Sunteți pe pagina 1din 63
C AIET P RACTICA P RIMARIA COMUNEI I ON N ECULCE - 2006 - Anul

CAIET PRACTICA PRIMARIA COMUNEI ION NECULCE

- 2006 -

Anul

:

II

Practica Finante – An 2

CAP. I

CUPRINS :

Structura si atributiile compartimentului financiar-contabil

I.1. Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza I.2. Organizarea interioara a institutiei

I.3. Functionalitatea la Primaria Ion Neculce I.4. Relatii cu exteriorul

CAP. II Conducerea activitatii financiare prin bugete II.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006 II.2. Modul de calcul si semnificatia indicatorilor specifici de reflectare a activitatii institutie publice II.3. Modul de fundamentarea a indicatorilor financiari(venituri si cheltuieli) si analiza acestora

CAP. III

Finantarea institutiei

III.1. Surse de finantare III.2. Finantarea bugetara a Primariei comunei Ion Neculce III.3. Finantarea din venituri proprii si din alte surse a Primariei comunei Ion Neculce. Fluxuri informationale generate de finantarea institutiei.

Cap.I

Structura si atributiile comportimentului financiar-contabil

Practica Finante – An 2

I.1 Prezentarea obiectului de activitate si domeniul in care se incadreaza

Administratia publica in unitatile administrativ teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor adminis - tratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale, de interes deosebit . Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in numele si in interesul colectivitatii locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii .

de catre consiliile locale si primari, autoritati ale

administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber

exprimat .

Competentele si atributiile autoritatilor administratie publice locale se stabilesc numai prin lege . Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata a comunelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale . Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor publice locale se executa in limitele si conditiile prevazute de lege . Comunele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina . Autoritatile administratiei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in comuna sunt consiliile locale comunale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de legea privind alegerile locale . Alesii locali sunt primarul si consilierii locali .

Acest drept

se exercita

Practica Finante – An 2

Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comuna in conditiile legii . Mandatul primarului si consiliului local este de 4 ani si se exercita in conditiile legii . In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice

locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, in conditiile legii . Consiliul local are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale . Dintre atributiile principale ale consiliului local stabilite prin Legea nr. 215/2001 - Legea administratiei publice locale , amintim :

- alege din randul consilierilor viceprimarul; stabileste in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu; - aproba statutul comunei precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului ;

- aproba bugetul local imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare

a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitarii - titlului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale in conditiile legii ;

- aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functioanre a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local ;

- administreaza domeniul public si privat al comunei ; - infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local ; - analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de urbanism ale localitatilor, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii, de interes local si asigura conditiile necesare reactualizarii acestora etc.

Practica Finante – An 2

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari cu votul

majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate . Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efect de la data aducerii la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii . Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte, sau dupa caz, in nume propriu pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat . Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate . Consiliul local al comunei Ion Neculce este format din 13 consilieri, impartiti in trei comisii de specialitate:

- comisia buget finante; - comisia pentru administratie publica locala,juridica,apararea ordinii si linistii publice ,a drepturilor cetatenilor;

- comisia pentru invatamant, cultura, sport. Dintre atributiile principale ale primarului, stabilite prin Legea nr. 215 / 2001 - Legea administratiei publice locale, amintim:

- asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a

prevederilor Consitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor;

- asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in

care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

- intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

- exercita functia de ordonator principal de credite;

- asigura ordinea publica si linistea locuitorilor;

- ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al locali - tatii si il supune spre aprobare consiliului local;

Practica Finante – An 2

- conduce servicile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare

civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si de ajutor social;

- indeplineste functia de ofiter de stare civila; - propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama,

statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate

- raspunde de invetarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului

public si privat al comunei etc. In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. Mandatul primarului este de 4 ani.

I.2. Organizarea interioara a institutiei

Consiliul local al comunei Ion Neculce, judetul iasi, in baza prevederilor

a

aprobat prin H.C.L. nr.11 / 24.04.2002

a aparatului propriu in cadrul Primariei comunei Ion Neculce. Conform continutului regulamentului susmentionat activitatea este structurata pe urmatoarele compartimente:

“Regulamentul de organizare si functionare

art.38 ,(1),(2),lit.e din Legea nr. 215 / 2001 - Legea administratiei publice locale

1. Compartimentul administratiei publice locale;

2. Compartimentul stare civila;

3. Compartimentul registru agricol, cadastru;

4. Compartimentul protectiei sociale;

5. Compartimentul autoritate tutelare;

6. Birou finante - contabilitate:

6.1 Compartiment finante contabilitate;

6.2 Compartiment constatare, stabilire,impunere persoane fizice;

Practica Finante – An 2

6.3 Conmpartiment casierie; 7. Compartiment urbanism si autorizari constructii; 8. Compartiment biblioteca comunala; 9. Compartiment administrativ, protectie civila si apararea impotriva incendiilor si gospodarie comunala. Primarul, in calitatea sa de sef al administratiei publice locale, raspunde de intreaga activitate din primarie potrivit competentelor stabilite de lege.

I.3. Functionalitatea la Primaria comunei Ion Neculce

La nivelul Primariei comunei Ion Neculce activitatea economico - financiara este organizata la nivelul de “birou finante - contabilitate“ cu urmatoarele compartimente:

- compartimentul finante contabilitate;

- compartimentul constatare, stabilire, impunere persoane fizice si juridice;

- compartimentul casierie.

Activitatea este organizata si condusa de catre seful biroului de contabilitate,

care impreuna cu cei trei salariati asigura

functionarea acestuia.

Anexa de mai jos evidentiaza organigrama Primariei Ion Neculce.

Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati

Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati

Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati
Neculce. Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati Compartiment constatare,stabilire,impunere pers.fizice si
Neculce. Biroul finante contabilitate Sef birou+3 angajati Compartiment constatare,stabilire,impunere pers.fizice si

Compartiment constatare,stabilire,impunere pers.fizice si juridice

constatare,stabilire,impunere pers.fizice si juridice Compartiment casierie Compartiment Finante Contabilitate 7

Compartiment

casierie

Compartiment Finante Contabilitate

Practica Finante – An 2

Organizarea activitatii are la baza prevederile Legii nr. 82 / 1991 - Legea contabilitatii , fiind condusa in partida simpla . Salariatii acestui sector sunt absolventi de studii medii ,de specialitate economica si cu perfectionare in domeniul administratiei publice ,impozite si taxe locale precum si de operator calculator . Ca dotare tehnica serviciul contabilitate dispune de doua calculatoare , doua imprimante si un xerox Minolta tip A3 . Atributiile sunt impartite pe compartimente , astfel :

autofinantare

Compartimentul Finante –contabilitate

-- evidenta/inregistrare operatiuni patrimoniale -- incheierea/urmarirea contractelor primariei -- inregistrarea/platile executate din bugetul local -- inregistrarea/corectitudinea incasarilor/platilor pt.

-- intocmirea rapoartelor de specialitate -- exercitarea controlului financiar -- asigura inventarierea anuala a patrimoniului/inregistrare -- inregistrare in contabilitatea lucrarilor de investitii -- evidenta sintetica a tuturor surselor de venituri -- colaborare cu trezoreria -- constituirea,utilizarea,reintregirea fondului de rulment -- intocmirea proiectului bugetului local -- intocmirea documentatiei pt deschiderea finantarii chelt. -- executarea controlului financiar preventive -- intocmirea darilor de seama contabile asupra bugetului local -- urmarirea incasarii creantelor -- organizarea active.de urmarire silita a bunurilor/veniturilor -- urmarirea datelor restante primate spre urmarire -- intocmirea documentatiei privind debitorii insolvabili

8

Practica Finante – An 2 -- identificarea pers.care exercita active.supuse impozitarii -- urmarirea executiei partii de venituri a bugetului local -- pastrare/eliberare/evidenta chitantiere cu regim special -- conducerea evidentei mijloacelor fixe ob. de inventar -- intocmire/transmitere lunara a declaratiilor privind

contributiile

-- intocmire lunara a statelor de plata a salariilor personalului -- organizare/indrumare/control actiuni de constatare/stabilire -- intocmire borderouri de debite si scaderi,operarea lor in

contabile

pers.fizice/juridice

si scaderi,operarea lor in contabile pers.fizice/juridice evident Compartiment -- intocmire/depunere la termen a
si scaderi,operarea lor in contabile pers.fizice/juridice evident Compartiment -- intocmire/depunere la termen a

evident

Compartiment -- intocmire/depunere la termen a declaratiilor de impunere catre

constatare,stabilire,

impunere,urmarire -- coordonarea activ. de gestionare documente pt fiecare contribuabil pers.fizice si juridice -- verificarea pers. Detiuatoare de bunuri/venituri supuse impozitarii

-- solicitare sanctiuni contribuabililor care incalca legislatia fiscala -- identificare/sanctionare pres.ce desfasoara active.calendaristica -- centralizare data statistice/transmitere raportari periodice la termen -- analiza/cercetare/solutionare cereri pt.stabilire impozite si taxe --avizare propuneri pt acordarea esalonarii,reducerii taxelor -- verificare/solutionare contestatii ale contribuabililor -- intocmeste/gestioneaza dosar fiscal pe fiecare contribuabil --urmarirea existentei titlurilor executarii pt impozite si taxe incasare impozite/taxe locale stabilite de consiliul local urmarire taxe datorate de contribuabili cf.rolului fiscal

existent

taxe datorate de contribuabili cf.rolului fiscal existent intocmire zilnica a registrului de casa pastrare,evidenta
taxe datorate de contribuabili cf.rolului fiscal existent intocmire zilnica a registrului de casa pastrare,evidenta

intocmire zilnica a registrului de casa pastrare,evidenta incasarii zilnice achitare drepturi salariale,ajutoare sociale,indemnizatii

Compartiment

casierie

I.4. Relatiile cu exteriorul

Autoritatile locale sunt comitatele si districtele ale caror sarcini sunt:

aplicarea politicii guvernamentale pe plan local; exercitarea unor competente delegate importante in domenii ca: educatia, asiguarea fondului locativ sau protectia sociala. In baza acestui principiu, Primaria comunei Ion Neculce este subordonata ierarhic Prefecturii sub aspectul respectarii legislatiei in teritoriu, Consiliului Judetean Iasi privind organizarea si finantarea bugetului local si Directiei Generale

Practica Finante – An 2

a Finantelor Publice privind respectarea disciplinei financiare referitoare la structura bugetului local in cele trei faze: intocmire, executie, raportare. Pe plan local primariei ii revine sarcina de a asigura conditii prielnice pentru educatie si asistenta sociala. In acest sens primaria coordoneaza activitatea scolilor generale din comuna. Deci institutiile ierarhic subordonate sunt: scoala generala Razboieni, scoala generala Buznea, scoala generala Prigoreni. De asemenea primaria coordoneaza serviciile publice organizate, astfel: biblioteca comunala, gospodarie comunala, servicul In relatiile cu exteriorul in rol important il detine relatia cu trezoreria. Trezoreria la care este arondata primaria este in orasul Targu Frumos. Relatiile cu acesta institutie au la baza prevederile Ordinului nr. 1235 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 146 / 2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. Prin trezorerie se deruleaza operatiunile de plati si incasari privind fonduri publice, dupa caz, fara a se limita la acestea. Statul garanteaza efectuarea operatiunilor financiare prin trezoreria statului in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, precum si pastrarea integritatii disponibilitatilor banesti. Documentele prin care se dispun plati din conturile instituiei publice se semneaza de catre persoanele abilitate de lege, aprobate prin specimenele de semnaturi de catre ordonatorii de credite, la care se anexeaza copii ale actelor de numire in functie a acestora. Relatia cu persoanele fizice si juridice platitoare de impozite si taxe trebuie sa fie cordiala iar persoanele implicate sa dea dovada de profesionalism si etica profesionala.

Subordonarea Primariei comunei Ion Neculce

Practica Finante – An 2

Consiliul Judetean Iasi

Prefectura

Directia Generala a finantelor publice

Iasi Prefectura Directia Generala a finantelor publice Primaria comunei Ion Neculce RELATIILE CU EXTERIORUL

Primaria comunei Ion Neculce

RELATIILE CU EXTERIORUL

Trezoreri a Iasi
Trezoreri
a
Iasi
Pers.fizice,jur idice platitoare de impozite
Pers.fizice,jur
idice
platitoare de
impozite
Gospodarie comunala Serviciul P.S.I.
Gospodarie
comunala
Serviciul
P.S.I.
Sc.generala Ion Neculce
Sc.generala
Ion Neculce
Sc.generala Razboieni Sc.generala Buznea
Sc.generala
Razboieni
Sc.generala
Buznea
PRIMARIA comunei Ion Neculce

PRIMARIA comunei Ion Neculce

PRIMARIA comunei Ion Neculce
PRIMARIA comunei Ion Neculce
Biblioteca Ion Neculce
Biblioteca
Ion Neculce

CAP. II

Conducerea activitatii financiare prin bugete

II.1. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2006

Pentru o mai buna intelegere a activitatii economico-financiare desfasurata in cadrul Primariei comunei Ion Neculce voi prezenta structura bugetului pe anul 2006. Cateva consideratii teoretice:

Practica Finante – An 2

Se stie ca practic bugetul local este documentul care prezinta previziunea

pentru o anumita perioada de timp, in cazul nostru anual, atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli. Bugetul perioadei se intocmeste inainte de inceputul acesteia, avand rolul de a pregati un anume comportament viitor pentru obtinerea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Bugetul local corespunde in componenta cu structura comunelor.

Cadrul general al bugetelor locale este aprobat prin

OUIG Nr. 45 / 2003

privind finantele publice locale, care cuprinde lista veniturilor si cheltuielilor prevazute in aceste bugete si care poate fi actualizata ca urmare a perfectionarii legislatiei, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ - teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice. Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, din venituri cu destinatie speciala si alte venituri prevazute in lege, precum si din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat. In raport de resursele financiare publice se dimensioneaza cheltuielile repartizate pe destinatii in conformitate cu obiectivele de dezvoltare a localitatii.

Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul local se repartizeaza pe trimestre avand in vedere termenele legale de incasare a veniturilor si perioada in care se executa cheltuielile. Bugetele locale se intocmesc in conditii de autonomie, conform OUG Nr.

45 / 2003.

Bugetul local este o componenta a sistemului de bugete definit, conform reglementarilor in vigoare, ca o veriga a acestuia, in contextul economiei in raport cu celelalte componente(bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat etc). Este dreptul organelor locale sa dimensioneze previziunile bugetare la cheltuieli avand in vedere nevoile proprii corelate cu posibilitatea de mobilizare a

Practica Finante – An 2

veniturilor si cu masurile de folosire eficienta a fondurilor. Structura si evolutia indicatorilor cuprinsi in bugetul local al comunei Ion Neculce se face pe surse, capitole, titluri de cheltuieli si subcapitole, pe anul 2006 si este prezentat mai jos.

II.2. Modul de calcul si semnificatia indicatorilor specifici de reflectare a activitatii institutie publice Fundamentarea cheltuielilor are la baza criteriile:

nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul

de venituri si cheltuieli sau finantata prin aceasta daca nu este reglementata prin acte normative;

Executia preliminara pentru anul de baza: consta in executia certa pentru o anumita perioada de timp si executia probabila la sfarsitul anului, corectata cu eventuale influente;

Analiza si studierea comparativa a cheltuielilor: atat pe total cat si pe structura si pe dinamica;

Preturile si tarifele diferitelor servicii si materiale: care au repercursiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor;

Baza legala a cheltuielilor:

Practica Finante – An 2

Baremurile de cheltuieli: norme legale prin intermediul carora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime ce nu pot fi depasite. În baza prevederilor art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, ale art. 17 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si ale art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 301/2002, cu modificarile ulterioare, institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale executiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si sa organizeze, sa conduca evidenta si sa raporteze angajamentele bugetare si legale începând cu anul bugetar 2003. În vederea respectarii prevederilor mentionate mai sus au fost elaborate prezentele norme metodologice care au ca obiect stabilirea procedurilor, a persoanelor implicate si a documentelor privind executia cheltuielilor care se efectueaza din fonduri publice. Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil. Ordonatorii de credite ai bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 sunt autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuieli pe parcursul exercitiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil. Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice. Ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Actele de delegare a atributiilor desemneaza persoanele din cadrul institutiilor publice împuternicite sa semneze pentru si în numele ordonatorilor de credite.

Practica Finante – An 2

În actul de delegare trebuie sa se specifice limitele si conditiile delegarii, respectiv atributiile persoanelor delegate sa semneze documentele de angajare, lichidare si ordonantare a cheltuielilor, precum si subdiviziunile clasificatiei bugetului aprobat pentru care au fost împuternicite sa efectueze aceste operatiuni si termenul de valabilitate a împuternicirii. Actele de delegare, însotite de specimenele de semnaturi ale persoanelor care au fost împuternicite, trebuie comunicate:

- persoanelor împuternicite;

- conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) care nu poate

efectua nici o plata ordonantata de o persoana care nu a fost împuternicita în acest sens;

- persoanei împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv.

De asemenea, actele de încetare a delegarii se comunica persoanelor mentionate

mai sus.

1.

Angajarea cheltuielilor

Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Pentru actiunile multianuale se înscriu distinct în buget creditele de angajament si creditele bugetare. Pentru actiunile multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale în limita creditelor de angajament aprobate în buget pentru exercitiul bugetar respectiv. Cheltuielile de investitii se angajeaza individual în cadrul angajamentelor multianuale care reprezinta limita superioara de angajare. Toate angajamentele legale din care rezulta o cheltuiala pentru investitii publice sau alte cheltuieli asimilate investitiilor, cofinantate de o institutie internationala, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finantare.

Practica Finante – An 2

Creditele bugetare aferente actiunilor multianuale reprezinta limita superioara a cheltuielilor care urmeaza a fi ordonantate si platite în cursul exercitiului bugetar. Platile respective sunt aferente angajamentelor legale efectuate în limita creditelor de angajament aprobate în exercitiul bugetar curent sau în exercitiile bugetare anterioare. Angajarea cheltuielilor bugetare, altele decât cele care privesc actiuni multianuale, se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice îmbraca doua forme de angajamente:

a) Angajamentul legal - faza în procesul executiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie semnat de ordonatorul de credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie, contract de munca, acte de control, acord de împrumut etc. În toate actele juridice prin care se contracteaza o datorie a statului rezultata din contractarea unor împrumuturi interne sau externe sau o datorie rezultata dintr-un contract, comanda etc. trebuie sa se faca mentiuni cu privire la institutia care are prevazute în buget creditele aferente angajamentului respectiv si subdiviziunea bugetara la care sunt prevazute acestea si de la care urmeaza sa se faca plata. Sarcina înscrierii datelor respective revine compartimentelor de specialitate care elaboreaza proiectele angajamentelor legale. Înainte de a angaja si a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice masura care ar produce o cheltuiala, ordonatorii de credite trebuie sa se asigure ca masura luata respecta principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sanatos, în special ale economiei si eficientei cheltuielilor. În acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie precedata de o evaluare care sa asigure faptul ca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate.

Practica Finante – An 2

Proiectele angajamentelor legale reprezinta decizii de principiu luate de ordonatorii de credite, care implica o obligatie de efectuare a unei cheltuieli fata de terte persoane. Aceste proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de catre ordonatorul de credite decât daca au primit în prealabil viza de control financiar preventiv în conditiile legii. Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale. La institutiile publice la care operatiunile sunt supuse controlului financiar preventiv delegat angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza si cu viza prealabila a controlorului delegat, conform legislatiei în vigoare. Proiectul de angajament legal se prezinta pentru viza de control financiar preventiv împreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Angajarea cheltuielilor se efectueaza în tot cursul exercitiului bugetar, astfel încât sa existe certitudinea ca bunurile si serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate, respectiv prestate, si se vor plati în exercitiul bugetar respectiv. Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioada în care se stie ca bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, receptionat si platit pâna la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plata prevazuta în Programul calendaristic pentru derularea principalelor operatiuni de încheiere a exercitiului bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale. În situatia în care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pâna la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator. Ordonatorilor de credite li se interzice sa ia cu buna stiinta masuri care au ca obiect angajarea de cheltuieli peste sumele aprobate în buget, la partea de cheltuieli, cu exceptia angajamentelor multianuale efectuate în conditiile legii. Ordonatorii de credite nu pot încheia nici un angajament legal cu terte persoane fara viza de control financiar preventiv decât în conditiile autorizate de lege.

Practica Finante – An 2

Dupa semnarea angajamentului legal de catre ordonatorul de credite acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate. b) Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate. În aplicarea principiului anualitatii, potrivit caruia "platile efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv", si a prevederilor legale, potrivit carora pentru a efectua o plata este obligatorie parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonantarea, se impune punerea în rezerva a creditelor bugetare angajate, astfel încât toate angajamentele legale încheiate în cursul unui exercitiu bugetar sau în exercitiile precedente de ordonatorul de credite sau de alte persoane împuternicite sa poata fi platite în cursul exercitiului bugetar respectiv, în limita creditelor bugetare aprobate. În vederea respectarii acestei cerinte, angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate, preceda angajamentul legal. Este interzis ordonatorilor de credite aprobarea unor angajamente legale fara asigurarea ca au fost rezervate si fondurile publice necesare platii acestora în exercitiul bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale. Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare si, respectiv, a creditelor bugetare aprobate, cu exceptia angajamentelor legale aferente actiunilor multianuale care nu pot depasi creditele de angajament aprobate în buget. Angajarea cheltuielilor trebuie sa se faca întotdeauna în limita disponibilului de credite bugetare si, respectiv, în limita disponibilului de credite de angajament pentru actiuni multianuale. În scopul garantarii acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin care statul sau unitatile administrativ-teritoriale contracteaza o datorie fata de tertii creditori, sunt precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare platii angajamentelor legale.

Practica Finante – An 2

Angajamentele bugetare pot fi:

b1) angajamente bugetare individuale; b2) angajamente bugetare globale. b1) Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.

Angajamentul bugetar individual se prezinta la viza persoanei împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv în acelasi timp cu proiectul angajamentului legal individual. b2) Pentru cheltuieli curente de natura administrativa, ce se efectueaza în mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot întocmi propuneri de angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se înainteaza pentru viza de control financiar preventiv împreuna cu angajamentele bugetare globale. Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltuielile curente de functionare de natura administrativa, cum ar fi:

- cheltuieli de deplasare;

- cheltuieli de protocol;

- cheltuieli de întretinere si gospodarie (încalzit, iluminat, apa, canal, salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.);

- cheltuieli cu asigurarile;

- cheltuieli cu chiriile;

- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine lunare etc.

În cazul angajamentelor legale provizorii ordonatorul de credite verifica faptul ca angajamentele legale individuale încheiate sa nu depaseasca valoarea angajamentelor provizorii care au fost emise anterior. Angajamentele legale individuale aprobate pâna la finele anului, acoperite de aceste angajamente legale provizorii, nu trebuie înaintate pentru viza de control financiar preventiv.

Practica Finante – An 2

Angajamentele legale individuale care depasesc valoarea angajamentelor legale provizorii se supun vizei de control financiar preventiv. Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun în rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli, potrivit destinatiei prevazute în buget. Propunerile de angajamente se înainteaza din timp persoanei împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv, pentru a da posibilitate acesteia sa îsi exercite atributiile conform legii. Propunerile de angajare a cheltuielilor trebuie însotite de toate documentele justificative aferente si, daca este cazul, de orice alte documente si informatii solicitate de catre persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv. La finele anului persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv analizeaza modul de realizare a cheltuielilor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale, precum si daca totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora este la nivelul angajamentelor legale provizorii. În cazul în care nu exista diferente semnificative între cheltuielile previzionate si cele definitive, persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv avizeaza angajamentul bugetar global care devine definitiv. Daca persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv constata diferente semnificative, atunci poate hotarî asupra includerii în viitor a cheltuielilor de natura celor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale în categoria angajamentelor bugetare individuale. Avizarea consta în semnarea de catre persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv sau înlocuitorul de drept al acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a angajamentului bugetar, care vor fi stampilate si datate. Avizarea proiectelor de angajamente legale se poate face dupa îndeplinirea urmatoarelor conditii:

a) proiectul de angajament legal a fost prezentat în conformitate cu prezentele norme metodologice;

Practica Finante – An 2

b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea corespunzatoare din

bugetul aprobat;

c) proiectul de angajament legal se încadreaza în limitele angajamentului bugetar,

stabilite potrivit legii;

d) proiectul de angajament legal respecta toate prevederile legale care îi sunt

aplicabile, în vigoare la data efectuarii sale (controlul de legalitate);

e) proiectul de angajament legal respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor

si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din care fac parte (controlul de regularitate). Persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv poate sa refuze acordarea vizei daca considera ca nu sunt îndeplinite conditiile mentionate mai sus. Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau global, dupa caz, de catre persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de ordonatorul de credite si se transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate. Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pâna la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept. Orice cheltuiala angajata si neplatita pâna la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent se va plati în contul bugetului pe anul urmator din creditele bugetare aprobate în acest scop. Aceasta cheltuiala trebuie sa se raporteze la finele anului curent pe baza datelor din contabilitatea cheltuielilor angajate. În angajamentele legale individuale si cele provizorii, precum si în angajamentele bugetare individuale sau globale se precizeaza subdiviziunile bugetul aprobat. Salariile personalului cuprins în statele de functii anexate bugetului aprobat si obligatiile aferente acestora, pensiile si ajutoarele sociale stabilite conform legilor în vigoare, precum si cheltuielile cu dobânzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice se considera angajamente legale si bugetare de la data de 1 ianuarie a fiecarui an cu întreaga suma a creditelor bugetare aprobate.

Practica Finante – An 2

În situatia în care se impune majorarea sau diminuarea unor angajamente legale, este necesara elaborarea unor propuneri de modificare a angajamentelor legale si bugetare initiale, însotite de memorii justificative. 2. Lichidarea cheltuielilor

Este faza în procesul executiei bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective. Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat" (bunurile au fost livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau, dupa caz, existenta unui titlu care sa justifice plata: titlu executoriu, acord de împrumut, acord de grant etc.). Salariile si indemnizatiile vor fi lichidate în baza statelor de plata colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu exceptia cazurilor în care este necesara lichidarea individuala. Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sunt Factura fiscala (cod 14-4-10/A) sau Factura (cod 14-4-10/aA) cuprinse în anexa nr. 1A "Catalogul formularelor tipizate, comune pe economie, cu regim special de tiparire, înseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila" la Hotarârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, sau alte formulare ori documente cu regim special, aprobate potrivit legii. Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectueaza de catre persoana împuternicita de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factura si a documentelor întocmite de comisia de receptie constituita potrivit legii (Proces-verbal de receptie - cod 14-2-5, în cazul mijloacelor fixe, Nota de receptie si

Practica Finante – An 2

constatare de diferente - cod 14-3-1A, în cazul bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe). Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau din care reies obligatii de plata certe se vizeaza pentru "Bun de plata" de ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii, prin care se confirma ca:

- bunurile furnizate au fost receptionate, cu specificarea datei si a locului primirii;

- lucrarile au fost executate si serviciile prestate; - bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune si în contabilitate, cu

specificarea gestiunii si a notei contabile de înregistrare;

- conditiile cu privire la legalitatea efectuarii rambursarilor de rate sau a platilor de dobânzi la credite ori împrumuturi contractate/garantate sunt îndeplinite;

- alte conditii prevazute de lege sunt îndeplinite.

Prin acordarea semnaturii si mentiunii "Bun de plata" pe factura, se atesta ca serviciul a fost efectuat corespunzator de catre furnizor si ca toate pozitiile din factura au fost verificate. Conditiile de exigibilitate a obligatiei se verifica pe baza datelor cuprinse în angajamentele legale, care trebuie sa cuprinda si date cu privire la termenele de plata a obligatiei. Persoana împuternicita sa efectueze lichidarea cheltuielilor verifica personal documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost realizata. Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrarii în contabilitatea patrimoniala a institutiei publice pentru reflectarea serviciului efectuat si a obligatiei de plata fata de tertii creditori.

Practica Finante – An 2

3. Ordonantarea cheltuielilor

Este faza în procesul executiei bugetare în care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. Persoana desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma datorata, exigibila la o anumita data, si în acest caz ordonatorul de credite bugetare poate emite "Ordonantarea de plata" pentru efectuarea platii. Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) sa întocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor. Ordonantarea de plata trebuie sa contina date cu privire la:

- exercitiul bugetar în care se înregistreaza plata;

- subdiviziunea bugetara la care se înregistreaza plata;

- suma de plata (în cifre si litere) exprimata în moneda nationala sau în moneda straina, dupa caz;

- datele de identificare a beneficiarului platii;

- natura cheltuielilor;

- modalitatea de plata.

Ordonantarea de plata este datata si semnata de ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii. Ordonantarea de plata va fi însotita de documentele justificative în original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata, precum si, dupa caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea institutiei si în contabilitatea acesteia. Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea platii cheltuielilor vor purta obligatoriu numarul, data notei contabile si semnatura persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor.

Practica Finante – An 2

În cazuri exceptionale, când nu este posibila prezentarea documentelor justificative în original, vor fi acceptate si copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitatea cu originalul de catre ordonatorul de credite sau de persoana delegata cu aceste atributii. În situatia în care, în conformitate cu prevederile contractuale, urmeaza sa se

efectueze plata în rate a bunurilor livrate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate, se vor avea în vedere urmatoarele:

- prima ordonantare de plata va fi însotita de documentele justificative care dovedesc obligatia catre creditor pentru plata ratei respective;

- ordonantarile de plata ulterioare vor face referire la documentele justificative deja transmise conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil). La emiterea ordonantarii de plata finale ordonatorul de credite confirma ca operatiunea s-a finalizat. Înainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata ordonantarea de plata se transmite pentru avizare persoanei împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv. Scopul acestei avizari este de a stabili ca:

- ordonantarea de plata a fost emisa corect;

- ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiva este exacta;

- cheltuiala este înscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat;

- exista credite bugetare disponibile;

- documentele justificative sunt în conformitate cu reglementarile în vigoare;

- numele si datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

În cazul în care ordonantarea de plata nu se avizeaza, se aplica prevederile pct. 1 "Angajarea cheltuielilor". Nici o ordonantare de plata nu poate fi prezentata spre semnare ordonatorului de credite decât dupa ce persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv a acordat viza.

Practica Finante – An 2

Persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura ca ordonantarile supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate si ca sunt îndeplinite conditiile de lichidare a angajamentelor. Ordonantarile de plata nevizate de persoana împuternicita sa exercite control financiar preventiv sunt nule si fara valoare pentru conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) care urmeaza sa faca plata, daca nu sunt autorizate în conditiile prevazute de lege. Dupa aprobare ordonantarea de plata împreuna cu toate documentele justificative în original se înainteaza conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata. Primele trei faze ale procesului executiei bugetare a cheltuielilor se realizeaza în cadrul institutiei publice, raspunderea pentru angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite sa exercite aceasta calitate prin delegare, potrivit legii.

4. Plata cheltuielilor

Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori. Plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil, în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate în conditiile dispozitiilor legale, prin unitatile de trezorerie si contabilitate publica la care îsi au conturile deschise, cu exceptia platilor în valuta, care se efectueaza prin banci, sau a altor plati prevazute de lege sa se efectueze prin banci. Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar (financiar- contabil) în limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate în conturi, dupa caz. În cazul institutiilor publice care nu au în structura lor un compartiment financiar sau financiar-contabil, plata cheltuielilor se va efectua de catre persoana desemnata de ordonatorul de credite sa îndeplineasca aceasta atributie în cadrul institutiei publice.

Practica Finante – An 2

Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice, respectiv cecul de numerar si

ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT), se semneaza de doua persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnatura este cea a conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil), iar a doua, a persoanei cu atributii în efectuarea platii. Plata se efectueaza de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) numai daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii:

- cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate;

- exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati în conturi de disponibil;

- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectueaza plata este cea corecta si corespunde naturii cheltuielilor respective;

- exista toate documentele justificative care sa justifice plata;

- semnaturile de pe documentele justificative apartin ordonatorului de credite sau

persoanelor desemnate de acesta sa exercite atributii ce decurg din procesul executarii

cheltuielilor bugetare, potrivit legii;

- beneficiarul sumelor este cel îndreptatit potrivit documentelor care atesta serviciul efectuat;

- suma datorata beneficiarului este corecta;

- documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv;

- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de formular;

- alte conditii prevazute de lege.

Nu se poate efectua plata:

- în cazul în care nu exista credite bugetare deschise si/sau repartizate ori

disponibilitatile sunt insuficiente; - când nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt vizate pentru "Bun de plata";

- când beneficiarul nu este cel fata de care institutia are obligatii;

Practica Finante – An 2

- când nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici autorizarea prevazuta de lege. În cazul constatarii unei erori în legatura cu plata ce urmeaza sa fie efectuata, conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) suspenda plata. Motivele deciziei de suspendare a platii se prezinta într-o declaratie scrisa care se trimite ordonatorului de credite si, spre informare, persoanei împuternicite sa exercite controlul financiar preventiv. Ordonatorul de credite poate solicita în scris si pe propria raspundere efectuarea platilor. În vederea efectuarii cheltuielilor, institutiile publice au obligatia de a prezenta unitatilor de trezorerie si contabilitate publica la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si repartizat pe trimestre, pe modelele elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Pentru efectuarea cheltuielilor de capital institutiile publice vor prezenta unitatilor de trezorerie si contabilitate publica si programul de investitii aprobat în conditiile legii. Creditele bugetare aprobate în buget vor putea fi utilizate la cererea ordonatorilor de credite numai dupa deschiderea de credite de catre ordonatorii principali de credite, repartizarea creditelor bugetare pentru bugetul propriu si pentru ordonatorii de credite secundari sau tertiari, dupa caz, si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Deschiderea conturilor de cheltuieli si de disponibilitati de catre institutiile publice se efectueaza potrivit normelor privind organizarea si functionarea trezoreriilor statului. Dreptul de administrare si dispozitie asupra conturilor de cheltuieli bugetare sau de disponibil, deschise la unitatile de trezorerie si contabilitate publica si banci, se va exercita în mod exclusiv de catre institutiile publice pe seama carora au fost deschise, prin persoanele special împuternicite în acest sens, dupa comunicarea catre trezorerie sau banca a împuternicirilor si a fiselor cu specimenele de semnaturi ale persoanelor abilitate sa efectueze plata, împreuna cu amprenta stampilei.

Practica Finante – An 2

Ordinele de plata se emit pe numele fiecarui creditor. Acestea vor fi datate si vor avea înscrise în spatiul rezervat obiectul platii si subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Ordinele de plata se înscriu într-un registru distinct, vor purta un numar de ordine unic, începând cu numarul 1 în ordine crescatoare pentru fiecare ordonator de credite si pentru fiecare exercitiu bugetar. Un ordin de plata nu poate cuprinde plati referitoare la mai multe subdiviziuni ale bugetului aprobat. Ordinele de plata se emit pe baza documentelor justificative din care sa reiasa ca urmeaza sa se achite integral sau partial o datorie contractata si justificata. Se excepteaza de la aceasta regula ordinele de plata ce se emit pentru plata de avansuri. Actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda plati în avans din fonduri publice sunt cele stabilite prin hotarâri ale Guvernului. Sumele reprezentând plati în avans nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pâna la sfârsitul anului se recupereaza de catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea dobânzilor si penalitatilor de întârziere aferente, potrivit legii. Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilitati, dupa caz, institutiile publice pot ridica, pe baza de cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru efectuarea platilor de salarii, premii, deplasari, precum si pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi si studenti, ajutoare etc. În fila de cec se mentioneaza si natura cheltuielilor care urmeaza sa se efectueze din numerarul ridicat. Institutiile publice vor lua masurile necesare pentru reducerea la maximum a platilor în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifica a fi efectuate prin virament. Sumele ridicate în numerar se pastreaza în casieria institutiei publice în conditii de siguranta.

Practica Finante – An 2

În vederea efectuarii de plati în numerar pentru deplasari sau achizitionarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar persoanelor desemnate pe baza "Dispozitiei de plata - încasare catre casierie" (cod 14-4-4), semnata de conducatorul compartimentului financiar (financiar-contabil) si de persoanele cu atributii în efectuarea platilor în numerar. Justificarea avansurilor în numerar se efectueaza în baza documentelor justificative eliberate de agentii economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale (cod 14-4-10/A), facturi (cod 14-4-10/aA), chitante (cod 14-4-1), bon de comanda-chitanta (cod 14-4- 11) sau alte formulare ori documente privind activitatea financiara si contabila cu regim special, aprobate potrivit legii.

5. Organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale Institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa organizeze evidenta angajamentelor bugetare si legale. Evidenta angajamentelor bugetare si legale este tinuta de compartimentul de contabilitate, iar persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv va supraveghea organizarea si tinerea evidentei, actualizarea si raportarea angajamentelor bugetare si legale. Scopul organizarii evidentei angajamentelor bugetare este de a furniza informatii în orice moment si pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare si prin comparatie sa se determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor. Scopul organizarii evidentei angajamentelor legale este de a furniza informatii în orice moment si pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul bugetar curent cu privire la angajamentele legale anuale sau multianuale aprobate de ordonatorul de credite. Evidenta angajamentelor bugetare si legale este tinuta concomitent de compartimentul de contabilitate si de persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv.

Practica Finante – An 2

În acest scop, printr-un act de decizie administrativa se vor desemna persoana

(persoanele) si înlocuitorii acesteia care vor avea atributii pe linia organizarii si conducerii evidentei angajamentelor bugetare si legale. Principalele atributii ale acestora privesc:

a) evidenta creditelor bugetare aprobate în exercitiul bugetar curent, precum si a

modificarilor intervenite pe parcursul exercitiului bugetar curent cu ajutorul contului 940 "Credite bugetare aprobate";

b) evidenta angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 "Angajamente

bugetare";

c) compararea datelor din conturile 940 "Credite bugetare aprobate" si 950

"Angajamente bugetare" si determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi

angajate;

d) evidenta angajamentelor legale cu ajutorul contului 960 "Angajamente legale";

e) la finele lunii, reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât

moneda nationala, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României, valabil pentru ultima zi lucratoare a lunii. Cu diferentele din reevaluare se majoreaza sau se diminueaza, dupa caz, valoarea

angajamentelor bugetare si legale din conturile 950 "Angajamente bugetare" si 960 "Angajamente legale";

f) la finele anului, înregistrarea în creditul contului 960 "Angajamente legale" a

totalului platilor efectuate în cursul anului în contul angajamentelor legale încheiate.

Datele se preiau din conturile 700 "Finantarea bugetara privind anul curent", 120 "Disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii", 119 "Disponibil din fonduri cu destinatie speciala si de redistribuire" etc. Procedura de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie sa dea

posibilitatea de a asigura pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat în exercitiul bugetar curent informatii cu privire la:

a) creditele bugetare disponibile;

b) angajamentele legale;

c) platile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat;

Practica Finante – An 2

d) soldul angajamentelor legale care mai trebuie platite la finele anului; e) datele necesare întocmirii "Situatiei privind executia cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului", potrivit modelului prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, situatie care este parte componenta din structura "Situatiilor financiare" trimestriale si anuale ale institutiilor publice. Situatia privind executia cheltuielilor angajate la finele trimestrului va fi însotita de un raport explicativ privind toate informatiile utile cu privire la angajamentele efectuate în cursul exercitiului bugetar. Având în vedere ca valorile la care se refera creditele bugetare, angajamentele bugetare si legale nu constituie elemente patrimoniale, acestea se evidentiaza în contabilitate în conturi în afara bilantului, utilizându-se metoda de înregistrare în partida simpla; înregistrarile se fac în debitul si creditul unui singur cont, fara utilizarea de conturi corespondente. Conturile de ordine si evidenta 940 "Credite bugetare aprobate", 950 "Angajamente bugetare" si 960 "Angajamente legale" au urmatoarea functiune:

Contul 940 "Credite bugetare aprobate" Cu ajutorul acestui cont institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, tin evidenta creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitica a creditelor aprobate se tine pe titluri, articole si alineate în cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. În debitul contului se înregistreaza la începutul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu defalcarea pe trimestre, precum si suplimentarile efectuate în cursul exercitiului bugetar, care majoreaza creditele bugetare aprobate. În creditul contului se înregistreaza diminuarile de credite efectuate în cursul exercitiului bugetar, care micsoreaza creditele bugetare aprobate. Soldul contului reprezinta totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat.

Contul 950 "Angajamente bugetare"

Practica Finante – An 2

Cu ajutorul acestui cont institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, tin evidenta angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor rezervate în vederea efectuarii unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitica a angajamentelor bugetare se tine pe titluri, articole si alineate în cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. În debitul contului se înregistreaza angajamentele bugetare, precum si suplimentarile efectuate în cursul exercitiului bugetar, care majoreaza angajamentele bugetare initiale. În creditul contului se înregistreaza diminuarile de angajamente bugetare efectuate în cursul exercitiului bugetar, care micsoreaza angajamentele bugetare initiale. Soldul contului reprezinta totalul angajamentelor bugetare la un moment dat. Soldurile conturilor 940 "Credite bugetare aprobate" si 950 "Angajamente bugetare" la finele exercitiului bugetar nu se redeschid în anul urmator. La începutul fiecarui exercitiu bugetar, în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se preia soldul contului 960 "Angajamente legale" de la finele exercitiului bugetar anterior. Fac exceptie angajamentele legale neplatite aferente actiunilor multianuale, pentru care în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" se preiau numai angajamentele legale neplatite pentru care exista credite aprobate în exercitiul bugetar curent. Contul 960 "Angajamente legale" Cu ajutorul acestui cont institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, tin evidenta angajamentelor legale, aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitica a angajamentelor legale se tine pe titluri, articole si alineate în cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. În debitul contului se înregistreaza angajamentele legale, precum si suplimentarile efectuate în cursul exercitiului bugetar, care majoreaza angajamentele legale initiale.

Practica Finante – An 2

În creditul contului, în cursul anului se înregistreaza diminuarile de angajamente legale care micsoreaza angajamentele legale initiale, iar la finele anului, totalul platilor efectuate în contul angajamentelor legale. Soldul contului la finele lunii reprezinta totalul angajamentelor legale, iar la finele anului, totalul angajamentelor ramase neachitate. La finele anului 2006 institutiile publice au obligatia inventarierii angajamentelor legale aprobate în cursul anului 2006 sau în anii precedenti si neachitate pâna la finele anului 2002 si evidentierii acestora în debitul contului 950 "Angajamente bugetare" si în debitul contului 960 "Angajamente legale", precum si a asigurarii, începând cu exercitiul bugetar al anului 2007, a parcurgerii etapelor de lichidare, ordonantare si plata, conform prezentelor norme metodologice. Ordonatorii de credite, indiferent de sistemul de finantare din structura administratiei publice locale, au obligatia sa aplice prezentele norme metodologice, în conditiile prevederilor Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare. În scopul aplicarii în bune conditii a prevederilor prezentelor norme metodologice, ordonatorii de credite vor stabili prin norme proprii documentele, circuitul acestora si persoanele împuternicite sa efectueze operatiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale. Clasificaţia bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan informaţional cu referire în special la relaţiile bugetare concretizate prin balanţe financiar-operative în toate etapele procesului bugetar cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete publice şi cu referire la execuţia bugetară. Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată prin buget sau plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificaţiei bugetare, corespunzătoare venitului realizat sau cheltuielii făcute.

Practica Finante – An 2

Clasificaţia bugetară se foloseşte în toate verigile sistemului bugetar şi cuprinde

părţi, titluri, capitole, subcapitole, articole şi alineate.

Dintre acestea, titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli dintre care 3 sunt

comune tuturor instituţiilor publice şi anume:

Titluil I – Cheltuieli de personal

Titlul II – Cheltuieli materiale şi servicii

Titlul III – Cheltuieli de capital

Primele două sunt incluse în categoria cheltuielilor curente în vreme ce Cheltuielile

de capital fac parte din cheltuielile pentru investiţii.

II.3. Modul de fundamentarea a indicatorilor financiari(venituri si cheltuieli) si analiza acestora

Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede începerea

elaborării proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli. Acţiunea în sine constă în

prefigurarea reperelor de fundamentare a bugetelor, care sunt: identificarea şi

individualizarea de indicatori specifici acţiunii, activităţi sau entităţi organizatorice

socio-economice, situaţia anului de bază, normele şi normativele financiare, precum şi

cadrul juridic de acţiune. Indicatorii specifici – fizici sau valorici, sunt identificaţi la

nivel de activitate şi stabiliţi potrivit cu anumite exprimări, mărimi sau limite. Situaţia

anului de bază se constituie ca un reper important în fundamentare pentru că exprimă

continuarea de activităţi şi acţiuni de la un an bugetar la altul. În funcţie de datele

anului de bază, cu referire la indicatorii specifici, se procedează la prefigurarea de date

pentru anul următor. Normele şi normativele financiare sunt folosite pentru indicatorii

de cheltuieli, ele exprimând limite fixe sau variabile, funcţie de care sunt dimensionate

consumurile de fonduri pe destinaţii. Cadrul legislativ de acţiune – este cel care poate

influenţa la modul direct sau indirect determinarea unor indicatori de cheltuieli.

Datorită acestui fapt, în acţiunea de fundamentare trebuie să se culeagă informaţii din

legislaţie, informaţii ce au efecte asupra veniturilor sau cheltuielilor.

Practica Finante – An 2

La instituţiile publice, cu deosebire la nivelul ordonatorilor terţiari de credite bugetare, pentru fundamentarea cheltuielilor se folosesc subdiviziunile clasificaţiei economice, indicatorii respectivi rezultând din specificul fiecărei cheltuieli în parte. Veniturile Primăria Ion Neculce provin din două surse: venituri proprii care se obţin în urma colectării impozitelor şi taxelor locale şi venituri de la bugetul de stat, care iau forma creditelor bugetare. In anexa de mai jos este prezentat fluxul informational privind fundamentarea indicatorilor financiari.

Veniturile proprii constau în:

 

Denumire

Cod indicator

I.

Venituri curente

00.02

A.Venituri fiscale

00.03

A 1. Impozite directe

00.04

Impozite şi taxe de la populaţie

00.02

Impozitul pe clădiri de la pers. fizice

03.02.02

Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de pers. fizice

03.02.03

Impozitul pe terenuri de la pers. fizice

03.02.09

Alte taxe şi impozite de la populaţie

03.02.30

Impozitul pe clădiri şi terenuri de la pers. juridice

05.02

Impozitul pe clădiri de la pers. juridice

05.02.01

Impozitul pe terenuri de la pers. juridice

05.02.02

Alte impozite directe

08.02

Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de pers. juridice

08.02.05

Impozitul pe terenul din extravilan

08.02.06

A 2. Impozite indirecte

08.02.30

Taxe pentru activitatea notarială

17.02.12

Taxe extrajudiciare de timbru

17.02.13

B.

Venituri nefiscale

20.00

Alte venituri privind circulaţia pe drumuri publice

21.02.06

Veniturile proprii se determină, în marea lor majoritate, după sistemul valoarea lor în anul de bază care se ajustează cu eventualele modificări pe care le-a suferit materia impozabilă. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare se determină ca produs între numărul de indicatori fizici specifici activităţii pentru anul de plan şi cheltuiala medie cu indicatorul fizic din anul de bază, eventual corectată cu inflaţia din anul de plan. De

Practica Finante – An 2

asemenea trebuie să se aibă în vedere un alt element important în fundamentarea indicatorilor financiari, şi anume domeniul de activitate din care face parte instituţia publică, şi obiectul de activitate. Fundamentarea cheltuielilor la Unitatea administrativ-teritorială Ion Neculce se realizează pe următorii indicatori: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, alte cheltuieli, cheltuieli de capital, investiţii ale instituţiilor publice. Cheltuielile de personal de la orice Autoritate publică, de tipul celui studiate sunt evidenţiate prin următoarele articole şi aliniate din clasificaţia bugetară.

1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuieli cu salariile În calculul fondului de salarii se au în vedere următorii indicatori:

- Număr de posturi reflectat în statul de funcţii;

- Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii de conducere;

- Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere; Numărul de angajaţi al Aparatului propriu al Consiliului Local Ion Neculce este de

21 persoane, din care :

2 angajaţi îndeplinesc funcţii de demnitate publică;

15 angajaţi îndeplinesc funcţia de funcţionar public;

4 angajaţi reprezintă personal contractual. În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare, sporurile şi indemnizaţiile de conducere. Indemnizaţia de conducere se stabileşte pentru persoanele ce îndeplinesc funcţii de conducere, pentru unitatea analizată există o singură funcţie de conducere. De asemenea, personalul din unitatea publică studiată beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata.

Practica Finante – An 2

Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se calculează ca sumă între salariul de

bază, salariul de merit, indemnizaţie de conducere, spor de vechime şi alte sporuri.

Fondul brut de salarii se obţine adunând cheltuielile cu salariile lunare ale angajaţilor.

Necesarul anual de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor

determină după următoarea formulă:

cu salariile se

Necesarul anual de

fonduri

=

Fond aferent salariilor lunare

*

12 luni +

Al 13-lea

salariu

+

Premii

pentru un salariu:

Exemplu

de

calcul

Un angajat al Primăriei Ion Neculce are un salariu de încadrare de 900 lei, o

vechime în muncă de 6 ani şi are în întreţinere o persoană. Angajatul îndeplineşte o

funcţie de conducere.

Salariul de bază se calculează ca sumă între salariul de încadrare şi indemnizaţia de

conducere care este de 25% din salariul tarifar:

Salariul de bază = Salariul de încadrare + Indemnizaţie de conducere

= 900 + 25% * 900 = 900 + 225 = 1125 RON

La salariul de bază se adaugă sporul de vechime pentru a se putea stabili cuantumul

salariului brut. În cazul nostru spor vechime este egal cu 10% din salariul de bază:

Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime

= 1125 + 10% * 1125 = 1125 + 112,5 = 1237,5 RON

In anexa de mai jos este prezentata o situatie recapitulativa privind plata salariilor si un stat de plata(amblel efectuate pentru muncitori). Am anexat si declaratia 100 privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Practica Finante – An 2

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat

Cadrul juridic pentru fundamentarea acestui tip de cheltuială este reprezentat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii 19/2000, Ordonanţa de Urgenţă nr. 9/2003 care modifică aceeaşi Lege 19/2000. Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează în funcţie de condiţiile de muncă în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea:

Pentru condiţii normale de muncă: 22 % x fondul anual aferent salariilor

brute;

Pentru condiţii deosebite de muncă: 27% x fondul anual aferent salariilor

brute;

Pentru condiţii speciale de muncă: 32% x fondul anual aferent salariilor

brute. În cazul unităţii publice analizate angajaţii lucrează în condiţii normale de muncă, deci cota ce se va aplica pentru stabilirea contribuţiei pentru asigurările sociale de stat este de 22%.

CAS = 22% x Fond anual aferent salariilor brute

Contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate

Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul asigurărilor sociale de sănătate se regăseşte în de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 155/1999, Ordonanţa de Urgenţă a

Practica Finante – An 2

Guvernului nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, privind asigurărilor sociale de sănătate. Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate se realizează pe baza formulei:

CASS = 7% x Fond anual aferent salariilor brute

Contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj

Acest tip de cheltuială se fundamentează în baza următoarelor acte normative: H.G. nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Contribuţia se stabileşte prin aplicarea unei cote de 3% la Fondul anual aferent salariilor de bază, deci formula este:

CFS = 3% x Fond anual aferent salariilor de bază

Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferuri

Pentru fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri se iau în calcul toate cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii publice în alte localităţi, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ în această categorie următoarele cheltuieli: diurna, decontarea transportului între localităţi, decontarea cazării. În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază, luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele inflaţiei şi perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea combustibililor, creşterea tarifelor la transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).

Practica Finante – An 2

2. Fundamentarea cheltuielilor materiale

Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii şi a actelor normative specifice domeniului de activitate. Fundamentarea cheltuielilor la instituţia publică analizată se face în cadrul titlului II „Cheltuieli materiale şi servicii”, pe articole şi alineate după cum urmează:

ARTICOL

ALINEAT

DENUMIRE

24

 

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

 

01

Încălzit

 

02

Iluminat şi forţă motrică

 

04

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

 

05

Furnituri de birou

 

06

Materiale pentru curăţenie

 

07

Alte materiale şi prestări servicii

25

 

Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

26

 

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament

 

02

Echipament

 

03

Alte obiecte de inventar de mică durată sau scurtă durată

27

 

Reparaţii curente

28

 

Reparaţii capitale

29

 

Cărţi şi publicaţii

30

 

Alte cheltuieli

41

Practica Finante – An 2

Flux

informational

cu

privire

la

platile

in

numerar

pentru

cheltuielile

materiale se prezinta astfel:

Compartiment

x

Compartiment x
Compartiment x
Compartiment x
Compartiment x
Compartiment x
Compartiment x
Compartiment x
materiale se prezinta astfel: Compartiment x Contabilitate Primar Aprovizionare Dupa testarea pietei

Contabilitate

Primar Aprovizionare Dupa testarea pietei Furnizor
Primar
Aprovizionare
Dupa
testarea
pietei
Furnizor

Factura+

ordin de

plata

Referat de necesitate
Referat
de
necesitate
Furnizor Factura+ ordin de plata Referat de necesitate Trezorerie Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

Trezorerie

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire

Practica Finante – An 2

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcţionare a Primăriei, fiind incluse în această categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:

1. Iluminat şi forţă motrică

2. Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

3. Furnituri de birou

4. Materiale pentru curăţenie

5. Alte materiale şi prestări servicii

1. Încălzit

Încălzirea se realizează la nivelul instituţiei studiate cu ajutorul unei centrale ce

funcţionează pe bază de lemne. Consumul de lemne se stabileşte în funcţie de consumul mediu pe o lună de iarnă. Valoarea totală a acestei cheltuieli se estimează

înmulţind consumul mediu, cu nr. de luni în care este necesară încălzirea spaţiului de desfăşurare a activităţii şi cu preţul unei tone de lemne.

Cheltuieli cu încălzitul

= Consum mediu (t/lemne)* nr luni * preţ (t/lemne)

2. Iluminat şi forţă motrică

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului electric şi cheltuielile cu becurile electrice. În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul corpurior de iluminat şi aparatura de specialitate; Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii; Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe lună; Tariful pentru 1 KW/lună.

Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind costul curentului electric este următoarea:

Practica Finante – An 2 Cheltuieli cu = Nr. ore de iluminat/funcţionare * nr. corpuri de* KW/oră/ * tarif/Kw* nr.

luni

iluminatul

aparatură lună

iluminat

corp/lună

Fundamentarea acestei cheltuieli depinde destul de mult de variaţia preţului la Kw,

de aceea se ia în considerare cheltuielile cu energia din anul de bază ajustate cu rata

inflaţiei

În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:

numărul sălilor iluminate cu becuri, numărul de becuri din fiecare sală, un număr

mediu al becurilor schimbate pe an , preţul unitar al unui bec.

Cheltuieli cu becurile electrice

= Nr. mediu de becuri * Preţ unitar bec schimbate anual

3. Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuială se iau în calcul plata serviciilor de

poştă, abonamente la telefon, telex, radio, televizor, etc., incluzându-se aici şi plata

convorbirilor internaţionale, a taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.

Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt: numărul de posturi

telefonice; număr televizoare, aparate video; cheltuieli medii cu convorbirile

telefonice; tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice; tariful pentru

abonament radio şi TV; cheltuieli cu corespondenţa poştală internă.

Cheltuieli cu poşta, = Abonament * nr. luni + telefon, radio

Nr. impulsuri * tarif/impuls consumate/lună

4. Furnituri de birou

În fundamentarea cheltuielilor cu furniturile de birou se iau în considerare

necesarul de tipizate şi rechizite pentru buna desfăşurare a activităţii. În principiu se ia

în calcul valoarea acestei cheltuieli din anul de bază care se indexează cu indicele

inflaţiei.

Practica Finante – An 2

5. Materiale pentru curăţenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele pentru curăţenie sunt:

suprafaţa unităţii administrativ – teritoriale; materiale de curăţenie necesare; cantitatea

necesară din fiecare tip de materiale de curăţenie; preţul unitar al fiecăruia.

Cheltuieli cu materiale = pentru curăţenie

( Cantitatea din fiecare * Preţul unitar) material necesar

6 .Alte materiale şi prestări servicii

Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în vedere

costul serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi

specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale, plata

serviciilor efectuate de terţi.

Cheltuieli cu obiecte de inventar şi echipament

Cadrul normativ pentru fundamentarea acestor cheltuieli este dat de: Legea nr.

15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale,

OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind

stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar şi echipamente are la bază

cheltuielile efectuate la nivelul Primăriei Ion Neculce cu achiziţionarea de obiecte de

inventar şi echipamente. În cadrul alineatului 26.03 „Alte obiecte de inventar de mică

valoare sau scurtă durată” se includ cheltuielile făcute pentru achiziţionarea de obiecte

de inventar cu caracter funcţional sau pentru uz administrativ-gospodăresc, în limita

valorică stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mică de un an. În

fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente: cantitatea

necesară, conform execuţiei bugetare din anul precedent şi preţul lor corectat cu rata

inflaţiei.

Practica Finante – An 2

Cheltuieli cu reparaţii curente

Cheltuielile cu reparaţiile curente sunt acele cheltuielile ce nu depăşesc valoarea de 1500 RON, înregistrate cu ocazia :

- Înlocuirii de obiecte uzate;

- Remedierii ale unor defecţiuni;

- Refacerii de lucrări;

Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor tehnice şi al materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier, etc.).

3. Fundamentarea cheltuielilor de capital

Fundamentarea acestui tip de cheltuieli presupune efectuarea de către unitatea administrativ –teritorială de investiţii ale instituţiilor publice ce privesc efectuarea de acţiuni de utilitate şi interes public local. Pentru a fi considerate cheltuieli de capital aceste trebuie să aibă o valoare minimă de 1500 RON. Pentru investiţii de anvergură autoritatea locală trebuie să întocmească un proiect de investiţii, să organizeze o licitaţie pentru repartizarea lucrării publice unui contractor. În cazul în care realizarea investiţiei durează mai mulţi ani bugetari trebuie să se realizeze fundamentarea cheltuielilor pentru fiecare an bugetar.

Alte cheltuieli incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli

Din bugetul local se finanţează o parte din cheltuielile instituţiilor de învăţământ astfel cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital sunt incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al Primăriei comunei Ion Neculce.

Practica Finante – An 2

Primăria Ion Neculce alimentează deci cu fonduri şcolile din localitate pentru următoarele categorii de cheltuieli:

- Cheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ, pentru întreţinere şi reparaţii şi pentru plata utilităţilor;

- Cheltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar şi nedidactic;

- Reparaţii capitale şi investiţii;

- Finanţarea unor activităţi de protecţie socială a elevilor care provin din familii defavorizate din punct de vedere social şi economic;

- Organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice.

Elaborarea bugetelor locale este supusă cerinţelor de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice locale, pe destinaţii şi ordonatori de credite, în

concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul comunităţii respective. Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării lor, şi a altor cheltuieli publice noi, este efectuată prin lege, numai cu asigurarea resurselor necesare realizării acestora. La baza elaborării, aprobării şi execuţiei bugetare stau principiile autonomiei locale, al echilibrului, al realităţii, al anualităţii şi publicităţii. Competenţele şi răspunderea autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale se referă la:

- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii;

- urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul întregului an bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;

- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale,

inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi

Practica Finante – An 2

economici specializaţi sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor;

- administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrative-teritoriale;

- angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea

achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;

- administrarea resurselor financiare pe durata execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă;

- stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi efectuarea

cheltuielilor publice locale;

- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de

dezvoltare în perspectiva a unităţilor administrativ-teritoriale, ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

- organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune

asupra gestiunilor proprii, a gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, a consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei în vigoare, fiecare unitate administrativ-teritorială comună, oraş, municipiu, sector al Municipiului Bucureşti, îşi întocmeşte bugetul local în condiţii de autonomie. Între aceste bugete nu există relaţii de subordonare. Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie. Bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite. În ceea ce priveşte bugetul instituţiei acesta se realizează în cadrul Compartimentul Buget, Finanţe, Impozite şi Taxe-Contabilitate, pe baza fundamentărilor efectuate.

Practica Finante – An 2

Bugetul va fi întocmit în trei exemplare, vizat de Direcţia Judeţeană de Trezorerie

şi depus astfel: 1 exemplar la Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică Iasi,

Compartiment Buget, 1 exemplar la Consiliul Local şi 1 exemplar la Direcţia

Generală a Finanţelor Publice Iasi, care realizează centralizarea pe judeţ şi trimite

pentru aprobarea sumele de echilibrare şi transferurilor Ministerului Finanţelor

Publice.

Fluxul informaţional este prezentat în imaginea de mai jos:

Ministerul Finantelor Publice

Se aproba Bugetul de Stat

Se trimite necesarul de transferuri pe judet

Bugetul de Stat Se trimite necesarul de transferuri pe judet Se aprobă integral sau parţial sumele

Se aprobă integral sau parţial sumele necesare pentru echilibrare

Directia generala a Finantelor Publice

pentru echilibrare Directia generala a Finantelor Publice Se realizeaza bugetul de venituri si cheltuieli Se determina

Se realizeaza bugetul de venituri si cheltuieli Se determina necesarul de venituri de echilibrare

Primaria comunei Ion Neculce

Se trimite necesarul de transferuri pe judet

Se aprobă bugetele locale, după aprobarea Bugetului de Stat

Exemplu de calcul al veniturilor bugetare si cheltuielilor

Exemplu de calcul al veniturilor bugetare

IMPOZITUL PE CLADIRI

DE LA PERSOANELE FIZICE

49

Practica Finante – An 2

Este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea acestora , respectiv in intravilanul sau extravilanul comunei , in cazul nostru . Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1 % asupra valorii impozabile a cladirii determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluarea prevazute in anexa nr. l aprobate de catre Consiliul local Ion Neculce prin HCL nr. 21 / 25.09.2004, art.1 ,pct.a . Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor se au in vedere instalatiile cu care este dotata cladirea , respectiv daca indeplinesc cumulativ conditia de dotare cu instalatie de apa ,canalizare, electricitate si incalzire centrala sau daca au una , doua , trei sau niciuna din astfel de instalatii . In situatia in care pe parcursul anului fiscal cladirea sufera modificari ca efect al dotarii cu toate cele patru instalatii , modificarea se face incepand cu data intai a lunii urmatoare celei in care a aparut aceasta situatie . Suprafata construita desfasurata a unei a cladiri ce sta la baza impozitului pe cladiri , datorat de persoane fizice rezulta din actul de proprietate si se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor sale inclusiv a balcoanelor, logiilor si a celor situate la subsol . In calcul nu se cuprind suprafetele podurilor, precum si a cele a treptelor si teraselor neacoperite . In vederea aplicarii coeficientilor de corectie pozitiva prevazuti la pct.l din nota la anexa nr.l la ordonanta s-a avut in vedere ierarhizarea acestora reglementata de Legea nr. 351 / 2001 , astfel :

- satul Ion Neculce - ca sat resedinta de comuna - rangul IV ; - satele Razboieni, Prigoreni, Buznea - sate componente - rangul V . Impozitul pe cladiri persoane fizice se stabileste pe baza declaratiei de impunere model OTL - 001 .

Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri :

Pentru o cladire cu destinatia de locuinta , care nu poate fi masurata pe conturul exterior , situata in satul Razboieni , zona A, contruita in anul 1950 , cu pereti din caramida arsa , fara instalatii , pe o suprafata utila de 100 m.p. , impozitul pe cladiri datorat pentru anul 2003 se calculeaza astfel :

a) se calculeaza suprafata construita desfasurata , prin aplicarea coeficientului de 1,20 asupra suprafetei utile :

100 m.p. x 1,20 % = 120 m.p . b) se determina valoarea impozabila a cladirii astfel :

b-1) se determina valoarea impozabila pe m.p. de suprafata construita desfasurata in functie de rangul IV, corespunzator zonei A , unde coeficientul de corectie este de 1,1 :

3 100 000 lei/m.p. x 1,1 = 3 410 000 lei / m.p. b-2) se calculeaza valoarea impozabila a cladirii tinanud-se seama de suprafata construita desfasurata prevazuta la lit.a) si valoarea prevazuta la spct.b1 : 120 m.p. x 3 410 000 lei/m.p. = 409 200 000 lei

Practica Finante – An 2

b-3) in raport cu anul in care a fost realizata constructia se aplica o reducere de 15%, ce corespunde unei aplicari de 85% asupra valorii mentionate de spct.b-2 : 409 200 000 x 85 % = 347 820 000 lei

c) se calculeaza impozitul pe cladiri datorat pentru anul 2003 , prin inmultirea valorii mentionate la spct.b-3 cu cota de 0,1% prevazuta la art.5 alin. (1) din ordonanta : 347 820 000 x 0,1% = 347 820 lei Prin aplicarea prevederilor art.73, alin.(2) din ordonanta rezulta un impozit pe cladiri rotunjit de 348 000 lei . Plata impozitului se face in patru rate egale astfel:

- pana la 15 martie

- 87 000 lei ;

- pana la 15 iunie

- 87 000 lei ;

- pana la 15 septembrie

- 87 000 lei ;

- pana la 15 noiembrie

- 87 000 lei .

Cladirile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma , se impun cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite . Impozitul se calculeaza pana la sfarsitul anului . Exemplu de calcul dreptul de proprietate se dobandeste in luna februarie :

Lucrand pe exemplu de mai sus , se determina impozitul pe cladiri aferent unei luni : 348 000 lei : 12 luni = 29 000 lei / luna Se calculeaza impozitul datorat proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal incepand cu luna martie :

29 000 lei/ luna x 10 luni = 290 000 lei . Impozitul pe cladiri rezultat se repatizeaza la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului fiscal si se plateste astfel :

I. pana la 15 martie II. pana la 15 iunie III.pana la 15 septembrie IV pana la 15 noiembrie

- 29 000 lei ; - 87 000 lei ; - 87 000 lei ; - 87 000 lei .

In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatia de

locuinta , altele decat cele inchiriate , impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza :

a) cu 15% pentru prima cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu ;

b) cu 50% pentru cea de a doua cladire , in afara celei de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de a treia cladire , in afara celei de domiciliu ;

d) cu 100% pentru cea de a patra caldire si urmatoarele , in afara celei de la adresa de domiciliu . Ordinea numerica a cladirii se determina in raport cu anul dobandirii cladirii , indiferent sub ce forma , rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar . Contribuabilii detinatori de mai multe cladiri cu destinatia de locuinta , au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentul de specialitate al administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi are domiciliul

Practica Finante – An 2

precum si in a caror raza teritoriala sunt situate cladirile respective , model ITL - 002 .

Sunt considerate ca fiind inchiriate numai acele cladiri cu destinatia de locuinta pentru care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :

a) proprietarul, in calitatea sa de locator, are contract de inchiriere ,

incheiat in forma scrisa ;

b) contractul de inchiriere este inregistrat la organul fiscal competent in

scopul stabilirii veniturilor din cedarea bunurilor in conditiile legii ;

c) locatorul face dovada ca locatarul are inscrisa in actul sau de identitate

mentiunea cu privire la domiciliu sau resedinta , dupa caz, care corespunde cu cea a imobilului care face obiectul inchirierii ;

d) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului .

In categoria cladirilor supuse impozitului pa cladiri datorat de persoane

fizice se cuprind :

a) contructiile cu destinatia de locuinta , respectiv unitatile construite

formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate , la

acelasi nivel sau niveluri diferite ;

b) constructiile de la pct.a dezafactate si utilizate pentru desfasurarea

activitatilor de profesii libere , de activitati comerciale sau alte scopuri ;

c) constructiile anexe situate fie in corpul principal de cladire , fie in afara

acestuia , cum sunt : bucatariile ,camarile , pivnitele , grajdurile , magaziile , garajele si alte asemenea;

d) constructiile gospodaresti , cum sunt : patulele, hambarele pentru

cereale , surele, fanariile, remizele, soproanele si alte asemenea . Sunt considerate cladiri distincte , avand elemente de identificare proprii ale adresei :

a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi

curte- lot de teren, percum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane

de serviciu ; b) cladirile alipite , situate pe loturi alaturate , care au sisteme constructive si arhitectonice diferite si nu au legaturi interioare . Nu intra sub incidenta art.5 , alin(2) din ordonanta :

- cladirile distincte cu destinatia de locuinta ,situate la aceeasi adresa; - cladirea dobandita in baza si pe durata de executare a contractului ce contine clauze de intretinere pe durata intregii vieti a persoanei care instraineaza cladirea respectiva , proprietarul asigurandu-i inmormantarea si cel de renta viagera , in conditiile art. 1 639 si urmatoarele din Codul civil , si dintre acestea numai pentru un contribuabil , incheiat sub forma autentica si sub rezerva ca persoana respectiva nu este ruda de gradul intai cu persoana care dobandeste cladirea respectiva .

- se calculeaza prin aplicarea

cotei de 1,5 % asupra valorii de inventar a caldirii inregistrata in contabilitatea

Impozitul pe cladiri

persoane juridice

Practica Finante – An 2

acestora . Daca persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998 cota impozitului pe cladiri este de 10% aplicata la valoarea de inventar inregistrata in contabilitate . Stabilirea impozitului pe cladiri persoane juridice se determina pe baza declaratiei de impunere model ITL - 003 . Procedura de calcul si plata a acestui impozit este asemanatoare cu cea a impozitului pe cladiri persoane fizice .

TAXA

ASUPRA

MIJLOACELOR

DE

TRANSPORT

DETINUTE DE PERSOANELE FIZICE

Este o taxa anuala datorata de contribuabilii care detin mijloace de transport cu tractiune mecanica , stabilita in functie de capacitatea cilindrica a acestora , pentru fiecare 500 cm 3 sau fractiune din acestia, conform anexei nr. 6 , lit.A , pct.1 din ordonanta . Pentru remorci, semiremorci si rulote taxele anuale se atbilesc in functie de capacitatea acestora , conform anexei nr. 6 , lit B din ordonanta. Pentru atase taxa anuala se stabileste la nivelul a 50% din taxa datorata pentru motociclete, motorete si scutere . Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevazute la lit.A , pct.II si III din anexa nr.6 la ordonanta , taxa anuala se stabileste in suma fixa in lei / an , in mod diferentiat , in functie de numarul de axe , de masa totala autorizata si de sistemul de suspensie cu care sunt dotate . Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora . Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice se stabileste de catre organele de specialitate ale consiliilor locale pe baza declaratiei model ITL - 006 depusa de contribuabil . Declaratiile se depun in termen de 15 zile de la data dobandirii mijlocului de transport taxabil . Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autoturismului sau remorcii , cu factura de cumparare sau cu orice alte documente legale din care sa rezulte acestea. Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza cu data de intai a lunii in care au fost dobandite , iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele de politie , taxa se da la scadere cu data de intai a lunii in care a aparut acesta situatie . Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datoreaza de proprietar . In cazul schimbarii domiciliului , contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligatia sa declare in termen de 30 de zile la organul de specialitate din cadrul consiliului local la vechiul domiciliu sau sediu, data mutarii si noua adresa . In baza acestei declaratii organul de specialitate din cadrul consiliului local , transmite dosarul impunerii in termen de 15 zile ,

Practica Finante – An 2

organului de specialitate al consiliului local de la noul sediu sau domiciliu ,

specificand ca in baza confirmarii , va da la scadere taxa , cu incepere de la 1

a lunii in care s-a schimbat sediul sau domiciliul , urmand ca impunerea sa se

stabileasca de la aceeasi data la noul sediu sau domiciliu . Organul de specialitate al consiliului local de la noul sediu verifica pe teren , la noul sediu sau domiciliu , inainte de confirmarea primirii dosarului , exactitatea datelor privind noul sediu sau domiciliu , confirmand preluarea debitului in termenul legal . In cazul instrainarii mijloacelor de transpost , taxa stabilita pe numele vanzatorului se da la scadere pe baza actului de vanzare - cumparare si a certicatului de radiere din evidenta organelor de politie cu incepere de la data de 1 a lunii in care s-a facut radierea . Organul de specialitate a autoritatii publice locale va acorda scaderea si va comunica , in termen de 15 zile , la organul de specialitate al consiliului local din raza de domiciliere a cumparatorului , numele si adresa cumparatorului

si data la care s-a acordat scaderea .

Consiliul local de la domiciliul cumparatorului este obligat sa confirme prin organele de specialitate primirea datelor respective in termen de 30 de zile si sa ia masuri pentru impunerea cumparatorului . Aceasta este o masura suplimentara prevazuta de lege , desi contribuabilii au obligatia sa declare in termen legal dobandirea sau instrainarea mijloacelor de transport . In cazul in care proprietarii de mijloace de transport supuse taxei , pleaca din localitatea de domiciliu sau din sediu , fara sa declare sau fara sa anunte modificarile intervenite , taxele aferente se debiteaza in evidentele fiscale , urmand ca ulterior sa se faca cercetari pentru a fi urmarite la plata , potrivit reglementarilor legale ori sa li se transmita debitele in localitatile unde au plecat .

trimestrial , in rate

egale , pana la data de 15 martie, 15 iunie , 15 septembrie , 15 noiembrie . Exemplu de calcul :

Un contribuabil persoana fizica dobandeste un autoturism cu o capacitate cilindrica de 1238 cm 3 pe data de 16 mai 2003 si depune la organul de specialitate a consiliului local declaratia de impunere in termen legal

.Pentru determinarea taxei asupra mjilocului de transport aferente anului 2003 se parcurg urmatoarele etape :

Taxa asupra

mijloacelor de transport se plateste

- stabilirea nr. de celindree

1 238 : 500 cm3 = 3 celindree ;

- se identifica in anexa nr.6 la ordonanta nivelul taxei corespunzatoare mij.de transport cu capacitate cilindrica de pana la 2000 cm3 inclusiv cu care se inmulteste nr. de de fractiuni : 3 fractiuni x 58 000 lei = 174 000 lei

- se determina taxa lunara : 174 000 : 12 luni = 14 500 lei / luna ;

- se determina taxa de plata in functie de data procurarii :

14 500 lei x 8 luni = 116 000 lei ( mai - dec.2003 )

Practica Finante – An 2

- se stabilesc termenele si rata de plata la fiecare termen , prin impartirea sumei datorate la nr. de termene de plata ramase pana la sfarsitul anului de referinta : 116 000 : 3 termen = 38 667 lei / termen , respectiv : 15 iunie - 38 700 lei , 15 septembrie - 38 700 lei si 15 noiembrie - 38 600 lei . Pentru solicitarile de inmatriculari temporare taxa se achita integral la data luarii in evidenta . Institutiile publice , precum si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de calatori in comun in regim urban si suburban sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport .

se

datoreaza de persoanele juridice detinatoare de mijloace de transport . Procedura de calcul si modul de plata este acelasi ca si la persoane fizice .Declaratia de impunere este model ITL - 007 .

Taxa mijloace de

transport detinute de persoane juridice

-

IMPOZITUL FIZICE

PE TEREN

DATORAT DE PERSOANELE

Contribuabilii care detin in proprietate terenuri situate in municipii , orase , comune , in intravilanul localitatii datoreaza impozit pe teren ,pe baza declaratiilor de impunere model ITL - 004 Impozitul pe teren se stabileste anual , in suma fixa pe m.p. de teren, in mod diferentiat , in intravilanul localitatilor pe ranguri de localitati si zone , potrivit anexei nr.3 la ordonanta . Incadrarea terenurilor pe zone si categorii de folosinta , in intravilan si extravilan , se face de catre consiliile locale , in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii , de retelele edilitare , precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ- teritoriale , conform documentatie de amenajarea teritoriului si de urbanism, registrelor agricole . Pentru comuna Ion Neculce zonele de impozitare din intravilanul satelor componente comunei s-au aprobat prin HCL nr. 40 / 27.12.2002 , anexa nr.1 . Pentru terenurile din intravilanul localitatilor , inregistrate la registrul agricol la alta categorie decat cea de terenuri cu constructii , impozitul pe teren se determina prin inmultirea nivelurilor prevazute in anexa 4 cu coeficientii de corectie cuprinsi in nota din aceeasi anexa, diferentiati pe ranguri de localitati. Deoarece la nivelul comunei Ion Neculce elementele specifice permit delimitarea a 3 zone incadrarea terenurilor este urmatoarea :

- in intravilan : zona A , zona B si zona C ; - in extravilan : zona I , zona a-II-a si zona a-III-a .

Exemplu de calcul privind impozitul pe teren : Un contribuabil detine in proprietate , pe raza satului Razboieni , str.Principala ,care este de rangul IV , cu incadarare in zona A , teren in intravilan astfel : curti constructii - 1500

Practica Finante – An 2

m.p. , din care pe 150 m.p. este suprafata construita la sol a unei cladiri si 5000 m.p. teren arabil. Calcul impozit pe teren datorat :

Se stabilesc suprafetele ce fac obiectul impozitarii in sensul ca din

suprafetele detinute se scade suprafata construita la sol a cladirilor , astfel :

1 500 m.p. - 150 m.p. = 1350 m.p.

5 000 m.p.

0

= 5000 m.p. ;

- In functie de incadrarea in zona se stabileste nivelul impozitului pe teren : pentru rangul IV , categoria A tariful este de 500 lei , care inmultit cu coeficientul de corectie de 1,1 conduce la nivelul de 550 lei /m.p. ; pentru terenul arabil in suprafata de 5000 m.p. corespondentul in extravilan este zona

I , la nivelul de 15 lei / m.p. , care inmultit cu coeficientul de corectie de 1,1 conduce la un tarif de 16,50 lei Se calculeaza impozitul pe teren datorat :

1350

m.p. x

550 lei/m/p

=

742 500 lei

5000

m.p. x 16,50 lei/m.p. =

82 500 lei

Total de plata 825 000 lei , cu termen de plata in rate egale de plata

astfel :

15

martie

206 000 lei

15

iunie

206 500 lei

15

septembrie

206 000 lei

15

noiembrie

206 500 lei .

Pentru terenurile

dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma ,

impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal .

persoane juridice - se datoreaza de contribuabili

persoane juridice detinatori de terenuri in proprietate . Nivelul taxei si procedura de determinare este aceeasi ca la persoane fizice.

Impozit pe teren

IMPOZITUL PE SPECTACOLE

Se datoreaza de catre contribuabilii care organizeaza manifestari artistice , competitii sportive, activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca si se calculeaza in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea biletelor la intrare sau in suma fixa pe metru patrat , in functie de suprafata incintei in care se desfasoara spectacolul . Institutiile publice nu datoreaza impozit pe spectacol .

Practica Finante – An 2

Contribuabilii care organizeaza activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca , in calitatea lor de platitori de impozit pe spectacole , au obligatia de a depune Declaratia de impunere pentru stabilirea impozitului model ITL - 012 , pana cel tarziu la data de 15 inclusiv , pentru luna urmatoare . Impozitul pe spectacole se plateste pana la data de 15 a lunii urmatoare . Controlul asupra modului de calcul, evidenta si plata a impozitului pe spectacole se realizeaza de catre organele de specialitate ale consiliului local . Pentru anul 2005 nivelul impozitelor pentru astfel de activitati a fost stabilit prin HCL nr. 2 / 2005 . La nivelul comunei Ion Neculce impozitul pe spectacole provine din activitati de discoteca Pentru neplata in termen a impozitelor si taxelor locale se datoreaza dobanzi pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare , conform dispozitiilor legale .

Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi , incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei obligatiei bugetare si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv . In cazul in care ultima zi a termenului de plata este zi nelucratoare , potrivit legii , plata impozitului sau a taxei , dupa caz se face fara dobanda in ziua lucratoare imediat urmatoare . In situatiile in care impozite si taxele locale datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaratiei ori datele declarate nu corespund realitatii , stabilirea sau modificarea impozitului sau a taxei , dupa caz, se poate face pe cinci ani anteriori celui in care s-a efectuat constatarea . Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 5

ani .

La diferenta de impozit se calculeaza dobanzi de la data cand impozitul sau taxa era datorata . Dobanzile si penalitatile de intarziere pentru venituri nevarsate la termen se inregistreaza la capitolul si subcapitolul corespunzatoare impozitului sau taxei la care se refera . Nu se datoreaza dobanzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere , penalitati de orice fel, stabilite potrivit legii . Plata cu intarziere a impozitelor , taxelor , contributiilor si a altor obligatii bugetare , cu exceptia dobanzilor , penalitatilor de orice fel si a amenzilor , se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de 0,5 % pentru fiecare luna si / sau pentru fiecare fractiune de luna intarziere , incapand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea aveau termene de plata .

Exemplu de calcul la principalele cheltuieli

Practica Finante – An 2

Cheltuielile se prevad in bugetele locale, in conformitate cu clasificatia bugetara si concretizeaza caile de finantare a actiunilor specifice realizate pe plan local.Desigur, unele cheltuieli nu figureaza la acest nivel,fiind doar de importanta locala.Datorita faptului ca aceasta structura a cheltuielilor din bugetele locale este aliniata la cea internationala,prezentam lista cheltuielilor incadrandu-le in categoriile specifice clasificatiei functionale:

sociala,ajutoare si

Invatamant,sanatate,cultura,asistenta

indemnizatii(actiuni social-culturale)

Servicii,locuinte;

Transporturi,agricultura,alte actiuni economice(actiuni economice)

Alte actiuni

Transferuri catre alte bugete

Fondul de rulment propriucheltuieli cu destinatie speciala.

CAP. III

III.1. Surse de finantare

Finantarea comunei Ion Neculce

Ordonatorii principali de credite ai bugetelorlocale comunale sunt primarii unitatilor administrative-teritoriale, iar conducatorii institutiilor sau al serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarei primarii sunt, dupa caz, ordonatorii de credite secundari sau tertiari. Finantarea cheltuielilor din bugetele locale ale comunelor se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul communal si potrivit destinatiei stabilita in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor.Primaria este finantata din: proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al comunei Ion Neculce care a fost elaborat potrivit Legii finantelor publice locale nr.189/1998, modificata prin OUG nr.216/1999 si OUG nr.219/2000 si a Legii nr.507/2003 –legea bugetului de stat pe anul 2004. In conformitate cu prevederile art.20 alin. 4 ale Legii 189/1998 proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale , în termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat . Conform legilor mai sus mentionate, veniturile bugetului local se formeaza din:

Venituri proprii a comunei prevazute in bugetul local(impozite, taxe si alte venituri )

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata conform art 31 din Legea 507/2003 pentru subventionarea energiei termice livrate

Practica Finante – An 2

populatiei , finantarea cheltuielilor de personal si burse în învatamantul preuniversitar de stat ,finantarea cheltuielilor centrelor de consultanta agricola , finantarea partiala a cheltuielilor de personal la crese.

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit :- cote defalcate din impozitul pe venit; - sume defalcate din impozitul pe venit pentru protectie sociala privind asigurarea ajutorului social , a ajutorului de încalzire potrvit Legii 416/2001 si pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap si a energiei termice livrate populatiei

Subventii primite de la bugetul de stat (subventii primite pentru drumuri judetene, comunale si pentru strazile care se vor amenaja precum si sume acordate de persoane juridice si fizice în vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public)

Subventii primite de la alte bugete (subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pt ocuparea temporara a fortei de munca)

Donatii si sponsorizari

III.2.Finantarea bugetara a Primariei comunei Ion Neculce

Exercitiul bugetar este anual, se deschide la 1 ianuarie si se inchide la 31 decembrie pe baza:

Bugetului de venituri si cheltuieli aprobat;

Notei de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare;

Notei justificative privind cererea de deschidere a creditelor bugetare;

Notei justificative privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe

salarii;

Comunicarii catre trezoreria locala a creditelor deschise din bugetul local

pe luna;

Dispozitiei bugetare.

Platile care reprezinta cheltuieli se efectueaza in limita prevederilor din bugetul communal cu repartizarea pe trimestre ele se fac prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, numai dupa deschiderea creditelor bugetare. Deschderea creditelor din bugetul communal se face de catre ordonatorul principal de credite – primarul comunei – pe baza cererii de deschidere de credite,cu defalcare pe cheltuieli curente si de capital, intocmita de contabilul communal.Dupa analizare si aprobare de catre primar, acesta transmite cererea bugetara la trezoreria teritoriala, la care are contl deschis primaria respectiva.

Practica Finante – An 2

Nota de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare se elaboreaza lunar de catre contabilul comunal pentru ordonatorul principal de credite si cuprinde indicatorii:

Venituri proprii prevazute a se incasa la inceputul anului;

Venituri incasate de la inceputul anului pana la inceputul lunii;

solicita

deschiderea de credite;

Cheltuieli efectuate de la inceputul anului pana la finele lunii;

Cheltuieli ce urmeaza a se efectua in luna pentru cre se solicita deschiderea de credite;

Credite bugetare deschise de la inceputul anului;

Credite bugetare solicitate a fi deschise.

Venituri ce

urmeaza

a

se

incasa

in luna

pentru cre se

Nota de finantare se semneaza de catre seful compartimentului financiar- contabil si se aproba de ordonatorul principal de credite.

Nota

justificativa

privind

cererea

de

deschidere

de

credite

bugetare se intocmeste lunar de catre contabilul comunal cuprinzand indicatorii:

Cheltuieli bugetare aprobate cumulate de la inceputul anului; Credite bugetare deschise cumulate de la inceputul anului pentru cheltuielile curente si cheltuieli de capital; Plati de casa la finele lunii precedente celei in care se solicita deschiderea de credite; Disponibilul existent in cont la finele lunii; Cheltuieli preliminate pentru luna in care se solicita deschiderea de credite; Credite bugetare solicitate a fi deswchise.

Nota justificativa privind solicitarea de sume defalcate din impozitul pe

salarii:

Cheltuieli totale din buget;

Cheltuieli care se finanteaza din venituri proprii si sume defalcate pentru

luna de executie. Nota justificativa se semneaza de catre seful compartimentului financiar- contabil si se aproba de catre ordonatorul principal de credite. Comunicarea catre trezoreria locala a creditelor dewschise din bugetul local pe luna cuprinde informatiile referitoare la cheltuieli pentru care s-a obtinut linia de credite privind cheltuielile curente de personal,cheltuieli materiale si servicii,cheltuieli de capital.Comunicarea se elaboreaza de consiliul local si se adreseaza trezoreriei teritoriale a finantelor publice pentru credite deschise de ordonatorul principal de credite pentru nevoiele comunei. Dispozitia bugetara pentru repartizarea creditelor se intocmeste concomitent cu cererea de deschidere a creditelor de catre ordonatorul principal de credite – primarul comunei – atat pentru cheltuielile proprii cat si pentru institutiile din subordinea comunei.

Practica Finante – An 2

Dupa aprobarea data de Serviciul Buget din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene, un exemplar din dispozitia de reprtiazare a creditelor ajunge, prin directia judeteana de trezorerie, la trezorerie locala unde primaria isi are deschise conturile.

Fluxuri informationale generate de finantarea institutiei.

ORDONATORUL DE CREDITE (primarul)

Cererea bugetara

TREZORERIA

TERITORIALA

CREDITE (primarul) Cererea bugetara TREZORERIA TERITORIALA Nota de fin. Privind determinarea necesarului de credite
CREDITE (primarul) Cererea bugetara TREZORERIA TERITORIALA Nota de fin. Privind determinarea necesarului de credite
CREDITE (primarul) Cererea bugetara TREZORERIA TERITORIALA Nota de fin. Privind determinarea necesarului de credite
CREDITE (primarul) Cererea bugetara TREZORERIA TERITORIALA Nota de fin. Privind determinarea necesarului de credite

Nota de fin. Privind determinarea necesarului de credite

Nota justif. Privind cererea de deschidere a creditelor bugetare

Nota justificativa privind solicitarea sumelor defalcate

   

CONTABILUL

COMUNAL

 

CONSILIUL

   

COMUNAL

Comunicarea catre trezorerie a creditelor deschise din bug.local

 

TREZORERIA

(ordonator de

(ordonator de LOCALA

LOCALA

credite)

Dispozitia bug.pt.repartiz.creditelor

 
(ordonator de LOCALA credite) Dispozitia bug.pt.repartiz.creditelor   SERVICIUL BUGET(D.G.F.P.J 61

SERVICIUL

BUGET(D.G.F.P.J

Practica Finante – An 2

III.2.Finantarea din venituri proprii

Neculce

si din alte surse a Primariei comunei Ion

Veniturile proprii ale Primariei comunei Ion Neculce se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de acestea conform dispozitiilor legale.

Veniturile proprii ale Primariei comunei Ion Neculce provin din prestari de servicii, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe si altele. Veniturile prorpii cuprind: impozitul pe profit, impozite si taxe de la populatie, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat folosite in alte scopuri decat pentru agricultura si sivilcutura, taxe asupra mijloacelor de transport ale persoanelor juridice, impozitul pe spectacole, varsaminte din profitul net, venituri de la institutiile publice, venituti din unele servicii prestate. In categoria diverse venituri se incadreaza veniturile din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi si sanctiuni aplicate, venituri din concesiuni si inchiirieri, incasari din valorificarea bunurilor confiscate, incasari din alte surse. De asemenea in bugetele proprii ale comunelor, oraselor si municipiilor se incaseaza venituri cu destinatie speciala si anume: taxe speciale, venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat, venituri din fondul pentru drumurile publice, venituri din fondul de interventie, venituri din fonduri de locuinte, venituri din amortizarea mijloacelor fixe, donatii, sponsorizari, sume acordate de persoane fizice si persoane juridice. Cu aceste fonduri de finantare de la persoane fizice si juridice comuna isi va majora bugetele de venituri si cheltuieli. Aceste institutii au obligatia de a prezenta, in anexa la contul de executie bugetara timestriala si anuala, situatia privind sumele primite si utilizate in aceste conditii.

Practica Finante – An 2

Bibliografie:

1. Filip, Gh

(coord) - Finante, Editura Junimea, Iasi, 2002

2. Stefura, G. - Bugete publice si fiscalitate, Ed.Universitatii „Al.I.Cuza”

Iasi, 2005

3. Turliuc , V. (coord) - Moneda si credit, Editura Economica, 2005

4. Voinea, Gh. s.a. - Impozite, taxe si contributii, Ed.Junimea, Iasi, 2005