea se face si presortarea pe calitati, dupa care sunt trecuti in ambala-e. 2mbalarea se face in ladite de lemn de tip 6 cu capacitate de # 9g sau, pentru export in ladite noi tip %7 de -) 9g capacitate. Transportul strugurilor pentru masa, pe distante mici se efectueaza cu camioane cu prelata. 2mbala-ele se fixeaza bine in mi-locul de trasnport cu coltare de lemn si fixatoare de spatele camionului, dupa care se acopera cu prelata. %ntre prelata si ultimul rand de lazi se lasa un spatiu de circulatie a aerului de 0, -0,# m. Transportul pe distante mari se executa cu mi-loace izoterme, refrigerate si frigorifice .mi-loace auto, "F, avioane, nave maritime si fluviale3. Preracirea strugurilor inainte de incarcare se face in camere special amena-ate si dureaza aproximativ ) ore. %n acest timp mi-loacele de transport sunt pregatite pentru incarcare, verificandu-se agregatul frigorific, sau se incarca buncarele pentru gheata. Pastrarea strugurilor pentru masa se face diferentiat, in functie de capacitatea de pastrare a fiecarui soi in parte. +astrarea moderna a strugurilor pentru masa se face in depozite frigorifice specializate, cu celule de capacitate mica .1 0-!00 t3, etanse si prote-ate in vederea efectuarii tratamentelor cu 60!. La pastrare se introduc numai struguri de calitate extra cu rahisul turgescent, necizelati, ambalati in ladite de capacitate mica, intr-un singur rand, cu codita in sus. %epozitarea se face paletizat, pe palete cu montanti, stivuite pe & nivele pana la inaltimea de ,)'m. "onditiile de pastrare sunt: temperatura 00 " si u.r. 50-5 $ la o viteza de circulatie a aerului de 0,! m:s. 0 importanta deosebita in pastrarea strugurilor pentru masa o constituie tratamentele cu '() din timpul pastrarii. 2ceste tratamente intarzie aparitia si dezvoltarea putregaiului cenusiu .1otrEtis cinerea3. 4epozitele frigorifice specializate sunt prevazute cu o instalatie speciala de in-ectie a

60! in celulele de pastrare. ?vacuarea acestuia se face cu a-utorul unor dispozitive de eliminare si prin ventilatie puternica. +entru introducerea 60! lichid in celula se utilizeaza sulfitometrul gradat. %n unele situatii se pot efectua tratamentele de sulfitare si prin arderea pucioasei in celule . +ucioasa se aseaza in lazi metalice, care se introduc in celule, dupa care aceasta se aprinde. %n timpul tratamentelor celulele trebuiesc inchise ermetic, iar ventilatia este oprita. Tratamentele de sulfitare sunt urmate de o aerisire puternica ce dureaza aproximativ ! ore, dupa care se reia procesul normal de pastrare. +rimul tratament de sulfitare se executa imediat dupa umplerea celulei. "oncentratia 60! este de 1$, iar tratamentul dureaza aproximativ *0 de minute. 8rmatoarele tratamente se efectueaza saptamanal cu dioxid de sulf in concentratie de 0,! $. %urata de pastrare a strugurilor pentru masa, este in functie de soi si variaza de la 1-! luni .soiurile "hasselas dorD, /uscat de Gamburg3 la &- luni .2fuz ali, %talia3. +rin efectuarea unor tratamente cu radiatii 87 in doze moderate, se poate prelungi durata de pastrare dar se reduce si numarul de tratamente cu 60! aplicate ./ira %onica, 15553. 'coaterea de la pastrare a strugurilor se face atunci cand incepe deshidratarea rahisului, iar boabele sunt pe cale de a se desprinde. +entru a se evita formarea condensului, strugurii trebuiesc trecuti, treptat la temperatura mediului ambiant. *n vederea livrarii, strugurii sunt cizelati eliminandu-se boabele necorespunzatoare .crapate, desprinse, atacate de boli si daunatori, etc.3. 7alorificarea se face in maximum !-* zile de la scoaterea de la pastrare. 6trugurii pentru masa, se pot pastra si in depozite frigorifice nespecializate, caz in care se impun masuri de amena-are a pardoselei in vederea efectuarii tratamentelor de sulfitare. +entru aceasta, se instaleaza canale de ventilatie confectionate din tabla, la nivelul pardoselei in scopul eliminarii dioxidului de sulf. 2ceste canale trebuie sa comunice la unul din capete cu exteriorul, prin intermediul unor deschideri efectuate in peretele celulei. %n acest caz, sulfitarea se face prin arderea sulfului solid in aceleasi concentratii ca si mai sus, norma de consum fiind de aproximativ 1& g:m* aer . la o concentratie de 1$ 60!3 si *, g:m* aer pentru o concentratie de 0,! $ 60!. "ontrolul pastrarii se face zilnic, pierderile lunare fiind de -)$. ,8.TEHNOLOGIA DE PASTRARE A NUCILOR Te!nolo"ia $e astrare a n%&ilor in &oa6a %n ceea ce priveste momentul de recoltare a nucilor, acesta este la maturitatea deplina, intrucat maturarea inceteaza dupa desprinderea de pe planta. Recoltarea este cu preponderenta manuala( recoltarea mecanizata fiind posibila in plantatii cu nuci altoiti, cu a-utorul unui scuturator hidraulic montat pe tractor, urmat de dispozitive de strans si adunat nucile .1eceanu 4, !0003. ,ecoltarea manuala se face esalonat, prin scuturare. 2stfel se organizeaza echipe de * muncitori, un scuturator si doi culegatori. "ulegatorii aduna nucile si le pun in ambala-ele de transport, efectuand concomitent si presortarea pe trei categorii: sanatoase cu coa-a, sanatoase fara coa-a si cu defecte. 6eparat se organizeaza echipe pentru transportul ambala-elor si echipe pentru recoltarea nucilor din varful coroanei. +entru o scuturare cat mai

usoara si uniformizarea maturarii cu !-& saptamani inainte de recoltare, se pot face tratamente cu ?threl in doze de 00-)00 ppm. 2dunarea nucilor de pe sol trebuie efectuata in aceeasi zi cu scuturarea, pentru a se evita contaminarea acestora cu mucegaiuri ."harlot "., 155)3. 4in plantatii, nucile sunt transportate intr-un timp cat mai scurt la statiile de conditionare, unde sunt pregatite in vederea pastrarii. %ntarzierea efectuarii conditionarii duce la cresterea procentului de nuci innegrite sau patate. +rin contactul prelungit cu co-ile verzi, crapate. Transportul se efectueaza in ambala-e paletizate sau in lazi-paleta, cu a-utorul autocamioanelor. Conditionarea nucilor consta in: indepartarea co-ii verzi, spalare, uscare, inalbire, sortare si ambalare. %ndepartarea co-ii verzi se poate face prin umectare timp de 1!-!& de ore. 2ceasta se poate face prin scufundarea nucilor in bazine cu apa rece sau prin stropirea cu apa calduta din ! in ! ore a fructelor asezate pe un strat .1eceanu 4., !0003. %n vederea unei deco-iri mai usoare, nucile pot fi tratate inainte de umectare, cu etilena 0,1$ la temperatura de !&0 ". 4upa deco-ire, se face obligatoriu spalarea nucilor, operatie care se executa in timp cat mai scurt. 6palarea se poate efectua in instalatii cu perii de diferite tipuri sau in curent de apa. %n vederea unei valorificari superioare a nucilor, cu scopul imbunatatirii aspectului comercial se executa operatia de inalbire" 2stfel, pentru nucile innegrite sau patate, care au o sudura carpelara buna si orificiul carpelar mic, bine umplut cu fibre, se pot face tratamente prin imbaierea a nucilor in solutie de acid sulfuric, hipoclorit de calciu ,#$, carbonat de sodiu 1,*) $ . 6e mai poate folosi de asemenea rumegus imbibat in hipoclorit de sodiu . FaurD, 15503. La nucile nepatate, umede inalbirea se poate face cu 60! lichefiat sau prin arderea sulfului solid. 2vanta-ul utilizarii 60 !, consta in faptul ca pe langa inalbire se impiedica mucegairea si rancezirea nucilor. Uscarea nucilor in coa-a se face in scopul stabilizarii umiditatii si greutatii acestora. Totodata prin uscare se previne brunificarea si mucegairea miezului. 8scarea naturala a nucilor in aer se utilizeaza la nucile pentru consum intern. +entru aceasta nucile se pun pe targi din sipci stivuite una peste alta. +e targi nucile se aseaza in strat subtire de -# cm. 2cesta trebuie intors de cateva ori pe zi. ;ucile trebuiesc ferite de incidenta directa a razelor solare. 4e aceea uscarea se face de obicei in soproane sau spatii prote-ate. 4urata de uscare este de !-* saptamani. 2ceasta metoda prezinta dezavanta-ul obtinerii unui procent de *0-&0$ nuci crapate fata de !-*$ cat este limita de admisibilitate. %n vederea uscarii nucilor se mai practica si deshidratarea acestora in cuptoare cu circulatie naturala a aerului. ;ucile spalate se introduc in cuptor in zona cu temperatura cea mai ridicata, in scopul evitarii mucegairii dupa care, deshidratarea este continuata prin mutarea acestora in zone cu temperatura moderata. Temperatura de deshidratare este de aproximativ * 0 " in timp de '! de ore. 4eshidratarea nucilor in cuptoare cu ventilatie mecanica se face intr-un timp mai scurt .!- zile3. %nstalatiile utilizate sunt variate din punct de vedere constructiv, cele mai utilizate fiind cele de tip siloz. %n aceste cutpoare, nucile se aseaza in strat de 50-100 cm grosime, iar temperatura de uscare este de &*- 00 " si o umiditate relativa a aerului incalzit de ! $.

;ucile supuse deshidratarii, sufera schimbari importante, ele devin tot mai fragile, iar la un moment dat intre membrana care captuseste coa-a si miez, apare un gol caracteristic. ;ucile sunt conditionate prin sortare calitativa si calibrare. 6ortarea calitativa se executa semimecanizat grupand nucile in trei clase de calitate: extra, % si a %% a . 6T26 1!##-'#3. 2cestea trebuie sa aiba coa-a sanatoasa, intacta, curata, fara urme de epicarp. /iezul trebuie sa aiba gust normal, neuleios, fara mucegai sau alte atacuri parazitare. 2cesta trebuie sa se scoata cu usurinta din coa-a, tegumentul trebuie sa fie galbui si peretele despartitor uscat. 8miditatea admisibila este de 1!$ pentru nuci in coa-a si maxim #$ pentru miez. "alibrarea nucilor se executa mecanic, cu a-utorul calibroarelor tip tambur cu cilindri perforati sau tip sita vibratoare. 6e mai poate utiliza masina /2F-,042 care face separarea pe culori si calibrare electronica ."harlot @., 155)3. ;ucile de calitatea extra vor avea un calibru minim de !# mm, acestea fiind marcate cu o stampila pe care este specificata apartenenta la un anumit soi. ;ucile de calitatea % au calibrul de !)-!# mm, iar cele de calitatea a %% a de !&-!) mm. +entru export, nucile in coa-a se clasifica astfel: 6tar cu calibrul de !)-!# mm( /edium : !#-*0 mm( FancE: *0-*! mm( Cumbo: peste *! mm .+otec %., 15#*3. +e langa aceasta clasificare, normele "?? impun prezenta 60 ! in coa-a nucilor in doze sub 1 ppm, iar in miez nu se admite prezenta clorului. !mbalarea nucilor in coa-a se face in saci sau saculeti din plasa textila de diferite capacitati . , 10,1! 9g3 sau material plastic . , ! , 0 9g3 . +entru comercializare nucile se ambaleaza in pungi de capacitate mica sau saculeti de fileu cu capacitatii de 0, - 9g, care se supraambaleaza in ambala-e de transport obisnuite din carton sau lemn. 2mbala-ele sunt marcate cu etichete duble .exterioare si interioare3 pe care sunt mentionate: denumirea produsului, calitatea, anul recoltarii, numarul de 6T26. Pastrarea moderna impune utilizarea depozitelor cu ventilatie mecanica si unele cazuri cele frigorifice. %n functie de modul de ventilare al depozitului nucile se pastreaza in vrac cu grosimea de 0,*0-1, 0 m sau se depoziteaza in ambala-e paletizat .pana la 0,#0 m sub plafon3 si nepaletizat .stive de 10-1! niveluri3. Temperatura de pastrare variaza in functie de durata pastrarii. 2stfel, pentru o durata de 1! luni temparatura de pastrare este de 0 0 " iar, pentru durate mai mici se utilizeaza temperaturi mai ridicate ce pot a-unge la valoare de 100 ". 8miditatea relativa a aerului se situeaza la valori de ) -'0$. 8n rol important in pastrarea nucilor in coa-a il are, ventilatia. 2ceasta trebuie sa permita evacuarea nocivitatilor . dioxid de carbon, etilena, caldura3. %ntrucat, lumina determina aparitia fenomenului de rancezire, nucile se pastreaza la intuneric .+otec %., 15#*3. %nainte de depozitare, spatiile de pastrare se trateaza preventiv cu insecticide organofosforice de contact, iar in timpul pastrarii cu produse de fumigatie care nu lasa reziduuri .bromura de metil3. Testarea se face cu a-utorul capcanelor cu feromoni .1eceanu 4., !0003. "omercializarea nucilor se face sub forma preambalata. ,). TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A CEREALELOR

/etodele de pastrare a cerealelor folosite cel mai des la noi in tara utilizeaza ca factori de pastrare temperatura si umiditatea. +astrarea fiecarei specii in parte se diferentieaza in functie de destinatia loturilor, compozitia chimica a semintelor, forma de pastrare .boabe sau stiuleti3, momentul recoltarii, cerintele fata de factorii de pastrare. 4esi au o compozitie chimica asemanatoare a boabelor, conditiile de pastrare difera de la o specie la alta. 2stfel pentru grau si secara, recoltarea se face vara, de aceea temperatura produsului este frcvent de *0 0", depasind de multe ori si valorile de * 0". Temperatura in masa de seminte se mentine ridicata, chiar daca vremea se raceste datorita slabei conductibilitati termice a semintelor. +robleme deosebite la grau si secara apar cand, pe langa temperaturile ridicate din masa semintelor, acestea au si o umiditate mai crescuta. 2stfel se impune scaderea temperaturii sau a umiditatii din masa de seminte, pana la un nivel care asigura o buna pastrare, utilizandu-se ventilatia sau uscarea artificiala. +entru orz si orzoaica tehnologia de pastrare nu difera de grau si secara. +entru fabricile de bere intereseaza cel mai mult pastrarea germinatiei semintelor. 4e aceea uscarea se face in mod moderat, iarna temperatura nu va scadea sub !-)0". 4intre cerealele paioase ovazul este cel mai pretentios fata de cpnditiile de pastrare, fiind mai putin rezistent la pastrare de lunga durata datorita continutului mare de seminte cu procent ridicat de umiditate. 1oabele sunt imbracate in pleve si au o higroscopicitate ridicata, se umezesc repede, iar sub palei se instaleaza mucegaiurile. 0rezul este cel mai dificil de pastrat, umiditatea semintelor in vederea pastrarii fiind sub 1&$. "u cat temperaura aerului este mai ridicata cu atat umiditatea boabelor trebuie sa fie mai scazuta ,).,. Pastrarea semintelor $e "ra% 0rganizarea si desfasurarea in bune conditii a fluxului tehnologic de pastrare presupune o serie de masuri organizatorice cum ar fi definitivarea contractelor de achizitii cu furnizorii si stabilirea obligatiilor de predare a produselor, precum si intocmirea balantei spatiului de depozitare si completarea eventualului deficit. Fluxul tehnologic de pastrare a graului variaza in functie de calitatea semnitelor receptionate astfel: graul sub 1&$ umiditate si maxim *$ corpuri atraine se depoziteaza direct in magazii si silozuri, fara uscare prealabila. 6emintele cu 1*$ umiditate se trimit direct la silozuri pentru depozitarea direct in celule. 6emintele cu 1&-1'$ umiditate si maxim )$ corpuri straine se pot depozita direct in silozuri sau magazii daca acestea sunt prevazute cu instalatii de aerare.

6emintele cu peste 1'$ umiditate si peste )$ corpuri straine se depoziteaza in soproane sau alte spatii provizorii prevazute cu instalatii de ventilatie activa, curatire si uscare. 2ceste loturi se curata si se usuca imediat dupa receptionare.

6emintele care se predau la bazele de receptie trebuie sa corespunda indicilor 6T26.%n caz contrar, baza de receptie poate face curatirea si sortarea semintelor urmand ca dupa efectuarea acestor operatii sa se faca receptia definitiva. 4upa imbunatatirea calitatii loturilor de grau, se trimit probe la fabricile de paine sau paste fainoase pentru a se stabili calitatile de panificatie ale fainii, in functie de care se stabileste destinatia semintelor. ,eceptia calitativa consta in determinarea insusirilor organoleptice, a umiditatii, masei hectolitrice si a gradului de infestare. ,eceptia cantitativa se face prin cantarire pe pod bascula sau cantare automate. 4ecarcarea graului se face in buncarele de primire din care semintele sunt diri-ate pentru pastrare temporara sau de lunga durata. "uratirea sau conditionarea graului pentru indepartarea corpurilor straine se executa concomitent cu receptia si se continua pana cand se realizeaza la toate loturile indicii 6T26. "uratirea cuprinde doua operatii: precuratirea si curatirea definitiva. +recuratirea .curatirea bruta3 consta in indepartarea impuritatilor usor separabile. 6e indeparteaza astfel pleava, paiele, aristele, resturile de pamant, pietris, praf nisip, resturile de insecte precum si seminte de buruieni sau alte plante de cultura. La silozuri si magazii cu mecanizare fixa, utila-ele de precuratire functioneaza pe toata perioada de depozitare. La magaziile fara mecanizare fixa, cat si la soproane, patule, arioaie precuratirea se executa cu tarare mobile, aeratoare J 2 - 1!J, harfe, sne9uri. 0peratia se executa la loturile care au peste *$ impuritati. "uratirea definitiva se executa in maxim )0 de zile de la receptia semintelor. 6e folosesc aceleasi utila-e ca si la precuratire reglate corespunzator continutului de impuritati. %n functie de calitatea loturilor de grau si de pregatirea acestora pentru pastrare si livrare se utilizeaza fie pastrarea temporara fie pastrarea de lunga durata .definitiva3 a semintelor. +astrarea temporara se practica la loturile care nu se incadreaza in cerintele 6T26. 6e includ loturile cu un continut ridicat de umiditate si impuritati care in timpul pastrarii trebuiesc imbunatatite prin aerare, curatire, uscare si aduse conform normativelor in vigoare la indicii 6T26. 2ceste loturi se pastreaza in soproane multifunctionale, arioaie si patule amena-ate pentru depozitarea graului, prevazute cu instalatii de ventilatie activa pentru seminte cu peste 1&$ umiditate. +astrarea temporara se poate face si in magazii sau silozuri unde se curata, se usuca rapid apoi se pastreaza pe o perioada lunga de timp.

8scarea loturilor de seminte cu umiditate ridicata si continut mare de impuritati se face conform mai multor metode si anume: a3 uscare naturala - consta in utilizarea aerului atmosferic si cald pentru uscarea semintelor. +entru aceasta se utilizeaza mai multe metode si anume: solarizare - presupune expunerea semintelor pentru uscare la soare, pe platforme, in strat subtire de 10-!0 cm, acestea pierzand zilnic !-*$ umiditate daca temperatura aerului este ridicata .! -* 0"3 si aerul este uscat. 0 data la 1-! ore semintele se amesteca, se niveleaza si se traseaza mici rigole prin masa de seminte. /etoda se utilizeaza la loturile de seminte cu peste 1'$ umiditate. 8scare prin depozitare in strat subtire, fara a se folosi combustibilul, se face prin depozitarea graului in strat subtire, in soproane, remize, spatii betonate dintre patule sau alte spatii acoperite, care nu au pereti laterali ci numai bordura inalta si unde aerul circula intens. 4epozitate in straturi de !0 - o cm, semintele lopatate zilnic de 1-! ori, cand aerul este uscat si cald pot pierde zilnic 0, - 1$ umiditate. 6e practica la graul sub 1'$ umiditate. ventilatie activa . aerare activa3 - consta in evacuarea repetata a aerului viciat, cald si umed din masa de seminte si inlocuirea cu aer proaspat, uscat.7entilatia se face cu a-utorul unor instalatii compuse din: ventilatoare, conducte, canale de distributie si piese racord.7entilatia se efectueaza cand temperatura aerului atmosferic este cu cel putin 0" mai mica decat temperatura din masa de seminte. uscare artificiala - se utilizeaza instalatii de uscare .uscatoare3. /etoda se foloseste rareori. Temperatura de uscare se regleaza in functie de viteza de miscare a semintelor in uscator. 4raierea - combinarea uscarii artificiale cu ventilatia activa.

b3

c3

+astrarea de lunga durata .definitiva3 se face la loturile de seminte curatite, care corespund cerintelor 6T26. 2ceste loturi se pastreaza in magazii sau silozuri. %n timpul pastrarii graului, masei de seminte li se aplica a serie de operatii care sa asigure integritatea cantitativa si imbunatatirea insusirilor calitative, reducerea pierderilor fiziologice si mecanice si impiedicarea fenomenelor de autoincingere. 2stfel temperatura in masa semintelor trebuie mentinuta la valori cuprinse intre 1#-! 0" in perioada 1 aprilie - 1 octombrie si sub 1#0" in perioada 1 octombrie - *1 martie. /entinerea temperaturii in aceste limite se face prin ventilarea masei de seminte. Loturile racite iarna si care au asigurata o pastrare corespunzatoare nu se ventileaza si nu se misca pana la livrare. 6e evita patrunderea aerului umed in spatiile de pastrare prin inchiderea usilor ferestrelor, gurilor de sondare. +eriodic se masoara temperatura, umiditatea si se verifica starea de sanatate a semintelor pastrate.

%n timpul pastrarii pot apare daunatori specifici ce pot provoca pierderi importante in masa de seminte. /asurile de combatere se aplica rapid, in cel mult zile de la depistarea infestarii si constau in dezinsetie si deratizare. "ombaterea daunatorilor se poate face prin mi-loace mecanice - daunatorii se separa din masa semintelor cu a-utorul utila-elor si instalatiilor de sortare( prin mi-loace fizice -utilizarea temperaturilor sub 100" valori sub care daunatorii devin inactivi( si mi-loace chimice - prin tratarea semintelor cu substante chimice cum ar fi bromura de metil, sulfura de carbon, fosfura de aluminiu, J 2ctelic 0 ?"J. ,)./. Pastrarea or%m+%l%i sti%leti Tehnologia de pastrare si conditionare a stiuletilor de porumb presupune luarea unor masuri organizatorice inainte de inceperea recoltarii. 2cestea sunt asemanatoare cu cele de la grau si constau in( incheierea contractelor de achizitie, verificarea asistentei tehnice acordate furnizorilor, asigurarea spatiului necesar depozitarii, pregatirea punctelor de primire, a instalatiilor si utila-elor necesare, organizarea laboratoarelor si punctelor de analiza, etc. Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare a stiuletilor de porumb variaza in functie de umiditatea boabelor. %n functie de aceasta loturile de stiuleti se grupeaza in: porumb stiuleti cu peste *0$ umiditate - se depoziteaza in soproane si platforme prevazute cu canale de ventilatie amplasate in vecinatatea statiilor de batozare si uscare si se livreaza cu prioritate, pana la sfarsitul lunii decembrie( porumb stiuleti cu !#-*0$ umiditate - se depoziteaza in platforme si soproane prevazute cu canale de ventilatie precum si in soproane multifunctionale si patule metalice circulare prevazute cu canale de ventilatie( porumb stiuleti cu maxim ! $ umiditate - se depoziteaza in patule inguste sau in patule circulare. 2ceste loturi sunt destinate pentru obtinerea malaiului, amidonului, glucozei, etc. 4upa recoltare, situletii de porumb sunt transportati la centrele de primire. La aceste centre se efectueaza receptia cantitativa si calitativa. ,eceptia calitativa consta in efectuarea analizelor si determinarilor necesare aprecierii calitatii. 6e determina: insusirile organoleptice( corpurile straine( umiditatea boabelor( randamentul in boabe si procentul de boabe defecte. ,eceptia cantitativa se face prin cantarire. +orumbul se pastreaza in patule, cosare, arioaie si soproane. +atulele pot fi din lemn, prefabricate din beton, patule duble, patule metalice circulare. "osarele sunt patule simplificate, realizate din lemn sau nuiele, cu o durata scurta de exploatare. 2rioaiele demontabile sunt constructii simple din elemente tipizate, cu partea principala alcatuita din panouri demontabile prefabricate. 6oproanele se folosesc pentru pastrarea porumbului pe timp limitat in functie de calitatea acestuia. ?le servesc si ca spatii pentru batozare sau conditionare. +rincipalii factori ca influenteaza pastrarea porumbului sunt: umiditatea, temperatura stiuletilor, insusirile fizice si chimice, prezenta microorganismelor si a daunatorilor animali. Temperatura are importanta deosebita mai ales pentru pastrarea loturilor cu umiditate ridicata. La 00" respiratia boabelor este redusa, dezvoltarea microorganismelor este stan-enita, iar calitatea porumbului se mentine pe o perioada lunga de timp. 4epozitarea se face esalonat, pe straturi, la inceput pe inaltimea de 1 m, iar dupa ce s-au umplut totate spatiile se trece la inaltarea succesiva a straturilor. +orumbul umed se depoziteaza

separat de cel uscat. 6patiile de pastrare trebuie sa asigure o ventilatie corespunzatoare si reducerea procentului de umiditate a stiuletilor si sa prote-eze stiuletii pe perioada de iarna. La manipularea stiuletilor se feresc boabele de socuri mecanice si se inlatura siuletii atacati, mucegaiti sau putreziti. 0 problema deosebita care apare in timpul pastrarii porumbului sunt daunatorii. ?xista o serie de insecte care ataca frecvent porumbul, dintre care cea mai periculoasa este molia cerealelor .6itotroga cerealella3 a carei larva se dezvolta in interiorul bobului, consumand miezul. 4e asemenea rozatoarele vatama boabele impurificand loturile pastrate. 4e aceea este necesara curatirea si dezinfectarea spatiilor, iar cand atacul este puternic se face batozarea si uscarea loturilor. +entru o buna pastrare este necesara depozitarea porumbului in spatii inguste, unde curentii de aer patrund cu usurinta in interiorul loturilor si scad umiditatea stiuletilor. %n depozitele cu latimea mare este necesara intensificarea aerarii prin ventilatie naturala sau prin ventilatie activa. 7entilatia naturala se face prin amplasarea unor canale de aerisire in vracul de stiuleti. "analele se confectioneaza din panouri prefabricate demontabile sau din sipci de lemn. 2mplasarea lor se face paralel cu latura lunga a depozitului, la distanta de !-* m intre ele. 6e pot amplasa si transversal. 7entilatia activa consta in introducerea aerrului sub presiune in masa stiuletilor cu a-utorul ventilatoarelor si canalelor de distributie. +atulele metalice cilindrice sunt prevazute cu instalatii de ventilatie activa prevazute cu: tub vertical de ventilatie, fixat in centrul patulului, cilindru orizontal de ventilatie confectionat din tabla ondulata galvanizata ce se racordeaza la canalul vertical, ventilator de tip axial care are un debit de 5000 m*:h. La loturile cu umiditate ridicata se executa operatia de prefirare. 2ceasta consta in schimbarea pozitiei stiuletilor in spatiile de depozitare astfel incat cei din interiorul lotului sa a-unga la suprafata sau lateral pentru o mai buna aerisire si uscare. %n timpul prefirarii se face si o sortare, o separare a stiuletilor cu defecte, mucegaiti precum si indepartarea corpurilor straine .matase, panuse, frunze3 care au mai ramas in vrac. 6e strang si se indeparteaza boabele cazute pe podea. +refirarea se executa manual sau mecanizat folosind relee mobile. %n timpul pastrarii se efectueaza controale periodice. 6e verifica temperatura, umiditatea, posibilitatea de ventilatie precum si starea produsului. "ontroalele se efectueaza pe toata adancimea si grosimea stratului. 4upa scoaterea de la pastrare a stiuletilor se efectueaza operatia de batozare. +rin batozare se separa boabele de pe ciocalai cu batoze speciale. 6e urmareste desprinderea semintelor si separarea tuturor boabelor de pe ciocalau fara vatamarea semintelor. 0rdinea de batozare a loturilor se stabileste in functie de starea porumbului. 1atozarea se efectueaza in locuri adapostite. +orumbul boabe rezultat se transporta in maxim !& de ore la locul de uscare si depozitare. 1oabele se usuca pana la !0$ umiditate si se pastreaza pana la livrare in magazii cu ventilatie activa, ventilatia facandu-se in functie de umiditatea si temperatura boabelor si a aerului atmosferic.Livrarea porumbului se face fie sub forma de boabe, fie sub forma de stiuleti.

,).1. Pastrarea si &on$itionarea or(%l%i si or(oai&ei /asurile pregatitoare pentru receptionarea orzului si orzoaicei sunt similare cu cele de la grau. %n momentul receptiei se face separarea pe loturi in functia de calitatea semintelor.Loturile destinate fabricilor de bere trebuie sa corespunda indicilor 6T26, sa fie din soiurile superioare, cu continut crescut in amidon si scazut de proteine, cu germinatie ridicata. ,eceptia calitativa pentru orz si orzoaica pentru bere consta in efectuarea urmatoarelor determinari: germinatia sau viabilitatea semintelor, continutul de proteine, uniformitatea semintelor.6e verifica de asemena, prezenta boabelor sparte, strivite, depaleate si a corpurilor straine. La receptie se efectueaza si gruparea loturilor pe destinatii astfel: orzoaica se depoziteaza pentru industria berii( orzul se depoziteaza pe doua destinatii si anume: pentru bere si pentru fura-. Loturile de orz si orzoaica destinate fabricilor de bere se depoziteaza fiecare separat. Loturile de seminte care nu indeplinesc conditiile de calitate, dar care, prin masuri ulterioare pot fi imbunatatite si primesc detinatie pentru bere, se depoziteaza de asemenea separat. 6patiile in care se pastreaza orzul si orzoaica pentru bere sunt dotate obligatoriu cu instalatii de ventilatie activa. La depozit descarcarea si manipularea are urmatoarele particularitati: pentru evitarea vatamarii boabelor se folosesc numai instalatii care nu sparg, strivesc sau deco-esc semintele( nu se folosesc transportoarele cu racleti si transportoarele elicoidale. 4upa descarcare se efctueaza operatiunile de curatire in vederea indepartarii corpurilor straine. %n functie de destinatie se face precuratirea si in caz de necesitate si curatirea fina sau de baza. La loturile pentru bere, care nu au o uniformitate corespunzatoare a semintelor se executa si sortarea acestora. +recuratirea se executa pentru indepartarea din masa de seminte a impuritatilor grosiere, a celor usoare, a semintelor de buruieni, etc. 8tila-ele folosite sunt: tararurile T2-100, T2-1!), /iag oscilant, /iag vibrator, selectoare cu trior,etc. "uratirea fina se executa la loturile care la precuratire nu s-au purificat suficient si in special la cele pentru bere. 6ortarea se executa la loturile destinate fabricilor de bere, care prin operatiile de curatire nu au a-uns la conditiile de uniformitate cerute pentru livrare. +entru uniformitate normele 6T26 prevad: un continut de boabe mai mari de !, mm de cel putin '0$ pentru orz si #0$ pentru orzoaica. 6e folosesc utila-e cu organe de cernere fina. %n spatiile de pastrare orzul si orzoaica se depoziteaza in vrac, luandu-se masurile necesare pentru mentinerea germinatiei, evitarii incingerii si prevenirii asfixierii semintelor. 4e asemenea se asigura conditiile necesare pentru postmaturarea semintelor. 8miditatea boabelor sub 1&$ si temperatura de !00" contribuie la reducerea repaosului germinativ si asigura conditii corespunzatoare pentru desfasurarea proceselor biologice si chimice din seminte. La temperaturi mai scazute, procesele se defasoara mai incet. 7entilatia activa se executa in scopul racirii masei de seminte. +entru loturile destinate industriei berii, racirea nu se face decat dupa desavarsirea procesului de postmaturare. ,acirea orzului si orzoaicei de bere se face la temperaturi de 00". 6caderea continutului de umiditate din boabe se face mai ales prin uscare naturala. 8scarea artificiala se face numai in cazuri deosebite cand se acumuleaza cantitati mari de seminte

proaspete, cu umiditate ridicata, iar vremea este nefavorabila si nu permite uscarea naturala. 8scarea naturala se face prin solarizare, ventilatie activa, lopatari, etc. +rin uscarea naturala se imbunatateste germinatia si calitatea tehnologica a boabelor. %n timpul pastrarii combaterea daunatorilor se face cu aceleasi produse si prin aceleasi procedee ca si la grau, cu mentiunea ca la orzul si orzoaica pentru bere, cu peste 1)$ umiditate, nu se fac tratamente cu bromura de metil, care stopeaza germinatia. 4e asemenea, in timpul pastrarii se verifica starea de pastrare in ! etape astfel: pana la 1 octombrie se verifica sistematic temperatura, umiditatea, starea sanitara si insusirile organoleptice. 4aca apar cresteri de temperatura in masa semintelor, mirosuri anormale, schimbarea culorii semintelor, atac de daunatori, loturile respective sunt verificate special si iau masuri de livrare cu prioritate. 4upa 1 octombrie se evita aparitia proceselor de autoincingere. 6e organizeaza controale periodice pentru verificarea insusirilor organoleptice, temperaturii, umiditatii si staarii de sanatate a semintelor. Loturile cu peste 1)$ umiditate sau cu temperaturi mai mari se controleaza mai des. 4eterminarea germinatiei se face lunar. Livrarea orzului si orzoaicei se face dupa aceleasi normative ca la grau. /-.TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A PLANTELOR OLEAGINOASE 4in aceasta grupa fac parte: floarea soarelui, rapita, inul si ricinul. 6emintele sunt utilizate in industria extractiva pentru obtinerea uleiurilor vegetale. 8leiurile vegetale se folosesc ca atare sau sub forma de uleiuri hidrogenate si margarina la fabricarea maionezelor, a conservelor in ulei, precum si la prepararea unor produse de patiserie. %n industrie, uleiurile vegetale se intrebuinteaza sub forma solidificata la fabricarea glicerinei, sapunurilor, lubrifiantilor, maselor plastice, in industria lacurilor si vopselurilor, in industria farmaceutica si chimica. Floarea soarelui este o planta care face parte din familia "ompositae. Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, trasnportul, receptia calitativa si cantitativa, descarcarea curatirea semintelor, uscarea, pastrarea, scoaterea de la pastrare. ,ecoltarea semintelor de floarea soarelui se efectueaza mecanizat cu combine care efectuaza si treierarea. Transportul semintelor se efectueaza in vrac fie in buncarele combinelor de recoltare fie cu a-utorul autovehiculelor rutiere. La depozit se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a semintelor. ,eceptia calitativa are ca scop asigurarea cu produse corespunzatoare standardelor in vigoare. 2ceasta consta in ridicarea probelor si controlul analitic al semintelor ce consta in efectuarea urmatoarelor determinari: controlul organoleptic - examinarea aspectului si a culorii, aprecierea mirosului si gustului semintelor( greutatea hectolitrica - cu a-utorul careia se poate determina continutul de ulei al semintelor( determinarea corpurilor straine - este necesara pentru stabilirea puritatii si continutului real in ulei, care se raporteaza la semintele cu puritate( determinarea umiditatii semintelor - se face pentru a verifica calitatea conform cu prevederile 6T26 si pentru a stabili daca

este necesara sau nu uscarea inainte de depozitare( determinarea continutului de ulei - constituie cea mai importanta determinare pentru industria de extractie a uleiului, deoarece de acesta depinde randamentul de extractie a uleiului. 4escarcarea si manipularea semintelor se face la depozit cu a-utorul transportoarelor pneumatice si a celor mecanice. %mpuritatile existente in semintele de floarea soarelui sunt indepartate inainte de depozitare prin operatia de precuratire. 2ceasta operatie se executa in vederea bunei pastrari a semintelor, impuritatile constituind un mediu favorabil dezvoltarii microflorei si parazitilor care favorizeaza autoincingerea si incalzirea semintelor. 4e asemenea aceste impuritati reduc spatiul de pastrare. 6epararea semintelor .curatirea3 se realizeaza pe urmatoarele principii: diferenta de marime dintre impuritati si seminte( diferenta de masa specifica dintre impuritati si seminte( diferenta de marime si greutatea specifica( propietatile magnetice ale impuritatilor feroase. "uratirea se realizeaza cu a-utorul siteor, ventilatoarelor si magnetilor. 8tila-ele folosite sunt: vibroaspiratorul sagata, /%21 -ul. 8scarea semnitelor se impune din doua motive: in timpul pastrarii semintele care prezinta umiditate mare se pot degrada si in timpul prelucrarii creeaza dificultati de procesare. 8scarea se poate efectua termic prin evaporare, sau prin vaporizare. 8miditatea inainte de uscare este 10-1 $, iar dupa uscare )-5$. %nstalatiile folosite pentru uscare sunt: uscatorul rotativ sau coloana de uscare. +astrarea semintelor se realizeaza in magazii eta-ate si silozuri celulare. Temperatura de pastrare este la inceputul depozitarii de aproximativ *0 0", aceasta scazand treptat. %n timpul pastrarii se executa prefirarea cu a-utorul aspiratoarelor cascada ale silozurilor. +e perioada pastrarii se urmareste ca temperatura din interiorul masei de seminte sa nu depaseasca cu mai mult de 0" temperatura mediului ambiant. 6emintele apartinand celorlalte specii din grupa .rapita, in, ricin3 prezinta un flux tehnologic de pastrare similar cu floarea soarelui cu urmatoarele specificari: 1. Rapita

6emintele de rapita sunt foarte mici .//1L *- g3 si de aceea spatiile dintre seminte sunt reduse si aerul patrunde foarte greu intre ele. 4aca se depoziteaza la un procent mai ridicat de umiditate, loturile de rapita se incing rapid si mucegaiesc, semintele se lipesc intre ele si formeaza bulgari compacti. 4e aceea, loturile de rapita se pastreaza in strat foarte subtire, de cel mult 10 cm, se lopateaza frecvent cu lopeti de lemn, iar, pentru evitarea incingerii se amesteca de la inceput cu paie, pentru a crea spatii mai mari intre seminte.

!.

*nul

4atorita continutului de substante mucilaginoase din seminte. 2cestea sunt foarte higroscopice si in contact cu apa isi maresc volumul. 6e pastreaza in spatii uscate, hidroizolate, prote-ate impotriva umiditatii atmosferice. 6emintele de in depozitate in vrac, formeaza o masa compacta si nu se admite depozitarea intr-un strat mai gros de 1, m. 8miditatea semintelor este redusa de #$, semintele uscandu-se artificial. 4urata de pastrare este limitata la 1 an. *. Ricinul

6emintele de ricin, datorita continutului de ricinina se pastreaza in spatii repartizate special pentru ricin. ;u se pastreaza impreuna cu alte specii. %nainte de depozitare este necesara uscarea semintelor, intrucat la recoltare acestea au o umiditate mare, multe seminte se sparg la treierat, iar altele sunt verzi sau au coa-a fisurata. ,educerea umiditatii se face prin aerare naturala .depozitare in strat subtire si lopatare frecventa3. La uscarea artificiala semintele calde se lipesc de piesele si peretii instalatiilor de uscare, iar curatirea este greoaie. 4e asemenea, in operatia de curatire, manipulare si uscare, instalatiile se impregneaza cu ulei si praf de ricin, de aceea trebuie acordata atentie deosebita curatirii acestora. 8miditatea de pastrare este de #$ iar durata de pastrare este limitata la un an.