Sunteți pe pagina 1din 19

Douăzeci şi unu legi supreme ale liderului

Întroducere

John C. Gion Maxwell prezintă unul din cei mai recunoscuţi în toată
lumea, experţi în domeniul liderului. Îmbinând în modul cel mai reuşit ştiinţa
conducerii cu propria experienţa şi profesionalismul Maxwell a formulat 21 legi
supreme (principii generale ) ale liderismui, cunoaşterea cărora, fără nici o
îndoială, conduce la sporirea eficientei nu numai a liderilor potenţiali, dar şi a
celor existenţi. El predă ştiinţa conducerii practic în toată lumea. Maxwell a
ocupat mai mult de 30 ani funcţii de conducere, a întemeiat 4 corporaţii.
Toate legile despre care se va vorbi în continuare pot fi învăţate.
Ele funcţionează independent. Fiecare lege le completează pe celelalte, dar
nu e nevoie să înveţi o anumită lege pentru a o înţelege pe alta.

Legea pragului limitativ:


Aptitudinea de a conduce determină gradul de eficientă al unei persoane.
Fraţii Disk şi Maurice (Mc Donald) erau nişte proprietari de restaurant foarte
buni. Înţelegeau cum se conduce o afacere, cum sa-şi facă sistemul de afacere
mai eficient, să reducă costurile şi, să crească profiturile. Erau nişte manageri
eficienţi . Dar nu lideri. În plin succes au fost învinşi de legea pragului.
II .Legea influenţei.
Adevărata măsură a ştiinţei conducerii este influenţa (La început princesa
Diana o fost simplă educatoare, a fost doar un simplu vorbitor pentru strângerea
de fonduri pe parcurs a obţinut abilitatea de a face ca lucrurile sa se mişte în
direcţia dorită şi a crescut şi influenţa ei.
Postul ne face persoana automat lider. Singurul lucru pe care ţi-l poate oferi
un titlu este puţin timp în plus fie pentru a creşte nivelul de influenţă pe care-l ai,
fie pentru al elimina definitiv. Diferenţa dintre ştiinţa conducerii (liderism) şi
managment constă în faptul că prima se referă la influenţarea altor oameni, în
timp ce managmentul se concentrează asupra menţinerii sistemelor şi proceselor
aferente.
Lee Jacca ( fostul Preşedinte de la Chrуsler ( Якoка, Крайслe ) “Uneori
chiar şi cel mai bun manager este ca un băieţel, care merge alături de câinele său
mare, aşteptând să vadă în сe direcţie o ia câinele, pentru a putea înainta”.
Cea mai bună cale de a testa dacă o persoană este mai degrabă lider decât
manager este să-l pui să provoace o schimbare posibilă. Pentru a îndrepta oamenii
spre o nouă direcţie trebuie să poţi influenţa .
Atunci când vine vorba de lideri şi ştiinţa conducerii oamenii adoptă o
mulţime de mituri şi de prejudecăţi .
Primul din ele este mitul managementului despre care s-a vorbit mai sus.
Fiecare căpitan îşi alege câte unul din participanţi, se apropie şi-i spune :
- Eu sunt şarpe, şarpe vreau să fie coada mea ?
Dacă partenerul e de acord, ar trebui să treacă printre picioarele şarpelui, să-l
apuce de talie, să se pună în spatele lui şi apoi căpitanul cozii face la fel. Câştigă
acel la care coada e mai lungă (.Maxwell p. 48.)
Al – doilea este mitul întreprinzătorului. Nici întreprinzătorul nu poate fi
considerat lider. Oamenii cumpără ce are el de vânzare, dar nu îl şi urmează.
1
Întreprinzătorul nu întotdeauna este şi lider. În cel mai bun caz el poate
convinge oamenii pe moment, dar nu-i poate influenţa pe termen lung.
Al treilea - mitul cunoaşterii. Nu te face lider neapărat şi coeficientul de
inteligenţă măcar că „cunoaşterea înseamnă putere”.
Al patrulea este mitul pionierului. Pentru a fi lider nu este suficient ca o
persoană să se afle în faţă ( spre exemplu primul sa urcat pe muntele Everest).
Pentru a fi lider, oamenii trebuie sa-l urmeze în mod intenţionat şi să acţioneze
conform viziunii lui.
Al cincilea este mediul funcţiei. Nu poziţia te face lider „ ci liderul dă viaţă
poziţiei” (Stanleу Hufftу). Exemplu când pe nedrept au concediat liderul , care
era în funcţie de preşedinte al companiei .Acesta benevol a fost urmat de mai multe
persoane, de la companie au plecat mulţi directori executivi. S-au refuzat de
serviciile firmei şi mulţi clienţi. În rezultat costul acţiunilor acestei organizaţii a
scăzut.
Poţi fi sigur că excelezi ca lider, atunci când oamenii te urmează peste tot ,
fie chiar şi numai din curiozitate (Colin Powel)
.
III . Legea procesului

„Secretul succesului este ascuns în agenda noastră zilnică. ( Tag Short).


Dacă investeşti permanent în dezvoltarea ştiinţei conducerii, lăsând cunoştinţele să
se multiplice, rezultatul inevitabil este o dezvoltare armonioasă în timp.
La întrebarea dacă există persoane născute să fie lider Maxwell răspunde: „Da
sigur că există... Eu însă aştept să-l cunosc pe cel, care se naşte altfel. Este adevărat
că unii oameni se nasc mai dotaţi decât alţii. Însă abilitatea de a conduce este un
cumul de talente, care în marea lor majoritate pot fi învăţate sau perfecţionate.
Ţinând cont de faptul , că multe trăsături de personalitate pe care trebuie să le
posede un lider sunt intangibile (experienţa, putere emoţională, avânt sincronizare,
viziune, disciplină etc. conchidem că liderii au nevoie de multă pregătire.
Warren Bennis şi Burt Nanus consideră, că „Capacitatea unei persoane de a
dezvolta şi perfecţiona este cea care diferenţiază liderii de cei care îi urmează.
Liderii de succes sunt cei care permanent învaţă. Ei sunt un rezultat al disciplinei şi
perseverenţei. Scopul lor este ca în fiecare zi să fie mai buni, să continue progresul
din ziua anterioară.
Orice proces de dezvoltare trece prin 4 etape.
Prima etapă - Nu ştiu cea ce nu ştiu. Atîta timp cît un om nu ştie cea ce ştie
- nu poate evalua.
Mulţi cred că liderii pot fi doar câţiva şi-i au în vedere pe cei care se află în fruntea
unei companii. Dacă oamenii ar şti că ştiinţa conducerii înseamnă influenţa şi că
dea lungul fiecărei zi o mare parte din noi încercăm să influenţăm cel puţin 4
persoane poate ar fi dorit să alte mai multe despre conducere.
Epata a doua - Ştiu ce acea nu ştiu. Asta o înţelegem când ne dăm seamă,
că nimeni din jurul nostru nu ne urmează. Prim. ministru englez Benjamin Disraeli
avea o remarcă înţeleptă a fi conştient de faptul că este un ignorat este primul pas
către cunoaştere.”
Etapa a treia . Persoana se dezvoltă facă şi dezvoltarea începe să se facă
simţită de ea. Liderul consideră autorul trebuie să-şi facă o credinţă de viaţă din a
2
învăţa în permanenţă. Dacă liderul va lucra în continui asupra sa peste cinci ani va
observa progresul.
În 10 ani, abilitatea de a conduce va fi foarte eficientă, iar peste 20 ani,
dacă continuă procesul de dezvoltare ( la numai 39 ani) ceilalţi vor dori să-i înveţi
ştiinţa conducerii.
La etapa a patra nu mai este nevoie că liderul să ea în consideraţie fiecare
mişcare pe care o face. La etapa a IV conducerea devine aproape automată.
Ştiinţa conducerii se dezvoltă în fiecare zi. Pentru a conduce nu e necesar să
înveţi azi. Aceasta este realitatea impusă de Legea Progresului.
Secretul succesului în viaţă este să fii pregătit atunci când a venit timpul
(Benjamin Disraeli) . Studenţii trebuie să înceapă să-şi dezvolte calităţile de lider
chiar de astăzi şi vor simţi rezultatele legii Progresului.
Abilitatea de a conduce nu este statică. Indiferent de momentul în care porneşti
poţi deveni mai bun. Asta se referă şi la cei care se află demult pe scena
conducătorilor. Nivelul de influenţă a lui Jimy Carter a crescut continuu şi după
ce a părăsit Casa Albă implicâ în programe de caritate prin intermediul fundaţiei
Habitat pentru umanitate. Pentru carieră ......ndu-se
oşilor şi ale altor călători experimentali, care mai fuseseră în Antartica.
A decis ca echipa mentul să fie transportat în sănii cu căinii. A luat cu el
schiori experţi şi bine cunoscători ai câinilor . Si-a planificat deplasarea grupului
în aşa mod ( 15-20 mile în 6 ore) ca şi oamenii şi căinii să se poată odihni
suficient. El a localizat şi a marcat de-a lungul rutei toate punctele pentru
aprovizionare şi nu trebuiau să care mai mult decât era necesar. Echipamentele
folosite erau de cea mai bună calitate. El a luat în consideraţie toate aspectele
călătoriei. Le întoarse pe toate părţile , alegând variantele cele mai bune.
Scott n-a respectat legea navigaţiei. A ales sânii motorizate şi ponei ( căi
mici), care n-au rezistat la frig. Hainele n-au fost alese grijuliu ( oamenii au
degerat). La fel şi ochelarii ( omătul le nimerea în ochi). Depozitele de alimentare
alese erau aşezate în mod neadecvat ( prea departe unul de altul şi prost marcate.
Erau în criză de combustibil, ca urmare s-au deshidratat. La fine au murit la
întoarcere la 150 de mile de la tabără. Scott în jurnal a lăsat inscripţia „ Vom muri
ca nişte gentlemeni. Cred că am de demonstrat că îndrăzneala şi puterea de a
îndura , însă mai aparţin rasei umane”. Scott a avut curaj, dar nu a posedat ştiinţa
conducerii.
Preşedintele companiei General Electric , Jack Welch spune: „ Un lider bun
este concentrat tot timpul. Să controlezi direcţia e mai bine decât să laşi direcţia
să te controleze. Chiar mai mult ei vizualizează în mintea lor toată călătoria
înainte de păraşi postul. Ei cunosc obstacolele înainte ca acestea să apară la
orizont ( J. C.Maxwell) „ Un lider este cel ce vede mai mult decât ceilalţi şi care
vede mai departe faţă de ceilalţi şi care vede înainte celorlalţi ( Leroz Eims) .
Novigatorii buni:
1.se bazează pe experienţa din trecut, succese le vorbesc despre aptitudinile,
capacităţile lor. Eşecurile despre presupunerile greşite şi metodele ce au dat greş.
2.Ascultă ce au de spus alţii:
a) adună informaţii din mai multe surse. Ascultă ideile membrilor „ echipajului.
b) discută cu oamenii din organizaţiile lor pentru a descoperi ce se întîmplă chiar
şi la cele mai multe nivele ( Wotson)
3
c) comunică cu liderii din afară organizaţiei, care le pot fi ....
3. Examinarea calităţilor înainte de a lua orice hotările
Sportamitatea trebuie îmbinată trebuie să responsabilitatea înainte de a lua o
hotărâre trebuie apriciate rezultatele .
4. Concluziile liderilor trebuie să reprezinte fapte relativ viabile
Liderul trebuie să aibă încredere că-şi poate proteja oamenii în timpul
călătoriei, astfel va da greş şi în viaţa reală. Faptele trebuie îndreptate realist . Nu
trebuie minimali obstacolele sau evitate provocările . Uneori e foarte greu să
echilibrezi optimismul şi realismul influitiv şi planificarea credinţă şi faptele . Dar
trebuie să reuşi dacă vreţi să fiţi un lider navigator oficient ( Maxiwell p.48.).
Secretul legii navigaţiilor sunt pregătite „ când te pregăteşte bine transmiţi
încredere şu celorlalţi „ Mawell p. Următoarele etape: Planificarea cursului,
determinarea felurilor , alegerea priorităţilor , lucru cu oamenii cheie ( pentru a
vedea ce întrebări, ce probleme pot apărea , pentru că ei să accepţi ideia
prevederea unei perioade de timp ca oamenii; să se deprindă cu ideia Navigatorul
trebuie concometent să se aştepte şi la probleme şi la succes: Oamenii permanent
trebuie să aibă informaţii despre succese şi realizări. Pentru a fi sigură că se merge
pe drumul bun planurile şi rezultatele obţinute periodic trebuie revăzute.

Legea a V. Legea lui Efhutton


Şeful unei companii de şef. ......... atunci când vorbeşte un lider adevărat
oamenii ascultă „ A avea putere înseamnă a fi o Ladу... Dar dacă trebuie să le spui
oamenilor asta atunci nu este o Ladу “ Margaret Thancher).
Pentru a depista cinei liderul trebuie să obsrvăm la cine se uită oamenii
când cineva pune o întrebare. Pe cine se aşteaptă ei.
Liderul poziţional vorbesc primii au nevoie de influenţa liderului real
(preventiv trebuie să coordoneze cu el deciziile) influenţează doar alţi lideri
poziţionali, care oficial depind de ei. ( care oficial depind ei).
Liderii reali vorbesc ultimii. Au nevoie doar de influenţa lor personală
pentru rezolva ceva. Influenţează toată lumea pentru a decide este persoana un
lider trebuie depistate reacţiile oamenilor din jurul lui.
Concluzie. N conducător începător trebuie să-şi coordoneze acţiunile cu liderul
real.
Maxwell evidenţiază 7 elemente chee , care influenţează formarea,
devenirea liderului: caracterul , cunoştinţele intenţia lui, relaţiile în ordinea pe
care le dezvoltă, experienţa, succesele precedente.
Principalul că îi determină pe oameni să urmeze liderul este cea ce îl poate
face.
Oamenii ascultă vorbele cuiva nu datorită neapărat adevărului comunicat în mesaj
datorită respectului pe care îl au pentru vorbitor.
Legea a şasea. Legea bazei solide.
Încrederea stă la baza ştiinţei conducerii .
Maxwell consideră, că chiar dacă ai devenit lider recunoscut nu merge să iai pe
scurtaturi . Orice luare de decizie trebuie pregătită. Şa început se convoacă liderii
şi se cere părerea, se răspunde la eventualele întrebări, se expun în detelii
propunerile. Mai târziu se acordă timp ca acesta să-şi execute influenţa în mijlocul
apropiaţilor lor.
4
Atitudinea învingătorului are urmare , perderea credibilităţii liderului.
Credibilitatea merge întotdeauna mână la mână cu caracterul. Preşedintele Pepsico,
Craig Weatherup susţine” Oamenii vor tolera greşelele. Oneşte, dar dacă le înşeli
încrederea, va fi foarte greu să-i câştigaţi înapoi „
Antonу (Anthonу) Harrigan, preşedintele Consiliului American pentru
Industrie şi afaceri a spus: Rolul caracterului a fost întotdeana elementul chee al
dezvoltării sau căderii unei naţiuni.... caracterul este singura armă eficientă,
împotriva fostelor interne şi externe, care duc la dezintegrarea sau colapsul unei
ţări.
Dacă oamenii nu ştiu la ce să se aştepte de la tine ca lider, la un moment dat
nu-şi vor mai dori să fie conduşi de tine „ (Jerrу West).
Caracterul trebuie să fie integru şi puternic (morala*voinţă).
Respectul , care –i absolut esenţial pentru lider se cîştigă prin recunoaşterea
greşelilor şi prin punerea intereselor oamenilor şi ale organizaţiei mai presus de
interesele personale.
„Singurul lucru, care se întoarce din mormânt şi refuză să fie înmormântat este
caracterul unui om. (J. R. Miller). Acest lucru este adevărat. Cea ce a fost omul
respectiv şi nu poate fi îngropat în veci.....
LEGEA RESPECTULUI
Oamenii îi urmează în mod natural pe liderii care sunt mai puternici ca ei. Aceasta
este legea respectului.
Când oamenii respectă pe cineva ca persoană, o admiră. Când o admiră, o
iubesc. Când o respectă ca lider, o urmează. Dacă o persoană are capacitatea de a
conducere mai mare ea va recunoaşte foarte repede prezenţa sau lipsa acestei
capacităţi ceilaiţi.
Cel mai mare test al respectului apare când un lider face schimbări majore în
organizaţia sa.
Cu cît liderul este mai puternic cu atât mai multi îl vor urma . Acesta este
secterul Legii Respectului.

LEGEA a 8. Legea intuiţiei.


Liderul evaluiază totul prin înclinaţia câtre ştiinţa conducerii. Această lege e
una di cele mai greu de înţeles fiindcă ea se bazează pe faptul, plus însbinat şi
alţi factori inbangibili ( care nu pot fi atinşi , de neatinşi). Ei percep detalii
cărora aflî.... dau atenţie. Deci trebuie mărită sensibilitatea.
Cei mai buni jucători de fotbal pot vedea lucrurile pe care alţii nu le văd, fac
schimbarea înainte ca cineva să-şi dea seamă ce se întâmplă.
Înclinaţia spre activitatea de conducere se manifestă în aceia că liderii văd totul şi
instructiv ştiu ce să facă, citesc nenumărate elemente intengibile ale ştiinţei
conducerii. Intuiţia poate fi înăscută dar şi învăţată prin muncă grea. Dar în
ambele cazuri ea se poate dezvolta.
Eu aşi compara intuiţia cu priceperea oţelarului de a înţelege ce se întâmplă
cu metalul dorind să întreacă un alt vehicol simte situaţis în întregime, fără
analiza aparte, distanţa dintre maşini, vi...., proprii, masini pe care doreşte să o
depăşească şi a celei ce-i vine în faţă.

5
Ei analizează nu numai rezultatele din trecut, dar şi întrevăd unde se
îndreaptă în viitor. Ei ca şi când ar simţi schimbarea , care plăteşte în aer.
Ei iar în consideraţie orice resurse desponibilă şi în primul rând resursele
umane ( proprii şi ale celorlalţi).
„ Dacă atunci când într-o cameră nu pricepi cine este pro sau contra ta, nu ai ce să
cauţi în politică (Preşedintele Americii Lуndon Jonnson). Liderii simt ce se
întâmplă cu oamenii de lângă ei , şi aproape instantaneau (foarte repede, brusc) î-
şi dau seama de speranţele , temerile şi grijile lor.
CONCLUZIE. Liderii mai bine ca alţii percep: situaţia lor , propriile lor resurse,
oamenii şi pe sine însuşi ( cu puteri talente, slăbiciuni etc )
„ Nimeni nu poate crea surse mărite dacă nu complet sîncer cu sine”
James Russete Lovoll.
Cea ce vezi rezultă din ceia ce este. Unul vede frumuseţea naturii ( pădurea , rîul)
altul vede resursele nefolosite.
Sunt lideri, care văd în mod natural, sunt lideri din copilărie ( sunt urmaţi de
ceilalţi) sunt care învaţă să vadă şi care nu văd şi nu manifestă nici un lider în
dezvoltarea aptitudinilor de lider ) ei nu vor vedea niciodată.
Ori de câte ori liderii au probleme . Ei o evaluiază automat şi încep să
rezolve cu ajutorul legii intuiţiei .
Îmbunătăţirea este imposibilă , dacă nu se schimbă orientarea conducerii
( anume altă orientare şi nu măsuri de înfrumuseţare a sistemului vechi)
LEGEA a IX. Legea magnetismului.
Cei ce se aseamănă se adună: elevii buni îşi petrec timpul cu elevii buni,
ce-i care nu doresc decît să se joace-la fel. Oamenii cu talent muzical se atrag de
talente etc -motivul este legea magnetismului.
E posibil ca un lider să înceapă să recruteze oameni diferiţi de el. Liderii
buni ca unul din secretele succesului este să-şi completeze este să-şi completeze
slăbiciunile . Astfel ei î-şi pot concentra atenţia în zona lor de forţă. În ei î-şi pot
concentra atenţia în zona lor de forţă., în timp ce ceilalţi au grijă de alte probleme
importante, care astfel ar fi neglijate. Dar este însemnat să admiţi faptul că
oamenii, care sunt diferiţi de tine nu vor fi atraşi în mod natural de persoana ta .
Liderii atrag persoane ca ei. Oamenii atraşi de lider pot avea deosebiri, dar
au mai multe asemănări, care se referă , „ zonele cheie „.Aici se ia în vedere în
primul rând asemănarea de atitudini vârsta, mediul de provenienţă, valori, o altă
zonă de atracţie a oamenilor o constituie experienţa de viaţă. Dacă în practica de
viaţă au conlucrat cu liderii, puternici aşteptările de la noii lideri sunt mai mari.
Persoanele care urmează liderii vor avea aceleaşi abilităţi pentru pentru ....
conducerii. De regulă ( Legea Respectului ) urmează lideri mai puternici ca ei.
Liderul se află la nivelul ... are mai mare probalitatea să atragă persoane de
nivelul 5 sau 6 decât de nivelul 2 ..3.
LIDERUL BUN ATRAGE LIDERII buni. Dacă liderul crede , că oamenii atraşi
de el, a venit timpul să-şi îmbunătăţeăscă aptitudinile. ( abilităţile).

LEGEA A ZECEA. Legea conectării.


E foarte însemnat că liderul să se poată conecta la audienţă.
Kennedi Ronald Reagan stia întotdeauna să stabilească o legătură
sufletească chiar şi cu acei , care se aflau în faţa micilor ecrane.
6
Bill Clinton pentru a stabili o aşa o legătură într-un într-un.... a cîntat la
sacsafon, B. Eetin a dansat etc. La stabilirea unui aşa contact contribuie umorul,
capacitatea de a face orice subiect absolut mare. Încrederea liderului , care
transmite publicului speranţa şi siguranţa, atitudinea binevoitoare, aptitudinea , de
a transmite publicului ca el îi este prieten.
Liderii stiu că mai întîi trebuie să atingă inima oamenilor înainte de a cere
o mînă de ajutor. Aceasta este legea conectării. Nu poţi să-i faci pe oameni să
acţioneze înainte de ai emoţiona.
Istoricul L. Bennett scria despre liderul afroamerican E. Donglas „ Prin el
oamenii plîngeau, blestemau şi simţeau; prin oamenii experimentau sclavia.
Oamenilor nu le pasă cît de multe stiri pînă nu află cât de mult nu le pasă”
( Maxwell, p. 97. ) ( E foarte însemnată atitudinea liderului faţă oamenii şi faţă ceia
ce el spune).
Liderul se poate apropia de oamenii şi la nivel individual şi la nivel public.
Cenerarul
Norman Schwarrkopf facea următoarea remarcă.
Am vâzut lideri competente, care stătea în faţa plutonului şi care nu vedeau încă în
faţa lor decât un pluton. Dar liderii de ma.... în faţa unui pluton şi văd 44 de
indivizi, iar fiecare din ei are asperaţii, vrea să trăiaşcă.
Vrea să facă lucruri bune.
Liderii poziţionali în mod obişnuit gîndesc. Eu sunt şeful . Eu deţin funcţia. Ei
sunt angajatorii noi. Ei trebuie să vină la mine. Dar liderii de succes, care respectă
Legea Conectării sunt întotdeuna iniţiatori. Ei sunt cei care fac primul pas şi apoi
depun efort pentru dezvoltarea relaţiilor. E treaba liderului să iniţieze contactul cu
oamenii.
Napoleon cunoştea nmele tuturor ofiţerilor, unde locuesc, în ce bătălii au
luptat , alături de el.
Exemple de metode a legăturilor cu soldaţii sau a generalului Scwarzkopf De
crăciun a vizitat nităţi şi a strîns peste 4000 de măini. El a folosit metode de a întra
în inimile oamenilor len* prin mulţime ( Maxwell ,p.102).
În aşa mod viziunea liderului devine aspiraţiile oamenilor angajaţii sunt animativ (
incluşiactiv) de localitate ( sinceritate, rspectarea cuvîntului, onoare ) şi o etică
puternică
Pentru a va conduce pe dumneavoastră folosiţivă capul pentru ai conduce pe alţii,
inima folosiţivă (Maxwell) p102.

LEGEA a unsprezecea. LEGEA CERCULUI INTERN


Potenţialul unui lider este determinat de cei, care îi sunt apropiaţi.
Oamenii pot fi buni, dar fără avea lideri puternici. În aşa caz organizaţia nu poate
prospera. Dacă oamenii apropiaţi sunt puternici, atunci liderul poate avea un
impact mai mare.
Pentru a nouă creştere a organizaţiei este nevoie de 3 etape:
1.liderii cei mai slabi se înlocuesc cu mai buni
2 unul se schimbă liderii de mijloc fiind în locu... cu liderul foarte buni din afara
organizaţiei;
3. grupul de liderii de .... a fost ajutati să devină cei mai buni. Dacă plecă unul din
grupul trei acest era înlocuit cu unul şi mai bun. Cu o echipă bună potenţialul
7
exploadează. „ Liderul nu poate fi călăreţul singuratic. Liderul găseşte în grupul
sau măriţieş iar el îi ajută să se regăsească” Warren Bennis).
Deaici necesitatea formării unei echipe puternici o echipă puternică a avut .
Reagai. Dacă liderul îi puternic echipa se dezvoltă, creşte.
În cercul intern e bine de promovat cinci tipuri de oameni.
1.oamenii cu potenţial, cei care se promovează singuri.
2.cei care ridică moralul organizaţiei ( încrederea în reuşita starea de spirit, şi
nivelul moral al angajatoţilor etc
Oamenii, care sunt capabili să-i promoveze pe alţii şi să le ridice moralul sunt o
comoară inestinabilă pentru cercul intern al unui lider.
3.Oamenii care pot ajută liderul tot să ajungă în vărf , care iau oferit sprigin).”
Când esti în vârf esti singur, aşa că at fi bine să mai iai pe cineva cu tine
(Maxwell, p. 108). Aşa cum fierul ascute fierul, prietenii îşi ascultă mintea unul
altuia” Solomon.
Oamenii , care îi promovează pe ceilalţi ( observă oameni talentaţi; şi îi
promovează).
Aceia , care promovează alţi lideri ( acei care- i promovează oameni, care la
rândul lor promovează alţi oameni.
Maxwell consideră că cercul intern al liderului trebuie să se îmbunâtăţească
în permanenţă. Credul acestuia este. Angajează cel mai bun colectiv posibil, ajută-l
să se dezvolte cât poţi şi deleagă cât mai multe responsabilităţi.
Lee Jaccoca spune că succesul nu se bazează pe cea ce ştii, ci pe cine cunoşti şi
pe modul în care te prezinţi, acestor oameni.
LEGEA A DOISPREZECEA
NUMAI LIDERII ÎNCREZĂTORI ( care-i cred pe alţii) pot da da putere şi
altora.

„ Cel mai bun director executiv este cel care are suficient bunul simţ pentru
a alege oamenii pozitiv , pentru ce are de făcut şi suficient de reţinut pentru a nu se
baga peste ei , atunci când acestea lucrează „Theodos Roosevelt.
Însă credul lui Ford II compania căruia a suferit esec era „ Dacă ....
lucrează pentru tine , nu-l lăsa să se bucure de un loc călduţ. Nu trebuie lăsat să
lenevească . Fă întotdeauna ceva la care nu se aşteaptă lumea. Menţine o stare de
tensiune şi de stres „ ( Despre alta a scris L. Jakocca)
Capacitatea oamenilor de obţine rezultatele de a-şi atinge potenţial maxim
depinde de capacitatea liderului de a delega.
„ Dacă puteţi sa-i delegaţi pe ceilalţi si să-i ajutaţi, să se dezvolte până în
momentul în care ar putea să vă ea postul fără probleme, veţi deveni atât de
valoroşi pentru companie, încăt veţi fi absolut indispensabil. Aceasta este
paradoxul legii delegării „ Maxwell p. IV. Se vede ca respectarea acestei legi este
bună dacă se îmbină cu legea progresului. Delegarea aduce schimbari permanente
deoarece încurajează oamenii , să se dezvolte şi să inoveze.
Lucrurile mari se întîmplă când liderul oferă lauri, când pe el nu-l
înteresează cine va lua laurii. (de la p. 117).

8
Legea XIV. Legea acceptării.

Oamenii acceptă mai întâi liderul şi de-abia după aceia viziunea acestuia.
(Exemplu lui Mahatma Gandi numit „suflet mare” viziunea căruia cu referirea
libertate a fost acceptată fiindcă fuseseră deja impresionaţi de el ca lider). Liderul
găseşte visul şi apoi oamenii. Oamenii însă întâi găsesc liderul, apoi visul. În
viaţa mulţi cred, că dacă au o cauză bună oamenii vor dori automat să-i urmeze.
Însă în realitate oamenii nu caută la început cauze meritorii. Ei urmează liderii
merituoşi, care promovează cauze merituoase.
(Dacă liderul nu are suficientă credibilitate în faţa oamenilor săi, nu are importanţă
cît de minunată este viziunea lui).
Dacă un întreprinzător a avut odată succes după aceia îi va fi uşor să
găsească finanţările necesare. Dacă l-au acceptat ca persoană îl vor accepta şi
ideile.
Oamenii vor să meargă alături de oameni cu care se înţeleg.
Schema I
Lider Viziune Rezultat
Nu acceptă Nu acceptă Alege un alt lider
Nu acceptă Acceptă Alege un alt lider
Acceptă Nu acceptă Alege o altă viziune
Acceptă Acceptă Urmează liderul.

Din schema 1 vedem că: 1) în momentul când oamenilor nu le place liderul


sau viziunea lui, ei caută un alt lider; 2) când oamenilor nu le place liderul, dar le
place viziunea ei, de asemenea, caută alt lider; 3) când oamenilor le place liderul,
dar nu le place viziunea lui ei îşi schimbă viziunea, chiar dacă oamenii nu cred în
viziunea unui lider îl vor urma totuşi, dacă îl plac foarte mult şi îl acceptă. Când
oamenii nu sunt de acord cu viziunea liderului reacţia ar putea fi: a) încearcă să
convingă liderul să se schimbe; b) îşi abandonează propriul punct de vedere şi îl
adoptă pe al liderului, ce găsesc un compromis. Da atâta vreme cât îşi acceptă
liderul vor continua să-l urmeze. (exemple King, Kennedi); 4) când oamenilor le
place şi viziunea şi liderul îl vor urma necondiţionat, chiar dacă totul este
împotriva lor (Exemple: din activitatea lui Gandi, Kennedi, King).
E foarte însemnat ca liderul, înainte de a-şi propune şi implimenta ideile să
rezerveze suficient timp ca oamenii să-l accepte. (Exemplul lui Mawvell).

9
Anexa la legea acceptării
I grup de exemple

Exemplu lui Mahatma Gandi, „ suflet mare”. Când el după studiile la Londra
şi activitatea în Africa de Sud în calitate de luptător pentru drepturile minorităţilor
oprimate şi discriminate s-a întors în India era deja bine cunoscut şi respectat de
conaţionalii săi. Asta i-a permis să schimbe viziune oamenilor despre libertate.
Până la el ani de zile revoltele împotriva ocupaţiei britanice au fost sângeroase.
Însă viziunea lui de a schimba India se baza pe nesupunere civilă nonviolentă. El
considera că „ Nonviolenţa este cea mai mare forţă pusă la dispoziţia omenirii.
Este cea mai mare dintre cele mai puternice arme de distrugere proiectate de
ingeniozitatea fiinţei umane.
Oamenii au îmbrăţişat această opinie a lui Gandi fiindcă fuseseră deja
impresionaţi de el ca lider.

Grupul II de exemple
Organizaţia Naţională a femeilor, care puternic lupta împotriva hărţuirii
sexuale au trecut peste acest aspect şi l-au sprijinit pe Klinton, pe liderul, pe care
deja î-l acceptase.
Când oamenii nu sunt de acord cu viziunea liderului reacţia ar putea fi:
1) încearcă să convingă liderul să se schimbe;
2) î-şi abandonează propriu punct de vedere şi îl adoptă pe a lui;
3) găsesc un compromis, dar atâta vreme cât î-şi accepte liderul vor continua să-l
urmeze.

Grupul III de exemple


Exemple despre Кing, Кennedi.
Indienii chemaţi de Gandi au refuzat să se lupte cu soldaţii care-i
măcelăreau. Кennedi numai aşa a reuşit să trimită omul pe Lună. Oamenii au
continuat să spere şi să menţină viu spiritul lui Martin Luther King char şi după ce
acesta a fost împuşcat.

Grupul IV de exemple
Un şef nou venit a constatat, că deciziile predecesorilor lui nu erau tocmai
cele mai bune. S-a cerut timp pentru a-şi întări credibilitatea în faţa oamenilor. A
organizat un comitet, care să studieze în detaliu toate aspectele legate de
proiectele planificate anterior. Explicaţia a fost : dacă vom învesti bani şi timp,
atunci trebuie să fim siguri de cea ce facem . E bine să ştim exact tot despre acest
proiect. Ideea a fost acceptată. De fiecare dată când membrii grupului raportau
datele strânse de ei , aceştea erau lăudaţi. Lor li se puneau mai multe întrebări
care îi determinau să facă cercetări suplimentare. În acest timp liderul a întărit
relaţiile cu liderii, deja existenţi, a răspuns la întrebările lor ca ei să cunoască
modul lui de gândire. Le-a împărtăşit ideile, speranţele, visele proprii. Înainte ca
să fie acceptate şi împlimentate în viaţă valoroasele lui idei a trecut un an—doi.
Însă ele au fost realizată cu mare succes.

10
LEGEA A TREISPREZECEA. LEGEA MULTIPLICĂRII.

Este nevoie de un lider pentru a promova alt lider


J. Maxwell în rezultatul unui sondaj a stabilit că:
1.Au ajuns în postura de conducere atunci când organizaţia lor trecea printr-
o criză şi erau obligaţii să facă ceva : 5 % din toţi liderii au talent înnăscut şi sunt
în stare să navigheze singuri doar 10%, iar 85% ( mai mult decât 4 din cinci ) sau
format ca lideri datorită celor , care le-au fost mentori.
Acesta este efectul legii multiplicării. Este nevoie de un lider pentru a
promova alţii liderii.
Oamenii nu pot dărui oamenilor, ceva ce ei nu au. Susţinătorii nu pot forma
lideri.
Numai liderii sunt capabili să dezvolte alţi lideri.
Însă în acelaşi timp nu toţi liderii neapărat pot creşte lideri. Şi asta se
întâmplă din mai multe cauze.
• Unii nu înţeleg cât este de important să creşti lideri. Alţii se centrează pe cei
ce-i urmează şi le oferă atât de mult, încât să nu le rămână nimic şi pentru oamenii
cheie.
• Al treilea manifestă lipsă de încredere.
În multe competiţii, dacă unul câştigă altul pierde. Însă procesul de creştere
a liderilor este opus. (Apăsându-l pe unul de umeri în jos tot mai în jos ne ducem
şi noi).
Să devii lider nu e suficient să poţi lucra cu oamenii, să înţelegi priorităţile,
să te dezvolţi permanent în baza unui plan propriu . E absolut necesar să cunoşti
sacrificiile pe care trebuie să le faci ca să fii lider.
Indiferent de sfera de activitate principiile e conducere sunt aceleaşi şi ele
pot fi învăţate.
Liderii care dezvoltă alţi lideri:
• Fac din dezvoltarea altor lideri priorităţile principale ale vieţii sale (dacă
numărul liderilor este mare potenţialul organizaţiei creşte).
• Sunt capabili să-i depisteze şi să-i atragă (Legea magnetismului) şi să le câştige
respectul.
• Creează un mediu energic în care ştiinţa conducerii este în mare preţ.

11
Legea XV. Legea victoriei.

Liderii mari găsesc întotdeauna o cale spre victorie.


E dificil să numeşti cu certitudine cea calitate care separă învingătorul de
învins. Mawvell consideră că liderii victorioşi sunt incapabil că accepte
înfrângerea. Pentru ei victoria e singura opţiune. Liderilor victorioşi li se pare
complet inacceptabilă alternatia opusă victorie. Ei găsesc o soluţie care să-i
conducă spre victorie, după care îşi adună toate forţele în acest sens. Pentru un
lider de stat victoria naţiunii este prioritatea nr.1 de asupra mândriei, reputaţiei şi
controlului personal.(Exemplu despre Lincoln. Acesta ştia să-şi recunoască
greşelile, ştia să dea altora creditul pentru victorie. După o biruinţă a generalului
Grant dânsul i-a trimis o scrisoare în care spunea: N-am avut încredere şi singura
speranţă a mea a fost că tu vei şti ce să faci mai bine ca mine. Acum aş vrea să te
asigur că sunt conştient de faptul că tu ai avut dreptate, iar eu m-am înşelat.
Adversarul lui în războiul civil J.Davis era mai mult preocupat de apărarea propriei
corectitudini decât de a obţine rezultatele şi a fost învins.
Liderii sunt orientaţi la succes, cred în succes, ştiu a-şi mobiliza
eforturile. Drept exemplu ar putea servi W.Churchil sub conducerea căruia în
timpul celui de-al doilea război mondial. Anglia o perioadă considerabilă a
rezistat de una singură în faţa pericolului şi chiar invaziei germane. El a chemat
poporul să lupte cu toată puterea lăsată de Dumnezeu şi a declarat: „Ţelul nostru
constă în victorie – victorie cu orice preţ, victorie în ciuda teroarei, victorie oricât
de lung ar fi drumul, pentru că fără victorie nu există supraveţuire”!
Liderii nu se pierde în situaţii critice, în aşa situaţii ei scot la iveală tot ce au
mai bun. Ei cred în victorie, î-şi mobilizează eforturile, sunt capabili la efort de
durată. Liderilor le sunt caracteristice tenacitatea şi pasiunea. Legea victoriei
extrem de reuşit a fost aplicată pe parcursul întregii vieţi de către Roosvelt care a
scos ţara din Marea Criză Economică din anii 30. A reuşit să unească americanii
pentru cauza comună – distrugerea fascizmului.
Trei componente ale Victoriei.

12
1. Unitatea viziunii. Grupul, organizaţia, ţara nu poate obţine victorie

dacă membrii acestora nu au scopuri comune.


2. Diversitatea talentelor. Organizaţiiile au nevoie de talente diferite

pentru a avea succes, fiecare membru a lor avînd locul şi rolul propriu.
3. Un lider dedicat succesului şi utilizării la maximum a
potenţialului colaboratorilor săi.
Nu poţi obţine victorie fără lucrători buni, dar poţi pierde cu ei. Aici intervine
liderul. Unitatea viziunii nu apare în mod spontan. Lucrătorii potriviţi cu talente
potrivite nu apar toţi de la început. Este nevoie de un lider, pentru că asta să se
întîmple şi este nevoie de un lider pentru a le oferi motivare, delegare şi
direcţionare necesare pentru a învinge. Liderii au dorinţa nu numai de a supraveţui,
dar şi de a învinge.

LEGEA A XVI. LEGEA MARELUI AVÂNT


Avântul este cel mai bun prieten al liderului. Uneori el desparte victoria de
înfrângere. În DEC avântul se defineşte ca vioiciune, energie în mişcări, progres
deosebit, creştere, dezvoltare rapidă. A lua avânt înseamnă a se dezvolta virtiginos.
Fază a ciclului economic în care producţia se desfăşoară, de regulă, pe o bază
tehnică nouă depăşind punctul cel mai înalt atins în ciclul anterior; în timpul crizei.
Avântul se mai identifică cu elanul: având însufleţire, entuziasm, energie
vitală, complex de mişcări ajutătoare care precedă executarea unei sarcini.
De avânt în mod special e nevoie atunci când liderul pregăteşte o
schimbare în organizaţia sa. Aşa cum fiecare marinar ştie că nu poţi mânui cârma
dacă nava nu se află în mişcare, aşa şi liderii de excepţie înţeleg că schimbarea
direcţiei necesită un progres prealabil.
Ca să trezească avânt liderul trebuie: 1) să înţeleagă că dacă nu se vor
realiza aceste schimbări organizaţia sau ţara vor fi condamnate; 2) ei trebuie să
aibă şi dorinţă fierbinte de a schimba starea lucrurilor.
Avântul apare în rezultatul realizării mai multor paşi mici. Totul începe cu
un pic de progres. Primii paşi reuşiţi provoacă încredere şi speranţă. Apare
interesul, starea de perspectivă, inspiraţia, entuziasmul. Ca să apară entuziasmul
13
trebuie să munceşti din greu şi să fii hotărât să obţii excelenţă. (Exemplul lui
Ciacovschii).
Pentru a include oamenii în aşa schimbări liderul trebuie să poată inspira,
uimi, amuza, în unele cazuri chiar şi intimida oamenii. Când apare avântul viitorul
pare strălucitor, obstacolele mai mici, iar problemele temporare.
Avântul îi face pe lideri să arate mai bine decât în realitate. Când liderii au
avântul de partea lor oamenii îi cred genii, lipsurile par de domeniul trecutului.
Uită greşelile făcute de lider. Avântul ăi ajută pe susţinători să acţioneze mai bine.
Când organizaţia este condusă de un lider puternic care se află în plin avânt
oamenii sun motivaţi şi ca urmare performanţele lor sunt mai bune.
E mai uşor să dezvolţi, decât să-l stârneşti.(Schiorii pe apă ştiu că este mai
greu să te ridici la suprafaţă decât să te menţii de asupra).
Avântul este cel mai puternic agent de schimbare. Cu elan suficient aproape orice
schimbare este posibilă. Constituie o problemă şi menţinerea elanului timp
îndelungat în caz de obstacole serioase.

LEGEA XVII. LEGEA PRIORITĂŢILOR.


Liderii înţeleg că activitatea nu înseamnă neapărat şi rezultate. Trebuie
respectate anumite conditii. Liderii nu se dezvoltă nici odată atât de mult încât să
nu mai fie nevoie să stabilească priorităţi.
Două principii care ajută la stabilirea corectă a priorităţilor:
• Primul este asa numitul Principul pareto. Esenţa acestuia poate fi formulat
astfel. Concentreazati atentia asupra activitatii care se incadreaza in primele
20% in termeni ai importantei. Primele 20% persoane (sau activităţi) ca
importanţă asigură 80% din reuşită.
• Al II este legat de cele 3 R: revendicare, răsplata, recompensă.
1) Revendicarea evidenţiază (ce se revendică). Lista priorităţilor trebuie să se
înceapă cu aceea ce se cere de la lideri, însă unele din aceste cerinţe pot fi
delegate sau eliminate.
2) Răsplata (ce aduce cea mi mare răsplată). E bine ca liderul să-ţi concentreze
activitatea în domeniu în care se pricepe cel mai bine. Dacă o activitate
poate fi realizată de altă persoană la un nivel de calitate de 80% sau dacă
poate fi pregătită o aşa persoană această activitate trebuie să fie delegată.

14
3) Recompensă (răsplata gratificarea). Ce aduce cea mai mare recompensă?
Lucrurile care-i aduc liderului ce mai mare recompensă sunt mijloacele,
procedeele ingenioase care-i permit să soluţioneze eficient problemele.
Nimic nu dă energie mai mare unei persoane decât pasiunea (sentiment
puternic, foarte precis orientat)

Legea XVIII. Legea sacrificiului.

Un lider trebuie să renunţe întotdeauna la ceva pentru a merge mai departe.


Trebuie să renunţi pentru a urca (evalua).
Legea sacrificiului stipulează că un sacrificiu rareori aduce succes. Liderul
trebuie să fie gata să facă orice pentru a trece la nivelul următor (chiar şi să-şi calce pe
mândrie, să-şi reducă semnificativ salariu, în unele cazuri să rişte şi cu viaţa).
„A fi lider înseamnă a da exemplu. Când te afli într-o astfel de poziţie oamenii îţi
urmează mişcările pas cu pas.” (Lee Iacocca). Pentru a avea succes toţi trebuie să facă
sacrificii.
Mulţi oameni doresc să urce pe scara ierarhică a corporaţiilor deoarece ei cred că
libertatea şi puterea sunt premiile care îi aşteaptă în vârf. Ei nu îşi dau seama că natura
reală a unui lider este sacrificiul. Acest lucru mulţi dintre ei îl vor realiza chiar la
începutul carierii lor. Ei vor conştientiza că sacrificiul este necesar. Oamenii renunţă la
multe lucruri pentru a avea acces la cât mai multe oportunităţi.
Sacrificiul este un proces neîntrerupt nu ceva ocaziţional. Pe lideri orice pas
înainte îi costă ceva. O regulă a liderului consideră Mawvell ar trebui să devină
următoarea: Dacă ştii că este o mişcare corectă nu ezita că faci sacrificiu necesar.
Liderii care vor să crească trebuie să facă mai mult decât să accepte o reducere
ocazională a salariului. E trebuie să renunţe şi la propriile drepturi, inclusiv la dreptul de
a se gândi la sine. (Gerald, Brooks).
De obicei, cu cât un lider urcă mai sus şi sacrificiile sunt mai mari. Liderii
eficienţi sacrifică multe lucruri bune pentru a se dedica celor mai bune. Aşa
funcţionează legea sacrificiului. Dacă liderul vrea opoziţie el trebuie să accepte şi
responsabilitatea acesteia. Pentru a rămânea în vârf liderul trebuie să renunţe şi la mai
multe.

15
Pe măsură ce liderul creşte responsabilităţile lui se înmulţesc, iar drepturile
scad. Dacă liderii trebuie să renunţe pentru a urca, atunci când ajung în vârf trebuie
să renunţe şi mai mult pentru a rămâne acolo. Ceea ce duce o echipă în vârf nu
seamănă cu ceea ce trebuie să facă ea pentru a rămâne acolo. Succesul unui lider
necesită schimbări permanente, perfecţionare şi sacrificiu. „Pentru tot ce ai pierdut, ai
câştigat altceva”; „Pentru orice câştig, pierzi altceva”.(RW.Emerson). Cu cât urci mai
sus, cu atât trebuie să renunţi mai mult. Persoanei cu statut înalt timpul nu-i mai
aparţine. Ea este urmărită în permanenţă. Cu cât un lider este mai mare şi sacrificiile
acestuia sunt mai mari.

Anexe la legea sacrificiului

1. Lee Iacocca a plecat de la Ford unde a lucrat 32 ani fiindcă i s-a oferit
şansa de a-şi realiza visul de o viaţă şi să fie numărul unu într-o organizaţie mare,
dar care se afla în prag de faliment. El a trecut la un salariu care era de 2 ori mai
mic, pentru o muncă fără zile de odihnă şi ore de muncă nelimitate. El şi-a
sacrificat şi salariul şi membrii familiei pentru a urca.

2. Când Iacocca a trecut la compania Chrysler ţara trecea prin criză. El a fost
nevoit să meargă la guvern pentru a cere un împrumut. Şi asta necătînd la faptul că
lucrând la Ford el critica dur orice implicare a guvernului în domeniul afacerilor şi
că era privit de guvern cu ochii răi. El a trecut prin multe înjosiri şi din partea
Congresului şi mas media. Soţia şi copii erau supuşi batjocului în magazine şi
şcoli. Era un preţ mult prea mare de plătit decât acela de a închide uşile şi de a se
retrage. Era ceva personal şi era dureros. Pentru a salva compania Iacocca şi-a
călcat pe mândrie, ceea ce a fost un sacrificiu eroic. El şi-a redus salariu până la un
dolar pe an. Procedând astfel el i-a determinat şi pe ceilalţi să recurgă la sacrificii.
(Dar aceştea ştiau pentru ce.) . El a găsit limb comună cu sindicatele, cu băncile ce
lucra, cu organizaţia lui. În rezultat cota companiei pe piaţă a crescut de două ori.
3. Alt exemplu ar putea servi Tom Murphy care la început a acceptat să
lucreze pentru General Motors cu un salariu de 100 dolari pe lună. În cele din urmă
a ajuns Preşedintele Consiliului Administrativ a acestei corporaţii. Mawvell de

16
asemenea afirmă că orice pas înainte de a avea succes l-a costat ceva. Ori de câte
ori el a acceptat o nouă slujbă domeniul lui financiar a fost afectat. Credul lui
Mawvell poate fi formulat astfel: „Dacă munceşti cum trebuie salariul va creşte de
la sine”.

Legea XIX. Legea sincronizării.


Liderii mari ştiu că momentul în care conduci este la fel d important ca ceea ce
faci şi direcţia în care te îndrepţi. Ori de câte ori un lider face o mişcare există patru
direcţii:
• O acţiune greşită într-un moment nepotrivit duce la dezastru;
• O acţiune potrivită la un moment nepotrivit aduce rezistenţă. Există o
singură cale prin care poţi vedea ce trebuie făcut; O alta prin care vezi când
trebuie să faci mişcarea următoare. Dacă un lider judecă greşit în continuu, chiar
şi lucrurile mici oamenii încep să creadă că susţinerea acelui lider este o
greşeală;
• O acţiune greşită într-un moment potrivit este o greşeală;
• O acţiune potrivită într-un moment potrivit duce la succes.
REZULTATELE SINCRONIZĂRII
ACŢIUNE/SINCRONIZARE

ACŢIUNE GREŞITĂ . ACŢIUNE POTRIVITĂ.


MOMEN NEPOTRIVIT. MOMENT NEPOTRIVIT.
DEZASTRU. REZISTENŢĂ.

ACŢIUNE GREŞITĂ. ACŢIUNE POTRIVITĂ.


MOMENT POTRIVIT. MOMENT POTRIVIT.
GREŞEALĂ . SUCCES.
Când un lider potrivit se întâlneşte cu sincronizarea, se petrec lucruri
incredibile. Churchill la aniversarea sa de 80 ani a declarat : „N-am acceptat nici odată
ce au spus călduros mulţi oameni – şi anume că aş fi inspirat naţiunea... Mie mi-a
căzut în sarcină să exprim dorinţa şi hotărârea lor de nezdruncinat. Naţiunea a fost
ceea care a vrut să arate că are o inimă de leu. Eu am avut norocul să fiu cel care
17
scoate răgetul... Vine un moment în viaţa fiecărui om, un moment aparte pentru care a
fost născut. Acea oportunitate specială, dacă profită de ea îl va ajuta la împlinirea
misiunii – o misiune pentru care numai el este calificat să o ducă la bun sfârşit. În acel
moment descoperi măreţia. Este ora cea mai frumoasă”.
Legea sincronizării se vede cel mai clar în vremea de război, pentru că rezultatele
sun deseori dramatice şi imediate. MOMENTUL POTRIVIT RATAT conduce la
dispariţia oportunităţi.

Legea XX. Legea dezvoltării explozive.


Pentru a determina o creştere e nevoie ca liderul să-şi formeze susţinători. Dar
pentru a multiplica dezvoltarea e nevoie ca el să adune şi să formeze lider.
Orice lider care aplică Legea Dezvoltării Explozive, trece de la matematica
susţinătorilor la matematica liderilor. Liderii care dezvoltă numărul susţinătorilor îşi
măresc organizaţia cu câte un om odată. Liderii care dezvoltă lideri îşi multiplică
dezvoltarea, deoarece fiecare lider creat de ei aduce cu sine susţinătorii săi. Dacă
liderul adaugă organizaţiei 10 susţinători ei vor avea puterea a zece oameni în plus.
Dacă el adaugă 10 lideri, va avea puterea acestora plus puterea susţinătorilor acestora
şi a altor lideri pe care ei îi influenţează. Aceasta este diferenţa dintre adăugare şi
multiplicare. Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel trebuie să dezvolţi, nu pur şi
simplu lideri, dar lideri ai liderilor.
Diferenţele dintre lideri care:
DEZVOLTĂ LIDERI CARE LIDERI CARE DEZVOLTĂ
DEZVOLTĂ SUSŢINĂTORI LIDERI
Vor să fie doriţi Vor să fie urmăriţi

Concentrarea pe slăbiciuni Concentrarea pe puncte tari

Dezvoltă cei 20% d la bază Dezvoltă cei 20% de la vârf

Îşi tratează oamenii la fel Îşi tratează liderii


pentru că aşa este „corect” individual pentru impact

18
Acumulează putere Oferă putere

Petrece timpul cu ceilalţi Investeşte timp în ceilalţi

Se dezvoltă prin adăugare Se dezvoltă prin multiplicare

Au impact numai asupra Au impact asupra


oamenilor cu care întră în oamenilor pe care nici
contact personal măcar nu-i văd

19