DREPTUL

TRANSPORTURILOR

Mihaela Ghinita-Stanculescu

-2010-

CUPRINS
CAPITOLUL I
OBIECTUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE TRANSPORT IN ECONOMIE
1. Date preliminare...........................................................................................................................4
2.Clasificarea
transporturilor...........................................................................................................4
CAPITOLUL II
NOTIUNEA CONTRACTULUI DE TRANSPORT...........................................................................7
CAPITOLUL III
POZITIA
DESTINATARULUI
TRANSPORT............................................10

IN

CONTRACTUL

DE

CAPITOLUL IV
ELEMENTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT
1.Consideratii introductive.............................................................................................................12
2.Capacitatea
partilor.....................................................................................................................12
3.Consimtamantul
partilor..............................................................................................................12
4.Obiectul contractului...................................................................................................................13
5.Cauza
contractului.......................................................................................................................14
6.Forma contractului......................................................................................................................14
CAPITOLUL V
TAXA DE TRANSPORT, RASPUNDEREA CARAUSULUI, ACTIUNILE IZVORATE DIN
CONTRACTUL DE TRANSPORT SI PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE
1. TAXA DE TRANSPORT
16
2.
RASPUNDEREA
TRANSPORTATORULUI.17
3.ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT19
4.PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE.26
CAPITOLUL VI
CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA
1.CONSIDERENTE INTRODUCTIVE30
2.CONTRACTUL
DE
PRESTATII
DE
TRANSPORT.......30

3.OBLIGATIA DE A INCHEIA CONTRACT DE TRANSPORT PE CALEA

FERATA..32
4.DEFINITIA SI INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT PE CALEA FERATA..34
5.SCRISOAREA
DE
TRASURA.35
6.PREDAREA MARFII CAII FERATE37
7.PRIMIREA LA TRANSPORT A MARFURILOR DE CATRE CALEA FERATA..38
8.TAXA(TARIFUL) DE TRANSPORT DE MARFA..39
9.OBLIGATIILE CAII FERATE IN VEDEREA EXECUTARII TRASPORTULUI.40
10.INCARCAREA-DESCARCAREA MARFURILOR..41
11.TERMENUL DE EXECUTARE A TRANSPORTURILOR.41
12.MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT..42
13. IMPIEDICAREA LA TRANSPORT
43
14.
IMPIEDICAREALA
ELIBERARE..44
15.ELIBERAREA MARFII LA DESTINATIE
44
16.RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT PE CALEA
FERATA...45
CAPITOLUL VII
CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI BAGAJE PE CALEA FERATA
A. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI
1. CARACTERELE
JURIDICE..50
2. INCHEIEREA
SI
MODIFICAREA
CONTRACTULUI..51
3. TAXA(TARIFUL)DE TRANSPORT DE CALATORI.52
4. FORMELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE PERSOANE53
5. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE PERSOANE..54
6. EFECTELE CONTRACTULUI DE CALATORI PE CALEA FERATA,
DREPTURILE, OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA PARTILOR
55
B. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE BAGAJE SI MESAGERII57
CAPITOLUL VIII
TRANSPORTURILE FEROVIARE INTERNATIONALE DE CALATORI SI MARFURI.59
CAPITOLUL IX
TRANSPORTURILE
MARFURI...61

AERIENE

INTERNATIONALE

DE

CALATORI

SI

CAPITOLUL X
EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO.63
CAPITOLUL XI
CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE.65
2.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI...66
3.INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI
67
4.CONOSAMENTUL
(BILL
OF
LADING)
...68
5.NAVLUL
71
6.STALII, CONTRASTALII, SUPRASTALII SI DESPATCH MONEY74
7.CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE.78
8.REGLEMENTAREA RASPUNDERII DIN CONVENTIA NATIUNILOR UNITE PRIVIND
TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978..80
9. TERMENUL DE PRESCRIPTIE81
10.LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE82
11.VANZARILE MARITIME84
CAPITOLUL XII
TRANSPORTURILE FLUVIALE DE MARFURI
1. TRANSPORTUL FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN (CABOTAJ)87
2. TRANSPORTUL MARFURILOR PE DUNARE IN TRAFIC INTERNATIONAL89
3.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE CALATORI SI BAGAJE..90
CAPITOLUL XIII
TRANSPORTUL IN TRAFIC COMBINAT92

CAPITOLUL I
OBIECTUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE TRANSPORT IN
ECONOMIE

1.

DATE PRELIMINARE

Satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale societatii si ale fiecarui

cetatean impune asigurarea organizarii corespunzatoare a deplasarii in timp si spatiu de
marfuri si persoane, transporturilor revenindu-le astfel un rol important ca o ramura
distincta a productiei materiale si activitatii economice in general, contribuind astfel la
realizarea economiei de piata.
In raport de celelalte ramuri de productie ale economiei nationale, activitatea de
transport ca ramura independenta al productiei materiale constituie o forta motrice a
economiei,

asigurand

transporturile

comerciale

specifice

procesului

de

productie- transporturi de materii prime, semifabricate, transportul produselor finite,

valoarea de schimb pe care o asigura activitatea de transport fiind determinata de
valoarea elementelor de productie (forta de munca si mijloace de productie) consumate.
Astfel fiind, in activitatea de transport, procesul de productie este neintrerupt,
obtinandu-se in mod direct bani prin prestarea serviciului util constand in deplasarea
bunurilor si a persoanelor de la un loc la altul (a se vedea Th.Zsbora Economia,
organizarea si planificarea transporturilor- Ed.Didactica, Bucuresti 1979).
2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR
Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:
A.

DUPA OBIECTUL LOR:

a. Transporturi de marfuri (bunuri);
b. Transporturi de persoane;
c. Transporturi de informatii.

B.DUPA MIJLOACELE DE TRANSPORT FOLOSITE:

a. Feroviare (locomotive diesel, diesel electrice, electrice, vagoane);
b. Rutiere ( auto si tractiune animala);
c. Navale ( maritime si fluviale);
d. Aeriene (aeronave);
e. Speciale (conducte, funiculare, etc.);
f. Combinate ( cale ferata-auto, auto-naval etc.).
C. DUPA ASEZAREA CAILOR DE TRANSPORT, TRANSPORTURILE
ORASENESTI POT FI:
a. Pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri);
b. In afara strazilor( metrou, cale ferata suspendata).

D. DUPA ITINERARIUL PARCURS IN INTERIORUL SAU DINCOLO

DE GRANITELE STATULUI:
a. Transportul in trafic intern (local) ;
Prin trafic se intelege totalitatea transporturilor efectuate intr-o perioada de
timp (luna, trimestru, an) in cadrul anumitor relatii de transport.
Traficul intern reprezinta totalitatea transporturilor efectuate in limitele
frontierelor unei tari, volumul acestora concretizandu-se in curenti de marfuri (t) si de
calatori (numar), care trebuie sa se transporte intr-o perioada de timp pe intreaga retea
de cai ferate.
b. Transportul in trafic international( intre doua sau mai multe state), care
la randul sau poate fi :
- transporturile in trafic international de tranzit, cand transportul se
efectueaza pe teritoriul altui stat numai in trecere, fiind o fractiune dintr-un
transport international, intre doua state diferite;
- transporturile de peage, cand transporturile au puncte de plecare si de
sosire situate pe teritoriul aceluiasi stat, dar parcursul transportului trece si pe
teritoriul altui stat vecin.
Traficul de peage complet implica tranzitul prin tara vecina, avand caracterul
unui trafic local; transportul se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii apartine
tranzitul si fara niciun fel de restrictii vamale, traficul de peage restrictiv implicand
remorcarea trenurilor de tranzit cu locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia,
iar taxa de transport pentru parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de destinatie.
E. DUPA CUM TRANSPORTURILE SE EXECUTA CU UN SINGUR SAU
CU FOLOSIREA SUCCESIVA A MAI MULTOR MIJLOACE DE
TRANSPORT:
a. Transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;

b.

Transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa succesiv cu

doua sau mai multe mijloace de transport de catre doi sau mai multi
carausi, in baza unui singur contract de transport.

In raport cu limitele teritoriale in care se realizeaza, acest trafic se imparte in

trafic combinat intern si trafic combinat international.
Indiferent de felul lor, toate categoriile de transport formeza un tot unitar, fiind
coordinate de catre Ministerul Transporturilor.
Intreaga activitate de transport se desfasoara pe baza contractului de transport
incheiat intre transportator si expeditor (calator).
Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros, prin tarifele
aplicabile activitatii de transport fiind stabilit cuantumul taxelor de transport.
De la aceasta regula face exceptie transportul naval unde, prin vointa partilor si
negociabil, se determina cuantumul taxei de transport.
Pentru toti participantii la activitatea de transport (exportatori, transportatori si
destinatari) este instituita prin lege raspunderea patrimoniala constand in realizarea
intocmai a obligatiilor contractuale care revin, in caz contrar fiind pasibili de plata de
penalitati, locatii, despagubiri, etc.

CAPITOLUL II
NOTIUNEA CONTRACTULUI DE TRANSPORT
Contractul de transport poate fi definit ca fiind acel contract prin care un agent
economic specializat ( numit unitate de transport, transportator sau caraus) se obliga, in
schimbul unui pret ( taxa de transport sau tarif) sa transporte pana la destinatie,
inauntrul unui anumit termen, calatorii sau bagajele lor sau sa transporte, pazeasca si
elibereze destinatarului (care poate fi expeditorul sau terta persoana) marfurile sau
bagajele care i-au fost incredintate in acest scop ( A se vedea M.Costin, M.Mureseanu,
V.Ursa, Dictionar de drept civil, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1980).
Potrivit Codului Civil, contractul de transport apare ca o locatiune de lucrari, asa
cum este reglementata de dispozitiile art.1470 Cod Civil.

Dispozitiile prevazute de Codul Civil (art.1410-1490), specifice contractului de

antrepriza sunt aplicabile si in material transporturilor, in ceea ce priveste raspunderea
contractuala pentru caraus si capitanii de vapoare in cazul pierderii marfurilor predate,
acestia fiind exonerati, potrivit art.1475 Cod Civil numai in situatia in care vor putea
dovedi cauzarea acestor prejudicii din motive neimputabile lor- forta majora sau caz
fortuit.
Dispozitiile Codului Civil aplicabile managerilor de hoteluri privitoare la depozit
si sechestru sunt asimilate si pentru carausii si capitanii de vapoare in ceea ce priveste
obligatia acestora privind paza si conservarea lucrurilor incredintate lor pentru transport.
Contractul de transport de marfuri este reglementat si prin dispozitiile Codului
Comercial -art.413-441, iar contractul de transport maritim de marfuri si calatori- in
art.557-600 sub denumirea de Contract de inchiriere.
In masura in care dispozitiile Codului Comercial nu sunt abrogate sau modificate,
expres sau tacit, prin actele normative care reglementeaza activitatea de transport, in
conditiile in care acestea se executa prin intermediul agentilor economici specializati, ele
isi mentin aplicabilitatea.
Raporturile nascute din contractul de transport sunt independente de raporturile
existente intre expeditor si beneficiar care au la baza un alt tip de contract-de furnizare,
de vanzare-cumparare, etc., de aceea contractele de transport constituie contracte
economice de prestari de servicii, avand un caracter special.
Indiferent de felul sau ( transport de calatori, de marfuri, bagaje, mesagerii ), de
specificul mijloacelor de transport folosite ( feroviare, rutiere, aeriene), contractul de
transport prezinta urmatoarele trasaturi esentiale:
1.

contractul de transport este un contract bilateral( sinalagmatic) care da

nastere la drepturi si obligatii reciproce, in sarcina ambelor parti contractante,
respectiv carausul obligandu-se sa transporte, iar expeditorul sau calatorul
avand obligatia sa plateasca pretul transportului.

2.

contractul de transport constituie prin esenta sa un contract cu titlu oneros,

deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa obtina un folos, un
echivalent, o contraprestatie, in schimbul obligatiei asumate.

3.

contractul de transport este un contract comutativ, deoarece partile cunosc

intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul
incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca
fiind echivalente.

4.

contractul de transport de persoane constituie in principiu un contract

consensual, deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al
partilor, dovada incheierii acestuia constand in biletul sau legitimatia de
calatorie.

5.

contractul de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, are un caracter

real, deoarece pentru incheierea sa valabila, consimtamantul partilor trebuie
sa fie materializat prin predarea (remiterea) efectiva a marfurilor care urmeaza
sa fie transportate de catre caraus.

In cazul transportului maritim, potrivit Conventiei internationale de la Bruxelles

din 1924, intreprinderea de navigatie trebuie sa elibereze un document-conosament
( polita de incarcare) care constituie dovada in mana expeditorului referitoare la
incarcarea marfii; aceste prevederi au fost preluate si in Conventia Natiunilor Unite
privind transporturile pe mare din 1978, detinatorul conosamentului fiind considerat
proprietarul marfii, conosamentul constituind un document transmisibil, un document la
purtator, nenominativ, putand fi transmis prin gir, ca oricare cambie sau bilet la ordin,
efectul juridic al detinerii conosamentului constituindu-l dreptul din partea celui care il
detine de a pretinde eliberarea marfii de la comandantul navei care asigura transportul.
In cazul transportului aerian, potrivit Conventiei pentru unificarea unor reguli
relative la transportul international semnata la Varsovia in 1929, scrisoarea de transport
aerian reprezinta contractul de transport incheiat, care poate avea si forma unui titlu
reprezentativ.
6.

contractul de transport incheiat intre agentii economici este un contract cu

continut economic ( A se vedea Stefan Carpenaru, Opere citate, pag.359),
caruia i se vor aplica principiile generale privind regimul acestor contracte,
precum si legislatia de drept comun in vigoare in aceasta materie.

CAPITOLUL III
POZITIA DESTINATARULUI IN CONTRACTUL DE
TRANSPORT
In principiu, subiectele contractului de transport sunt, pe de o parte, carausul, iar,
pe de alta parte, expeditorul, atunci cand se transporta bunuri sau calatorul, in cazul
transportului de calatori.
In cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane, decat
aceea a expeditorului, respectiv a destinatarului, atunci destinatarul, desi nu este parte in
contract, dobandeste anumite drepturi din contractul respectiv.

10

Potrivit opiniilor juridice, drepturile care izvorasc din contractul de transport trec
de la expeditor la destinatar prin cesiune, pe baza unei oferte rezumate de cesiune facuta
de expeditor destinatarului, in momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului.
Se apreciaza astfel ca pozitia destinatarului este derivata din cea a expeditorului,
carausul marfii putandu-i opune acestuia toate exceptiile personale si chiar si cele straine
de contract pe care le-ar fi putut opune expeditorului.
Intr-o alta opinie juridica se aprecieaza ca situatia juridica a destinatarului se
situeaza, in cadrul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar (in speta destinatarul)
dobandind drepturile sale din momentul incheierii contractului dintre stipulant si
promitent, insa putand dispune de marfa doar la momentul ajungerii acesteia la destinatie.
In practica sunt intalnite situatii in care, in baza aceluiasi contract de transport,
carausul este actionat concomitent, atat de catre expeditor, cat si de catre destinatar,
enuntiativ de catre expeditor pentru restituirea unor diferente de taxe de transport, iar de
catre destinatar pentru a raspunde pentru lipsurile cantitative sau calitative constatate la
sosirea marfii la destinatie.
Principial, prin aplicarea stipulatiei pentru altul, drepturile destinatarului marfii se
nasc in momentul incheierii contractului de transport dintre expeditorul- stipulant si
carausul- promitent, indiferent de faptul ca tertul beneficiar ( destinatar) a acceptat sau nu
dreptul stipulat in favoarea sa.
Exercitiul acestor drepturi este insa suspendat, prin efectul legii, pana la
momentul ajungerii marfii la destinatie, cand destinatarul ia cunostinta ca in folosul sau
exista o stipulatie pe care o poate accepta, aderand astfel la contractul de transport sau o
poate refuza.
Acceptarea (aderarea la contract) destinatarului nu are efect constitutiv de
drepturi, deoarece acestea s-au nascut chiar din momentul incheierii contractului de
transport de catre expeditor, prin aceasta destinatarul consolidandu-si numai aceste
drepturi stipulate anterior in favoarea sa.

11

CAPITOLUL IV
ELEMENTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT
1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Pentru a fi valabil incheiat, contractul de transport trebuie sa intruneasca
cumulativ conditii legale de fond si forma, generale si speciale (A se vedea Stefan
Rauschi, Drept Civil, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1985, pag.97-114).

12

Conditiile legale generale de validitate a contractului sunt cele prevazute in

dispozitiile art.948 Cod Civil: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al
partilor, un obiect determinat, o cauza licita si morala si forma stabilita de lege).
2. CAPACITATEA PARTILOR
Pentru a incheia un contract de transport valabil, parile trebuie sa aiba capacitate
de exercitiu deplina, adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatiile prin
acte juridice incheiate in nume propriu.
Potrivit art.5 alin.1 din Decretul nr.31/1954, privitor la persoanele fizice si
persoanele juridice, orice persoana fizica are capacitate de folosinta, respectiv capacitatea
de exercitiu de a incheia acte juridice civile, incapacitatea constituind o exceptie de la
regula capacitatii, exceptiile fiind prevazute de Decretul nr.31/1954, privitor la
persoanele fizice si persoanele juridice si art.949 Cod Civil, fiind de stricta interpretare.
3. CONSIMTAMANTUL PARTILOR
Consimtamantul, ca element al vointei juridice, reprezinta manifestarea hotararii
de a incheia actul juridic pentru a fi valabil incheiat, consimtamantul exprimat trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa emane de la o persoana cu discernamant;
- sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice;
- sa fie exteriorizat;
- sa nu fie alterat de vreun viciu ( imprejurare care afecteaza caracterul constient
si liber al vointei de a face un act juridic).
Specific viciilor de consimtamant (A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu, Opere
citate, pag.267-268) este faptul ca exista manifestare de vointa (consimtamant), insa
aceasta este viciata, fie in continutul sau intelectual, constient ( in cazul erorii si a
dolului), fie in caracterul sau liber ( in cazul violentei si a leziunii).
4.OBIECTUL CONTRACTULUI

13

Obiectul actului juridic ( fiind chiar obiectul raportului juridic caruia ii da nastere)
consta in obiectul obligatiei ori obligatiilor generale din actul juridic civil respectiv, adica
in prestatia sau prestatiile (dupa cum este vorba de acte juridice unilaterale, bi sau
multilaterale), care, la randul lor, inseamna transmiterea unui drept, fie un fapt al
debitorului, precum si obiectul acestor prestatii (A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu,
Opere citate, pag.295).
Obiectul contractului de transport consta in prestatiile stabilile pentru unitatea de
transport ( caraus) de a transporta marfa, bagajele sau calatorii, iar pentru expeditor sau
calator, de a plati taxa de transport.
Obiectul contractului de transport trebuie sa intruneasca anumite conditii de
validitate, raportate la momentul incheierii contractului, constand in urmatoarele: sa
existe; sa fie in circuitul civil, ca parte componenta a circuitului juridic, cuprinzand
totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutea carora se nasc raporturi juridice de
drept civil; sa fie determinat sau determinabil; sa fie posibil; sa fie in conformitate cu
legea si cu regulile de convietuire sociala; sa constituie un fapt personal al celui ce se
obliga sau cel care se obliga sa fie apreciat ca fiind titularul dreptului.
Astfel fiind, va fi considerat nul acel contract care are ca obiect transportul unui
lucru imposibil de executat ssu contractul care are ca obiect un transport de lucruri pentru
care exista o interdictie absoluta, etc.
In sens general, transportul trebuie sa fie determinat sau determinabil in
elementele sale caracteristice si anume: bunurile care urmeaza a fi transportate, statia de
incarcare, statia de destinatia, ruta aleasa, etc.
5.

CAUZA CONTRACTULUI

Cauza contractului de transport constituie o conditie de validitate a acestuia si

inglobeaza in sine atat scopul direct, cat si imediat al consimtamantului, cat si scopul
indirect, care este motivul determinant al asumarii obligatiei, legal de destinatia concreta
data contraprestatiei.

14

Cauza in contractul de transport trebuie sa fie reala si nu falsa (cauza fiind

apreciata ca falsa atunci cand partile sau numai una dintre ele au credinta gresita ca
scopul pentru care au incheiat contractul este realizabil, pe cand in realitate acesta nu
exista). A se vedea I.Zinveliu, Contracte civile, Ed.Dacia, Cluj Napoca 1978, pag.69 si
urm.
De asemenea, cauza in contractul de transport trebuie sa fie licita si morala, fiind
considerata cauza ilicita aceea care nu este conforma cu normele juridice si care nu
corespunde regulilor de convietuire sociala, atragand nulitatea absoluta a contractului.
Art.996 Cod Civil prevede ca obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa
sau nelegala nu poate avea nici un efect, deci nu poate produce consecinte juridice.
6. FORMA CONTRACTULUI
Contractul de transport se incheie de regula prin simplul acord de vointa al
partilor, insa dovada incheierii lui se face printr-un inscris- scrisoare de trasura, biet,
legitimatie de calatorie, etc.
In cazul contractului de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, contractul
nu este valabil incheiat decat prin predarea efectiva a marfurilor, el avand astfel un
caracter real.
Forma scrisa a contractului de transport este ceruta ad probationem , in raport de
felul mijlocului de transport folosit, fiind utilizate formulare tipizate- respectiv scrisoare
de trasura in transporturile pe calea ferata si cele fluviale, scrisoare de transport aerian,
scrisoare de transport auto si conosament in transportul maritim.
Pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document de transport, care face
dovada incheierii si continutului contractului de transport, ad validitatem si ad
probationem.

15

CAPITOLUL V
TAXA DE TRANSPORT, RASPUNDEREA CARAUSULUI, ACTIUNILE
IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT SI PRESCRIPTIA
DREPTULUI LA ACTIUNE
1.

TAXA DE TRANSPORT

16

Caracterul oneros al contractului de transport impune ca in toate categoriile de

transport si indiferent de obictul supus transportului- marfuri, calatori, bagaje, pentru
prestatia executata de transportator sa se primeasca contraprestatia celeilalte parti,
respectiv taxa (tariful de transport).
Pretul este un element constitutiv al transportului de marfuri la fel de esential ca
si marfa insasi, in absenta acestuia neexistand nicun fel de act de transport.
Taxa de transport se stabileste pe baza de tarife, care cuprind norme cu caracter
imperativ, partile neputand sa determine cuantumul taxei prin negocieri directe, specific
conditiilor economiei de piata.
Taxele reprezinta, prin natura lor economica, o forma speciala a pretului pentru
un serviciu prestat, iar tariful constituie expresia concreta a categoriei de pret aplicabila
intr-un anumit domeniu de activitate.
In cazul transportului de marfuri, determinarea cuantumului taxei de transport se
face avand in vedere felul marfii, greutatea, capacitatea mijlocului de transport, distanta si
felul expeditiei.
Transportatorul este in drept sa perceapa taxe accesorii pentru executarea unor
operatiuni accesorii si adiacente transportului, cum sunt: incarcarea-descarcarea,
magazinajul, transbordarea, avizarea, etc., cat si suprataxe in cazul declararii false a
marfii prezentate la transport, etc.
Uneori sunt fixate taxe reduse de transport, desi distantele de parcurs sunt mai
mari, iar in alte tarife taxele sunt mai mari desi distantele de parcurs sunt mai mici,
urmarindu-se prin aceasta o redistribuire corespunzatoare a marfurilor pentru a fi
transportate cu cel mai potrivit mijloc de transport.
Daca s-a convenit ca plata taxei de transport sa se faca de catre expeditor, la
predarea marfii, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, transportatorul poate sa suspende
executarea transportului, iar in temeiul art.1020 din Codul Civil poate cere rezolutia
contractului si plata unor daune.
Potrivit art.437 si 438 din Codul Comercial, carausul are un drept de retentie
asupra marfii, chiar si fata de tert, putand solicita executarea silita pentru realizarea
creantei sale, prin privilegiul recunoscut de lege asupra pretului de transport convenit prin
contract.

17

Taxa de transport poate fi platita de expeditor sau de catre destinatar in raport de

mentiunea facuta pe documentul de transport, dupa caz francata sau transmisa.
Mentiunea transmisa constituie o delegatie de plata care nu elibereaza pe
expeditor, ea presupund doar ca transportatorul sa se adreseze mai intai destinatarului
care, daca nu doreste sa adere la contract, nu plateste, obligatia de plata a taxei revenind
in aceasta situatie expeditorului.
Daca destinatarul adera la contract si plateste taxa, expeditorul este eliberat de
aceast obligatie fata de caraus.
De mentionat este faptul ca transportatorul nu are un drept la actiune fata de
destinatar pentru a-l determina sa suporte plata taxei de transport, transportatorul avand
exclusiv calea dreptului de retentie al marfii pana la plata taxei, precum si dreptul de a-l
actiona pe expeditor sau de a cere vanzarea silita a marfii.
2. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI
Dispozitiile Codului Civil si ale Codului Comercial sun aplicabile in toate
ramurile de transport, dar numai in masura in care, prin acte normative proprii nu sunt
reglementate anumite aspecte ale contractului de transport, caz in care primeaza norma
speciala in materie.
Transportatorii raspund de integritatea marfii, atat sub aspect cantitativ, cat si
calitativ, din momentul primirii ei la transprt si pana in momentul eliberarii ei
destinatarului.
Agentul economic transportator raspunde pentru pierderea totala sau partiala a
marfii, pentru avaria ei, pentru depasirea termenului de depasirii a marfii si pentru orice
alt caz care poate fi considerat neexecutare totala sau partiala a contractului de transport.
Ca orice raspundere contractuala, raspunderea carausului se intemeiaza pe culpa,
presupunand neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor rezultate din
contractul de transport, pentru a fi exonerat de raspundere carausul trebuind sa faca
dovada faptului ca indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei
cauze care exclude culpa sa.

18

Potrivit dispozitiilor Codului Civil, carausul nu va putea fi condamnat la dauneinterese daca executarea necorespunzatoare sau intarzierea in executare a contractului de
transport se datoreaza unei cauze neimputabile acestuia, respectiv faptei altei persoane,
cazului fortuit sau fortei majore.
In ceea ce priveste raspunderea transportatorului, regula generala aplicabila este
existenta prezumtiei de culpa, cealalta parte contractanta netrebuind sa faca dovada lipsei
de diligenta a carausului in executarea contractului.
Neexecutarea obligatiei de catre transportator datorata faptei unui tert, fapta care
nu putea fi prevazuta si nici impiedicata, este asimilata fortei majore.
Spre exemplu, transportatorul nu este raspunzator fata de calatorii transportati,
daca face dovada ca dauna se datoreaza conducatorului altui vehicul.
Evenimentele atmosferice, cutremurul, inundatia, inzapezirea, etc. sunt apreciate
ca reprezentand cauze imprevizibile si de neinlaturat, fiind asimilate fortei majore a
contactului si avand drept efect exonerarea de raspundere a transportatorului.
De mentionat este faptul ca, odata incetata situatia de forta majora, obligatiile
transportatorului rezultate din contractul de transport trebuie indeplinite daca un astfel de
fapt mai este posibil.
Practica judiciara a considerat ca nu ne situam in prezenta fortei majore in care
caldurii sau inghetului, daca aceste situatii au fost prevazute, in cazul producerii de
daune, ca urmare a aglomerarii marfurilor la incarcare, a deraierii trenurilor, a defectarii
sistemului de franare, etc., acestea constituind imprejurari care pot fi prevazute sau
inlaturate.
In cazul transporturilor maritime, potrivit art.506 Cod Comercial, carausul nu va
raspunde daca va face dovada ca neindeplinirea obligatiilor rezultate din contractul de
transport se datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora.
3. ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT
Odata incheiat contractul de transport, cu privire la expeditor si transportator, iar
ulterior si pentru destinatar se nasc obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire

19

necorespunzatoare indreptateste pe creditorul contractual sa foloseasca caile prevazute de

lege pentru valorificarea creantelor sale.
Actiunile izvorate din contractul de transport pot avea ca obiect fie plata
neregulata a pretului, taxele de transport, tarif sau pretentii decurgand din executarea
necorespunzatoare a obligatiilor de transport, prin intermediul actiunilor in despagubire
sau actiunilor in regres.
In ceea ce priveste actiunile promovate avand ca obiect fie achitarea taxei de
transport neplatite, fie restituirea integrala sau partiala a taxei neplatite, transportatorul
este in drept sa pretinda taxa legala pentru transportul efectuat, iar expeditorul sau
destinatarul dupa caz, sa ceara restituirea taxei platite cu depasirea cuantumului legal sau
pentru un transport care nu s-a mai executat.
De asemenea, legate de aceasta categorie de actiune sunt cele privind taxele
pentru activitati accesorii si adiacente transporturilor- avizare in alte localitatitransbordare, descarcare, etc., care au acelasi izvor, respectiv contractul de transport care
se executa .
Asa fiind, orice pretentie formulata, fie dintr-o actiune privind obligatia principala
(executarea transportului), fie dintr-una referitoare la obligatii accesorii care ajuta la
executarea obligatiei principale, isi gaseste temeiul juridic in contractul de transport.
( A se vedea P.Patrascanu, Opere citate, pag.124).
In ceea ce priveste cea de-a doua categorie de actiuni-in despagubire, pentru
neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractului de transport,
acestea se pot referi la obligatia de executare a transportului, de paza a marfii si de
eliberarea ei in termen, in aceeasi cantitate si calitate, cat si la obligatiile accesorii
transportului.
Avem in vedere raporturile juridice subsecvente contractului de transport cu privire la
depozitul de marfuri, inainte de predarea marfurilor sau dupa eliberarea lor, cat si
actiunile pentru plata de penalitati in cazul neindeplinirii obligatiilor la termen.
Instituia reclamaiei administrative reprezint calea procedural obligatorie a
litigiilor rezultate din contractul de transport.

20

Reglementarea reclamaiei administrative este realizat prin Regulamentul de

transport pe calea ferat OG nr.7/2005 i regulile Conventiei internationale de transport
de marfuri pe calea ferata (CIM), art.103 Cod Aerian.
Reclamatia administrativa se adreseaza in scris transportatorului, la care se
anexeaza duplicatul (unicatul) documentului de transport, dupa caz, scrisoarea de trasura,
recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie, precum si intreaga documentatie doveditoare a
pretentiei.
De asemenea, ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare unei actiuni, deci
sa fie motivata in fapt sau in drept.
Reclamantul va putea promova actiunea la instanta de judecata numai daca
reclamatia administrativa introdusa la transportator a fost respinsa ori a ramas fara
raspuns in termenul stabilit de lege de 3 luni.
Toate actiunile introduse la instanta de judecata trebuie sa fie insotite de dovada
inregistrarii reclamatiei administrative ori a raspunsului prin care a fost solutionata partial
sau respinsa.
Reclamatia administrativa se poate folosi, ca mod obligatoriu, numai in
transportul aerian si feroviar. Atat reclamatia administrativa, cat si actiunea in justitie
trebuie introduse inauntrul termenului de prescriptie.
Orice actiune privind raspunderea, conform art. 87 din Regulamentul de transport
pe calea ferata, nu poate fi exercitata impotriva caii ferate decat in conditiile si limitele
acestor reglementari.
Situatiile pentru care calea ferata raspunde, potrivit art. 3 din Regulament:
a) calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de agentii aflati in
serviciul ei;
b) in cazul in care agentii caii ferate fac servicii care nu cad in sarcina caii ferate,
se considera ca lucreaza in contul si pe raspunderea persoanei interesate, pentru care se
fac aceste servicii;
Reclamatiile administrative rezultate dintr-un contract de transport sunt obligatorii
si trebuie adresate in scris caii ferate in termenul de prescriptie (3 luni) in urmatoarele
situatii:

21

1. Reclamatia in daune pentru pierderea totala, din a 30 zi care urmeaza expirarii

termenului prevazut de art. 28 din Regulament.
2. Actiunea in daune pentru pierderea partiala, avarierea ori eliberarea cu
intarziere, din ziua in care a avut loc eliberarea marfii.
3. Reclamatia privind plata sau restituirea tarifului de transport, din ziua platii sau
din ziua in care plata ar trebui facuta.
4. Reclamatia privind plata unui supliment de tarif solicitat de organele vamale
sau de alte autoritati administrative, din ziua cererilor acestor autoritati.
5. In toate cazurile privind transportul calatorilor, din ziua expirarii legitimatiilor
de calatorie .
6. Actiunea referitoare la rambursare, din a 30 a zi care urmeaza dupa expirarea
termenului contractului de transport .
7. Actiunea in restituirea unei plati nedatorate, din ziua efectuarii platii.
8. Actiunea privind plata pretului marfii vandute, din ziua vanzarii.
9. In oricare alte cazuri din ziua in care dreptul poate fi exercitat. Situatiile in care
reclamatiile administrative nu sunt obligatorii:
a) actiunile pentru daune-interese, intemeiate pentru raspunderea caii
ferate in caz de moarte si de ranire a calatorilor.
b) Actiunile intemeiate pe o paguba rezultata dintr-un act, dintr-o actiune
sau dintr-o omisiune comisa fie cu intentia de a provoca paguba, fie avand
cunostinta ca ar putea rezulta o astfel de paguba si acceptand producerea ei.
c) Pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la destinatar.
d) Pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate pe calea ferata.
Dreptul de a reclama apartine persoanei care are dreptul de a actiona calea ferata
(cel care poseda recipisa de bagaje, scrisoarea de trasura sau legitimatia de calatorie), iar
in cazul restituirilor ori a despagubirilor privind expeditiile de calatori sau bagaje, cel
indreptatit anexeaza la reclamatie legitimatiile de calatorie, recipisele de bagaje, in
original sau copie legalizata.
Cand reclamatia este facuta de expeditor, in cazul expeditiilor de marfa, pentru
despagubiri sau avariere, acesta va trebui sa prezinte duplicatul scrisorii de trasura, iar
daca reclamatia este facuta de destinatar, acesta va trebui sa prezinte unicatul scrisorii de

22

trasura. Actiunea in justitie contra caii ferate apartine persoanei care are legitimatia de
calatorie, recipisa de bagaje sau scrisoarea de trasura, ori in lipsa acestora dovedeste
dreptul sau in alt mod.
Retinem: 1. In caz de accident in timpul transportului, drept la actiune apartine
calatorului sau mostenitorilor celui decedat;
2. Actiunea in restituire a unei plati, facute in mod gresit, apartine
intotdeauna celui care a facut plata si impotriva carausului;
3. Actiunea relativa la rambursele prevazute de Regulament apartine
expeditorului;
4. Alte actiuni contra caii ferate care deriva din contractul de transport
apartin: expeditorului, daca are dreptul sa modifice contractul de transport;
destinatarului, atunci cand acesta a aderat la contractul de transport .
Ordinea de prioritate a unitatilor de cale ferata care vor fi actionate in judecata:
a) pentru restituirea sumei platite in baza contractului de transport, actiunea
judiciara poate fi exercitata impotriva caii ferate ce a incasat suma ori impotriva aceleia
in folosul careia a fost incasata.
b) impotriva caii ferate de predare se face actiunea judiciara referitoare la la
ramburs. Alte actiuni judiciare pot fi exercitate impotriva caii ferate de predare, a caii
ferate de destinatie ori impotriva aceleia pe parcursul careia s-a produs faptul care a dat
nastere actiunii. Chiar daca nu a primit nici marfa si nici scrisoarea de trasura, calea
ferata de destinatie poate fi actionata in judecata. Actiunea judiciara poate fi exercitata
impotriva unei alte cai ferate cand ea este formulata in instanta, pe cale de cerere
reconventionala sau de exceptie, in legatura cu acelasi contract de transport.
Practica judiciara in materie: (nalta Curte de Casaie i Justiie Secia comercial
decizia nr. 3594 din 26 noiembrie 2008)
SPETA:
Prin aciunea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucureti, reclamanta S.C. R. SA a
solicitat obligarea prtei S.N.T.F.M. C.F.R. M SA, la plata unor sume reprezentnd

23

valoarea reparaiilor suportate de reclamant daune interese, dobnd i beneficiu

nerealizat.
Aciunea a fost ntemeiat n drept pe dispoziiile art. 275 i 720 indice 1 Cod procedur
civil, art. 96, 998, 999, 1073 i 1084 Cod civil, reglementrile CIM COTIF, art. 10 i12
din RIP i Regulamentul de transport de calea ferat.
Tribunalul a analizat, cu prioritate, n temeiul art. 137 Cod procedur civil, excepia de
necompeten a instanelor romne i de prematuritate i a reinut urmtoarele :
- prevederile art. 10 din contractul de nchiriere n litigiu, care dispun n sensul
soluionrii litigiilor dintre pri de ctre instanele poloneze, nu au aplicabilitate n
cauz, ntruct contractul sus menionat nu reprezint temeiul aciunii de fa, motiv
pentru care excepia de necompeten material a instanelor romne este nentemeiat.
- n raport de dispoziiile CIM art.53 i art.64 din O.G. nr. 7/2005 RT regulamentul de
transport - tribunalul a reinut nendeplinirea procedurii prealabile.
Prin sentina comercial nr. 4069 din data de 23 martie 2007, Tribunalul Bucureti
Secia a VI-a Comercial a respins excepia de necompeten general, a admis excepia
de inadmisibilitate/ prematuritate i a respins aciunea reclamantei ca prematur
formulat.
Sentina a fost apelat de ctre reclamant, criticile viznd nelegalitatea soluiei,
ntruct reclamanta a anexat cererii de chemare n judecat att dovada concilierii
prealabile prevzut de art. 53 CIM ct i dovada concilierii directe, conform art. 720
indice 1 Cod procedur civil.
Prin decizia comercial nr. 24 din data de 25 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureti
Secia a V-a Comercial, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant,
meninnd ca legal sentina fondului.
Instana de apel a apreciat nendeplinirea reclamaiei administrative prevzut de art.
53 CIM i art. 64 din O.G. nr. 7/2005 RT, motivat de mprejurarea c reclamanta nu a
anexat reclamaiei administrative toate documentele susceptibile de a justifica temeinicia
cererii, n consecin, prta a apreciat reclamaia fiind not informativ.
Cu privire la procedura concilierii directe, instana de apel a reinut nendeplinirea
acesteia, ntruct reclamanta, prin convocarea la conciliere a neles s solicite plata
altor sume dect cele cuprinse n cererea de chemare n judecat.

24

mpotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, n temeiul art. 304 pct. 8 i 9 Cod
procedur civil, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurat i
trimiterea cauzei spre rejudecare primei instane.
Prin criticile formulate reclamanta a susinut urmtoarele :
- n mod nelegal instana de apel a apreciat c la dosarul cauzei nu exist nici un nscris
care s fie susceptibil de a fi interpretat ,, reclamaie administrativ , dei reclamanta a
fcut dovada c a sesizat legal i formal prta S.N.T.F.M CFR SA , ntemeiat pe
dispoziiile art. 53 CIM . Prin rspunsul primit de la prt, aceasta i-a declinat
competena de soluionare a cererii, n loc s solicite nscrisurile respective. Mai mult
dect att, prta nu a invocat aceast lips formal a anexrii nscrisurilor, nici cu
prilejul ncercrii concilierii directe, invocnd excepia de inadmisibilitate, n raport de
certitudinea creanelor solicitate.
- convocarea la conciliere direct a fost realizat de ctre reclamant, ns
neconcordana sumelor solicitate prin conciliere i aciune decurge din faptul c sumele
solicitate prin captul 3 i 4 al cererii, reprezint dobnda legal, respectiv beneficiul
nerealizat, care au fost recalculate ulterior.
Recursul este fondat.
nalta Curte constat c motivele subsumate art.304 pct.8 i 9 Cod procedur civil au
suport legal, instana de apel schimbnd natura nscrisurilor care reprezint ,,
reclamaie administrativ cu consecina aplicrii greite a normei generale prevzute
de art.109 alin.2 Cod procedur civil.
Astfel, legea aplicabil expediiei predat la transport n cauza de fa este
Convenia cu privire la transporturile internaionale feroviare

(COTIF) - Partea B

denumit ,, Reguli uniforme privind contractul de transport internaional feroviar al

mrfurilor CIM .
Odat cu ncheierea contractului de transport se nasc obligaii pentru expeditor
i transportator, a cror nendeplinire sau ndeplinire necorespunztoare ndreptete
pe creditor s foloseasc cile prevzute de lege pentru valorificarea creanei sale. n
ceea ce privete instituia reclamaiei administrative, este adevrat c aceasta reprezint
calea procedural obligatorie de soluionare a litigiilor rezultate din contractul de

25

transport. Reglementarea reclamaiei administrative este realizat prin Regulamentul de

transport pe calea ferat O.G. nr. 7/2005 ( art. 64 ) i regulile CIM ( art. 43 )
n raport de modul de reglementare al reclamaiei administrative, nalta Curte
subliniaz scopul utilizrii acestei proceduri prealabile, acela de a rezolva operativ
pretenii care decurg din contractul de transport .
Din interpretarea dispoziiilor art. 64. (3) din O.G. nr. 7/2005 ,, Reclamaiile
administrative rezultate din contractul de transport al mrfurilor sunt obligatorii i
trebuie adresate operatorului de transport feroviar, n scris, n termen de 3 luni de la
data ncheierii contractului de transport, conform art. 37 alin. (2). Reclamaia se depune
separat pentru fiecare expediii. rezult c reclamantul va putea promova aciunea la
instana de judecat numai dac reclamaia administrativ a fost respins sau a rmas
fr rspuns n termenul stabilit de lege.
Din nscrisurile existente la filele 24-29 ale dosarului de fond, anexate cererii de
chemare n judecat rezult, n mod indubitabil c reclamanta a prezentat
transportatorului reclamaia administrativ prin care a solicitat despgubiri urmare
descompletrii vagoanelor cistern nchiriate.
n mod greit, instana de apel a apreciat c reclamanta nu a fcut dovada
realizrii procedurii reclamaiei administrative, ntruct nu a comunicat prtei actele
prevzute la articolele 53 i 54 din CIM, realiznd o interpretare rigid a dispoziiilor
legale sus menionate, care lipsesc de eficien juridic instituia reclamaiei
administrative. Promovarea reclamaiei incomplete sau cu lipsa documentelor de
transport originale , va determina transportatorul s cear reclamantului completarea
corespunztoare i ulterior s procedeze la soluionare potrivit art. 43 alin. 6 din CIM
i n nici un caz aceste lipsuri nu pot ndrepti transportatorul s o considere neavenit.
Fa de cele artate, criticile formulate au suport legal, astfel c potrivit art. 312
alin. 2 teza I Cod procedur civil, recursul urmeaz a fi admis, hotrrea fiind casat,
cauza urmnd a fi trimis spre rejudecarea, pentru a se pune n discuia prilor ntreg
fondul
4. PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE

26

Prescriptia extinctiva limiteaza timpul in care o persoana fizica sau juridica poate
sa-si exercite un drept civil prin intermediul unei actiuni constituind o modalitate a
dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege.
Orice actiune izvorata dintr-un contract de transport pe cale ferata, auto, aerian
sau naval, indreptata impotriva transportatorului de catre o persoana fizica si/sau juridica,
porivit ar.4 lit.e din Decretul 167/1958 prvitor la prescriptia extinctiva se prescrie in
termen de 6 luni, fie ca se refera la transport propriu-zis, fie la prestatii accesorii sau
adiacente transportului.
In conformitate cu alin.2 al aceluiasi articol, termenul de prescriptie este de 1 an,
daca contractul de transport a fost incheiat spre a fi executat succesiv cu mijloace de
transport in trafic combinat.
Termenul de prescriptie de 6 luni se practica si in cazul exercitarii actiunilor in
regres de un transportator impotriva altui transportator, ca urmare a unor prejudicii
suferite prin plata de despagubiri catre clientela.
Dreptul la actiune privind restituirea taxei de transport gresit calculate si incasate
trebuie exercitat in termen de 6 luni, deoarece temeiul acestuia rezulta toto din contractul
de transport, in baza caruia s-a facut plata si nu dintr-o imbogatire fara justa cauza.
In ce priveste termenul de prescriptie, in cazul actiunii izvorate dintr-un contract
de transport incheiat intre un transportator-persoana juridica cu capital de stat si o
persoana fizica/juridica cu capital privat sau mixt este de 6 luni, fiind aplicabile in cauza
si dispozitiile prevazute de art.956 Cod Comercial.
De la regula termenului de prescriptie de 6 luni au fost stabilite unele exceptii,
astfel:
-

daca s-a incasat de 2 ori taxa de transport sau o penalitate aplicata, ca

urmare a incalcarii unei obligatii izvorate din contractul de transport, in
acest ca actiunea in restituire intemeindu-se pe imbogatirea fara justa
cauza;

in cazul cand se solicita plata unor penalitati derivand din neindeplinirea

obligatiilor nascute din programarea transporturilor;

27

cand prejudiciul a fost general prin dolul sau culpa grava a prepusilor
carausilor, actiunea avandu-si izvorul in fapta ilicita a acestora.

Termenul de prescriptie, precum si termenul in care se poate exercita o actiune

izvorata din contractul de transport se intrerupe, potrivit art.16 din Decretul 167/1958 in
urmatoarele cazuri:
-

prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in

folosul caruia curge prescriptia;

prin introducerea unei cereri de chemare in judecata, chiar daca cererea a

fost introdusa la o instanta judecatoreasca necompetenta;

printr-un act incepator de executare.

Cursul prescriptiei se suspenda, conform art.13 din Decret in urmatoarele cazuri:

-

cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta
majora sa faca acte de intrerupere;

pana la rezolvarea reclamatie administrative facuta de cel indreptatit la

despagubiri sau restituiri, insa cel mai tarziu la expirarea unui termne de
3 luni socotit de la inregistrarea reclamantiei;

pe timpul cat creditorul sau debitorul fac parte din fortele armate ale
tarii, iar acestea sunt puse pe picior de razboi.

SPETA:
Contract de transport pe calea ferat.Lipsuri cantitative.Aciunea n daune.Termen de
prescripie.Suspendare
Regulamentul de transport C.F.R,art93.1, art93.4
Aciunea n daune, ntemeiat pe rspunderea cii ferate,ce izvorte din contractul de
transport,se prescrie prin trecerea unui an ,conform art.93.1 R.T,..care se socotete din
ziua cnd a avut loc livrarea mrfii;termenul poate fi suspendat timp de trei luni,dac se
formuleaz n termen reclamaia administrativ,conform art.93.4 R.T.
(Secia comercial,decizia nr.2688 din 21 mai 2003)

28

Societatea Comercial R.F. SA a chemat-o n judecat pe prta SNTFM CFR M..

cernd s fie obligat la plata sumei ,reprezentnd contravaloarea cantitilor de
combustibil constatate lips la destinaie, cu motivarea c la recepia mrfii din
vagoanele sosite n staia de destinaie Bucureti-Otopeni ,s-au constatat lipsuri conform
procesului verbal de constatare i documentelor de transport pe care le-a anexat n
dovedirea preteniilor.
Tribunalul Bucureti,Secia comercial, prin sentina civil nr.6235 din 19
octombrie 2000 a respins excepia lipsei calitii procesuale pasive invocat de prt
cu motivarea c, potrivit contractului de transport, prta se legitimeaz procesual.
n ceea ce privete prescripia, instana a apreciat, n raport cu prevederile
art.92.6 din Regulamentul de transport, c aciunea este prescris prin mplinirea
termenului de un an, ntruct transporturile reclamate cu lipsuri au fost eliberate la 19
august 1998, 10 februarie 1999 i martie 1999.
Sentina a fost confirmat de Curtea de Apel Bucureti care, prin decizia nr.659
din 27 aprilie 2001, a respins ca nefondat apelul reclamantei..
Instana de apel a reinut c termenul de prescripie de un an s-a mplinit i c
transporturile n cauz nu se ncadreaz n situaiile prevzute de art.92.2 i 93.2 din
Regulamentul de transport, pentru a se reine critica reclamantei, potrivit creia,
termenul n care pot fi valorificate preteniile cu privire la despgubirile provenind din
lipsurile la transport este de doi ani.
mpotriva deciziei pronunat n apel,reclamanta a declarat recurs, cu
respectarea termenelor prevzute de art.301 i 303 C. proc.civ.., invocnd prevederile
art.304 pct9C proc. civ. i a susinut c hotrrile pronunate n cauz sunt vdit
nelegal inentemeiate ntruct s-au nclcat dispoziiile art.83.4 alin. final din O.G.
nr.41/1997, art.87.3 coroborat cu art.93.2, 93.2.3 din Regulamentul de transport.
n sprijinul acestor susineri reclamanta a motivat c la transporturile n cauz sau constatat lipsuri considerabile, pe care le-a reclamat administrativ, conform
Regulamentului de transport, n termen de trei luni i, n fine, c pentru obinerea
despgubirilor termenul de sesizare a instanei era de doi ani.
ntruct acest termen nu s-a mplinit, a mai susinut reclamanta c n mod greit
s-a respins ca prescris aciunea prin care a pretins despgubiri.
Fa de motivele invocate, reclamanta a solicitat admiterea recursului i
trimiterea cauzei pentru judecarea n fond a litigiului.
Recursul este nefondat .
Prin criticile aduse deciziei pronunat n apel, reclamanta a invocat, n ali
termeni, dou probleme de drept i anume cea a termenului de prescripie aplicabil ct
i cea a suspendrii termenului de prescripie pe perioada cuprins ntre data formulrii
reclamaiei administrative i cea a valorificrii dreptului la aciune n instan.
Pentru a rspunde la aceste probleme, trebuie observat obiectul aciunii care
const n despgubiri, pretinse ca urmare a lipsurilor constatate la transporturile sosite
pe adresa destinatarei, care s-a legitimat procesual cu contractul de transport ,scrisorile
de trsur i contractul .
Aciunea juridic contra cii ferate, care se nate din contractul de transport,
aparine persoanei care posed legitimaia de cltorie sau scrisoare de trsur, dup
caz... dispune art.88 alin. (1) din Regulamentul de transport. Reclamaiile

29

administrative rezultate din contractul de transport sunt obligatorii i se adreseaz n

scris n termenul de 3 luni de la datele prevzute n art.92.4, 92.5 i art.93.3, n afara
cazurilor prevzute de art.92.1, 92.3 i art 93.2.din Regulamentul de transport.
n spe, reclamaiile administrative pentru lipsurile constatate la transporturile
efectuate n perioada 3 septembrie 1998- 8 martie 1999 s-au depus cu depirea
termenului de trei luni, socotit de la eliberarea transportului. n aceste condiii
reclamanta nu a beneficiat de efectele formulrii reclamaiilor, n sensul c prescripia
nu a fost suspendat pn la rezolvarea reclamaiei, conform art.92.6 din Regulamentul
de transport.
Aciunea n daune ntemeiat pe rspunderea cii ferate, care izvorte din
contractul de transport se prescrie prin trecerea unui an (art.93.1 RT). Acest termen se
socotete din ziua n care a avut loc eliberarea mrfii i conform art.93.4 din acelai
regulament, poate fi suspendat timp de trei luni, dac se formuleaz n termenul legal
reclamaia administrativ.
Prin urmare,fa de cadrul procesual determinat de reclamant i de obiectul
pricinii, exerciiul dreptului la aciune se supune art.87.3, 93.1, 93.3.2 din Regulamentul
de transport.
De la regula stabilit de art.93.1 din Regulamentul de transport privind termenul
de prescripie de un an sunt exceptate situaiile enumerate la art.93.2.1, 93.2.2 i art.
93.2.3, pentru care termenul este de doi ani, dar pentru c excepiile sunt de strict
interpretare i aplicare, reclamanta se afl n situaia de a face dovada inteniei prtei
de a provoca paguba prin aciune sau omisiune precum i a acceptrii urmrilor acestor
fapte.
n consecin, instana de apel a aplicat corect dispoziiile din Regulamentul de
transport privind termenul de prescripie de un an i tot corect a reinut c acest termen
nu a fost suspendat ntruct reclamaiile administrative pentru transporturile n cauz nu
au fost formulate n termen de trei luni de la data eliberrii transportului.
Recursul a fost respins ca nefondat.

CAPITOLUL VI
CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA
FERATA
1.

CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de transport

incheiat intre: Societatea Nationala de Transport de Marfa si expeditorul marfii.

30

Calea ferata, fiind un caraus unic, incheie un singur contact de transport la care
pot participa una sau mai multe regionale de cai ferate, fiecare avand o raspundere
proprie.
Contractul de transport da nastere la obligatii pentru toate regionalele de cai ferate
pe teritoriul carora trece transportul.
Transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui singur document de
transport, iar operatiunile pe care le presupune transportul sunt efectuate de caraus.
2.

CONTRACTUL PENTRU PRESTATII DE TRANSPORT

Acesta se incheie intre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa si

expeditorul marfurilor, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.

Obiectul contractului consta in stabilirea necesarului de vagoane si a modului de
programare, comanda si asigurare in vederea preluarii cantitatii de marfuri prezentata de
client, a conditiilor de executare, a modalitatilor de decontare si plata, a tarifelor pe care
clientul trebuie sa le achite transportatorului.
In vederea incarcarii, comandarea vagoanelor se face astfel: cantitatile de marfa
sunt esalonate pe luni, trimestre si grupe de marfa, folosindu-se formularul pus la
dispozitie de calea ferata Program de transport pe calea ferata pe anul.
Partile pot adapta cantitatile esalonate la posibilitatile concrete de realizare prin
programe lunare de transport.
Clientul va prezenta transportatorului cantitatile ce urmeaza a fi transportate in
luna urmatoare pana la data de 15 ale lunii curente.
Transportatorul are obligatia de a da lamuriri privind modul de completare a
formularelor. Programul de transport completat se depune la sediul statiei gestionare cu
confirmare de primire. Transportatorul va verifica modul de completare a formularului la
primirea programului de transport lunar, acesta se semneaza de primire, se stampileaza,
devenind anexa la contract pentru prestatii de transport. Cantitatile de marfuri prevazute
in programul de transport lunar, vor fi programate la incarcare de catre client, folosind un
formular tipizat. Programarea se va efectua pe zile de incarcare, fel de marfa, categorii de
vagoane si statii de destinatii, cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de inceperea fiecarei

31

decade. Pentru anularea programarii, efectuate intr-un interval mai mic de 24 de ore fata
de ziua programata, se va percepe un tarif prevazut de TIM.
Termenul de executare a contractului de transport se stabileste conform
instructiunilor si regulamentelor transportatorilor, se poate prelungi cu termene
suplimentare determinate de indeplinirea formalitatilor administrative, vamale.
Clientul are obligatia de a-si lua masuri in vederea asigurarii indeplinirii in termen
a formalitatilor de import-export, suportand toate taxele, amenzile, penalitatile ori alte
formalitati vamale ce sunt intarziate din vina lui.
Clientul datoreaza transportatorului majorari pentru intarzierea platii de 0,3% /
fiecare zi de intarziere pentru neefectuarea platii in termenul scadent, iar in cazul repetarii
neplatii, transportatorul este in drept sa intrerupa sau sa sisteze definitiv prestatiile.
Partile pot conveni si asupra altor modalitati de plata decat cele stabilite anterior.
Responsabilitatea partilor este reglementata in contract.
In limitele stabilite prin acte normative interne, transportatorul va raspunde pentru
integritatea marfurilor transportate, clientul raspunzand fata de transportator prin plata de
daune, in cazul in care materialul rulant pus la dispozitia sa, a fost avariat sau distrus din
culpa.
Inlaturarea raspunderii partilor opereaza in caz de forta majora, invocata si
dovedita in conditiile legii.
Partea care o invoca este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti producerea
acesteia, sa ia masurile pentru diminuarea consecintelor evenimentului, in timp de 72 de
ore.
Contractul de prestari de transport poate inceta, fara interventia instantei de
judecata, in cazurile urmatoare:
-

din initiativa uneia din parti sau prin acordul partilor;

una din parti se afla intr-o situatie de forta majora mai mult de 30 zile;

una din parti nu executa o obligatie esentiala contractului timp de 30

zile;

una din parti este declarata in stare de incapacitate de plata, faliment sau
este declansata procedura de lichidare;

a intervenit fuziunea sau comasarea.

32

Toate litigiile rezultate cu ocazia incheierii, interpretarii sau executarii

contractului si care nu vor putea fi solutionate pe cale amiabila, vor putea fi solutionate
de un tribunal arbitral, cu sediul la Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv.
Hotararea pronuntata de tribunalul arbitral este definitiva si obligatorie,
cheltuielile de judecata fiind suportate de partea cazuta in pretentii.
Daca in timpul contractului apar acte normative care prin efectul lor duc la
modificarea clauzelor contractuale, transportatorul poate cere modificarea sau rezilierea
contractului in cazul in care clientul nu este de acord cu modificarea.
Modificarea contractului poate fi facuta prin acordul scris al partilor, neputand fi
considerat ca fiind prelungit prin acceptare tacita.
3.

OBLIGATIA DE A INCHEIA CONTRACTUL DE TRANSPORT PE

CALEA FERATA
Din contractul pentru prestatii de transport si conventia cadru de incarcare-

descarcare pentru calea ferata si agentii economici se nasc obligatii.

Calea ferata trebuie sa aplice principiul egalitatii pentru toti expeditorii de
marfuri.
Obligatia este conditionata de:
- expeditorul sa se conformeze prescriptiilor regulamentului;
- transportul sa fie posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport;
- transportul sa nu fie impiedicat de circumstante pe care calea ferata nu le poate
evita.
Pentru marfurile pentru a caror incarcare sau descarcare, calea ferata nu dispune
de mijloace speciale, aceasta nu este obligata sa le primeasca.
In cazul fortei majore, pentru a putea fi exonerata de raspundere, calea ferata are
obligatia de a dovedi acest fapt.
Calea ferata este obligata sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, ori in
anumite conditii sa acorde unele prioritati. In cazul in care transporturile nu pot fi
executate imediat, in temeiul unui contract de depozit, marfurile pot fi primite provizoriu
in depozit.

33

Calea ferata poate refuza primirea la transport a marfurilor daca va constata ca

acestea sunt:
-

necorespunzator ambalate;

nu au fost respectate normele tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de

transport;

mijloacele de transport deschise nu au semne si marcaje corespunzatoare

iar cele inchise nu au sigilii;

marfurile sunt interzise la transport sau admise conditionat.

Potrivit art. 55 din Regulamentul de transport pe calea ferata, unele marfuri sunt
excluse de la transport:

- obiectele in greutate de pana la 10 kg care sunt supuse

regimului postal;
-

marfurile pentru a caror incarcare-descarcare sunt necesare mijloace

speciale;
-

marfurile al caror transport este interzis pentru motive de ordine publica;

marfurile explozibile, inflamabile, cele ce se autoaprind, radioactive,

infectioase; cerealele infestate si caramizile nearse. Marfurile admise
conditionat sunt: munitiile (dezamorsate), cadavrele, fanurile si paiele.

Potrivit art. 3 al Conventiei S.M.G.S. si art. 5 al Conventiei C.I.M., se primesc la

transport numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari
de neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile acestor conventii.
4.

DEFINITIA SI INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT PE

CALEA FERATA
Contractul de transport pe calea ferata este acel contract prin care Societatea

Nationala de Transport de Marfuri, printr-o sucursala a sa din cadrul unei regionale se

cai ferate, in calitate de caraus, se obliga, in schimbul unei taxe de transport, sa
transporte intr-un anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului, care
poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura.
Incheierea contractului de transport

34

Sucursala de marfa, din cadrul regionalei de cai ferate, incheie contractul prin
statia de cale ferata de expeditie si expeditor.
Pentru

incheierea

contractului

de

transport

este

necesar

realizarea

consimtamantului partilor (expeditor si caraus).

Oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de
trasura, iar acceptarea ofertei de caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea
stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport.
Oferta de a contracta poate apartine si carausului.
In lipsa contractului de prestatii, clientul depune la agentia de marfa o comanda
scrisa cu minim 5 zile inainte de inceperea incarcarii si o garantie in lei sau valuta
prevazuta in tarife, aceasta restituindu-se dupa incheierea contractului de transport.
Calea ferata poate percepe tarife de urgenta, iar comanda trebuie sa cuprinda: a)
statia de destinatie a expeditiei; b) felul marfii; c) modul de prezentare la transport; d)
cantitatea de transport; e) data si locul unde are loc incarcarea; f) tipul mijloacelor de
transport; g) rechizitele necesare; h) trenul cerut pentru expediere.
Neinceperea incarcarii marfii in 6 ore de la punerea la dispozitia clientului a
mijlocului de transport, inseamna renuntarea tacita la incarcare, iar garantia va fi un venit
al caii ferate.
Potrivit art. 8 din Conv. CIM, incheierea contractului de transport international de
marfuri presupune consimtamantul partilor si predarea marfii, insotita de scrisoarea de
trasura.
Determinarea momentului incheierii contractului de transport are o mare
insemnatate teoretica si practica pentru ca, din acest moment, raspunderea asupra marfii
trece catre caraus si se calculeaza curgerea timpului de executare a transportului.
In cazul in care se nasc litigii si transportatorul a omis sa stampileze scrisoarea de
trasura, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transport cu
alte mijloace de proba: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a
vagoanelor, etc.
Scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau
italiana, dar si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS se
intocmeste in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana.

35

In cazul transporturilor de mesagerii, documentul de transport se numeste

scrisoare de mesagerie.
5.

SCRISOAREA DE TRASURA
Contractul de transport de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa,

completandu-se un formular tipizat, cu denumirea de scrisoare de trasura, al carui model

este stabilit de acte normative.
Scrisoarea de trasura se completeaza de expeditor, iar de catre caraus se
completeaza doar datele cuprinse in chenare cu linie groasa.
Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta astfel incat sa nu prezinte
stersaturi, adaugiri ori prescurtari, aceasta avand un continut obligatoriu:
-

locul si data intocmirii scrisorii de trasura (pt. stabilirea competentei

teritoriale a instantei de judecata);

denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; numele, domiciliul

si numarul contului bancar al destinatarului;

denumire, greutatea si alte elemente de identificare a marfii predate la

transport;

numele, domiciliul (sediul) expeditorului si semnatura ori stampila

acestuia;

numarul si seria sigiliilor aplicate;

felul ambalajului, marca, nr. coletelor;

enumerarea anexelor la scrisoarea de trasura;

numarul mijlocului de transport;

masa bruta a marfii;

mentiunea de francare.

In sistemul Conv. CIM si SMGS, scrisoarea de trasura poate contine si alte

mentiuni facultative: in gara sau a se preda la domiciliu;
-

valoarea sumei privind interesul eliberarii de timp;

francare sau transmise( in primul caz, tarifele se platesc de

expeditor, in cel de-al doilea, de destinatar);

36

suma rambursului;

itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea.

Scrisoarea de trasura, potrivit dispozitiilor TIM (Tarif intern de marfuri), se

compune din 5 parti si fiecare are o alta destinatie, iar pentru fiecare expeditie,
expeditorul este obligat sa intocmeasca o scrisoare de trasura:
-

fila 1 -exemplarul de serviciu( insoteste transportul pana la destinatie);

fila 2 -copia care se pastreaza la statia de expeditie;

fila 3 avizul si adev. de primire( care se pastreaza la statia de destinatie

si insoteste transportul;

fila 4 duplicatul, se elibereaza expeditorului si face dovada predarii

marfii;

fila 5 unicatul scrisorii insoteste marfa si se preda destinatarului la

eliberarea marfii.

Nu sunt admise la transport impreuna cu alte marfuri:

-

marfurile periculoase;

marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele;

marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale, administrative nu pot

fi expediate impreuna cu altele;

marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi

document cu cele a caror incarcare este in sarcina expeditorului.

Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura si

suporta consecintele ce rezulta daca acestea ar fi incomplete, prescurtate, imprecise sau
insuficiente.
Mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa marfii sau numarul
coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate, decat daca verificarea acestora a fost facuta
efectiv de calea ferata si certificate in scris pe documentul de transport.
6.

PREDAREA MARFII CAII FERATE

Predarea marfii consta in transferarea detentiunii marfii caii ferate care o detine,

pe contul expeditorului.

37

Predarea marfii carausului de catre expeditor, se face in locuri fixate si cunoscute

de clientela: magazii, depozite, iar predarea-primirea marfii este stabilita prin art. 58 din
Regulamentul NUT (Norme uniforme de transport).
Expeditorul are urmatoarele obligatii:
-

de a determina greutatea marfii prin mijloace proprii si de a face

mentiunea in documentul de transport, iar in cazul marfurilor ambalate
se va mentiona greutatea neta a marfii si separat a ambalajului;

sa faca determinarea cantitativa a marfii sub 2 aspecte: greutate si

volum; greutate si numar de bucati;

sa ambaleze marfa corespunzator stassurilor, caz in care marfurile

circula pe raspununderea expditorului;

sa aplice o eticheta, in care sa inscrie denumirea, cantitatea si calitatea

marfii, precum si numele celui care a facut operatiile de cantarire,
masurare, numarare si ambalare; eticheta va contine si numele si adresa
destinatarului, precum si nr. de ordin al coletului indicat in scrisoarea de
trasura;

sa apere marfa de riscul pierderii, avariei, scaderii calitatii;

sa nu pericliteze viata si sanatatea personalului care o manipuleaza.

Carausul poate sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunile necorespunderii

ambalajului.
Transportul marfurilor pe palete, este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de
vagoane, dar sa nu depaseasca 1000 kg..
Transportul marfurilor in conteinere este admis atat ca expeditie de coletarie, cat
si de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri in
conteinere.
Transportul marfurilor in transconteinere este admis numai ca expeditii de
vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri in transconteinere.
7. PRIMIREA LA TRANSPORT A MARFURILOR DE CATRE CALEA FERATA

38

Primirea la transport a marfurilor are loc in toate statiile destinate traficului de

marfuri, in orele de program stabilite si cunoscute clientelei.
Preluarea la transport a marfii consta in operatiuni care se refera: la expeditiile de
mesagerie si coletarie: nr. coletelor, greutatea, starea ambalajului, adresa destinatarului si
etichetele aplicate pe colete;

la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea

regulilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, la vagoane inchise, in plus sigiliile,

iar la vagoanele deschise, semnele si marcajele.
Preluarea prin cantarire este obligatorie in cazul marfurilor destinate exportului
ori provin din import, iar daca statia de primire se afla in varf de trafic, cantarirea se face
prin sondaj la minimum 10% din marfurile prezentate la transport. Calea ferata poate
prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stassului, cu greutatea stantata.
Nu vor fi admise la transport marfurile care nu indeplinesc conditiile urmatoare:
marfurile a caror ambalare este necorespunzatoare; marfurile incarcate cu nerespectarea
normelor tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transport; expeditiile in vagoane
inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara semne si marcaje.
In cazul refuzului primirii marfii, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta
mentiune in scrisoarea de trasura ori sa incheie un proces-verbal impreuna cu
reprezentantul expeditorului, pentru neindeplinirea conditiilor impuse.
Primirea la transport a expeditiilor de conteinere mari se face la fel ca in cazul
primirii expeditiilor de vagoane. Predarea -primirea expeditiilor de vagoane se face pe
baza de semnatura si stampila, prin inscrierea numelui, prenumelui si functiei
participantilor la respectiva operatiune.
Lipsa, neregulile din documentul de transport ori pierderea acestora nu afecteaza
existenta sau validitatea contractului de transport.
8. TAXA (TARIFUL) DE TRANSPORT MARFA
Aceasta se determina conform Tarifului intern de marfuri si se stabileste in raport
de felul expeditiei:
-

tarif pentru expeditii de vagoane complete;

tarif pentru expeditii de coletarie;

39

tarif pentru expeditii de mesagerie.

In vederea aplicarii tarifului de transport, se mai poate lua in calcul:

masa

stabilita de expeditor si indicata in scrisoarea de trasura; masa minima de aplicare a

tarifului; masa stabilita de calea ferata.
Pentru expeditiile de vagoane, tariful de transport se calculeaza: pozitia tarifara a
marfii din indexul alfabetic al marfurilor; se determina clasa tarifara din clasificarea
marfurilor pe baza pozitiei tarifare; se calculeaza tariful prin inmultirea tarifului pentru
expeditiile de vagoane, corespunzatoare clasei marfurilor transportate.
Distanta minima pentru care se calculeaza taxa de transport este de 30 km,
exceptie facand transporturile efectuate in complexe feroviare la care distanta tarifara
minima este de 10 km.
Daca denumirea marfii din scrisoarea de trasura este incompleta, calea ferata va
respinge primirea marfii, solicitand expeditorului sa faca precizarile necesare.

9.OBLIGATIILE

CAII

FERATE

IN

VEDEREA

EXECUTARII

TRANSPORTULUI
Calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si sa o predea destinatarului
in cantitatea si starea primita.
Calea ferata trebuie sa puna la dispozitia expeditorului mijloacele de transport
stabilite si in stare corespunzatoare.
Transportatorul are obligatia sa avizeze expeditorul cu cel putin 3 ore inainte de
ora punerii la dispozitie a vagoanelor, serviciile de avizare functionand fara intrerupere.
Din momentul in care a fost stabilita ora avizarii, incepe sa curga termenul liber tarifar de
incarcare, la expirarea lui incepe curgerea tarifelor de imobilizare, iar termenul de
executare a transportului incepe sa curga de cand a fost incarcat vagonul.

40

Calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intreaga

perioada de la preluarea marfii de la expeditor si pana la predarea ei destinatarului.
Calea ferata este obligata de a executa transportul in termenul stabilit, sa avizeze
destinatarul de punerea la dispozitie a mijloacelor de transport la descarcare, sa predea
marfurile in cantitatea in care au fost primite odata ce transport a ajuns la destinatie.
10. INCARCAREA - DESCARCAREA MARFURILOR
Aceasta operatiune se executa de expeditor sau de calea ferata.
Atunci cand obligatia incarcarii-descarcarii marfii revine caii ferate, este necesara
incheierea unei conventii scrise intre parti.
Expeditorul este obligat sa verifice mijlocul de transport inainte de incarcarea
marfii.
In cazul in care nu se incepe incarcarea marfurilor in termen de 6 ore de la
punerea mijloacelor de transport la dispozitia clientului, inseamna renuntarea tacita la
incarcare, dand dreptul caii ferate sa faca venit garantia platita de expeditor.
Daca destinatarul nu se prezinta pentru descarcare in 24 de ore de la avizare (6
ore pentru vietati, marfuri perisabile), calea ferata este in drept sa descarce marfa fara a fi
prezent destinatarul si sa o depoziteze.
Depasirea termenului de incarcare-descarcare din vina clientelei, atrage obligatia
de plata a unor sume numite tarife de stationare si tarife de utilizare.
In cazul introducerii unei reclamatii administrative, calea ferata este autorizata sa
reduca sau sa anuleze plata tarifului, daca se stabileste ca neincarcarea (descarcarea) in
termen se datoreaza unei cauze de forta majora, iar daca depasirea termenelor de
descarcare se datoreaza culpei comune, seful statiei stabileste cota parte din tarif ce
revine fiecarei parti.
Speta: Nu constituie forta majora care sa exonereze pe destinatar de plata
locatiilor, faptul ca vasul in care urma a fi incarcata marfa prin transbord direct a sosit
cu intarziere fata de termenul avizat, iar paratul neavand spatiu de depozitare,
vagoanele au trebuit sa astepte in triaj pana la sosirea vasului, unitatea beneficiara de
transport neputandu-se apara de raspundere; pentru incarcarea (descarcarea)

41

vagoanelor cu depasirea termenului liber tarifar, invocand faptul ca vagoanele i-au fost
puse la dispozitie dupa terminarea programului de lucru.
11. TERMENUL DE EXECUTARE A TRANSPORTURILOR
Calea ferata are obligatia de a transporta si preda marfa destinatarului in termenul
legal.
Termenele contractului de transport se stabilesc pentru expeditiile de: vagoane cu
alte marfuri decat cele perisabile; vagoane cu marfuri perisabile; coletarie; mesagerie.
Termenele de executare a contractului de transport pentru vagoane complete
incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita, insumand:
1. termenul de expediere (24h);
2. termenul de transport pentru fiecare fractiune indivizibila de 300 km;
3. termenul suplimentar de 24h pentru trecerea de pe liniile principale pe
liniile secundare;
4. termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme.
In conditiile in care calea ferata a facut public faptul ca nu lucreaza sambata,
duminica sau sarbatorile legale, termenul contractului de transport se suspenda, iar daca
acesta trebuie sa ia sfarsit dupa ora de terminare a programului statiei de destinatie,
expirarea termenului se amana pana la trecerea a 2ore de la reinceperea programului
statiei.
Pentru expeditiile ce nu pot ajunge in statiile de destinatie, termenul de executare
a contractului de transport se incheie odata cu avizarea destinatarului asupra opririi
transporturilor in parcurs.
12. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT
Expeditorul poate sa modifice contractul de transport pana in momentul in care
scrisoarea de trasura a fost predata destinatarului.

42

Modificarea contractului consta in dispozitia ulterioara incheierii contractului de

transport, dictata de imprejurari ce impun un anumit interes al expeditorului, sau de
ivirea unor piedici la transport, ori de impiedicarea la eliberarea marfii la destinatar.
Prin dispozitii ulterioare, expeditorul poate sa modifice contractul de transport,
indicand:
-

retragerea marfii la statia de expeditie;

oprirea marfii in parcurs;

amanarea eliberarii marfii;

eliberarea marfii unei alte persoane decat destinatarul mentionat in

scrisoarea de trasura;

inapoierea marfii la statia de destinatie;

Calea ferata poate extinde dreptul expeditorului privind modificarea

contractului de transport cu urmatoarele:

stabilirea unui ramburs;

majorarea, micsorarea ori anularea unui ramburs.

Modificarea contractului de transport se poate face numai prin declaratie scrisa ce
trebuie semnata de expeditor, trecuta pe duplicatul scrisorii de trasura si prezentata caii
ferate. Declaratia se inregistreaza in formularul Dispozitii ulterioare ale expeditorului.
Calea ferata poate sa nu dea curs dispozitiilor de modificare ale expeditorului
daca nu au fost date prin statia de expeditie.
Contractul de transport poate fi modificat si de destinatar in cazul in care
expeditorul nu a luat in sarcina sa tarifele aferente transportului pe calea ferata de
destinatie si nu a facut mentiunea destinatar neautorizat sa dea dispozitii ulterioare in
scrisoarea de trasura.
Modificarea contractului este obligatorie pentru caraus daca dispozitia data de
expeditor este conforma cu prevederile Regulamentului de transport pe calea ferata.
Carausul are dreptul la despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de executarea
modificarii dispuse de expeditor, in afara de cazul cand aceste cheltuieli se datoreaza caii
ferate.
Calea ferata este in drept sa refuze dispozitiile ulterioare date de expeditor dau
destinatar, cu conditia ca refuzul sa fie justificat si comunicat predatorului in scris.

43

In caz de executare inexacta sau de neexecutare a unei dispozitii, despagubirile nu

trebuie sa fie niciodata mai mari decat cele prevazute in caz de pierdere a marfii.
Modificarea contractului de transport in trafic international, este reglementata in
sistemul conventiilor CIM si SMGS. Modificarea se poate cere o singura data de
expeditor prin statia de predare, iar de destinatar, prin statia de frontiera.
13. IMPIEDICAREA LA TRANSPORT
Constituie impiedicare la transport faptul ca inceperea ori continuarea
transportului nu mai este posibila sau este impiedicata pe itinerariul prevazut.
Impiedicari la transport sunt calamitatile naturale, sechestrarea marfii, perturbarile
in serviciu, grevele etc.
Calea ferata hotaraste daca este preferabil sa transporte din oficiu, schimband
itinerariul, sau daca trebuie sa-i ceara instructiuni expeditorului.
Calea ferata poate sa perceapa tariful de transport aplicabil pe itinerariul parcurs
efectiv, afara de cazul cand este in culpa.
Cand instructiunile expeditorului modifica destinatia sau statia de destinatie, va
trebui sa le inscrie pe duplicatul scrisorii de trasura si sa-l prezinte caii ferate.
14. IMPIEDICAREA LA ELIBERARE
Se considera impiedicare la eliberare faptul ca destinatarul refuza primirea
expeditiei, nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termen. In acest caz,
calea ferata trebuie sa anunte expeditorul pentru a-i cere instructiuni, iar daca
impiedicarea la eliberare inceteaza inainte de sosirea instructiunilor, marfa va fi eliberata
dest.
Atunci cand marfa a fost valorificata prin vanzare, suma obtinuta dupa scaderea
tarifelor de transport, ce greveaza marfa, trebuie tinuta la dispozitia expeditorului, iar
daca suma este mai mica decat tarifele, expeditorul va trebui sa plateasca diferenta.
In cazul in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce destinatarul a modificat
contractul de transport, calea ferata este obligata sa-l anunte pe destinatar, iar marfa nu va
fi inapoiata expeditorului fara consimtamantul scris al acestuia.

44

15. ELIBERAREA MARFII LA DESTINATIE

Calea ferata are obligatia contractuala de a elibera marfa beneficiarului inscris in
scrisoarea de trasura, iar destinatarul are obligatia de a ridica marfa in termenul stabilit in
tarif.
Executarea contractului incheiat cu expeditorul continua pana cand are loc
receptionarea marfii de destinatar.
Dreptul de dispozitie al expeditorului trece asupra destinatarului din momentul
primirii marfurilor.
Reprezentantul statiei de destinatie are obligatia ca impreuna cu destinatarul sa
verifice starea mijloacelor de transport, a sigiliilor, semnelor, iar daca nu constata
deficiente, destinatarul sa faca mentiunea primit transport in stare intacta, sa puna ora si
data eliberarii si sa semneze avizul si adeverinta de prmire.
Carausul este obligat la predarea marfii:
- sa o predea numai destinatarului indicat in scrisoarea de trasura;
- sa recantareasca la eliberare marfurile ce au fost transbordate fara a mai fi
cantarite, expeditiile de coletarie si mesagerie cu urme de violare precum si cele care
trebuiesc in mod obligatoriu cantarite, carausul raspunzand de cantitatea trecuta in
scrisoarea de trasura.
Daca se constata la mijlocul de transport urme de violare, pierderi, acesta nu se va
deschide si marfa nu se va descarca, fiind sesizat seful statiei pentru a se constata situatia
marfurilor si a cauzelor ce au dus la provocarea pagubelor. Acesta va trebui sa
intocmeasca un proces-verbal prin care se constata starea marfii, masa, marimea pagubei,
cauza acesteia si momentul in care s-a produs.
In cazul in care sunt banuieli ca lipsurile ar fi rezultatul unei infractiuni, vor fi
sesizate telefonic organele de urmarire penala, retinandu-se transportul pana la sosirea
lor, iar marfa va fi eliberata numai dupa terminarea cercetarilor.
Procesul-verbal este opozabil atat expeditorului cat si caii ferate.
Dreptul de retentie poate fi valorificat fata de orice persoane fizice sau juridice ce
pretinde dreptul asupra marfii.

45

Pentru urmarirea transportului la cererea beneficiarului, calea ferata percepe

tarife.
In transporturile internationale, eliberarea marfurilor la destinatie si a unicatului
scrisorii de trasura de catre calea ferata, se face numai dupa ce dest. a facut dovada ca a
achitat toate creantele care greveaza transportul.
16. RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT
PE CALEA FERATA
Raspundera partilor din contractul de transport pe calea ferata, se intemeiaza pe
culpa.
In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, intervine
raspunderea patrimoniala care are rol de sanctionare si reparatie.
Raspunderea contractuala opereaza cand sunt intrunite cumulativ conditiile de
existenta: fapta ilicita; prejudiciul; raportul de cauzalitate dintre fapta si rezultat; culpa.
In aprecierea faptei ilicite, trebuie avut in vedere nu numai clauzele stabilite de
parti in contract, ci si cele care rezulta din dispozitiile imperative care reglementeaza
contractul de transport .
Raspunderea expeditorului intervine in cazurile in care obligatiile ce-i incumba
din contractul de transport, pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite
necorespunzator.
Expeditorul raspunde de exactitatea informatiilor si declaratiilor inscrise in
scrisoarea de trasura, suportand toate consecintele rezultate din neprecizia lor.
Expeditorul raspunde fata de destinatar pentru lipsurile cantitative si avariile ivite
pe parcurs.
Expeditorul va raspunde si atunci cand nu si-a indeplinit obligatia de a verifica
mijlocul de transport inainte de incarcarea marfii si pentru depasirea termenelor de
incarcare a mijloacelor de transport.
Expeditorul va fi scutit de raspundere, daca va dovedi ca neindeplinirea
obligatiilor se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare momentului trecerii
detentiunii marfii la caraus sau la destinatar.

46

Calea ferata care a primit marfa si scrisoarea de trasura, este raspunzatoare de

executarea transportului pe intregul parcurs, din momentul primirii in statia de expeditie
si pana in statia de destinatie.
Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri:
a) cand nu se asigura paza si supravegherea, aceasta raspunde pentru paguba
pricinuita clientelei;
b) pentru avaria marfurilor;
c) pentru neexecutarea contractului de transport sau pentru depasirea termenului
de executare a transp;
d) pentru marfurile primite, in baza unui contract de depozit si pentru marfurile
descarcate in magaziile sale pana la ridicarea lor.
Pentru materializarea pretentiilor impotriva caii ferate, expeditorul poate actiona
pana in momentul eliberarii marfii, iar destinatarul de la acest moment si pana la
implinirea termenului de prescriptie.
Sarcina probei, ca pierderea sau avaria s-au produs in timpul transportului si in
culpa caii ferate, revine reclamantului (expeditor sau destinatar), care va trebui sa
dovedeasca existenta obligatiei de transport a carausului, rezultata din contractul de
transport, cantitatea, calitatea si starea marfii incredintate, precum si pierderea sau avaria
ei in timpul transportului, pe baza scrisorii de trasura si a procesului-verbal constatator.
Neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea lor necorespunzatoare poate duce la
scutirea de raspundere a carausului, daca s-a datorat unui caz fortuit sau de forta majora.
In contractul de transport, raspunderea carausului este o raspundere limitata,
constand in prejudiciul efectiv, dar nu si beneficiul nerealizat de creditor.
De la aceasta regula, a raspunderii limitate, exista o exceptie, atunci cand carausul
a folosit, in interes propriu, marfurile incredintate la transport si cand despagubirea consta
in valoarea dubla a marfii consumate.
O alta exceptie se refera la pierderea , avaria sau depasirea termenului datorate
dolului sau culpei grave a caii ferate sau intentiei de a provoca un prejudiciu clientului,
raspunderea putand fi calculata dupa dreptul comun, adica prin cumularea prejudiciului
efectiv si a folosului nerealizat.

47

In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata
unei despagubiri al carei cuantum se determina dupa pretul prevazut in factura anexa a
scrisorii de trasura.
In cazul alterarii marfurilor perisabile, al imbolnavirii sau al mortii animalelor,
calea ferata va raspunde numai daca a fost depasit termenul de executare a transportului.
Calea ferata va fi exonerata de raspundere pentru avarierea marfii, daca va face
dovada ca depasirea termenului de eliberare nu a fost cauzata din vina sa.
In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art. 21 SMSG), calea ferata, care a
primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea
transportului pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie.
Conventia internationala de transport de marfuri pe calea ferata (C.I.M.) si
Conventia privind traficul international de marfuri (S.M.G.S.), adoptata la Moscova in
noiembrie 1951 si revizuita la Berlin in 1955, reglementeaza conditiile in care are loc
transportul international de marfuri, drepturile si obligatiile partilor ce rezulta dintr-un
contract de transport international de marfuri , precum si caile de atac folosite de parti, in
caz de neexecutare a contractului si pentru repararea prejudiciului.
Potrivit Conv. SMGS art.3 si Conv. CIM art.5, se primesc la transport numai
marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar
expeditorul sa respecte prevederile conventiilor.
In ambele conventii sunt excluse de la transport relativ aceleasi marfuri ca si in
traficul intern, precum si marfurile excluse de la transport de o singura tara, pe teritoriul
careia urmeaza sa treaca transportul.
In conformitate cu art.8 din Conv. CIM, incheierea contractului de transport
international de marfuri presupune atat consimtamantul , cat si predarea marfii, insotita
de scrisoarea de trasura.
In transporturile de marfuri in trafic international pe calea ferata, momentul
incheierii contractului de transport este acelasi ca si in traficul local.
Contractul de transport poate fi incheiat in numele caii ferate de expeditie, precum
si in numele ei si al celorlalte cai ferate participante. Intre scrisoarea de trasura model
CIM, si cea model SMGS sunt unele deosebiri, neesentiale, de continut si de limba in
care se intocmesc.

48

Astfel, scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana

sau italiana, precum si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model
SMGS, in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana. Si in transportul
international, ca si in trafic local, scrisoarea de trasura nu poate fi decat nominativa si
poate sa contina, in plus, anumite mentiuni facultative.
In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art.21 SMGS), calea ferata care a
primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea
trans. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie, de pierderea totala sau
partiala, pentru avariile suferite de marfa si pentru depasirea termenului de executare a
contractului de transport.
Eliberarea marfii in Conv. SMGS se face potrivit normelor aplicabile in tata
careia ii apartine calea ferata de destinatie, fixandu-se un termen unic pentru orice actiune
izvorand din pierderi, avarii sau depasire a termenului de executare.
In Conv. CIM se permite promovarea actiunii judecatoresti la instanta competenta
din tara careia ii apartine calea ferata parata, fara a fi conditionata de introducerea
prealabila a reclamatiei administrative.
Potrivit Conv. SMGS, actiunea poate fi intentata impotriva caii ferate care a
primit reclamatia administrative si numai daca nu a solutionat-o in 180 de zile, iar mai
inainte, numai daca reclamantul a fost incunostintat de respingere sau solutionare
partiala.
Termenul de introducere a reclamatiei administrative si a actiunilor judecatoresti
impotriva caii ferate, precum si actiunile acesteia impotriva expeditorilor si destinatarilor
pentru plata taxelor, amenzilor si despagubirilor este de 9 luni, in Conv. SMGS, si de 1
an, in Conv. CIM.
In ambele conventii, introducerea reclamatiei administrative suspenda curgerea
termenului de prescriptie pana la primirea raspunsului de respingere totala sau partiala,
sau dupa 180 de zile, cand a ramas fara raspuns.
Destinatarului ii revin o serie de obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire
necorespunzatoare atrag raspunderea sa.
Aceste obligatii constau in: preluarea marfurilor de la calea ferata; descarcarea
lor in termenul liber tarifar;

plata taxei de transport, a altor taxe accesorii si a

49

rambursului, atunci cand expeditorul a stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in
sarcina destinatarului.
Raspunderea destinatarului poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de
descarcare a marfurilor.
Pentru nedescarcarea in termen liber tarifar, acesta va fi obligat la plata tarifului
de stationare stabilit de calea ferata.
Daca vagonul a ajuns la destinatie cu marfa necorespunzatoare, ceea ce a dus la
intarzierea descarcarii sale, destinatarul ramane obligat la plata tarifului de stationare,
urmand a se folosi de calea actiunii in regres impotriva expeditorului.
Daca intarzierea descarcarii se datoreaza defectarii sistemului de deschidere a
vagonului pe timpul respectiv de intarziere, nu se calculeaza si nu se datoreaza tarif de
stationare. Daca depasirea termenului de descarcare se datoreaza subunitatii carausului,
destinatarul nu se afla in culpa si nu datoreaza acest tarif.
Descarcarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa nu provoace deteriorarea
mijloacelor de transport, in caz contrar calea ferata poate pretinde si obtine despagubirile
corespunzatoare.

CAPITOLUL VII
CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI BAGAJE PE
CALEA FERATA
A. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI
Contractul de transport de calatori pe calea ferata este conventia prin care
transportatorul se obliga in schimbul unui pret sa transporte, inauntrul unui anumit
termen, o persoana numita calator, din statia de plecare pana la statia de destinatie.
1. Caracterele juridice:
a) caracterul consensual rezulta din faptul ca, pentru incheierea lui valabila, este
suficienta realizarea simplului acord de vointa al partilor;

50

b) caracterul bilateral rezulta din faptul ca prin incheierea lui se nasc obligatii
pentru ambele parti;
c) este cu titlu oneros deoarece fiecare parte urmareste o contraprestatie in
schimbul celeia la care s-a obligat;
d) in alte tari se considera ca fiind propriu si caracterul de contract de adeziune,
motivandu-se ca partile nu pot decat sa adere.
Comparativ cu contractul incheiat in cazul transportului de marfuri, obiectul
contractului de transport de calatori consta in transportul uneia sau a unui grup de
persoane si are o reglementare specifica.
Contractul de transport de calatori pe calea ferata este reglementat prin
dispozitiile Codului Civil in care apare ca o locatiune de lucrari si prin art. 592-600 din
Codul comercial.
Contractul de transport pe calea ferata este reglementat prin Regulamentul de
transport CFR, ale carui dispozitii se aplica transporturilor de calatori, bagaje si marfuri.
Mai sunt aplicabile si prevederile Tarifului Intern de Calatori si Normele
uniforme de aplicare.
Transportul de calatori si bagaje in trafic international sunt reglementate prin
Conventia privind transportul calatorilor si bagajelor pe caile ferate in trafic direct
international (SMPS) si Conventia Internationala cu privire la transportul de calatori si
bagaje pe calea ferata
2. Incheierea si modificarea Contractului
Contractul de transport de calatori pe calea ferata se incheie intre Compania
Nationala de Cai Ferate, printr-o sucursala a Societatii Nationale de Transport de Calatori
pe Calea Ferata, si calator.
Elementele esentiale ale acestui contract sunt: consimtamantul; capacitatea de a
contracta; obiectul; cauza licita.

51

Consimtamantul se realizeaza prin oferta facuta de calator la ghiseele statiilor de

cale ferata si plata taxei de transport corespunzatoare si acceptarea ofertei, prin eliberarea
legitimatiei de calatorie, in baza careia va putea calatori.
Orice persoana care are capacitate de exercitiu va putea incheia un astfel de
contract, inclusiv minorul cu capacitate restransa de exercitiu pentru satisfacerea nevoilor
sale curente, fara incuviintarea ocrotitorului legal.
Calea ferata efectueaza transportul de calatori atata timp cat: a) calatorul se
conformeaza dispozitiilor caii ferate facute publice, si Regulamentul de transport pe calea
ferata;b) transportul este posibil cu agentii si mijloacele de transport disponibile ce permit
satisfacerea nevoilor regulate ale traficului; c) transportul nu este impiedicat de
imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si inlaturarea lor nu depinde de ea.
Legitimatia de calatorie eliberata de calea ferata reprezinta inscrisul doveditor al
contractului incheiat.
Nu se admit sau pot fi evacuate din tren si din statie: a) persoanele in stare de
ebrietate sau drogate; b) persoanele care au un comportament nepermis fata de ceilalti
calatori; c) persoanele care produc vatamari materialului rulant; d) persoanele care nu
respecta prevederile Regulamentului de transport; e) persoanele care, din motive de
sanatate ori alte cauze, incomodeaza pe ceilalti calatori, in afara de cazul in care acestia
calatoresc intr-un compartiment intreg, contra plata; f) persoanele ce insulta personalul
caii ferate aflat in timpul serviciului.
Acele persoane care au fost excluse de la calatorie in timpul transportului nu au
dreptul la restituirea costului calatoriei si nici la taxele platite pentru transportul
bagajelor.
Incheierea contractului de transport se poate face pentru: trenuri de calatori,
prevazute in mersul trenurilor si afisate in statiile de cale ferata; trenuri suplimentare;
trenuri speciale de calatorie; vagoane suplimentare.
Incheierea contractului si eliberarea legitimatiei de calatori au loc la statiile CFR
care au case de bilete deschise permanent si la agentiile de voiaj, de la agentii autorizati si
personalul de tren.
Incheierea contractului de transport de persoane se poate face si pe o durata
determinata, cum este cazul abonamentelor care sunt limitate in timp si spatiu.

52

Transportul de persoane pe calea ferata se poate face de unul, de doi sau mai multi
carausi, in temeiul unei singure legitimatii de calatorie, caz in care transportul este in
trafic direct.
Daca transportul se executa cu mijloace de transport de acelasi fel, el este in trafic
direct simplu, iar daca se executa cu mijloace de transport diferite, el este in trafic direct
combinat.
3. Taxa (tariful) de transport calatori
In schimbul prestatiei de transport, calatorul care a beneficiat de aceasta este
obligat sa plateasca tariful de transport corespunzator.
Principiile alcatuirii tarifelor sunt: a) acoperirea costurilor de transport prin
nivelul tarifului de transport impreuna cu subventia acordata, de la bugetul de stat sau
bugetele locale; b) reflectarea in tariful de transport a confortului oferit calatorului in
timpul calatorie cu diverse categorii de trenuri; c) corelarea zonelor kilometrice ale
diverselor tarife; d) in cazul in care calatorul a optat pentru o calatorie cu o alta categorie
de tren, decat cea pentru care si-a cumparat legitimatia de calatorie, acesta va plati tarif
numai pentru sporul de confort oferit in plus; e) corelarea tarifului platit de calator pentru
transportul cu distanta parcursa de acesta.
4. Formele contractului de transport de persoane
Formele pe care le poate avea incheierea acestui contract sunt:

calatorie

individuala; calatorie in grup; calatorie in circuit; abonamente; calatorie in conditii

speciale.
1. Calatoriile individuale: Persoana care a incheiat contractul de transport pe calea
ferata poate calatori numai cu trenul pe ruta, clasa si data indicata in contract.
Aceasta poate solicita incheierea contractului de transport si in tren, cu plata taxei
diferentiat. Legitimatia de calatorie trebuie sa contina: seria, nr. si timbru sec CFR;
parcursul, indicatia statiei de plecare, de destinatie si una intermediara; clasa; date de
valabilitate (anul, luna, ziua, timpul).

53

2. Calatoriile in grup presupun incheierea unui contract de transport, iar biletele

de calatorie in grup se emit cu plata pentru trenurile in circulatie sau pentru trenuri ori
vagoane special comandate.
3. Calatoriile in circuit se executa pe baza de contract, a carui incheiere se
considera a fi perfectata in momentul in care partile contractante si-au executat
prestatiile: plata pretului si emiterea buletinului de calatorie in circuit.
Acest document da dreptul calatorilor sa parcurga un traseu in circuit si sa ajunga
in final in statia initiala de plecare.
4.Calatorii in conditii speciale asigurate in vederea satisfacerii de cereri pentru
deplasarea in grupuri culturale, sportive etc.: calatoria in vagoane special comandate;
calatoria in trenuri special comandate; calatoria in vagoane de dormit; calatoria in
vagoane restaurant. Calatoria in vagoane de posta si vagoane penitenciare nu fac obiectul
unui contract de transport. Acestea se fac prin conventii incheiate intre calea ferata si
organele de resort.

5.

Modificarea contractului de transport de persoane

Modificarea contractului se face prin:

-amanarea calatoriei;
-intreruperea calatoriei;
-folosirea unei clase superioare sau inferioare;
-a unei rute mai lungi sau mai scurte;
-a unui tren de rang inferior sau superior.
Calatorul are drept de reziliere a contractului de transport cu conditia sa se prezinte
in cel mult o ora de la plecarea trenului, pentru ca statia de plecare sa puna viza de
nefolosire a legitimatiei de calatorie si pentru restituirea pretului platit.
a) Amanarea calatoriei se face pe baza vizei de neutilizare a legitimatiei, calatorul
urmand a pleca cu orice tren care are acelasi traseu, in cursul zilei respective si cel mai
tarziu a doua zi.

54

b) Intreruperea calatoriei este dreptul calatorului, ce-l poate exercita o singura data,
cu exceptia cazurilor prevazute de conv. speciale. Durata intreruperii calatoriei este de 24
de ore de la plecarea trenului cu care a sosit calatorul, sau de la plecarea primului tren de
legatura, de acelasi rang, din statia de intrerupere. In anumite situatii, se pot acorda
termene de intrerupere mai mari, competenta prelungirii acestora revenind:

sefilor

statiilor si agentilor de voiaj, pentru intrerupere de maximum 3 zile;

sefilor

compartimentelor comerciale-calatori, pana la maximum 5 zile; conducerii directiei de

specialitate a caii ferate, peste 5 zile. Nu au dreptul la intreruperea calatoriei cei care: au
bilet de calatorie dus-intors; abonament lunar cu nr. limitat de calatorii; bilet de calatorie
gratuit; bilet cu tarifare in tren si bilet eliberat in tren.
c) Alte modificari ale contractului pot consta: folosirea unei rute mai scurte, a unei
clase inferioare, a unui tren de rang inferior, fara a fi necesara indeplinirea vreunei
formalitati si fara restituirea diferentei de taxa; folosirea unei clase superioare, a unui
tren de rang superior, a unei rute ocolitoare, in acest caz calatorul trebuie sa plateasca
diferentele la casa statiei de plecare sau la conducator.
6. Efectele contractului de transport de calatori pe calea ferata, drepturile,
obligatiile si raspunderea partilor
a.

Drepturile, obligatiile si raspunderea calatorului

In baza contractului de transport, calatorul are dreptul de a fi transportat pe un

anumit parcurs, in trenul si clasa indicata in legitimatia de calatorie, totodata, caii ferate ii
revine obligatia de a transporta calatorul in conditiile stabilite in contract.
Calatorul are dreptul la un loc in vagon, iar daca s-a convenit calatoria in picioare,
la ivirea unui loc liber, va avea dreptul la acesta.
Calatorul are dreptul de a rezilia contractul si restituirea taxei platite, cat si la
modificarea lui.
Calatorul are dreptul sa ceara inapoierea bagajelor sale in statia de plecare, in mod
gratuit, precum si restituirea taxei pentru parcursul neefectuat, daca respectiva calatorie
nu a avut loc din vina caii ferate, iar in situatia in care a pierdut legatura, poate sa ceara sa
fie transport la destinatie, pe ruta initiala sau pe alta ruta; seful statiei va certifica pe
legitimatie situatia, prelungind valabilitatea ei pentru alt tren, alta clasa sau alta ruta.

55

Calatorul are dreptul sa ia in vagon bagaje de mana, dar care sa nu depaseasca 30

kg, sa nu incomodeze pe ceilalti calatori, sa nu cauzeze o paguba calatorilor sau caii
ferate.
Calatorul are dreptul sa transporte, fara plata, caini, pisici, animale mici, pasari in
colivii.
Calatorul are urmatoarele obligatii:

sa nu fumeze decat in locurile special

amenajate; sa ocupe numai locul prevazut in legitimatia de calatorie; sa nu calatoreasca

pe scari, tampoane, acoperisuri si in alte locuri care nu sunt destinate calatoriei; sa
respecte prevederile Regulamentului de transport si celelalte prescriptii vamale, adm.,
fiscale;

sa nu actioneze sistemul de alarma sau frana de mana, pentru motive

nejustificate; sa pastreze legitimatia de calatorie si sa o prezinte la cererea organelor

CFR; sa nu urce sau sa coboare din vagon pe ferestre sau in timpul mersului, sa nu se
aplece pe fereastra, sa nu deschida usile in timpul mersului, sa nu arunce obiecte pe usi
sau ferestre; sa nu deschida ferestrele fara consimtamantul celorlalti calatori, sa nu
fumeze in compartiment; sa nu provoace scandal, sa nu transporte substante inflamabile,
otravitoare, explozibile.
b.

Drepturile, obligatiile si raspunderea carausului

Carausului ii revin urmatoarele drepturii si obligatii: obligatia de a transporta

calatorul la destinatie, in termenul si in conditiile stabilite; de a incasa taxe de transpot
conform tarifului; dreptul de a elabora tarife cu avizul oficiului concurentei; drept de a nu
permite accesul in vagoane a persoanelor excluse de la transport; dreptul de a incheia
procese-verbale de ultraj persoanelor care insulta personalul CFR; dreptul de a aproba
restituirea taxei si intreruperea calatoriei; obligatia de a asigura in statii si trenuri ordinea
pentru desfasurarea normala a activitatii; obligatia de a asigura locul rezervat in vagon si
de a da calatorilor indicatiile necesare; sa asigure un serviciu de informatii care sa anunte
din timp pe calatori de plecarea si sosirea trenurilor.
In cazul in care calatorul moare, calea ferata datoreaza daune-interese, care cuprind:
cheltuielile pentru transportul cadavrului si pentru inmormantare; o indemnizatie
persoanelor aflate in intretinerea accidentatului.

56

In caz de vatamare a integritatii fizice sau mintale a calatorului, daunele-interese

cuprind: cheltuieli de transport si tratament; repararea prejudiciului cauzat; prejudicii
morale, estetice, fizice etc.
Calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de personalul sau, precum
si de alte persoane pe care le intrebuinteaza in executarea transportului de calatori; de
asemenea este raspunzatoare de paguba care rezulta din, avarierea totala sau partiala a
bagajelor.
Carausul raspunde pentru paguba pricinuita prin neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a contractului.
Carausul va fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca paguba se datoreaza culpei
calatorului, a unui tert sau fortei majore.
B. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE BAGAJE SI MESAGERII
Art. 17 si 21 din Regulamentul de transport, clasifica bagajele in:
a. bagaje neinregistrate, aflate in paza calatorului;
b.

bagaje inregistrate (formeaza obiectul unui contract de transport).

Aceste bagaje se transporta cu acelasi tren cu care calatoreste calatorul, in vagoane

diferite, cu aceeasi destinatie;
c.

bagaje in depozit temporar (cele ce sunt date spre pastrare si paza in depozitul
caii ferate, contra unei taxe si in baza unui contract de depozit).

Contractul de transport de bagaje se incheie la cererea calatorului, in baza

legitimatiei de calatorie, prin predarea bagajului la magazia de bagaje, pentru a fi
transport la o anumita destinatie, plata taxei tarifare si eliberarea recipisei de bagaje.
Sunt excluse de la transport obiectele ce nu sunt admise la transportul de marfuri,
ori sunt admise in anumite conditi, precum si obiectele al caror transport este interzis prin
dispozitiile de ordin sanitar-veterinar, fiscal, vamal sau administrativ sau prin restrictii de
trafic al caii ferate.
Predatorul are obligatia de a aplica fiecarui colet o eticheta, pe care sa fie specificat
numele si adresa calatorului, denumirea statiei de plecare si a celei de destinatie, lipsa
etichetei ducand la respingerea bagajului de la transport.

57

La predarea bagajului si plata taxei tarifare, calea ferata elibereaza recipisa de

bagaje (se intocmeste in 4 exemplare), care contine: denumirea statiei de predare si a
celei de destinatie; ziua predarii si trenul; felul si greutatea coletelor; tariful si alte tarife
eventuale; suma asigurata si interesul declarat; semnatura agentului CFR.
Contractul de transport de mesagerii se incheie in aceleasi conditii ca si
contractul de transport de bagaje, iar documentul de transport se numeste scrisoare de
trasura de mesagerii.
Scrisoarea de mesagerii este formata din: un cupon de control ce se opreste la
statia de predare pentru a fi inapoiat cu contul lunar la serviciul de verificare a
veniturilor;

avizul si adeverinta care insotesc transportul;

unicatul care insoteste

transportul si care se inmaneaza destinatarului; copia care se retine la statia de predare;

duplicatul care se preda expeditorului dupa primirea si plata tarifului de transport .
Termenul de ridicare a bagajelor este de 24 ore de la sosirea in statia de destinatie,
orice intarziere indreptateste calea ferata sa perceapa un tarif de magazinaj.
Daca posesorul recipisei nu se prezinta in 30 zile, iar in cazul marfurilor perisabile
chiar mai repede, calea ferata are dreptul sa valorifice bunurile, prin licitatie, acoperindusi creantele din pretul obtinut.
Recipisa de bagaje fiind eliberata la purtator, calea ferata nu va raspunde daca a
predat bagajul persoanei care s-a prezentat cu recipisa, chiar si atunci cand aceasta nu
este proprietara bagajului.
Calea ferata va raspunde pentru pierderea, avarierea totala sau partiala a bagajelor
sau coletelor din momentul in care le-a primit la transport si pana la eliberarea lor,
precum si pentru pagubele pe care le-a produs prin nepredarea la timp.

58

CAPITOLUL VIII
TRANSPORTUL FEROVIAR INTERNATIONAL DE CALATORI SI
MARFURI
Transportul de calatori si marfuri in trafic international este reglementat prin
Conventia COTIF.
Potrivit COTIF, in acest gen de transport sunt aplicabile Regulile uniforme
privind contractul de transport feroviar internatational de calatori si bagaje (CIV), precum
si Prescriptii comune de executare pentru transportul calatorilor si bagajelor (PIV).
Regulile comune privind contractul de transport
Dupa prevederile CIV si TCV (Tariful comun international pentru calatori si
bagaje), tarifele internationale se aplica uniform pentru toti calatorii.
59

Tariful de transport este in moneda nationala sau in ECU. Biletele de calatorie pot
fi emise in avans cu 2 pana la 6 luni si au o valabilitate de 2 luni, pentru orice tara din
Europa, si 6 luni, in afara Europei. Copii pana la 4 ani pot calatori fara bilet, daca nu se
solicita loc separat, iar cei peste 4 ani pana la 12 ani beneficiaza de o reducere de 50%.
Calatoriile in grup beneficiaza de reduceri de tarif in functie de numarul si felul
membrilor grupului.
Pentru trenuri special comandate se va percepe o taxa care consta in
contravaloarea a 300 de bilete cl. a II-a, si un tarif suplimentar daca se solicita vagoane de
mare confort.
Se pot lua gratuit la transport bagaje pana la 35 kg pentru un adult si 15 kg pentru
un copil pana la 10 ani.
Bagajele cu greutate mai mare se transporta ca bagaje inregistrate.
Conventiile SMPS si EMPT contin reglementari referitoare la tarifele de transport
care au la baza urmatoarele principii:
a. tariful trebuie sa fie calculat corect;
b. tariful platit sa fie cel in vigoare;
c.

restituirea tarifelor achitate se face pe baza de reclamatie scrisa;

d. restituirea partiala a tarifului se face in situatia in care legitimatia nu a fost

folosita in totalitate, daca s-a calatorit la o clasa inferioara din vina caii ferate,
cand unii membri ai grupului nu au efectuat calatoria;
e. taxele de rezervare si comisionul nu se restituie;
f.

nu se fac restituiri pentru legitimatiile pierdute.

60

CAPITOLUL IX
TRANSPORTURILE AERIENE INTERNATIONALE DE
CALATORI SI BAGAJE
Transporturile aeriene de calatori si bagaje sunt reglementate prin Conventia de la
Varsovia din 1929, modificata prin Protocolul de la Haga din 1955.
Conform Conventiei de la Varsovia, transportatorul are obligatia de a emite
documentul de transport, constatator al contractului de transport.
Documentul calatoriei este biletul de calatorie si buletinul de bagaje, iar
continutul este in limba tarii unde a fost emis si in limba engleza.
Eliberarea biletului de transport se face pe baza prezentarii pasaportului,
certificatului de sanatate, viza etc. si cu plata tarifului de transport.

61

De unele reduceri privind costul biletului de transport beneficiaza femeile peste

50 ani si barbatii peste 60 ani, precum si copii pana la 12 beneficiaza de tarife speciale in
functie de varsta si de modul cum calatoresc, singuri sau insotiti.
Calatorul are drept la un bagaj de mana pana la 10 kg. Greutatea maxima admisa
pentru fiecare bagaj nu trebuie sa depaseasca 32 kg.
Pentru calatorii spre/dinspre celelalte puncte decat SUA sau Canada, la clasa I-a
se admit bagaje pana la 30 kg, iar la clasa turistica, 20 kg, inclusiv bagajul de mana.
Nu sunt admise la transport de bagaje marfuri cum ar fi: explozive, munitie, gaze
comprimate, lichide si solide inflamabile, materiale magnetice, otravuri etc.
Bagajul transportat in cala avionului trebuie sa fie din material rezistent, prevazut
cu incuietori si etichete cu numele si adresa calatorului, atat in exterior, cat si in interior.
In cabina de pasageri este interzis a se transporta arme de foc, cutite.
Raspunderea carausului pentru moartea sau leziunea corporala suferita de pasager
va putea fi antrenata numai daca accidentul s-a produs la bordul navei sau in cursul
imbarcarii sau debarcarii.
Transportatorul raspunde de dauna cauzata prin pierderea sau avarierea bagajelor,
atunci cand paguba a fost provocata de un eveniment produs in timpul cat bagajele se
aflau pe aeroport, in magazie sau la bordul navei.
Exonerarea de raspundere va avea loc daca se face dovada ca dauna provine din
culpa proprietarului bagajelor. In caz de avariere a bagajelor, destinatarul trebuie sa
adreseze transportatorului un protest, in termen de 7 zile de la primirea lor; in cazul
intarzierii la transport, protestul trebiue introdus din ziua in care bagajul a fost pus la
dispozitia proprietarului, dar nu mai mult de 21 de zile.

62

CAPITOLUL X
EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO
Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza
cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, marfurilor sau bunurilor, iar
operatiunile si serviciile adiacente sau conexe transporturilor rutiere sunt considerate
operatiuni de transport rutier.
In vederea executarii in bune conditii a transportului, carausul are obligatia de a
pune la dispozitie mijlocul de transport in stare corespunzatoare, la data si ora fixata.
Expeditorul si destinatarul sunt obligati sa incarce/descarce ziua si noaptea, in
zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale sau religioase, fiind raspunzatoare partea in
culpa pentru depasirea termenului liber de incarcare-descarcare, stabilit, prin ultimul tarif,
63

de 80 de minute pentru autovehicule cu o capacitate pana la 5t si, proportional, pana la

240 minute, cand aceasta capacitate este mai mare de 20t.
Pentru depasirea termenului liber, se percepe de la partea in culpa taxa de
stationare care este o taxa suplimentara si nu o penalitate.
Reglementarile in vigoare fac referiri privitoare la termenul de executare a
contractului de transport numai pentru vietati si marfuri perisabile, in cazul celorlalte
marfuri putandu-se stabili un anumit termen pe cale conventionala de catre parti, iar in
caz de litigiu intre parti, prin expertiza tehnica.
Expeditorul are obligatia sa execute incarcarea in mod corespunzator, sa
repartizeze marfurile pe intreaga suprafata, sa respecte gabaritul, sa fixeze incarcatura si
sa respecte dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice.
Carausul elibereaza conducatorului auto o foaie de parcurs, care cuprinde
mentiunile:
-

societatea comerciala de transport auto;

felul, capacitatea, marca si numarul de circulatie al autovehiculului;

numele si prenumele soferului si al insotitorului;

destinatia, ruta si destinatia;

km parcursi (la plecare si sosire);

viza si observatiile revizorului tehnic;

seria si numarul carnetului foii de parcurs si a scrisorii de transport;

observatiile organelor de control, consumul de carburanti si lubrifianti;

raportul soferului referitor la timpul, parcursul in km, t/km;

confirmarea beneficiarului si viza autogarilor.

Expeditorul pastreaza dreptul de dispozitie asupra marfii, care se mentine pana in

momentul predarii ei catre destinatar.
Transportatorul are un drept de retentie asupra marfii transportate pana la plata
taxelor care greveaza transportul.
In cazul in care se constata urme de violare, pierderi, avarieri, scurgeri etc., se va
incheia un proces-verbal constatator.
In ceea ce priveste transportul auto de calatori, transportatorul are obligatia sa
asigure conditiile de confort si seviciile necesare unei calatorii normale.

64

De asemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de

siguranta necesare pentru ca, in timpul calatoriei, pana la ajungerea la destinatie,
calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a
calatorului.
Exonerarea de raspundere poate sa fie posibila doar daca transportatorul va putea
dovedi culpa exclusiva a calatorului sau a unor imprejurari care nu-i sunt imputabile.
Calatorii au obligatia sa respecte regulile de calatorie stabilite pentru transportul
auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa achite taxa de
transport .

CAPITOLUL XI
CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Transporturile navale se clasifica in:
a.

transporturi publice de calatori si marfuri pe apa;

b.

transporturi pe apa in interes propriu;

c. activitati de incarcare-descarcare, reparatii, agenturare, aprovizionare,

asigurarea cu echipaje si nefolosirea navelor.
In raport de itinerariul parcurs, transporturile navale se mai clasifica in:

65

a. transporturi maritime (pe mari si oceane);

b. transporturi transport interioare (pe rauri, fluvii si canale navigabile).
In functie de natura marfii transportate, navele se impart in:
-

nave pentru transport marfurilor uscate;

nave pentru transport marfurilor lichide.

Din grupa navelor pentru transport marfurilor uscate fac parte:

- mineraliere (pentru transport mineralelor);
- cargouri (pentru transport marfurilor generale);
- pescadoare (traulere);
-nave RO-RO (pentru transport de masini si tractoare);
-nave refrigerente;
- nave port conteiner;
- nave port barje;
- nave mixte (O.B.O.), pot transporta simultan mai multe categorii de marfuri.
Capacitatea navei de a transporta in conditii optime de navigabilitate o anumita
cantitate de marfuri, masurata in unitati de greutate (tone lungi sau metrice), poarta
denumirea de deadweight (t.d.w.). In tonajul deadweight se include greutatea marfurilor
supuse transportului, a combustibilului, a rezervelor de apa, a alimentelor si pieselor de
schimb.
2. CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI este acel
contract prin care una din parti o companie de transport naval (navlosantul)- se obliga
sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare, iar cealalta parte navlositorul
(expeditorul)- sa plateasca pretul stabilit, denumit navlu.
In ceea ce priveste natura juridica a acestui contract, unii autori sustin ca ar fi un
contract de locatiune a unui bun, sau ca ar fi un contract de navlosire atunci cand se
inchiriaza nava si armamentul, iar alti autori sustin ca ar fi un contract de transport

66

deoarece are acelasi continut economic ca si celelalte contracte incheiate in toate

categoriile de transporturi.
Contractul de transport maritim de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:
1. Contract de transport naval propriu-zis, pentru transporturile executate cu
navele de linie.
Contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru
transportul de colete, in conteinere si palete.
Navele de linie fac curse regulate intre diferite porturi, dupa un anumit itinerar si
orar, cunoscut si afisat in port.
2. Contract de navlosire, care se incheie in cazul navigatiei tramp (vagaboanda),
cand navele nu au un orar si un itinerar fix.
Navele circula in cautare de marfa si se opresc in acele porturi unde gasesc
incarcaturi.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea
la dispozitie a unei nave in acest scop, contract de navlosire este incorporat intr-un
document numit Charter Party (Ch/P). La transportul de marfuri cu navele tramp, Ch/P
este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este
obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, Ch/P nefiind obligatoriu.
Contract de navlosire (Ch/P) se incheie in mai multe forme, cele mai importante
fiind: a) Time charter (pe timp determinat)
Navlositorul primeste de la navlosant nava cu echipaj cu tot, pentru a transporta
marfuri, calatori, pe o perioada determinata si achita navlul in avans.
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului, iar cea pentru
exploatarea comerciala, navlositorului.
b)Voyage charter (pe durata uneia sau a mai multor calatorii)
Navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit iar navlosantul suporta toate
cheltuielile de intretinere a navei si a echipajului.

67

Charter by demise este forma folosita in cazul tancurilor petroliere, navlositorul

devine armator-chirias, avand pe perioada de valabilitate a contractului posesia si
controlul deplin al navei.
Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportand cheltuielile cu
echipajul si combustibilul, precum si taxele cuvenite.
In contractul de transport cu navele de linie, nu se pune la dispozitia expeditor
nava, ca in contractul de navlosire, ci se efectueaza numai transportul lotului de marfa
contractat. In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport
naval un document de transport numit conosament sau polita de incarcare, ce constituie
un titlu reprezentativ al marfii.
3. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM
Conform art. 557 din Codul Comercial, contractul de transport naval (de navlosire
si cu navele de linie) se incheie in forma scrisa, pe formulare tipizate.
Contractele tip folosite de companiile romanesti se numesc Gencon si sunt
imprimate in limba engleza.
Contractul de transport maritim, avand un caracter consensual, momentul
incheierii sale valabile este acela al realizarii acordului de vointa intre parti.
Pe baza tranzactiilor care se incheie intre armatori si expeditor de marfuri sau
intre reprezentantii acestora, se incheie contractul de transport si se negociaza navlul.
Contractul si conosamentul fac dovada incheierii contractului de transport si a
conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc
legal de proba.
Contractul de navlosire, precum si contractul de transport cu navele de linie
trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
a) nationalitatea, capacitatea, tonajul, viteza, felul propulsiei, locul unde se afla in
momentul incheierii contractului si data la care este gata de incarcare;
b) numele si prenumele, adresa partilor contractante;
c) numele si adresa destinatarului marfurilor;
d) locul si timpul stabilit pentru incarcarea si descarcarea marfurilor;

68

e) navlul si alte sume datorate de catre navlositor ca urmare a executarii

transportului si a altor operatiuni;
f) denumirea marfurilor si determinarea lor cantitativa prin mentionarea tonajului
navlosit sau a metrilor cubi. Se considera ca facand parte din contracte urmatoarele
clauze:

compania de transport garanteaza buna stare de navigabilitate a navei;

garanteaza ca marfurile ajung la destinatie in cantitatea si calitatea in care le-a primit; - sa

respecte itinerariul stabilit; partile trebuie sa contribuie cu buna credinta la realizarea
scopului pentru care au incheiat contractul.
4.

CONOSAMENTUL (BILL OF LADING)

Potrivit art.1 din Conventia Natiunilor Unite privind transportul pe mare din 1978,
Conosament inseamna un document care face dovada unui contract de transport pe
mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre un caraus,
precum si obligatia acestuia de a livra marfa transportata contra prezentarii
documentului.
Prevederile Conventiei din 1978 se aplica contractului de navlosire (Charter
Party), numai daca se intocmeste un conosament, prin care se reglementeaza relatiile
dintre caraus si detinatorul conosamentului, daca acesta din urma este navlositor.
Conosamentul poate avea urmatoarele forme:
1.Din punctul de vedere al persoanei indreptatite sa ridice marfa in portul de
destinatie, avem:
a) conosamentul nominativ, se practica mai rar, armatorul fiind obligat sa eliberze
marfa, in portul de destinatie, persoanei inscrise in conosament, dupa ce aceasta a achitat
navlul, parte din el si cheltuielie accesorii ce ii apartin.
b) conosament la ordin, forma cea mai raspandita, armatorul elibereaza marfa
dest. numit, sau la ordinul acestuia.
c) conosament la purtator, nu sunt inscrise nici un fel de date cu privire la
persoana, ci prezentarea acestuia ca atare, da detinatorului dreptul de a intra in posesia
directa a marfurilor pe care le prevede.

69

2.Din punctul de vedere al expedierii marfii, avem:

a) conosament incarcat la bord- aceasta forma se foloseste cand denumirea
navei, care transporta marfa, este cunoscuta, fie prin precizarea ei in contract, fie prin
prezentarea marfii in timpul cat nava se afla ancorata in dana de incarcare.
b) conosament primit spre incarcare- aceasta forma se practica in
transporturile cu nave de linie, iar mentiunile facute de conosament, urmate de semnatura
si stampila armatorului, evita la destinatie implicatii de natura juridica.
3.Din punctul de vedere al starii marfii sau al ambalajului specificate in
conosament, avem:
a) conosament curat presupune inexistenta vreunei nereguli cu privire la marfa
sau ambalajul acesteia;
b) conosament patat sau murdar - contine mentiuni categorice cu privire la starea
necorespunzatoare a marfurilor sau ambalajului;
4.Dupa modul de intocmire a conosamentului, avem:
a) conosament direct (through bill of lading) care se foloseste in cazul
transporturilor succesive cu mai multe nave apartinand unor navlosanti diferiti;
b) conosamentul fractionat - este utilizat ori de cate ori primitorul marfii doreste
sa-si revanda marfa inscrisa in conosament, in partizi mai mici, mai multor cumparatori;
c) conosamentul semnat sub protest (bill signed under protest)
Comandantul, ori de cate ori constata la incarcare nereguli in legatura cu marfa
sau cu ambalajul acesteia, iar expeditorul refuza sa preia un conosament murdar sau
patat, iar marfa nu se descarca pentru acest motiv, are posibilitatea sa elibereze un
conosament curat, semnat sub protest.
Comandantul va fi obligat, pentru a inlatura raspunderea sa, ca, odata semnat
conosamentul sub protest, sa redacteze un protest cu privire la starea marfurilor sau
ambalajelor, pe care sa-l depuna notarului local, caz in care raspunderea va apartine
expeditor.
Ca orice titlu de credit, conosamentul poate circula liber de la un posesor la altul,
ultimul posesor care se prezinta cu conosamentul putand fi considerat titularul unui drept

70

autonom, fata de care nu se pot opune exceptiile ce ar putea fi invocate impotriva

posesorilor precedenti.
De regula, in conosament sunt prevazute drept si obligatiile nascute din raportul
juridic existent intre compania de transport naval si destinatarul prevazut in contract si
conosament.
Conosamentul face dovada primirii si incarcarii marfurilor pentru transport, dar
va putea face si dovada incheierii contractului de navlosire sau transport, nunai daca in
cuprinsul sau se face referire la contract sau se face trimitere la clauzele contractuale.
Orice conosamentul reprezinta un titlu constitutiv in ceea ce priveste dreptul
incorporat in el, si, in acelasi timp, un titlu probatoriu referitor la contractul de navlosire
(transport).
Conosamentul are si functia de titlu reprezentativ al marfurilor incarcate, functie
care ii asigura independenta fata de contractul de navlosire avand originea in actul
incredintarii marfii companiei de transport si intr-o anumita nava, comandantului acesteia
revenindu-i obligatia de a o elibera posesorului legitim al titlului, in portul stabilit. Ca
titlu de circulatie, conosamentul este un titlu autonom si literal numai in raport cu
obligatia de eliberare a marfii si de disponibilitate asupra ei.
Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le contina un conosament sunt:
- natura generala a marfurilor, marcajele principale necesare pentru identificarea
marfii,
- o declaratie expresa, daca este cazul, privind caracterul periculos al marfurilor,
- nr. de colete sau de bucati, precum si greutatea marfurilor sau cantit. exprimata
in alt mod;
- starea aparenta a marfurilor;
- denumirea si sediul principal al carausului;
- denumirea si sediul incarcatorului;
- denumirea si sediul dest. daca este nominativ, sau mentiunea ca a fost emis la
ordinul sau, sau mentiunea ca a fost emis la purtator;
- portul de incarcare; portul de descarcare;
- denumirea, pavilionul si capacitatea navei;
- navlul si mentiuni privitoare la plata;

71

- mentiunea ca transportul este supus prevederilor Conventiei din 1978;

- termenul de livrare a marfurilor in portul de descarcare;
- limita sau limitele majore ale raspunderii partilor;
- numarul de exemplare originale ale conosamentului;
- locul emiterii conosamentului;
- semnatura carausului sau a unui reprezentant.
Mentiunile facultative se pot referi la: itinerariul navei; escalele si porturile in
care se vor face; plata navlului si a altor cheltuieli datorate etc.
Lipsa uneia sau a mai multor mentiuni nu afecteaza valabilitatea juridica a
conosamentului.
Conform art. 566 Codul Comercial, orice conosament se intocmeste in 4
exemplare: un exemplar pentru comandantul navei; unul pentru compania de transport
naval; unul pentru incarcator (navlositor sau expeditor); un exemplar pentru destinatar
5. NAVLUL
Navlul reprezinta suma de bani la care are drept compania de navigatie, pentru
prestarea transportului unei anumite cantitati de marfa.
Stabilirea navlurilor se face in functie de mai multe criterii, in practica
obisnuindu-se sa se prevada cine suporta cheltuielile de incarcare-descarcare, prin
precizarea uneia din urmatoarele clauze:
a. clauza free in and out (f.i.o), cand navlositorul suporta cheltuielile pentru
efectuarea operatiunilor de incarcare si de descarcare;
b. clauza free in and out stowed (f.i.o.s), cand navlositorul suporta atat cheltuielile
de incarcare-descarcare, cat si cele ocazionate de stivuirea marfurilor;
c. clauza free in (f.i), cand navlositorul suporta cheltuielile de incarcare a
marfurilor, iar armatorul pe cele de descarcare;
d. clauza gross terms (g.t), presupune asumarea obligatiei de catre armator de a
suporta cheltuielile de incarcare-descarcare.

72

Determinarea cuantumului navlului se face in functie de timpul cat nava sta la

dispozitia navlositorului, dupa numarul de calatorii efectuate, dupa felul si greutatea
marfurilor.
Neincarcarea navei cu intreaga cantitate de marfuri prevazute, nu duce la
diminuarea navlului prevazut, navlositorul fiind obligat si la plata navlului mort, iar
incarcarea unei cantitati de marfa mai mari de cat cea prevazuta, atrage obligatia
navlositorului de plati navlul si pentru surplusul de marfa incarcat.
Renuntarea la calatorie si la incarcare, facuta prin declaratie de catre navlositor,
face ca obligatia de plata a navlului sa se reduca cu 50%.
Daca navlositorul nu declara in termenul prevazut renuntarea la calatorie, va plati
navlul intreg, chiar si in cazul in care nu a incarcat marfa pe nava.
In cazul contractului de navlosire incheiat pentru o calatorie dus-intors, navlul se
plateste in intregime, chiar daca la intoarcere nava nu a fost incarcata.
Daca la intoarcerea navei se incarca marfa de la alti incarcatori, navlul
corespunzator se va scadea din navlul ce trebuia sa-l plateasca navlositorul.
Tarifele se stabilesc pentru fiecare marfa in parte sau pentru fiecare categorie de
marfuri, in raport de valoarea marfii, avandu-se in vedere diferenta dintre pretul marfii in
portul de incarcare si cel de destinatie.
Daca marfurile pier, din cauza unor vicii proprii, in timpul transportului,
incarcatorul este tinut la plata navlului in intregime.
Pieirea sau avarierea totala a marfurilor cauzate de nava inapta, duce la pierderea
drept la navlu, navlositorul poate cere, potivit art. 1020 Codul Civil rezilierea contractului
si despagubiri.
In transporturile maritime pot interveni urmatoarele cazuri care influenteaza plata
navlului:
a) In cazul intreruperii fortate a calatoriei, navlositorul poate sa aleaga fie
asteptarea continuarii calatoriei, fie sa achite navlul intreg si sa continuie calatoria cu alt
navlosant;
b) Potrivit art. 578 din Codul comercial, sosirea cu intarziere a navei la destinatie
din cauze de forta majora, nu da drept la despagubiri nici companiei de navigatie nici
incarcatorului la reducerea navlului;

73

c) Sosirea la destinatie a marfurilor cu o alta nava, care le-a preluat pe parcurs,

daca se prevede un asemenea caz in contract, incarcatorul va plati atat navlul cuvenit
navlosantului initial, cat si cel ce revine pentru nava care a continuat transportul;
Navlosantul trebuie sa plateasca navlul si atunci cand marfurile au ajuns la
destinatie avariate prin viciul lor;
d) Cand pierderea totala sau partiala este rezultatul unei cauze de forta majora
(naufragiu, piraterie etc.), nu se datoreaza navlu.
Obligatiile partilor rezultate din contract de navlosire
Contractul de transport prevede pentru navlosant obligatia de a pune la dispozitia
navlositorului nava stabilita si in stare buna de navigabilitate, adica sa reziste la navigatie
si la riscurile pe care le presupune ruta stabilita, dintre portul de incarcare si cel de
descarcare.
Nava este considerata gata de incarcare, atunci cand sunt indeplinite conditiile
urmatoare:
a) nava sa fie ancorata in locul stabilit de contractul de navlosire (Ch/P);
b) nava sa indeplineasca toate conditiile fizice si tehnice pentru incarcare;
c) comandantul sa depuna notice-ul in cadrul orelor oficiale, iar navlositorul sa
accepte notice-ul fara rezerve (incepe sa curga T de incarcare-descarcare). O alta
obligatie este aceea de a incarca un caric plin si complet, fara a depasi capacitatea de
incarcare a navei.
Daca se incarca o cantitate mai mica de marfa, sau a altei marfi decat cea stipulata
in contractul de navlosire, navlosantul are drept la despagubiri.
Daca navlositorul nu se prezinta cu marfurile la incarcare, navlosantul poate sa
adopte urmatoarele solutii: sa ceara rezilierea contractului; sa ceara despagubiri pentru
durata stationarii sau sa incheie un alt contract cu navlositorul.
Raspunderea pentru stivuirea corespunzatoare a marfii, in vederea asigurarii
integritatii navei, revine comandantului. Dupa incarcarea navei se intocmesc urmatoarele
documente:

74

Istoricul de incarcare, care contine fapte care intereseaza nava si marfa, de la

sosirea in rada portului, in timpul incarcarii si pana la parasirea portului. Acesta este
avizat de comandantul navei si este consemnat in jurnalul de bord.
Decontul de timp - prevederile lui constituie baza stabilirii staliilor si
contrastaliilor;
Manifestul marfurilor este documentul in care sunt consemnate, in ordinea
eliberarii, conosamentele marfurilor incarcate pe nava.
6. STALII, CONTRASTALII, SUPERCONTRASTALII SI DESPATCH
MONEY
Staliile reprezinta timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, pentru
incarcarea marfurilor, respectiv pentru descarcarea acestora.
Staliile se folosesc numai in cazul contractului de navlosire, nu si in cazul celor de
linie.
In practica transportului tramp se folosesc doua feluri de stalii: stalii fixe, care
reprezinta zilele acordate prin contractul de navlosire pentru incarcarea-descarcarea
marfurilor; stalii determinate, care sunt socotite potrivit prevederilor contractuale si
uzantelor locale, tinand cont de conditiile in care se efectueaza incarcarea-descarcarea.
Timpul de stalii incepe sa curga dupa sosirea navei in portul de incarcaredescarcare, gata de incepere a operatiunii si, dupa expirarea perioadei de ragaz, ce
urmeaza notice-ului comandantului, adresat incarcatorului (destinatarului).
Dupa expirarea perioadei de stalii, timpul necesar in plus pentru incheierea
operatiunilor de incarcare-descarcare, precum si sumele ce se platesc navlosantului de
catre incarcator sau destinatar se numesc contrastalii.
Contrastaliile
Contrastaliile reprezinta despagubirea pe care navlositorul trebuie sa o plateasca
navlosantului, pentru retinerea navei peste timpul de stalii stabilit, iar pe de alta parte,
contrastaliile reprezinta perioada de imobilizare a navei de catre navlositor,
pentruterminarea operatiunilor de incarcare, dincolo de timpul de stalii.

75

Contrastaliile se stabilesc printr-o suma forfetara, pentru fiecare zi de intarziere a

navei.
Durata maxima a contrastaliilor este prevazuta in contract de navlosire, de
exemplu, 5 zile pentru incarcare la suma de 2000$, pentru fiecare 24h de intarziere.
Daca in calculul staliilor nu se includ duminicile si sarbatorile legale, in schimb
contrastaliile le includ, calculandu-se in zile consecutive de 24h, potrivit principiului
odata intrata in contrastalii, nava este mereu in contrastali.
Daca, dupa expirarea timpului de contrastalii, operatiunile de incarcare-descarcare
nu s-au incheiat, navlosantul va putea: sa dispuna ramanerea navei in continuare la
incarcare-descarcare, adica sa ramana in supercontrastalii; sa dispuna plecarea navei in
cursa, primind navlul in intregime si despagubiri.
Supercontrastaliile
Reprezinta acoperirea cheltuielilor ocazionate de imobilizarea navei, a sumelor
pe care le-ar fi obtinut daca ar fi plecat in cursa, a pagubelor pe care le-a suferit prin
despagubirile platite altor clienti prin intarziere etc.
Ele sunt cu 50% mai mari decat contrastaliile.
Despatch money reprezinta suma de bani pe care navlosantul o plateste
navlositorului, pentru timpul de stalii economisit si numai in masura in care exista o
asemenea clauza in contractul Charter Party.
In tara noastra, potrivit art. 7 din D. 309/1978, acordarea primei (despatch
money), platita de armatorii straini, se cuvine unitatii prestatoare de servicii portuare
(care a efectuat efectiv operatiunile de incarcare-descarcare) si nu agentului economic ce
are

calitatea

de

navlositor

(expeditor)

in

contractul

de

transport.

Dupa incheierea operatiunilor de incarcare a marfii la bord, armatorul procedeaza

la pregatirea navei in vederea plecarii in cursa, care consta in: verificarea si punerea in
stare de functionare perfecta a aparaturii de navigatie, a masinilor si a instalatilor de
propulsie, a instalatiilor de punte;
asigurarea instalatiilor;

inchiderea si etansarea hambarelor, fixarea si

pregatirea echipajului, verificarea efectivului, a actelor de

navigatie ale acestuia, a certificatelor de vaccinare etc.

76

Momentul inceperii calatoriei este acela al depasirii limitelor portului de

incarcare, iar momentul terminarii caltoriei este acela al sosirii navei in portul de
destinatie.
Daca in timpul voiajului nava se defecteaza, comandantului navei ii revine
obligatia de a lua toate masurile de conservare a marfurilor, pana la repararea navei si
reluarea calatoriei.
In cazul in care repararea navei presupune o perioada mai lunga de timp,
armatorul are obligatia de a procura o alta nava, de a asigura transbordarea marfurilor si
de a suporta toate cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni.
Navlosantul mai are obligatia de a asigura buna stare de navigabilitate pe intreaga
durata a calatoriei, raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniul
navigatiei, administratiei pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea
marfurilor.
O alta obligatie este aceea de a executa transportul pe calea cea mai directa,
abaterea de la traseu neputandu-se face fara o autorizare prealabila din partea
navlositorului, cu exceptia cazului in care exista un pericol pentru nava, incarcatura sau
echipaj.
Sosirea navei in portul de destinatie este anuntata din timp prin agentul naval, care
agentureaza nava, sau de catre comandantul navei prin radiograma.
Comandantul navei trebuie sa avizeze destinatarul si sa anunte autoritatile
portuare (capitanie, vama, graniceri si organe sanitare), pentru obtinerea permisului de
acostare.
Dupa terminarea formalitatilor de acostare, comandantul trebuie sa inmaneze
agentului notice-ul, din acest moment incepand sa curga timpul de stalii acordat pentru
efectuarea descarcarii marfiurilor.
Si la descarcarea marfurilor se redacteaza aceleasi documente ca la incarcare: fisa
de pontaj, istoricul de descarcare si raportul de descarcare.
In portul de destinatie, comandantul are obligatie de a pregati nava pentru
descarcare si eliberarea marfurilor posesorilor conosamentelor sau destinatarilor
prevazuti in contract.

77

Destinatarii au obligatia de a asigura descarcarea fluenta a marfurilor, in cazul

neindeplinirii corespunzatoare a acestei obligatii, navlosantul poate proceda la executarea
lucrarilor pe riscul si cheltuiala destinatarului, iar daca a suferit un prejudiciu, poate
pretinde despagubiri pentru intarziere.
In situatia in care eliberarea marfurilor se face conform prevederilor contractuale,
prin cantarire, masurare, compania de navigatie raspunde de avariile suferite de marfuri
dupa descarcarea lor, dar mai inainte de efectuarea operatiunilor de cantarire sau
masurare, din acest moment riscul asupra marfurilor trecand la destinatar.
Cheltuielile ocazionate de descarcarea marfurilor revin armatorului sau
destinatarului, in functie de conditiile de descarcare prevazute in contract.
Locul de descarcare este dana prevazuta in contract, iar daca nu este o astfel de
prevede, beneficiarii marfurilor, impreuna cu organele portuare vor alege dana cea mai
convenabila sau pe cea libera.
Schimbarea danei se face cu acordul comandantului navei si in schimbul platii
chelt. de acostare. Pe baza rapoartelor zilnice de descarcare, comandantul navei sau
agentul acestuia intocmeste cargo-raportul, in care va mentiona denumirea navei,
sortimentele de marfuri descarcate, cantitatea, eventualele lipsuri cantitative sau
calitative.
Daca se constata lipsuri la marfurile primite, dest. va intocmi un protest, pe care il
va inmana comandantului sau armatorului.
Protestul, cargo-raportul si procesul-verbal constatator al lipsurilor constituie
probe cu care se vor dovedi in instanta pretentiile la despagubiri impotriva armatorului.
7. CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE
Prin avarie se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le suporta
in cursul voiajului pe mare incarcatura sau nava, cauzate de evenimente, accidente sau
fapte neobisnuite, proprii riscului acestui fel de transport.
Cauza pagubei exceptionale consta intr-o imprejurare neobisnuita, care nu putea fi
prevazuta sau preintampinata de prepusii armatorului. In conformitate cu dispozitiile
Codului comercial, avariile sunt de doua feluri:

78

a.

comune sau generale (reglementeaza diverse cazuri de avarii

comune, cum ar fi: esuarea voluntara a navei, fortarea masinilor
etc.), presupun ca partile interesate contribuie la acoperirea
cheltuielilor;

b.

particulare sau simple presupun ca pierderea sau cheltuiala

necesara sa fie suportata de partea care a suferit-oIn domeniul
avariilor comune sunt aplicabile prevederile Conventiei
Natiunilor

Unite,

Regulile

York-Anvers din 1950, precum si legislatiile nationale.

Prin avarie comuna se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare
si rationale, facute in cursul calatoriei in legatura cu incarcatura sau cu nava,
determinate de evenimente exceptionale (neobisnuite), proprii navigatiei maritime,
pentru a salva de la un pericol comun nava, incarcatura si navlul, si la a caror acoperire
contribuie toti cei interesati in expeditia maritima.
Pentru a fi in prezenta unei avarii comune, trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
a) sa existe un pericol grav, actual sau iminent. care ameninta nava sau
incarcatura;
b) sacrificiul trebuie facut pentru a preintampina o paguba mai mare;
c) pericolul care ameninta nava si incarcatura trebuie sa fie determinat de
imprejurari exceptionale;
d) intre actul deliberat de avarie si pagubele sau cheltuielile extraordinare
(sacrificiul) facute sa existe o legatura cauzala directa.
Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca,
si dupa o anumita procedura.
Impartirea proportionala a avariilor comune, intre partile care au beneficiat de
sacrificiul facut (proprietarul navei cu nava si navlul si proprietarul marfurilor cu
valoarea acestora), poarta denumirea de contributie.

79

In vederea determinarii despagubirilor ce se cuvin se procedeaza la formarea a

doua mase: masa activa si masa pasiva.
Masa activa cuprinde daunele suferite de nava sau de incarcatura.
Pentru daunele suferite de nava, navlosantul poate sa pretinda sumele necesare
pentru repararea si punerea ei in stare de navigabilitate, iar pentru pagubele suferite de
incarcatura,

acestea

se

refera

la

pierderea

sau

deteriorarea ei si cheltuielile ocazionate de lichidarea avariilor.

Daunele pretinse de proprietarul marfurilor se determina dupa pretul existent pe
piata in ziua sosirii navei in portul de destinatie sau a poprtului de refugiu.
Masa pasiva cuprinde bunurile carora le-a profitat sacrificiul comun, si anume
nava, incarcatura si navlul care vor suporta, in comun, contributia stabilita, pentru fiecare
in parte, in vederea lichidarii masei active.
Conform art. 659 Cod comercial, nava si navlul contribuie cu jumatate din
valoarea lor.
In cazul masei pasive se are in vedere valoarea pe care o are nava in portul de
destinatie sau de refugiu, sau pretul la care ar putea sa fie vanduta.
Conform art. 667 din Cod comercial. incarcatura salvata contribuie cu valoarea pe
care o are in portul de destinatie.
Atat nava , cat si incarcatura, daca au suferit o avarie particulara, din valoarea lor
se vor scadea avariile particulare, daca s-au produs ulterior avariilor comune.
Odata ce s-au format cele doua mase, se procedeaza la stabilirea contributiei
proportionale a masei pasive, pentru acoperirea masei active.
In 24 de ore de la sosirea navei in port, comandantul navei are obligatia de a
sesiza instanta judecatoreasca competenta, pentru a numi lichidatori-dispasori.
Daca nava romaneasca acosteaza intr-un port strain, se va sesiza consulatul
roman, iar daca una din parti este o persoana juridica straina, se va sesiza instanta locala.
Prin intermediul agentului, comandantul navei depune la capitania portului
protestul de mare.
Capitania portului il verifica si, numai daca partile nu cad de acord cu lichidarea
avariei comune pe cale amiabila, il va inainta instantei competente.

80

Instanta sesizata numeste experti-lichidatori, care intocmesc regulamentul avariei

comune si-l supun omologarii instantei.
In ceea ce priveste creanta navlosantului, rezultata dintr-o avarie comuna, aceasta
este garantata cu privilegiul pe care-l are asupra marfurilor transportate, iar creanta
proprietarului marfurilor este garantata cu privilegiul asupra navei.
8.

REGLEMENTAREA

RASPUNDERII

PRIN

CONVENTIA

NATIUNILOR UNITE PRIVIND TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978

Prin aceasta convenie se reglementeaza raspunderea carausului si limitele
raspunderii sale: raspunderea incarcatorului; caile de de valorificare a pretentiilor in caz
de pierdere, avarie sau intarziere; prescrierea drept la actiune si competenta solutionarii
litigiilor.
Carausul este raspunzator de prejudiciile rezultate din pierderea sau avariile
produse marfurilor, precum si pentru intarzierea in livrarea marfurilor.
Se considera intarziere in livrare atunci cand marfurile nu au fost eliberate la
destinatie in termenul stipulat de parti sau, in lipsa unui asemenea acord, intr-un termen
ce poate fi pretins in mod rezonabil unui caraus.
Marfurile pot fi considerate pierdute daca nu au fost livrate in termen de 60 de
zile de la expirarea termenului.
Carausul va raspunde de pierderile sau avariile provocate marfurilor in caz de
incendiu sau pentru intarziere daca reclamantul va dovedi ca este rezultatul greselii sau
neglijentei carausului sau prepusilor sai.
In cazul transportului de animale vii, carausul nu este raspunzator de pagubele sau
intarzierile rezultate din transportul maritim, insa daca reclamantul face dovada ca
pierderea, paguba sau intarzierea se datoreaza carausului sau prepusilor, acestia sunt
raspunzatori.
Carausul nu este raspunzator, cu exceptia cazurilor de avarie comuna, cand
pierderea, avaria sau intarzierea au aparut ca urmare a masurilor luate pentru salvarea
vietii unor oameni sau pentru salvarea bunurilor pe mare.

81

Raspunderea carausului rezultata din pierderea sau avarierea marfurilor, este

limitata la 885 de unitati de cont .
Potrivit Conventiei, carausul si incarcatorul pot fixa, de comun acord, limite de
raspundere superioara celor de mai sus.
Cazurile de exonerare si limitele raspunderii prevazute in Conventie se aplica, in
orice actiune, impotriva carausului, in legatura cu pierderea sau avarierea marfurilor sau
pentru intarzieri la livrare.
In cazul existentei unui caraus si a altui caraus efectiv, raspunderea lor este
comuna si solidara.
Incarcatorul nu este raspunzator de prejudiciul suferit de caraus sau de carausul
efectiv, nici de avariile suferite de nava, decat atunci cand prejudiciul sau avaria au fost
produse din vina sau neglijenta incarcatorului sau prepusilor.
Incarcatorul este raspunzator fata de caraus, pentru prejudiciul care rezulta din
incarcarea marfurilor periculoase, fara a informa pe caraus despre caracterul periculos al
marfurilor si asupra precautiunilor ce trebuie luate.
9.TERMENUL DE PRESCRIPTIE
In cazul unei actiuni in dreptul transportului pe mare, termenul de prescriptie
incepe sa curga din ziua cand carausul a predat marfurile sau o parte a acestora, sau in
cazul cand marfurile nu au fost predate, incepand din ultima zi in care marfurile trebuiau
sa fie predate.
Ziua din care incepe sa curga termenul de prescriptie nu se include in acest
termen.
De solutionarea litigiilor se ocupa tribunalul care este competent in conformitate
cu legea statului in care este situat si sub jurisdictia caruia se afla unul din locurile sau
porturile urmatoare: a) sediul principal sau domiciliul paratului; b) portul de incarcare sau
descarcare; c) locul unde s-a incheiat contractul, cu conditia ca paratul sa aiba acolo un
sediu, o agentie prin care s-a incheiat contractul; d) orice alt loc desemnat in contractul de
transport maritim.
Potrivit prevederilor Conventiei, partile pot stabili expres prin contract, ca pot
recurge la arbitraj pentru a solutiona unui litigiu.

82

Cand un contract contine o dispozitie prin care se prevede ca litigiile ce pot aparea
vor fi deferite arbitrajului si daca conosamentul emis in conformitate cu acest contract nu
specifica printro clauza expresa ca aceasta dispozitie este obligatorie pentru detinatorul
conosamentului, carausul nu poate invoca aceasta dispozitie fata de un detinator de bunacredinta al conosamentului.
Potrivit art.23 din Conventie, orice clauza dintr-un contract de transport maritim
este nula daca deroga, direct sau indirect, de la prevederile Conventiei, cu exceptia
clauzei prin care carausul isi asuma obligatii mai mari decat cele prevazute in Conventie.
10. LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE
In practica transporturilor maritime sunt aplicabile mai multe sisteme privind
limitarea raspunderii proprietarilor de nave.
1.

Sistemul abandonului navei.

Proprietarul navei, potrivit regulilor generale stabilite prin art. 998 Cod Civil este
obligat cu intregul sau patrimoniu prezent si viitor, sa acopere prejudiciul cauzat.
Sistemul abandonului navei consta in declaratia de vointa a proprietarului navei
de a desparti patrimoniul naval de patrimoniul sau general, ceea ce are ca efect
posibilitatea creditorilor gestiunii navale de a se putea indestula in creantele lor in limita
valorii navei si a navlului.
Abandonul navei este permis in cazurile privind obligatiile nascute in sarcina
proprietarului din faptele ilicite ale comandantului si echipajului naval, sau din obligatiile
izvorate din actele incheiate de comandant in timpul calatoriei, pentru necesitatile navei
si continuarea calatoriei.
Deci armatorul nu beneficiaza de limitarea raspunderii si abandonul navei nu este
admisibil atunci cand datoria pe care trebuie sa o acopere este rezultatul faptelor sau
omisiunilor personale, sau ale prepusilor sai, care nu fac parte din echipajul navei in
cauza.
2. Sistemul criteriului tarifar

83

Legislatia engleza reglementeaza un sistem care consta in limitarea datoriei la

care este obligat proprietarul navei printr-un criteriu tarifar.
Potrivit acestui sistem, in vederea acoperirii datorilor cauzate prin faptele ilicite
ale comandantului si echipajului sau prin actele incheiate de comandant in timpul
calatoriei in folosul navei, proprietarul este obligat sa plateasca creditorilor o suma fixa,
in limita a 8 lire sterline, pentru fiecare tona registru brut a navei.
In cazul in care armatorul proprietar urmeaza sa plateasca despagubiri unor
persoane carora le-au fost cauzate leziuni corporale, sau sa despagubeasca mostenitorii
celor decedati, despagubirile vor fi platite in limita unui fond constituit prin plata a 7 lire
sterline, pentru fiecare tona registru.
3. Sistemul raspunderii reale
Consta in raspunderea proprietarului armator cu nava si navlul.
4. Sistemul nord-american, prin care raspunderea se limiteaza la valoarea navei si
a navlului.
5. Prin Conventia Internationala de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a incercat
o reglementare care tine seama de toate sistemele.
Raspunderea proprietarului armator in limita sumei de 8 lire sterline, pentru
fiecare tona registru brut, are loc pentru:
a. daune provocate tertilor pe apa sau pe uscat;
b. daunele pricinuite incarcaturii primite de comandant la transport si aflata la
bord;
c. obligatiile rezultate din conosament;
d. daunele pricinuite de o culpa nautica comisa in executarea contractului de
transport;
e. obligatia de a ridica epava navei scufundate.
Proprietarul navei raspunde cu nava, navlul si accesoriile navei pentru:
- remuneratiile de asistenta si salvare;
- partea contributiva ce cade in sarcina sa in caz de avarie comuna;

84

- obligatiile rezultate din contract incheiate de comandant in afara portului de

origine al navei, pentru nevoile navei si continuarea calatoriei.
In caz de deces sau leziuni corporale, despagubirile se vor plati din fondul alcatuit
special, de 7 lire sterline/tona registru brut, despagubiri ce se vor acorda, dupa caz,
victimelor sau urmasilor acestora.
Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea raspunderii, fiind tinut sa raapunda
nelimitat pentru: - obligatile rezultate din faptele sau culpa proprie; - obligatiile rezultate
din contractele incheiate de comandantul navei; - obligatiile proprietarului, rezultate din
contractele de munca ale membrilor echipajului.
11.VANZARI MARITIME
Toate livrarile de marfuri in cadrul comertului international, care urmeaza sa fie
transport pe mare, sunt executate in temeiul unui contract de vanzare-cumparare, in care
pot fi stipulate clauze care au legatura cu contract de transport naval.
Camera de Comert International de la Paris, intrunita la Viena in mai 1953, a
intocmit unele reguli pentru vanzarile maritime, cunoscute sub denumirea de Regulile
Inconterms, care au ca scop facilitarea desfasurarii comertului international, fara a avea
caracter imperativ.
In special Regulile Inconterms reglementeaza:
- obligatia vanzatorului de livrare a marfurilor, precum si obligatia cumparatorului
de preluare si plata;
-momentul si locul suportarii cheltuielilor si a riscurilor;
-cheltuielile de ambalare;
-cheltuielile de control;
-obligatia de avizare a vanzatorului;
-obtinerea documentelor de livrare;
-asigurarea.
Cele mai folosite clauze in comertul international, reglementate de Regulile
Inconterms:
1.

Clauza ex work (franco fabrica) presupune urmatoarele obligatii:

85

Pentru vanzator:
-

obligatia de livrare a marfurilor la locul si termenul prevazut;

ambalarea corespunzatoare;

avizarea cumparatorului asupra datei cand marfa este gata de expeditie;

efectuarea cheltuielilor de control;

suportarea cheltuielilor si riscurilor marfurilor pana in momentul

predarii;
procurarea documentelor pentru import-export si tranzit, in contul si

riscul cumparatorului.
Pentru cumparator:
-

obligatia de preluare a marfurilor conform prevederilor contractuale si de

plata a pretului;

suportarea cheltuielilor si riscurilor asupra marfii din momentul predarii

lor;

plata taxelor de export; plata cheltuielilor ocazionate de nepreluarea

marfii la timp;
suportarea cheltuielilor pentru obtinerea documentelor.

Pentru a evita ivirea unor litigii, partile trebuie sa faca precizarile necesare in contractul
incheiat, cu privire la momentul cand cumparatorul trebuie sa receptioneze marfa.
2.

Clauza F.A.S. (free alongside ship - liber langa vas) presupune urmatoarele
obligatii:

Pentru vanzator:
-

obligatia de livrare a marfii conform prevederilor contractuale;

livrarea la termen si la locul de incarcare din portul de incarcare si

avizarea cumparatorului despre aceasta;

obtinerea licentelor de export in contul si pe riscul cumparatorului;

suportarea cheltuielilor si a riscului pana la depozitarea marfii de-a
lungul navei;

ambalarea ei corespunzatoare;

suportarea cheltuielilor de verificare;

86

procurarea documentelor uzitate ca dovada a livrarii;

procurarea certificatului de origine in contul cumparatorului;

obtinerea celorlalte documente de export cu exceptia conosamentului si a

documentelor consulare.

Pentru cumparator:
-

obligatia de transmitere a denumirii navei, a locului de incarcare si a

termenului de livrare a marfii catre vanzator;

suportarea cheltuielilor si a riscurilor dupa depozitarea marfurilor de-a

lungul navei si plata pretului marfurilor;

suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nepreluarii la termen a

marfurilor de catre nava;

suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nedarii la termen a

dispozitiilor catre vanzator.

3.

Clauza F.O.B. (free on bord liber la bord), potrivit acestei clauze livrarea
marfii se face la bordul navei si la timpul stabilit, iar cumparatorul trebuie sa
incheie contractul de navlosire.

4.

Clauza C&F (cost and freigth = pret si navlu);

5. Clauza C.I.F. (cost-insurance-fright = pret, asigurare, navlu)

CAPITOLUL XII
TRANSPORTURILE FLUVIALE DE MARFURI
Transporturile fluviale presupun cheltuieli de investitii reduse pentru asigurarea
infrastructurii lor, in raport cu transporturile aeriene, feroviare, auto, deoarece caile de
navigatie fluviala sunt naturale, singurele investitii fiind pentru construirea podurilor.
Transporturile efectuate pe aceste cai contribuie la dezvoltarea industriilor care
folosesc materii prime in mari cantitati.
Transporturile fluviale presupun riscuri mult mai mici decat transporturile
maritime si permit transportul marfurilor in vrac sau folosirea de ambalaje mai ieftine.

87

Dezavantajele pe care le au transporturile fluviale ar fi:

realizarea lor este

conditionata de existenta cailor fluviale; la noi in tara caile navigabile sunt reduse, in
afara de Dunare; transporturile fiind destinate unor beneficiari aflati la distanta de caile
fluviale, este necesara si folosirea altor mijloace de transport, ceea ce inseamna cheltuieli
suplimentare;

transporturile fluviale realizeaza o viteza comerciala mai redusa si o

relativa punctualitate in exploatare iar in perioadele de inghet devin impracticabile.

1. TRANSPORTUL FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN
(CABOTAJ)
Este reglementat prin O.G. nr.42/1997 privind navigatia civila.
Transporturile fluviale de marfuri se executa pe baza contractelor de transport,
incheiate intre societatile de transport si agentii economici expeditori.
In determinarea necesarului de transport, expeditor trebuie sa aibe in vedere
urmatoarele:
a) cantitatile de marfuri rezultate din contractele de vanzare incheiate intre
furnizori si beneficiarii interni;
b) cantitatile de marfuri care rezulta din contractele de import-export;
c) in cazul neincheierii contractelor prevazute la la lit.a si b se vor avea in vedere ,
dupa caz, programul de productie sau conventiile incheiate sau programele de comert
exterior;
d) volumele si relatiile de transport rezultate din programele de optimizare a
transportului;
e) asigurarea de catre expeditori a capacitatilor de predare, si de catre destinatari a
capacitatilor de primire a marfurilor;
f) utilizarea integrala a capacitatii mijlocului de transport in tot cursul anului,
pentru evitarea varfurilor de trafic.
Aceste transporturi se pot realiza ca expeditii de coletarie (pentru marfurile in
greutate de la 10005000 kg) si mesagerie (pentru cele sub 1000 kg), de remorcare si
expeditie in traficul apropiat cu ambarcatiuni mici.
Transportul fluvial se executa pe baza de scrisoare de trasura.

88

Expeditorul are obligatia de a completa mentiunile prevazute in formularul

scrisorii de trasura, raspunzand pentru exactitatea datelor, indiferent daca intocmirea este
facuta personal sau prin mandatar.
Scrisoarea de trasura concretizeaza drepturile si obligatiile partilor, iar cand nu se
incheie un contract special de transport fluvial, face dovada incheierii contractului.
Pe scrisoarea de trasura, comandantul navei va face mentiunea primirii marfii de
transportat, a sosirii navei in portul de destinatie si a eliberarii marfii destinatarului.
Staliile se stabilesc pe baza normelor de incarcare-descarcare, prin intelegerea
partilor si numai in cazul in care incarcarea-descarcarea se executa de clientela.
Staliile pot fi modificate prin intelegerea partilor.
Termenul de incarcare incepe sa curga din prima zi care urmeaza zilei in care s-a
avizat punerea navei la dispozitie si se termina in ziua in care se predau documentele de
transport carausului, iar descarcarea se considera incheiata in ziua eliberarii navei.
Plata navlului si a taxelor accesorii se face inainte de inceperea operatiunilor de
descarcare a marfurilor.
Raspunderea companiei de transport fluvial incepe in momentul semnarii scrisorii
de trasura de catre comandantul navei si de seful agentiei, dupa luarea in primire a marfii,
si se termina in momentul eliberarii marfii catre dest. si semnarea de catre acesta pe
scrisoarea de trasura.
2.

TRANSPORTURI

DE

MARFURI

PE

DUNARE

IN

TRAFIC

INTERNATIONAL
Transportul de marfuri pe Dunare in trafic international se efectueaza conform
Conditiilor generale de transport din 1961, cu unele modificari ulterioare, precum si dupa
regulile adoptate de Conventia de la Bratislava.
Potrivit Conditiilor generale de transport:
a)

Expeditorul (navlositorul) are obligatia de a inainta companiei de

transport fluvial cererea pentru transport, in care sa specifice: data la
care marfurile pot fi incarcate, felul si cantitatea marfurilor; portul sau

89

punctul de incarcare-descarcare; denumirea (numele), sediul (adresa)

expeditor (navlositorului) si ale destinatarului;
b)

Documentele de transport sunt: scrisoarea de trasura fluviala intocmita

de expeditor; conosamentul intocmit de transportator pe baza ordinului
de incarcare al expeditor. Aceste documente se intocmesc pe formulare
tipizate in limba tarii transportatorului si in limba rusa si franceza.
Scrisoarea de trasura si conosamentul se intocmesc in cel putin 2
exemplare, originalul insoteste marfa, iar duplicatul ramane la
expeditor;

c)

Pentru nepredarea in totalitate a marfurilor, expeditorul trebuie sa

plateasca penalitati egale cu 50% din tariful de transport calculat asupra
cantitatii de marfa nepredata la transport;

d)

Operatiunile de incarcare-descarcare pot fi executate de catre clientela

cu mijloacele si pe cheltuiala sa, sau de catre transportator in contul
clientelei.

e)

Prin intelegerea partilor, taxa de transport poate fi achitata de catre

expeditor sau destinatar, dupa tarifele in vigoare.

f)

Transportatorul raspunde pentru marfa primita din momentul atestarii

primirii in raportul de incarcare si pana in momentul semnarii de catre
destinatar a conosamentului.

g)

Predarea si eliberarea marfurilor la destinatie se face prin urmatoarele

modalitati: dupa greutatea rezultata prin cantarire; dupa greutatea
declarata de expeditor; dupa scara de pescaj a navei inainte si dupa
descarcare; dupa numarul de bucati si cu determinarea greutatii totale a
incarcaturii. In cazul marfurilor lichide, cantitatea se determina: dupa
capacitatea rezervoarelor, dupa greutatea declarata de navlositor sau
prin masurarea cantitatii de marfa in tancuri.

h)

Transportatorul raspunde pentru incarcarea si stivuirea marfurilor in

interiorul navei, pentru ca acestea sa ajunga in stare buna la destinatie.

i)

Transportatorul raspunde pentru pierderea si avarierea marfurilor,

pentru depasirea termenului de executare a transportului. Pentru a fi

90

exonerat de raspundere, el trebuie sa faca dovada ca pierderea sau

avarierea marfurilor s-au datorat unor cauze pe care nu le-a putut evita.
j)

Prin avarie comuna se inteleg pagubele suferite ca urmare a

cheltuielilor extraordinare sau a sacrificiilor facute de bunavoie si in
mod intentionat, cu scopul de a salva nava, navlul si marfurile de la un
pericol comun pentru ele.

k)

In traficul international pe Dunare, Conventia de la Bratislava din 1955

a stabilit tarife unice, care au fost majorate in raport cu cresterea
pretului de cost al transportului.

3. CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE CALATORI SI

BAGAJE
Este acel contract in baza caruia compania de navigatie se obliga sa transporte
un calator de la portul de imbarcare la portul de destinatie, in schimbul unui tarif (taxe
de transport) platit de calator.
Biletul de calatorie face dovada incheierii contractului de transport si a platii, de
catre calator, a tarifului de transport.
Biletul de calatorie nu este transmisibil in transporturile maritime de calatori, in
transporturile fluviale, ele pot fi transmise, fara a face insa obiectul unor castiguri ilegale.
Din contractul de transport rezulta obligatiile companiei de transport maritim:
punerea la dispozitia calatorilor o nava corespunzatoare; asigurarea fiecarui calator a
unui loc; primirea pe nava a bagajelor personale ale calatorilor, care vor fi transportate
gratuit; inceperea calatoriei la data si ora mentionate in itinerariul calatoriei.
Daca nu se respecta aceasta conditie, transportatorului ii revine obligatia de a
asigura calatorului cazarea si masa la bordul navei, cu conditia ca masa sa fie inclusa in
pretul biletului.
Totodata, calatorul poate cere despagubiri, daca prin intarziere a suferit un
prejudiciu, iar daca intarzierea se prelungeste peste 10 zile, poate cere rezilierea
contractului si restituirea taxei de transport - transportatorul are obligatia de a face numai
escalele stabilite.

91

Calatorului ii revin urmatoarele obligatii: sa achite biletul de calatorie; sa se

prezinte la bordul navei la data si ora stabilita.
Daca nu se prezinta va pierde taxa de transport achitata, iar daca declara mai
inainte de plecarea navei ca renunta la calatorie sau daca neprezentarea s-a datorat unui
caz de forta majora, va avea drept la restituirea unei jumatati din taxa de transport daca
incetarea calatoriei se datoreaza unui caz de forta majora, calatorul are obligatia de a
achita numai taxa corespunzatoare distantei parcurse, iar daca a decedat in naufragiu,
pentru a primi despagubiri, mostenitorii datoreaza taxa de transport neachitata cu
anticipatie; calatorii trebuie sa respecte ordinea existenta la bord, dispozitiile cuprinse in
actele normative din domeniul transport naval de calatori si cele date de comandantul
navei.

CAPITOLUL XIII
TRANSPORTUL DE MARFURI IN TRAFIC COMBINAT
O.G.88/1999 reglementeaza transportul combinat de marfuri pe teritoriul
Romaniei, efectuat de detinatorii de licenta/autorizatie in conditiile legii.
Prin transport combinat se intelege transportul de marfuri pentru care
autocamionul, remorca, semiremorca cu sau fara autotractor, cutia mobila sau
conteinerul de 20 picioare si peste se deplaseaza sau sunt deplasate pe caile rutiere, pe
parcursul initial si/sau final, iar restul transporturilor se efectueaza pe calea ferata sau
pe calea navigabila interioara, sau pe un parcurs maritim de peste 100 km, in linie
dreapta.
Parcursul rutier initial/sau final poate fi:

92

a) intre punctul de incarcare a marfii si cea mai apropiata statie de cale ferata de
expeditie adecvata acestui mod de transport, pentru parcursul initial si intre cea mai
apropiata statie de cale ferata de destinatie adecvata si punctul de descarcare a marfii,
pentru parcursul final.
b) pe o raza care sa nu depaseasca 150 km in linie dreapta de la portul fluvial sau
maritim de imbarcare sau debarcare. Documentul de transport trebuie sa contina: numele
si adresa expeditorului si destinatarului natura si greutatea marfii; indicarea statiei
feroviare de expeditie si destinatie; locul si data primirii marfurilor pentru transport;
locul unde urmeaza sa fie livrata marfa.
Potrivit OG nr. 88/99, pentru efectuarea transportului combinat sunt necesare
urmatoarele elemente:
-

material

rulant

specific

transport

combinat;

vehicule rutiere;
-

unitati

ale

transportului

intermodal

(conteinere,

cutii

mobile,

semiremorci); utilaje si dispozitive de manipulare;

-

logistica aferenta transportului combinat (calculatoare).

Prin trafic se intelege totalitatea transporturilor efectuate intr-o perioada de timp

(luna, trimestru, an), in cadrul unor anumite relatii de transport.
Traficul intern reprezinta totalitatea transporturilor efectuate in limitele
frontierelor unei tari.
Volumul transporturilor se concretizeaza in curenti de marfuri (t) si de calatori
(numar), care trebuie sa se transporte intr-o perioada de timp pe intreaga retea de cai
ferate.
Traficul intern poate fi: direct si local.
Traficul intern direct reprezinta transporturile efectuate intre doua sau mai multe
regionale.
Traficul intern local reprezinta transporturile efectuate intre aceleasi statii
regionale, adica traficul inchis in cadrul unei singure regionale.
In functie de continutul lor, acestea se prezinta sub doua forme:
- trafic international de marfuri (intrerupt si direct);
-trafic de calatori.

93

Traficul international intrerupt se efectueaza de la o frontiera la alta a unei tari pe

baza de scrisori de trasura locale, valabile in traficul international cu aplicarea regimului
de transport al fiecarui stat.
Traficul international direct se desfasoara de la statia de predare pana la statia de
destinatie pe baza documentului unic de transport: scrisoarea de trasura internationala.
Traficul de peage poate fi reglementat in doua moduri:
- traficul de peage complet, care implica tranzitul prin tara vecina, avand
caracterul unui trafic local (transportul se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii
apartine tranzitul si fara nici un fel de restrictii vamale);
- traficul de peage restrictiv, care implica remorcarea trenurilor de tranzit cu
locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia, iar taxa de transport pentru
parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de predare sau de destinatie.

PRACTICA JUDICIARA

SPETA 1

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE

SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1032/2003

Dosar nr. 8063/2000

edina public de la 20 februarie 2003

Asupra recursului de fa;

94

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:

Prin sentina nr. 295 din 22 martie 2000, Tribunalul Prahova a admis n parte
aciunea reclamantei, oblignd pe prta S.N.T.F.M. Iai, Agenia teritorial Iai, s-i
plteasc suma de 12.649.485 lei cu titlu de daune, plus suma de 1.086.959 lei cheltuieli
de judecat.
S-a respins aciunea reclamantei fa de prtele S.N.P. P. SA, sucursala
Ploieti, i Rafinria A. Piteti.
Apelul declarat de prta S.N.T.F.M. Iai, mpotriva acestei sentine, a fost
respins prin decizia nr. 694 din 16 august 2000, pronunat de Curtea de Apel Ploieti,
secia contencios administrativ i comercial.
n motivarea deciziei s-a reinut, n esen, c procedura de citare a prtei,
pentru termenul cnd s-a judecat cauza n fond, s-a fcut cu respectarea dispoziiilor art.
85 i urm. C. proc. civ.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel, s-a reinut c excepia lipsei
competenei teritoriale a Tribunalului Prahova este nefondat, ntruct, n conformitate
cu prevederile art. 10 pct. 5 C. proc. civ., cererile izvorte dintr-un contract de transport
sunt judecate de instana locului de plecare sau de sosire.
ntruct, din copia scrisorii de transport aflat la dosar, rezult c staia C.F.R.
de plecare este Ploieti, competena teritorial aparinea Tribunalului Prahova.
n ceea ce privete fondul cauzei, s-a reinut c rspunderea pentru lipsurile
cantitative constatate la destinaie revine cruului, conform art. 82 i 83 din
Regulamentul de transport C.F.R., ntruct vagonul a sosit la destinaie cu urme de
violare, respectiv, fr sigiliul predtorului.
n ce privete cuantumul prejudiciului, s-a reinut c a fost stabilit corect n
raport cu preurile din factur, care cuprind i taxele aferente livrrii.
Prta a declarat recurs mpotriva acestei decizii, considernd-o nelegal i
netemeinic.
Recurenta susine c, n mod greit, s-a reinut c citarea s-a fcut cu
respectarea art. 85 i urm. C. proc. civ. i c excepia necompetenei teritoriale invocat
este nentemeiat.
n ceea ce privete cuantumul despgubirii, recurenta arat c s-a reinut n mod
greit c a fost stabilit n raport cu preurile din factur, ntruct reclamanta nu a fcut
dovada c furnizoarea i-a ncasat accize, T.V.A. i tax drum.
Susine c valoarea daunei pretinse nu este dovedit, reclamanta nu poate
pretinde mai mult dect a pltit, respectiv, 2.153.350 lei.
Din verificarea actelor i lucrrilor dosarului se constat c prta a fost legal
citat pentru termenul din 22 martie 2000, situaie n care avea posibilitatea s-i
formuleze aprarea.
n aceast situaie, critica recurentei, referitoare la nerespectarea normelor
procedurale privind citarea, nu poate fi reinut.

95

n ceea ce privete al doilea motiv de recurs, referitor la excepia necompetenei

teritoriale a Tribunalului Prahova, se constat c este nentemeiat, ntruct, potrivit
dispoziiilor art. 9 C. proc. civ., cererea ndreptat mpotriva mai multor pri poate fi
fcut la instana competent pentru oricare dintre ei, iar, n spe, una dintre prte
fiind S.N.P. P. SA, sucursala P. Ploieti, s-a considerat, n mod corect, c Tribunalul
Prahova a fost competent s soluioneze cauza.
Critica recurentei, privind cuantumul despgubirii, este ntemeiat, ntruct, din
verificarea actelor dosarului, rezult c prejudiciul nu a fost stabilit n raport cu preul
din factur, cum greit a reinut instana de apel, ntruct aceasta nu exist.
Din coninutul reclamaiei administrative formulate de reclamant, rezult c
valoarea cantitii de 1490 kg benzin constatat lips la destinaie este de 2.153.950
lei, iar la reclamaie nu s-a anexat factura furnizoarei, ci nota de greutate i nota de
creditare-debitare cu care a circulat marfa ntre cele dou sucursale ale reclamantei, n
care nu figureaz accizele i T.V.A, fiind acceptat la plat de reclamant.
Conform prevederilor art. 85.2 din Regulamentul de transport pe cile ferate din
Romnia, n caz de pierdere total sau parial a mrfii, calea ferat trebuie s
plteasc, excluznd alte daune interese, o despgubire calculat dup factur, dup
preul curent al mrfii i, n lipsa acestora, dup preul mrfurilor de aceiai natur i
calitate. Despgubirea nu poate depi valoarea pe kilogram brut de marf lips
stabilit prin tarif.
n spe, n lipsa facturii, despgubirea urmeaz s se stabileasc dup preul
care rezult din nota de creditare-debitare aflat la dosar, din care rezult c valoarea
cantitii de 1490 kg benzin este de 2.153.350 lei.
n consecin, urmeaz s se admit recursul, s se modifice decizia atacat, s
se admit apelul cruului i s se schimbe sentina, n sensul admiterii n parte a
aciunii i obligrii prtei S.N.T.F.M. C.F.R. la plata sumei de 2.153.350 lei, cu titlu de
daune, plus suma de 230.335 lei cheltuieli de judecat.
Oblig intimata-reclamant la plata sumei de 1.057.960 lei cheltuieli de judecat
n apel i recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, prin
S.M.F. SA, Agenia teritorial Iai, mpotriva deciziei nr. 694 din 16 august 2000 a
Curii de Apel Ploieti, secia contencios administrativ i comercial.
Modific decizia atacat.
Admite apelul prtei S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iai, mpotriva sentinei
nr. 295 din 22 martie 2000 a Tribunalului Prahova, pe care o schimb, n sensul c
admite n parte aciunea reclamantei S.N.P. P. SA, sucursala P. Suceava, i oblig

96

recurenta-prt la plata sumei de 2.153.350 lei, reprezentnd daune i la 230.335 lei

cheltuieli de judecat la fond.
Oblig intimata-reclamant la plata sumei de 1.057.960 lei cheltuieli de judecat
n apel i recurs.
Irevocabil.
Pronunat, n edin public, astzi, 20 februarie 2003.

SPETA 2

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE

SECIA COMERCIAL

Decizia nr. 106/2003

Dosar nr. 6843/2001

edina public de la 16 ianuarie 2003

Delibernd asupra recursului de fa;

Prin cererea nregistrat sub nr. 2952 din 15 martie 2001, reclamanta S.N.P. P. S.A.
Bucureti, sucursala P. Maramure, a chemat n judecat pe prta S.N.T.F.M.- S.A. Bucureti,
sucursala regional de Marf Cluj, solicitnd obligarea acesteia la plata sumei de 35.967.344 lei
despgubiri i cheltuieli de judecat.
Motivndu-i aciunea reclamanta arat c a transportat produse petroliere prin
intermediul prtei, iar la destinaie s-a constatat o lips de 3400 kg n valoare de 54.590.019 lei
din care prta a achitat o parte, ns, a rmas o diferen, respectiv 35.967.344 lei.
Tribunalul Cluj, prin sentina civil nr. 931 din 23 aprilie 2001, a admis cererea, a obligat
pe prt la plata sumei de 35.967.344 lei despgubiri ctre reclamant i a sumei de 2.833.041
lei cheltuieli de judecat.
Pentru a pronuna aceast sentin, instana de fond a reinut c reclamanta a expediat
pe adresa prtei benzin, iar pe timpul transportului s-a produs un prejudiciu de 3400 kg
benzin. Din aceast cantitate lips, prta a achitat o parte rmnnd nepltit suma de
35.967.344 lei.
Au fost aplicate dispoziiile art. 86.2 din O.G. nr. 41/1998 i s-a apreciat c valoarea
prejudiciului cuprinde i accize, taxa de drum i T.V.A.
mpotriva acestei sentine a declarat apel prta, invocnd dispoziiile art. 85.2 din
Regulament i artnd c despgubirea trebuia calculat dup factur.

97

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civil nr. 785 din 28 iunie 2001, a respins ca nefondat
apelul reinnd c a fost aplicat corect Regulamentul C.F.R., respectiv art. 85 pct. 2, calea ferat
fiind obligat s restituie tariful de transport, taxele vamale i toate celelalte sume pltite de client
cu ocazia transportului. Dei valoarea sumelor nu se regsete n nota de debitare, aceasta a
fost achitat de reclamant ntruct obligaiile de plat a T.V.A. i a accizelor reprezint obligaii
legale crora reclamanta nu i se poate sustrage.
Decizia a fost atacat cu recurs de ctre prt care susine c nu a fost dovedit
valoarea pagubei cu acte astfel c admiterea aciunii apare ca o mbogire fr just cauz.
Recursul este nefondat pentru urmtoarele considerente:
Recurenta nu contest cantitatea de benzin lips, ci doar valoarea pagubei, apreciind
c nu s-au depus dovezi cu privire la modul de calcul al acestei pagube.
Nu se pune n discuie nici aplicabilitatea O.U.G. nr. 17/2000 i a O.G. nr. 27/2000, ci se
consider o mbogire fr just cauz, ceea ce este o aprare nou, direct n recurs, care
ncalc dispoziiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ. cu referite la art. 316 din acelai cod, astfel c
recursul urmeaz a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de prta S.N.T.F.M. SA Bucureti, sucursala regional de
Marf Cluj, mpotriva deciziei nr. 785 din 28 iunie 2001 a Curii de Apel Cluj, secia comercial i
contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunat n edin public, astzi 16 ianuarie 2003.

SPETA 3
NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE
SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1063/2008

Dosar nr. 5437/108/2006

edina public de la 14 martie 2008

Asupra recursului de fa,

98

Din actele i lucrrile dosarului, constat urmtoarele:

Prin sentina civil nr. 2053 din 8 septembrie 2004 pronunat n dosarul nr. 705/2004
Tribunalul Arad a respins aciunea formulat de reclamanta SC F.L. SPA Italia
mpotriva prtei SC T. SA.
A obligat reclamanta fa de prt la 20.250.000 lei cheltuieli de judecat.
Prin decizia civil nr. 43/A din 21 martie 2005 pronunat n dosar nr.
10122/COM/2004 Curtea de Apel Timioara a anulat ca insuficient timbrat apelul
declarat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva sentinei civile nr. 2053 din 8
septembrie 2004 pronunat de Tribunalul Arad, secia comercial.
nalta Curte de Casaie i Justiie, secia comercial, prin decizia nr. 5474 din 16
noiembrie 2005, pronunat n dosar nr. 1933/2005 a admis recursul declarat de
reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva deciziei civile nr. 43 din 21 martie 2005
pronunat de Curtea de Apel Timioara, a casat decizia atacat i a trimis cauza spre
soluionare aceleiai instane.
Prin decizia civil nr. 83 din 21 martie 2006 pronunat n dosarul nr.
1378/COM/2006 Curtea de Apel Timioara a admis apelul declarat de reclamanta SC
F.L. SPA Italia mpotriva sentinei civile nr. 2053 din 8 septembrie 2004 pronunat de
Tribunalul Arad n dosar nr. 705/2004 i n consecin:
A desfiinat sentina atacat i a trimis cauza spre rejudecare primei instane,
Tribunalul Arad.
Prin sentina civil nr. 2919 din 20 noiembrie 2006 pronunat n dosar nr.
5437/2006 Tribunalul Arad a admis aciunea formulat de reclamanta SC F.L. SPA
Italia mpotriva prtei SC T. SA.
A obligat prta la plata sumei de 37.804,9 euro n contravaloarea n lei la data
plii, reprezentnd contravaloarea mrfii livrate de reclamant ctre destinatarul SC E.
SRL Arad, fa de reclamant.
A obligat prta la 106.362.859 lei rol fa de reclamant, reprezentnd cheltuieli
de judecat n toate fazele procesuale.
Pentru a hotr astfel, prima instan a reinut c nu exist nicio dovad
concludent i legal, verificabil a predrii mrfii la destinatar, c transportatorul nu
s-a descrcat de obligaii prin predarea mrfii ctre destinatar, pe baza semnrii
documentelor de transport conform dispoziiilor art. 4 i art. 9 din C.M.R. adoptat la
Geneva n 19 mai 1956, la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 451/1972 i nici nu a
dovedit intervenirea vreuneia dintre cauzele prevzute de lege, respectiv caz de for
major sau caz fortuit.
mpotriva acestei sentine a declarat apel n termen legal prta SC T. SA i prin
decizia nr. 61 din 13 martie 2007 Curtea de Apel Timioara, secia comercial, a respins
apelul.

99

Pentru a hotr astfel instana a reinut c n mod corect i legal prima instan a
respins excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei ntruct reclamanta n calitate
de expeditor are calitate procesual activ.
n ceea ce privete excepia lipsei interesului reclamantei se reine c prta apelant a produs un prejudiciu reclamantei - intimate ntruct marfa expediat nu a
ajuns la destinatar, la locul convenit prin scrisoarea de transport C.M.R.
n ceea ce privete fondul cauzei s-a reinut c nu exist nicio dovad a predrii
mrfii de ctre prt destinatarului i c nu s-a fcut dovada c prta a primit
dispoziie de la reclamant pentru schimbarea locului prevzut pentru eliberarea mrfii
sau s o elibereze unui alt destinatar dect cel indicat iniial n scrisoarea de transport
internaional C.M.R.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs prta SC T. SA invocnd dispoziiile
art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ. n temeiul crora a solicitat admiterea recursului i
modificarea n tot a hotrrii recurate n sensul admiterii apelului i respingerea aciunii
introductive a SC F.L. SPA.
n dezvoltarea n fapt a recursului s-a susinut n esen c n mod greit instana
de apel a respins excepia lipsei interesului reclamantei, c aceast soluie nu a fost
motivat, c instanele au nclcat i interpretat greit legea deoarece n temeiul art.
1169 C. civ. cel ce face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc i n
cauz reclamanta nu a dovedit existena unui prejudiciu, nct nu justific niciun interes,
c n mod greit s-a respins excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei, c nu
exist un contract valabil ntre reclamant i prt, c n spe contractul s-a ncheiat
ntre SC T. SA i SC E. SRL care a comandat transportul la 14 martie 2003, reclamanta
fiind un ter fa de acest contract i fcnd aplicarea dispoziiilor art. 973 C. civ.
conveniile n-au efect dect ntre prile contractante i c sunt aplicabile dispoziiile
art. 971 C. civ.
n ceea ce privete fondul cauzei recurenta a susinut c hotrrea este lipsit de
temei legal, pentru c nu s-au luat n considerare probe, care ar da un temei hotrrii,
c s-a dovedit primirea mrfii cu nscrisul ce eman de la destinatar, o copie a facturii
aferente mrfii n discuie semnat i tampilat cu meniunea am primit marfa, c se
impune admiterea probei cu martorul P.D., c ascultarea acestuia nu contravine
prevederilor art. 305 C. proc. civ. deoarece aceast prob a fost propus nc n faa
instanei de fond, c att la instana de fond ct i la instana de apel s-a solicitat
efectuarea unei expertize care s constate c nscrisul poart semntura i tampila n
original ns instanele au refuzat-o i nici nu s-a analizat nscrisul.
Intimata - reclamant SC F.L. SPA a formulat ntmpinare solicitnd respingerea
recursului ca nefondat.
Recursul este nefondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs i a
dispoziiilor legale incidente cauzei se apreciaz c instana de apel a pronunat o
hotrre legal i temeinic care nu poate fi reformat prin recursul declarat de prt.
100

Potrivit art. 304 C. proc. civ. partea introductiv, modificarea sau casarea unei
hotrri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate n situaiile limitativ
prevzute de acest text de lege.
Drept urmare, decizia atacat va fi verificat numai sub aspectul legalitii ei prin
raportare la motivele invocate, recursul nefiind o cale de atac devolutiv.
Critica avnd ca obiect excepia lipsei interesului reclamantei SC F.L. SPA nu
poate fi primit (art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ.).
n cauz nu se constat existena cerinelor necesare pentru reinerea motivului de
recurs prevzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotrrea instanei de apel cuprinznd n
considerente motivele de fapt i de drept pe care se sprijin soluia de respingere a
excepiei lipsei interesului reclamantei, oferind posibilitatea verificrii legalitii i
temeiniciei ei.
Instana de apel s-a referit la probele dosarului fcnd o apreciere corect asupra
acestora, a concludenei i utilitii lor n lmurirea faptelor deduse judecii,
respectnd astfel prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Instana de apel dnd o corect interpretare dispoziiilor legale a apreciat corect
c soluia de respingere a excepiei este legal i temeinic, reclamanta justificnd
interes n promovarea aciunii n condiiile n care s-a dovedit c prta a produs un
prejudiciu reclamantei.
Critica avnd ca obiect excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei SC F.L.
SPA invocat de prt nu este fondat, instana de apel aplicnd corect n raport de
starea de fapt stabilit, necenzurabil n recurs dispoziiile art. 971 C. civ., art. 973 C.
civ. i prevederile Conveniei de la Geneva din 1956 referitoare la contractul de
transport internaional de mrfuri (C.M.R.) la care Romnia a aderat prin Decretul nr.
451/1972.
Instana de apel interpretnd prevederile art. 4 din Convenie a reinut corect c
scrisoarea de trsur face proba contractului de transport care n cazul de fa a fost
ncheiat ntre prt i intimat i nu ntre prt i SC E. SRL i deci reclamanta n
calitate de expeditor are calitate procesual activ.
n cauz nu sunt aplicabile prevederile art. 971 C. civ. invocate de recurent.
Fiind vorba de un contract internaional de transport mrfuri pe osele se aplic
dispoziiile speciale, respectiv Convenia C.M.R.
Cu privire la fondul cauzei se reine c dei recurenta a invocat afectarea hotrrii
atacate de existena motivului de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
criticile concret formulate privesc doar reinerea greit a situaiei de fapt printr-o
apreciere necorespunztoare a probelor, ce nu-i gsesc corespondent n ipotezele
textului legal invocat.

101

Aceste aspecte de netemeinicie se regseau n pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. care
a fost abrogat.
Recurenta se refer la coninutul probator i la aprecierea acestor probe de ctre
instan, aspecte de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate n recurs.
Chiar i referirile la fora probant ce trebuie acordat unei probe se circumscriu
aspectele de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a hotrrii atacate.
Cererea de admitere a probei cu martorul P.D. apare ca fiind nelegal n
condiiile art. 305 C. proc. civ.
Critica formulat de recurent ce vizeaz aprecierea instanelor cu privire la
respingerea cererii de ncuviinare a expertizei tehnice se circumscrie motivelor de
netemeinicie i nu de nelegalitate a hotrrii atacate, nct nu pot fi analizate n recurs.
Pentru considerentele reinute n temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul declarat
de prta SC T. SA urmeaz a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta SC T. SA Sfntu Gheorghe

mpotriva deciziei nr. 61 din 13 martie 2007 a Curii de Apel Timioara, secia
comercial.
Irevocabil.
Pronunat n edin public, astzi 14 martie 2008.
SPETA 4

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE

SECIA COMERCIAL

Decizia nr. 1085/2003

Dosar nr. 5256/2001

102

edina public de la 21 februarie 2003

Asupra recursului de fa;
Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Prin aciunea nregistrat la data de 15 aprilie 2000, reclamanta S.N.T.F.M.
C.F.R. Bucureti, sucursala Cluj, a chemat n judecat pe prta S.C. E. S.A. Satu Mare
solicitnd ca, n baza sentinei civile ce se va pronuna, s fie obligat la plata sumei de
11.007.606 lei, reprezentnd tax transport nencasat la eliberarea mrfii, precum i
cheltuielile de judecat aferente.
n susinerea preteniilor, reclamanta arat c, pe adresa prtei, a sosit de la un
furnizor ceh vagonul cu terminaia 1478 pentru care prta a achitat, la destinaie, o
sum mai mic, egal cu suma care face obiectul cauzei, sum care reprezint taxa de
staionare a vagonului, iniial necuprins n scrisoarea de trsur, dar comunicat
ulterior de ctre cile ferate ungare i dictat cu eroare de taxare de ctre D.C.C.C.V.
Bucureti cu convulutul de erori nr. 4/1999.
n drept au fost invocate dispoziiile art. 73, 74 i art. 76 pct. 1 din Regulamentul
de transport, prevederile C.O.T.I.F. i de C.I.M. i contractul de transport.
Prta, prin ntmpinare, a solicitat respingerea aciunii artnd c, n
conformitate cu art. 61 pct. 1 din Regulamentul de transport, expeditorul rspunde de
exactitatea indicaiilor i a declaraiilor scrise n scrisoarea de trsur i suport toate
consecinele n cazul cnd aceste declaraii sunt incomplete, prescurtate, insuficiente,
neprecise sau scrise n alte rubrici dect cele rezervate pentru fiecare din ele.
Prin sentina civil nr. 1619 din 18 decembrie 2000, Tribunalul Satu Mare a
respins aciunea ca nefondat, apreciind c prta nu datoreaz sumele solicitate, avnd
n vedere dispoziiile art. 61 pct. 12 din Regulamentul de transport, culpa aparinnd
expeditorului.
mpotriva acestei sentine a promovat apel reclamante, criticile viznd modul
cum s-au interpretat dispoziiile Regulamentului de transport C 7 i prevederile
C.O.T.I.F. i C.I.M., potrivit crora destinatara mrfii preia odat cu marfa i toate
obligaiile ce o greveaz i care decurg din contractul de transport.
Astfel, se susine c staionarea pe parcursul M.A.V. (cile ferate ungare) a
vagonului expediat de ctre furnizorul ceh s-a produs din vina expeditorului ceh care,
din neglijen, nu a depus facturile referitoare la piesele de schimb menionate n I.D.T.
i, cum ntre C.F.R. i furnizor nu exist relaii de nici o natur, relaiile contractuale
fiind cu destinatarul mrfii, putnd s-i recupereze prejudiciul.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia civil nr. 183 din 19 aprilie 2001, a respins
apelul ca nefondat.

103

n motivarea soluiei date, instana de apel a reinut c staionarea pe parcursul

M.A.V., s-a produs din cauza documentaiei incomplete care a nsoit vagonul,
documentaie care trebuia depus de ctre expeditorul ceh.
Cum art. 61.1 din Regulamentul de transport prevede c expeditorul rspunde de
exactitatea indicaiilor scrise prin grija sa, n scrisoarea de trsur, suport toate
consecinele rezultate din faptul c aceste declaraii sunt incomplete, nu se poate reine
vreo culp n sarcina destinatarului care a achitat taxele de transport, taxa de avizare,
de manevrare i timpul de utilizare n staia C.F. Satu Mare.
Cu petiia nregistrat la data de 28 mai 2001, reclamanta a declarat recurs, n
termen i legal timbrat, criticile viznd aspecte de nelegalitate i netemeinicie, din
coninutul acestora rezultnd c se refer la dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susine c prelund marfa de la cru, prta-intimat a preluat obligaiile
ce greveaz asupra acestui transport i, potrivit art. 76 alin. (1) din Regulamentul de
transport, datoreaz taxele de staionare pe parcursul M.A.V.
Recursul este nefondat.
Este adevrat c, potrivit art. 76 alin. (1) din Regulamentul de transport, n caz
de aplicare greit a unui tarif de transport sau de greeal de calcul la ncasarea
tarifelor, ceea ce nu s-a ncasat trebuie pltit i ceea ce s-a ncasat n plus trebuie
restituit.
Din economia textului precizat rezult, fr putin de tgad, c aplicarea
greit a unui tarif sau greeala de calcul la ncasarea tarifului nu cade n sarcina
destinatarului, respectiv, beneficiarului mrfii, contractul de transport fiind independent
de contractul de furnizare.
Instana de apel, justificat a considerat c beneficiara prt nu poate fi obligat
la taxele staionare M.A.V., atta timp ct aceast staionare s-a produs din cauza
documentaiei incomplete care a nsoit vagonul, documentaie care trebuia depus de
expeditorul ceh, fcndu-se aplicaiunea dispoziiilor art. 61.1 din Regulamentul de
transport.
Fa de cele artate, n considerarea dispoziiilor art. 312 C. proc. civ., recursul
urmeaz a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala
marf Cluj Napoca, prin S.M.F. D.A.J. Oficiul Teritorial Cluj, mpotriva deciziei nr.
183 din 19 aprilie 2001 a Curii de Apel Oradea, ca nefondat.
IREVOCABIL.

104

Pronunat n edin public, astzi 21 februarie 2003.

SPETA 4

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE

SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1184/2004

Dosar nr. 9393/2001

edina public de la 25 martie 2004

Asupra recursului de fa:

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Prin aciunea nregistrat sub nr. 1410 din 9 februarie 2001, reclamanta S.N.P. P.
SA Bucureti, sucursala P.O. Iai, a chemat n judecat pe prtele S.N.T.F.M. C.F.R.
M. SA, sucursala Iai, S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.S. Ploieti i S.N.P. P. SA,
sucursala P.Z., solicitnd instanei ca, prin hotrrea pe care o va pronuna, s dispun
obligarea prtei, n sarcina creia se va stabili culpa, la plata sumei de 11.772.355 lei
cu titlu de daune, precum i la cheltuieli de judecat.
n motivarea aciunii, reclamanta a artat c sucursala P.Z. a S.N.P. P. SA
Bucureti i-a expediat cazanul cu nr. 801239, ncrcat cu benzin premium II, cu avizul
de expediie nr. 1363581 din 31 august 2000 i c, la destinaie, s-a constatat lips
cantitatea de 800 kg, n care sens, s-a ntocmit procesul-verbal comercial nr. 83/2000.
De asemenea, comisia de recepie, din care a fcut parte att reprezentantul staiei
C.F.R. Iai, ct i cel al Romcontrol, a mai constatat lipsa sigiliului predtorului nr.
131251 de la capacul domei cazanului, n locul acestuia fiind aplicat sigiliul staiei
C.F.R. Socola cu nr. 43287.
A mai artat reclamanta c reclamaia administrativ adresat cruului a rmas
fr rezultat, astfel c, n aceste condiii, a nregistrat un prejudiciu n cuantumul artat,
dat fiind faptul c ea a achitat expeditorului ntreaga cantitate de benzin livrat, i, la
destinaie, a primit o cantitate mai mic cu 800 kg.
Prin sentina nr. 632/E din 19 aprilie 2001, pronunat de Tribunalul Iai, s-a
admis excepia inadmisibilitii aciunii sucursalei P.O. Iai fa de prtele, sucursala
P.S. Ploieti i sucursala P.Z., judeul Prahova, ntruct s-a constatat c toate cele trei
sucursale sunt pri componente, fr personalitate juridic ale S.N.P. P. SA Bucureti
i, n consecin:
S-a respins aciunea reclamantei, S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.O. Iai, n
contradictoriu cu prtele S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.Z. i S.N.P. P. SA
Bucureti, sucursala P.S.

105

S-a admis aciunea reclamantei S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.O. Iai,

mpotriva prtei, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, iar prta a fost obligat s
plteasc reclamantei suma de 11.772.355 lei cu titlu de daune, plus suma de 1.016.788
lei cheltuieli de judecat.
Aceast sentin a fost meninut de Curtea de Apel Iai, care, prin decizia nr.
399/A din 15 octombrie 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de prta
S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala marf Iai, mpotriva hotrrii instanei de fond.
Pentru a hotr astfel, instana de apel a reinut, n esen, c bine tribunalul a
admis excepia inadmisibilitii aciunii promovate de reclamanta, S.N.P. P SA,
sucursala P.O. Iai, mpotriva prtelor sucursala P.S. i sucursala P.Z. i, pe cale de
consecin, a respins aciunea fa de acestea, ntruct toate cele 3 sucursale sunt
subuniti fr personalitate juridic ale S.N.P. P. SA Bucureti i, ca atare, nu pot
promova cereri n justiie, una mpotriva alteia.
De asemenea, instana de apel a considerat c bine tribunalul a admis pe fond
aciunea i a dispus obligarea prtei, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, la plata
daunelor n sum de 11.772.355 lei, n contextul n care, la destinaie, s-a constatat lipsa
sigiliului aplicat de predtor la doma cazanului, ceea ce ndreptete concluzia c
vagonul a fost violat pe parcurs i, deci, c marfa constatat lips la destinaie a fost
sustras pe parcurs, adic n timp ce aceasta se afla n paza juridic a cruului,
prezumie care nu a putut fi nlturat i, ca urmare, au devenit incidente n cauz
dispoziiile art. 85.2 din Regulamentul de transport pe C.F.R. din anul 1997, care permit
ca, n lipsa facturii, destinatarul mrfii s fie despgubit n raport cu preul curent al
acesteia, care, n cazul produselor petroliere, se formeaz prin adugarea la preul de
livrare al rafinriei, a accizei, a taxei pe valoarea adugat i a taxei de drum.
Totodat, instana de apel a mai apreciat c, fa de dovezile prezentate de
reclamant, n sensul c taxele menionate mai sus au fost virate integral la bugetul de
stat, n raport cu cantitatea de benzin livrat i nu de cea efectiv recepionat, se
justific soluia tribunalului de obligare a prtei la plata cu titlu de daune a sumei
menionate mai sus, fr a se deduce, aa cum a susinut aceasta, din cuantumul
daunelor totale pe cele aferente preului cantitii de benzin constatat lips la
destinaie.
mpotriva deciziei instanei de apel a declarat recurs prta, S.N.T.F.M. C.F.R. M.
SA, sucursala Iai, prin S.M.F. SA, Oficiul juridic teritorial Iai, susinnd, n esen, c
soluiile pronunate n cauz, cu referire special la hotrrea dat n apel, prin care a
fost angajat rspunderea sa pentru daune n sum de 11.722.355 lei, sunt greite,
deoarece vinovat de producerea neajunsului comercial se face predtorul, care nu a
ncrcat ntreaga cantitate de marf, concluzie care se desprinde din faptul c vagonul a
circulat pe linie electrificat de la expediere pn la destinaie (adic pe toat perioada
de timp ct marfa s-a aflat n paza juridic a cruului) i, ca atare, marfa nu putea fi
sustras, ntruct exista pericolul electrocutrii, prin partea superioar (doma
vagonului), datorit tensiunii de 27.000 de voli.

106

Se mai susine c, de altfel, cantitatea de marf constatat lips la destinaie, nici

nu a fost determinat corect, ntruct stabilirea acesteia s-a fcut cu ignorarea
prevederilor art. 60 pct. 60.8.9, anexa 3 N.U.T., art. 3.2.22, art. 3.2.9.5 din Regulamentul
de transport pe C.F.R. i Ordinului nr. 112/N din 19 martie 1995, Cap. I pct. 1, 2, 3, care
obligau pe destinatar s utilizeze dou elemente de determinare cantitativ, respectiv
(calibrare) volumetric i prin cntrire.
Pe de alt parte, se mai susine c, potrivit art. 85.2 din Regulamentul de transport
pe C.F.R. din anul 1997, despgubirea datorat de calea ferat, n caz de pierdere a
mrfii, se calculeaz dup factur, excluznd alte daune-interese, or, n cauz, aa cum
rezult din avizul de nsoire a mrfii nr. 1363531 din 31 august 2000 i din nota de
debitare-creditare nr. 222106 din 7 septembrie 200, care ine locul facturii, rezult c
furnizorul nu a ncasat de la reclamant nici accize, nici T.V.A. i nici taxa de drum i,
ca atare, n mod criticabil, instanele au considerat c, n cuantumul despgubirilor,
trebuie incluse i aceste taxe, care au fost de natur a majora nejustificat volumul
daunelor pe care a fost obligat s le achite recurenta n calitate de prt.
n ce privete suma de 172.000 lei, reprezentnd tarif de transport, prta susine
c nici pe aceasta nu o datora, deoarece, potrivit art. 88.3 din Regulamentul de transport
C.F.R. pe anul 1997, dreptul de a pretinde restituirea taxelor de transport de la cru,
nu aparine dect celui care a efectuat plata, or, n spe, nu s-au pltit aceste taxe de
ctre destinatar, ci de ctre expeditor.
n concluzie, prta susine, n subsidiar, c suma pe care o putea pretinde
reclamanta cu titlu de daune, conform art. 85.2 din Regulamentul de transport C.F.R. pe
anul 1997, pentru lipsa celor 800 kg benzin, era de numai 3.400.000 lei (4.250 lei/tax
x 800) astfel c restul preteniilor, n sum de 7.722.755 lei, compuse din 4.376.816 lei
accize + 1.744.920 lei taxa de drum + 1.601.019 lei T.V.A., nu erau ntemeiate, cum, de
asemenea, tot nentemeiate sunt i preteniile reclamantei, referitoare la suma de
172.000 lei, reprezentnd tarif de transport, pe care a achitat-o expeditorului i, ca
atare, numai acesta, nu i reclamanta, n calitate de destinatar al mrfii, putea solicita
restituirea sumei menionate.
n final, prta arat c nu contest c reclamanta pltete lunar la bugetul
statului accize, T.V.A. i taxa de drumuri, dar c, n contextul n care aceasta nu face
dovada cu actele anexate aciunii c ar fi achitat efectiv aceste taxe, raportat la marfa
constatat lips la destinaie, consider c greit au fost incluse n cuantumul daunelor
i contravaloarea acestor taxe, cum, de asemenea, tot greit a fost inclus n cuantumul
despgubirilor i adaosul comercial, deoarece, n situaia n care o parte din marf a
fost constatat lips la destinaie, este evident c, n legtur c aceasta, reclamanta nu
mai putea face cheltuieli privind comercializarea acesteia.
n consecin, prta solicit admiterea recursului, casarea hotrrilor atacate i,
pe fond, respingerea aciunii, ca nentemeiat i nedovedit.
Recursul declarat n cauz nu este fondat.

107

Din examinarea actelor de la dosar, rezult c prta a formulat critici n apel,

mpotriva sentinei instanei de fond, numai n legtur cu preul mrfii livrate i
constatate lips la destinaie, cu implicaii evidente asupra cuantumului despgubirilor,
susinnd c acesta ar fi de numai 4.250.000 lei pentru o ton de benzin, adic, att ct
a achitat reclamanta furnizorului, conform notei de debitare nr. 212106, n loc de
4.847.000 lei, care a fost avut n vedere la stabilirea cuantumului daunelor, astfel c, n
raport cu aceast situaie, a recunoscut c datoreaz reclamantei, cu titlu de
despgubiri, suma de 10.478.411 lei.
De asemenea, prta a mai contestat n apel i nelegalitatea obligrii sale la plata
sumei de 172.000 lei, susinnd c, potrivit art. 88.3 din Regulamentul de transport
C.F.R. pe anul 1997, dreptul de a pretinde restituirea tarifelor de transport aparine
numai celui care a fcut plata, respectiv, predtorului.
Or, n raport cu probele administrate n cauz, bine instana de apel a apreciat c,
potrivit art. 74.8 i 85.2 din Regulamentul de transport C.F.R. pe anul 1997, n cazul
pierderii mrfii, calea ferat are obligaia de a restitui destinatarului i tariful aferent
mrfii neeliberate, reinnd, totodat, c ntinderea i realitatea prejudiciului creat
destinatarului (prin pierderea mrfii) a fost corect calculat, conform preului curent al
mrfii, n care sunt incluse accize, T.V.A. i tax de drum i care, de altfel, au fost
achitate de reclamant, astfel cum demonstreaz dovezile existente la dosar, la bugetul
de stat i, ca atare, se cuvin acesteia (pe lng preul mrfii) cu titlu de despgubiri.
Cum instana de apel a rspuns corect tuturor criticilor formulate n apel, se
constat c, pornind de la principiul non omisso medio, prta nu mai era n drept s
formuleze critici noi n recurs, trecnd peste apel, care nu au fost examinate de instana
de apel, prin care pretinde c, de fapt, aciunea reclamantei nu ar fi ntemeiat n
totalitate, dup ce, n prealabil, a recunoscut n calea de atac a apelului c, pentru
marfa constatat lips la destinaie, ar datora acesteia, cu titlu de despgubiri, numai
suma de 10.478.411 lei, n loc de 11.772.355 lei, ct s-a solicitat prin aciune.
Aa fiind i innd seama de cele artate mai sus, potrivit crora nu pot fi
examinate direct n recurs, critici care nu au fost nfiate n apel, recursul prtei
urmeaz a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, prin
S.M.F. SA, Oficiul teritorial Iai, mpotriva deciziei nr. 399 din 15 octombrie 2001 a
Curii de Apel Iai, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunat, n edin public, astzi, 25 martie 2004.

108

SPETA 5

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE

SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1201/2008

Dosar nr. 1981/36/2007

edina public de la 21 martie 2008

Asupra recursului de fa;

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Reclamanta P.M.S.P.A. Milano cu sediul n Constana s-a adresat Curii de
Arbitraj Comercial i Maritim solicitndu-i ca prin sentina pe care o va pronuna s o
oblige pe prta SC G.N. SA Giurgiu la plata sumei de 45.000 Euro cauzate pentru
ntrzierea predrii mrfii n portul Constana, la 36.199,45 Euro reprezentnd daune
egale cu contravaloarea mrfii deteriorate pe timpul transportului cu barja nr. 709, la
898 Euro daune egale cu contravaloarea mrfii deteriorate pe timpul transportului cu
barja nr. 2057, 8551 Euro navlu mort i 12.715,63 dolari S.U.A. cu titlu de daune egale
cu contrastaliile pltite, plus cheltuieli de arbitrare. n susinerea aciunii s-a invocat de
ctre reclamant nerespectarea de ctre prt a termenelor stipulate n contractul de
transport, care a avut drept consecin rezoluiunea contractului de vnzare cumprare
din partea cocontractantului su i plata de daune n sum de 45.000 Euro.
n calitate de cru, reclamanta a motivat c prtei i revine rspunderea i
pentru plata navlului mort i a contrastaliilor care s-au produs la descrcare.
Tribunalul arbitral, prin hotrrea nr. 16 din 15 iunie 2007, i-a verificat
competena de a soluiona litigiul n conformitate cu art. 343 C. proc. civ. i art. 12 din
regulile de procedur ale Curii de Arbitraj de pe lng C.C.I.N.A. Constana i a
stabilit c ntre pri nu s-a ncheiat o convenie arbitral privind eventuale litigii care
ar rezulta din executarea transporturilor din litigiu ntre P. i Constana. De asemenea,
a apreciat c scrisorile de trsur i celelalte acte care au fost depuse la dosar vizeaz
rezolvarea n fond a litigiului i nu competena Tribunalului arbitral ntruct nu conin
nicio clauz compromisorie privind eventualele litigii care s-ar nate din executarea sau
neexecutarea contractului de transport. S-a mai reinut c prta nu i-a dat
consimmntul n faa Tribunalului arbitral pentru ncheierea unei astfel de convenii,
iar din comportarea prilor din faa tribunalului s-a dedus c acestea nu au convenit s
abandoneze competena legal de drept comun n favoarea unui arbitraj. Vznd i
dispoziiile art. 56 alin. (2) din Regulile de procedur ale Curii de Arbitraj de pe lng
C.C.I.N.A. Constana, tribunalul arbitral a hotrt nchiderea procedurii arbitrale n
litigiul dintre cele dou pri.

109

mpotriva hotrrii arbitrale, reclamanta P.M.S.P.A. a formulat aciune n anulare

n temeiul art. 364 lit. i) C. proc. civ., pentru motivul c soluia s-a dat cu nclcarea art.
158 alin. (3) C. proc. civ., ntruct tribunalul arbitral dac a constatat c nu era
competent s soluioneze litigiul trebuia s-i decline competena n favoarea instanei
de judecat competente.
n sprijinul aciunii n anulare au mai fost invocate prevederile art. 22 alin. (4) i
art. 3434 alin. (4) C. proc. civ., care se refer la posibilitatea ivirii conflictului de
competen ntre o instan judectoreasc i un tribunal arbitral. De asemenea, s-a
invocat i art. 59 din Acordul de la Bratislava care impune pentru litigiile izvorte din
contractul de transport competena arbitrajului de la locul unde se afl prtul.
Curtea de Apel Constana, secia comercial, prin sentina nr. 19 din 12 iulie 2007,
a respins aciunea n anulare nlturnd toate susinerile reclamantei referitoare la
obligaia tribunalului arbitral de a declina competena n favoarea instanelor
judectoreti. Potrivit Curii, convenia de la Bratislava stabilete competena teritorial
a arbitrajului n cazul n care exist convenie arbitral iar n ce privete dispoziiile art.
343 alin. (3) i (4) C. proc. civ., a reinut c obligaia de declinare nu se poate deduce
din faptul c n codul de procedur civil exist reglementri care se refer la
rezolvarea conflictului de competen care s-ar ivi ntre un tribunal arbitral i o instan
de judecat. Potrivit aceleiai Curi, permisivitatea normelor care guverneaz procedura
arbitral, creeaz doar o situaie posibil fr s stabileasc imperativ soluia de
declinare a competenei n favoarea instanei judectoreti. Pe baza acestor argumente
s-a ajuns la concluzia c nu s-au nclcat norme imperative de ordine public i, n
consecin, aciunea n anulare a fost respins.
mpotriva acestei sentine a declarat recurs, reclamanta P.M. cu sediul profesional
n Constana invocnd motivul prevzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ.
n argumentarea acestui motiv recurenta a susinut c soluia pronunat n
aciunea n anulare ncalc prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., ntruct
trimiterea-declinarea competenei atunci cnd instana arbitral constat c nu exist o
clauz compromisorie decurge cu necesitate din coninutul art. 158 alin. (3) C. proc.
civ., potrivit cruia dac instana se declar necompetent dosarul se trimite instanei
competente sau, dup caz, altui organ cu activitate jurisdicional competent, de ndat
ce hotrrea de declinare a competenei a devenit irevocabil.
Autoarea a mai invocat n sprijinul susinerii privind nelegalitatea sentinei
pronunat de Curtea de Apel i aplicarea greit a art. 59 din Acordul de la Bratislava
potrivit cruia competena pentru soluionarea litigiului revine Arbitrajului de la locul
unde se afl prtul. Printr-o alt critic recurenta a susinut c instana competent era
tribunalul arbitral potrivit clauzei din contractul de navlosire ncheiat ntre pri.
Aceast susinere a fost dezvoltat de recurent prin trimiterea la corespondena purtat
ntre pri din care rezult, n opinia sa, faptul c raporturile juridice s-au stabilit prin
agenii prilor, astfel c, acetia rspund pentru activitile ntreprinse n aceast
calitate. ntruct contractul s-a executat de ctre debitoarea SC G.N. menionat drept
cru n scrisorile de trsur potrivit Acordului de la Bratislava, competena revine
Arbitrajului.
110

Prin ultimul motiv de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., a fost
invocat nclcarea formelor de procedur prevzut sub sanciunea nulitii de art. 105
alin. (2) C. proc. civ. n dezvoltarea acestei critici s-a susinut c dei Curtea de Apel a
amnat pronunarea de la 12 iulie 2007 la 13 iulie 2007, soluia a fost pronunat n ziua
de 12 iulie 2007.
n consecin, pentru motivele invocate, reclamanta a solicitat admiterea
recursului, casarea sentinei recurate i trimiterea cauzei la instana arbitral iar n
subsidiar trimiterea la instana de drept comun.
Recursul este nefondat.
1. Motivul prevzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., poate fi invocat atunci cnd
prin hotrrea dat, instana a nclcat formele de procedur prevzute sub sanciunea
nulitii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. n argumentarea acestui motiv, recurenta nu a
artat n concret care sunt formele de procedur nclcate, de natur s atrag nulitatea
sentinei care a fost pus n discuie.
Dei art. 105 alin. (2) C. proc. civ., este considerat dreptul comun n materia
nulitii actelor de procedur, partea care invoc o neregularitate procedural, de
natur s atrag sanciunea nulitii, trebuie s demonstreze c sunt ndeplinite
condiiile cumulative ale articolului mai sus menionat. n spe, nefiind o nulitate
necondiionat prevzut procedural pentru situaia n care s-a trecut eronat n sentin
data pronunrii, dei aceasta este corect menionat n minut, i revenea recurentei
obligaia s demonstreze c exist o vtmare care nu poate fi nlturat. n cauz se
constat c menionarea eronat a datei pronunrii sentinei nu a mpiedicat declararea
recursului n termen astfel c nu a adus prii o vtmare n exercitarea drepturilor
procesuale. Dac sub acest aspect se examineaz dispoziiile art. 261 pct. 1 - 8, se
observ c nu exist o referire expres la dat iar n ce privete amnarea pronunrii,
art. 260 alin. (1) C. proc. civ., d dreptul instanei care nu poate hotr de ndat s
amne pronunarea.
Este nendoielnic faptul c data nscris n minut, n ncheierea de amnare a
pronunrii i n sentin trebuie s fie n concordan, ns atta vreme ct nu se poate
reine c actul astfel svrit a produs o vtmare nu se poate impune refacerea actului
(prin casare cu trimitere) ci se poate reine c partea poate utiliza reglementrile
procedurale referitoare la ndreptarea erorilor materiale.
n acest context, critica nu va fi reinut.
Prin cel de-al doilea motiv, prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a
invocat aplicarea greit a art. 158 alin. (3) C. proc. civ. n sprijinul aplicrii greite a
legii, autoarea a invocat doctrina i practica judiciar pentru a susine c atunci cnd
tribunalul arbitral se declar necompetent funcioneaz declinarea de competen n
favoarea instanei statale, apreciind c, declinarea de competen funcioneaz n
ambele sensuri, de la instana statal ctre arbitraj i de la arbitraj ctre instana
statal. Analiznd acest motiv se constat:

111

Art. 158 alin. (3) C. proc. civ., prevede expres: Dac instana se declar
necompetent, mpotriva hotrrii se poate exercita recurs n termen de 5 zile de la
pronunare. Dosarul va fi trimis instanei competente, sau, dup caz, altui organ cu
activitate jurisdicional competent de ndat ce hotrrea de declinare a devenit
irevocabil.
Dispoziiile citate constituie n adevr soluia procedural a declinrilor de
competen aplicabile n cazul cnd instanele judectoreti se declar necompetente. Se
admite c necompetena, n funcie de natura imperativ sau dispozitiv a normelor, are
drept consecin declinarea competenei n favoarea altei instane sau n favoarea unui
organ cu activitate jurisdicional atunci cnd raportul litigios este n legtur cu o
convenie arbitral valabil.
Nu este mai puin adevrat c n acest caz dispoziiile citate nu fac nicio distincie
ntre organele cu activitate jurisdicional competente care pot fi organe ale statului sau
private i, ca urmare, n practic dispoziiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., au constituit
fundamentul declinrilor de competen de la instana statal care s-a dezinvestit ctre
arbitraje care sunt organe jurisdicionale cu un caracter privat.
n temeiul acelorai dispoziii cu referire i la art. 3434 alin. (4) C. proc. civ.,
recurenta a considerat c declinarea de competen funcioneaz n aceleai condiii de
la tribunalul arbitral care se declar necompetent ctre instana statal.
Cu privire la aceast critic dezvoltat n recurs, n soluionarea aciunii n
anulare, instana a dat o dezlegare corect solicitrii de a se declina sau trimite cauza
unei instane statale n condiiile n care nicio dispoziie legal nu o prevede iar partea
nu a cerut n faa tribunalului arbitral, ca alternativ la situaia verificrii competenei
de ctre acesta, trimiterea cauzei ctre o instan statal care n condiiile art. 342 C.
proc. civ., ar fi competent s judece litigiul.
Dac n primul caz, cel anterior analizat, art. 158 alin. (3) se coroboreaz cu art.
343 pct. 3 C. proc. civ. i se admite c exist o finalitate a soluiei n situaia n care
instana judectoreasc se declar necompetent, pe o construcie juridic bazat pe art.
158 alin. (3) C. proc. civ., n cel de-al doilea caz, cel n spe, cu att mai puin se poate
pune problema declinrii competenei ctre instana statal.
4

Trebuie reinut faptul c atunci cnd partea se adreseaz n baza unei convenii
arbitrale pe care o consider valabil, tribunalului arbitral, acesta spre deosebire de
instana statal care i verific la cererea uneia dintre pri competena, i verific din
oficiu competena i n msura n care apreciaz c este necompetent nchide procedura
arbitral, soluie care a fost pronunat i n spe.
Prin aceast soluie, tribunalul arbitral s-a dezinvestit i, n lipsa unor dispoziii
speciale din Cartea a IV-a, nu se poate apela la alte norme procedurale care
reglementeaz o anume situaie pentru a reine c exist i o alt obligaie n sarcina
unui organ jurisdicional, de declinare a competenei cu att mai mult cu ct acesta este
unul privat.

112

Prin urmare normele speciale rmn de stric interpretare iar aplicabilitatea lor
nu poate fi extins la situaii juridice pe care legiuitorul nu le-a avut n vedere.
Principiul simetriei i partea de atribuii jurisdicionale a activitii arbitrajului nu
sunt argumente suficiente pentru a ajunge la concluzia, care nu are acoperire legal,
potrivit creia tribunalul arbitral este obligat s-i decline competena n favoarea
instanelor, substituindu-se n drepturile reclamantei care are opiunea de a alege
instana (chiar i n cazul conveniei arbitrale) sau tribunalul privat pe baza conveniei
care constituie sursa principal a activitii jurisdicionale. n spe, continuitatea
procesului este la latitudinea reclamantei care are deschis calea judecii, n condiiile
dreptului comun.
n fine, ipoteza existenei conflictului negativ de competen prevzut de art. 3434
alin. (4) C. proc. civ., invocat n ali termen n recurs este una atipic, special care se
poate ivi atunci cnd instana judectoreasc se declar necompetent iar tribunalul
arbitral nchide procedura arbitral fr ca ntre cele dou jurisdicii s existe
declinare de competen. Aceste dispoziii nu sunt suficiente pentru a se reine obligaia
tribunalului arbitral de a-i declina competena n favoarea instanei statale.
Fa de cele ce preced, nu se poate reine c simetria justific utilizarea unor
reglementri speciale apelndu-se la funciile i efectele altor dispoziii procedurale,
astfel c instana de anulare a aplicat corect dispoziiile procedurale specifice materiei
arbitrajului. Aprecierea asupra continuitii procesului i asupra drepturilor care s-ar
pierde urmnd ci procedurale care nu sunt deschise pentru judecata litigiului este n
sarcina reclamantei. Aceast subliniere are n vedere posibilitatea oferit procedural
reclamantei ca dup nchiderea procedurii arbitrale s se adreseze direct instanei
judectoreti dac nu a uzat de minima diligen de a solicita tribunalului arbitral
trimiterea dosarului la instana statal, tiut fiind c alegerea i aparine.
n ce privete motivul invocat n aciunea n anulare, art. 364 lit. i) C. proc. civ.,
instana de anulare a stabilit c nu s-au nclcat norme din care s rezulte o obligaie
imperativ, impus procedural tribunalului arbitral n legtur cu declinarea
competenei ctre o instan statal.
i critica n legtur cu existena unei convenii arbitrale care s-ar deduce din
mprejurrile speei, conform nscrisurilor pe care le-a enumerat recurenta, se apreciaz
ca nefondat ntruct n cauz s-a stabilit corect c o convenie arbitral, indiferent
dac este compromis sau clauz compromisorie se ncheie n form scris, sub
sanciunea nulitii, n acest sens edificatoare fiind dispoziiile art. 343 C. proc. civ., prin
care se stabilete: (1) Convenia arbitral se ncheie, n scris sub sanciunea nulitii
(2). Ea se poate ncheia fie sub forma unei clauze compromisorii nscris n contractul
principal, fie sub forma unei nelegeri de sine stttoare, denumit compromis.
n consecin, soluia Curii de Apel de respingere a aciunii n anulare fiind
legal, n conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

113

N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta P.M.S.P.A. MILANO mpotriva sentinei
nr. 19/ COM din 12 iulie 2007 pronunat de Curtea de Apel Constana, secia
comercial, maritim i fluvial, contencios administrativ i fiscal, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunat n edin public, astzi 21 martie 2008.
SPETA 6
CURTEA SUPREM DE JUSTIIE
SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1224/2003

Dosar nr. 4534/2001

edina public de la 27 februarie 2003

Asupra recursului de fa;
Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Prin sentina civil nr. 1636 din 13 septembrie 2000, pronunat de Tribunalul
Cluj, s-a admis aciunea formulat de reclamanta S.N.P. P. S.A. Bucureti, sucursala P.
Maramure, mpotriva prtei S.N.T.F.M. C.F.R. S.A., sucursala Cluj, i a fost obligat
prta la 9.025.175 lei, reprezentnd despgubiri pentru marf lips i tarife de
transport i 782.014 lei cheltuieli de judecat.
Pentru a se pronuna astfel, instana de fond a reinut culpa prtei care nu a
supravegheat transportul de benzin care a ajuns la destinaie cu sigiliul predtorului
violat.
Sentina pronunat a fost modificat de ctre curtea de apel care a admis apelul
reclamantei i a obligat-o pe prt la plata T.V.A. i a accizelor, cu motivarea c
reclamanta are obligaia plii acestora ctre stat, obligaie de la care nu se poate
eschiva.
mpotriva deciziei nr. 253/2001, pronunat de Curtea de Apel Cluj, prta
S.N.T.F.M. C.F.R. S.A., sucursala Cluj, a declarat recurs, criticnd-o ca fiind nelegal i
netemeinic sub aspectul obligrii i la plata accizelor i T.V.A. care nu sunt cuprinse n
nota de debitare, document n baza cruia trebuie calculat despgubirea datorat de
prt i pe care intimata reclamant o poate pretinde.
114

Examinnd legalitatea i temeinicia deciziei recurate, n raport de criticile

formulate, se constat c recursul declarat este nefondat.
Din examinarea documentelor de recepie ntocmite la destinaie, rezult c
instanele au stabilit corect culpa cruului care nu a asigurat corespunztor paza
juridic, mijlocul de transport ajungnd violat la destinaie.
Pentru lipsa cantitativ de benzin, n raport de art. 85.2 din Regulamentul de
transport i de normele interne aplicate ntre subunitile S.N.P. P. S.A., se fac n baza
notelor de debitare i creditare n baza facturilor.
Despgubirile se pltesc la preul curent al mrfii unde, n afar de preul de
producie, potrivit O.G. nr. 27/2000 i nr. 321/1992, sunt datorate i sumele
reprezentnd T.V.A. i accize care , potrivit Legii nr. 118/1996, modificat prin O.G. nr.
10/1999, se vireaz la stat de ctre productor.
Astfel fiind, recursul declarat este nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. S.A.,
sucursala Cluj Napoca, mpotriva deciziei nr. 253 din 15 martie 2001 a Curii de Apel
Cluj, secia comercial i de contencios administrativ.
Irevocabil.
Pronunat n edin public, astzi 27 februarie 2003.
SPETA 7
CURTEA SUPREM DE JUSTIIE
SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 1302/2003

Dosar nr. 6434/2001

edina public de la 4 martie 2003

Asupra recursului de fa;
Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:

115

Prin sentina nr. 7623 din 25 octombrie 2000, Tribunalul Galai, secia
comercial, a admis aciunea promovat de reclamanta S.C. S. S.A. Galai i a obligat
pe prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A Galai, la plata sumei de 113.310.988 lei,
reprezentnd daune, i la 7.493.659 lei cheltuieli de judecat.
n motivarea sentinei, se reine c, n temeiul relaiilor contractuale stabilite
ntre pri conform conveniei privind organizarea activitii de exploatare feroviar n
traficul de marf, i a actului adiional nr. 71/1 391/1999, prta a efectuat transportul
unei cantiti de marf livrat reclamantei n iunie 1999 de S.C.A. S.A. Slatina.
Marfa a sosit la destinaie cu rapoarte de eveniment, motiv pentru care s-au
ncheiat procesele-verbale de constatare nr. 12 din 16 iunie 1999 i nr. 320/2248 din 1
iunie 1999, din care rezult lipsa unei cantiti de 442,5 kg aluminiu i, respectiv, 1.673
kg aluminiu primar lingou; procesele-verbale 0320/1784 din 14 iunie 1999 i nr. 13 din
22 iunie 1999, din care rezult o lips de 876 kg aluminiu primar lingou; proceseleverbale de constatare din 5 iulie 1999 i nr. 17 din 9 iulie 1999, care constat lipsa la
destinaie a unei cantiti de 2.257 kg aluminiu primar lingou.
Reclamanta a pltit ctre S.C. A. S.A. Slatina suma de 113.310.988 lei,
reprezentnd contravaloarea aluminiului primar, constatat lips la destinaie, prin
compensare.
Cum vagoanele la care s-au constatat sustrageri, au fost expediate reclamantei n
trenuri aparinnd C.F.R.-ului, iar, conform capitolului III din convenia prilor,
predarea-primirea vagoanelor ncrcate i goale se face n staiile cu activitate comun,
respectiv, Mlina i Ctua, aprrile prtei, privind culpa reclamantei, au fost
nlturate.
Prin decizia nr. 149 din 7 martie 2001, Curtea de Apel Galai, secia comercial,
a respins, ca nefondat, apelul declarat de prta, S.N.T.F.M. S.A. Bucureti, i a anulat,
ca insuficient timbrat, apelul declarat de reclamanta S.C. S. S.A. Galai, meninnd
soluia i motivarea instanei de fond.
mpotriva deciziei a declarat recurs prta, S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A. Bucureti,
pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocnd, n esen, urmtoarele
critici:
- ignorarea obligaiei SC S. S.A. Galai, asumat prin convenia ncheiat, de a
respecta, pe lng prevederile conveniei, i celelalte dispoziii din tarife, instruciuni i
ordine n vigoare privind calea ferat (cap.1 pct. 2) art. 2 pct. 7;
- cele patru vagoane n discuie au sosit n staia Mlina cu o ntrziere de la 20
minute i pn la trei ore, deoarece personalul SC S. SA. Galai a dispus oprirea
acestora n staia Mlina sud, oprire neprevzut n livretul mersului trenurilor;
- pe liniile uzinale, mecanicul trenului (salariat al S.N.T.F.M.) conduce trenul,
conform dispoziiilor primite de la operatorul C.S.G., iar vagoanele fiind deschise, a fost
posibil sustragerea mrfii, culpa aparinnd intimatei, care, prin nerespectarea
obligaiilor sale, a generat i faptul imposibilitii cruului de a ndeplini ntocmai

116

obligaiile contractuale, pe care i le-a asumat, nclcnd prevederile art. 970 alin. (1)
C. com.
- nepronunarea instanelor asupra cererii de suspendare, conform art. 244 pct. 2
C. proc. civ.
Intimata-reclamant a formulat o ntmpinare prin care a solicitat respingerea
recursului i meninerea ca legal i temeinic a deciziei atacate.
Se nvedereaz de ctre intimat, c sentina, rmas definitiv prin decizia
atacat cu recurs, a fost executat de recurent, aceasta fiind de acord cu compensarea
contravalorii mrfii constatat lips la destinaie i a cheltuielilor de judecat, n sum
total de 120.804.641 lei, precum i a cheltuielilor de executare silit, n sum de
2.426.000 lei.
Opernd compensarea, conform ordinului de compensare depus n copie, care
presupune acordul prilor i o crean cert, recurenta i-a manifestat voina pentru
stingerea obligaiei pe aceast cale, susine intimata.
Intimata a depus, n copie, la dosar, ordinul de compensare nr. 1548448 din 15
aprilie 2002, borderoul care cuprinde operaiunea de compensare i procesul-verbal de
compensare din aceeai dat.
Dei operaiunea de compensare este confirmat de recurent, aceasta i susine
motivele de recurs.
Recursul nu este fondat.
Criticele recurentei, constituite n motivul de recurs prevzut de art. 304.9 C.
proc. civ., se rezum la interpretarea unilateral de ctre instane a dispoziiilor
conveniei ncheiate de pri, nr. 71/1 - 391/1999, n sensul c s-a fcut aplicarea numai
a prevederilor care reglementeaz obligaiile recurentei-prte, fr a se observa c
nerespectarea acestora a fost generat de comportamentul reclamantei.
Se constat, ns, din examinarea prevederilor conveniei i a probelor
administrate, c vagoanele ncrcate cu aluminiu bloc, livrate de SC A. SA Slatina, n
perioada 19 aprilie 1999 5 iulie 1999, s-au preluat de reclamanta-intimat de la
recurenta cru n staia Mlina, cu lipsuri cantitative, fiind violate, fapt ce a
determinat ncheierea raportului de eveniment nr. 39 din 11 iunie 1999 i a procesuluiverbal de constatare nr. 13 din 22 iunie 1999, semnate att de delegatul recurentei, ct i
de cel al intimatei.
Potrivit art. 83.3 din Regulamentul de transport pe cile ferate, aprobat prin
O.G. nr. 41/1997, n cazul n care mijlocul de transport a fost violat sau poart urme de
violare, se presupune, pn la proba contrar, c mrfurile au fost avariate din vina cii
ferate.

117

Cum recurenta nu a reuit s fac dovada contrar sau dovada unei cauze care
s nlture rspunderea sa civil, n mod corect a fost obligat la plata de despgubiri,
conform art. 85.1 din Regulament.
Ct privete critica privind nepronunarea instanelor asupra cererii de
suspendare a cauzei, conform art. 244 pct. 2 C. proc. civ., inserat n ntmpinare,
aceasta nu poate fi primit, deoarece recurenta, nefcnd dovada c s-a nceput
urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire hotrtoare asupra
hotrrii ce urmeaz a se da, n mod corect, instanele nu i-au dat curs, suspendarea pe
acest temei fiind, de altfel, la latitudinea instanei.
Aa fiind, Curtea va respinge recursul ca nefondat, n raport cu prevederile art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A., sucursala
Constana, mpotriva deciziei nr. 149 din 7 martie 2001 a Curii de Apel
Galai, secia comercial i de contencios administrativ.
Irevocabil.
Pronunat, n edin public, astzi, 4 martie 2003.

SPETA 8
NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE
SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 816/2006

Dosar nou nr. 7066/1/2005

Dosar vechi nr. 1668/2005
edina public de la 28 februarie 2006

Asupra recursului de fa:

118

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:

Tribunalul Vlcea, prin sentina nr. 1659/ C din 14 octombrie 2002 a admis
aciunea principal, formulat de reclamanta SC R. SA Bucureti, oblignd prta SC
P.I. SRL s plteasc reclamantei preul prestaiilor de transport n sum de
536.992.811 i penaliti n valoare de 771.076.269 lei calculate pn la 2 septembrie
2002, cu 49.225.572 lei cheltuieli de judecat i a respins att cererea reconvenional
ct i cererea de chemare n garanie a S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA Bucureti.
Pentru a se pronuna astfel, instana a reinut urmtoarele:
- ntre reclamant i chemata n garanie (S.N.T.F.M. C.F.R. M. Bucureti) s-a
ncheiat contractul avnd ca obiect acordarea de reduceri tarifare la expediiile de
mrfuri de import export i tranzit pe reeaua C.F.R., precum i plata centralizat, pe
baz de decont i factur ntocmite de transportator, a tarifelor de transport i accesorii
luate de client asupra sa.
n baza acestei convenii reclamanta a perfectat cu prta contractul din 28 iunie
1999 referitor la organizarea transportului de mrfuri la export pe reeaua cii ferate
romne, i pe alte reele de ci ferate, oferte de pre i servicii, reduceri tarifare
decontri de tarife cu S.N.T.F.M. C.F.R. M. i cu ali transportatori sau prestatori de
servicii romne i strine precum i plata centralizat a tarifelor de transport i
accesoriilor.
Prta, n calitate de client a expediat la export n baza contractului, cantitatea
total de 2.821.500 kg fier vechi n perioada anului 2000, ns n intervalul martie
septembrie 2000 s-au constatat diferene ntre cantitile ncrcate i cele recepionate,
totaliznd 167.160 kg fier vechi.
Lipsurile respective au fost constatate de C.B.C.A., n componena creia nu s-a
aflat ns i reprezentantul cii ferate bulgare, cu toate c mrfurile au fost primite de
calea ferat Bulgar de la cruul romn C.F.R., fr nici un fel de obieciuni.
Fa de ofertele de pre emise de reclamant care priveau doar parcursul intern de
la staia de expediie pn la frontier, dar i de S.T. n care prta a inserat clauze
D.G.N., instana a apreciat ca ndeplinite obligaiile asumate de reclamant prin
contract i n consecin acesteia i se cuvine plata preului i a penalitilor aferente, cu
att mai mult cu ct prta a fost aceea care a ntocmit S.T. n nume propriu, oblignduse astfel c-i rezolve i situaia lipsurilor ivite n raport cu cruul, innd seama de
reglementrile din regulamentul de transport C.F.R. i al conveniei C.I.M. C.O.T.I.F.
n pronunarea soluiei, instana de judecat a avut n vedere i recunoaterea
debitului, aa cum este confirmat de administratorul prtei, prin semnarea i
tampilarea documentului, potrivit cruia se solicit acceptul reclamantei de ealonare a
plii sumei de 740 milioane, n trei trane, moment la care erau recunoscute i lipsurile
nregistrate la mrfurile recepionate n Bulgaria. n consecin au fost respinse i
cererea reconvenional ct i cererea de chemare n garanie.

119

Recursul prtei a fost admis de Curtea de Apel Piteti, prin decizia nr. 317 din 10
martie 2003, casat sentina atacat i trimis cauza spre rejudecare aceleiai instane,
fiind recalificat raportul contractual dintre pri, respectiv contract de expediie, n
raport de care tribunalul urma s examineze susinerile prilor i excepiile invocate de
reclamant, ca rspuns la cererea reconvenional.
Tribunalul Vlcea, n rejudecare, prin sentina nr. 1025/ C din 25 octombrie 2004
a respins excepiile privitoare la prescripia dreptului la aciune, a lipsei calitii
procesuale active a prtei reconvenional i a calitii procesuale pasive invocat de
reclamant.
Cu privire la fondul cauzei, instana n rejudecare a reinut n funcie de
documentele depuse la dosar i de concluziile expertizei administrat n cauz i
completat de mai multe ori c ntre pri a fost perfectat un contract de comision, cu
aplicaii n cadrul contractului de expediie, potrivit cruia reclamanta avea ca obligaie
principal organizarea transportului i a activitilor anexe, prin luarea tuturor
msurilor necesare pentru conservarea exerciiului aciunii lor judiciare mpotriva
terelor persoane n scopul exercitrii riscului eventualelor decderi. Conform art. 406
C. com., expediionarul este inut s valorifice contra terilor drepturile bneti ale
expeditorului (prta) de la care a primit nsrcinarea, ntruct expeditorul nu are la
ndemn o sanciune n contra persoanelor cu care a contractat direct reclamanta i
nici aceasta nu are aciune mpotriva prtei.
Expertiza a stabilit n sarcina prtei o obligaie neachitat de 536.992.811 lei, i
penaliti de ntrziere potrivit art. 6 din contract, n valoare de 1.976.783.850 lei.
Instana de fond a mai reinut c cererea reconvenional, aa cum a fost precizat
este ntemeiat, din moment ce cantitatea de 168,06 tone fier vechi nu a ajuns la
partenerul extern al prtei i acesta nu a acceptat plata, aa nct s-a avut n vedere
valoarea reactualizat a mrfurilor lips, evaluat de expert la 1.176.783.850 lei.
Compensarea datoriilor, solicitat de prt a fost admis de tribunal, pn la
concurena sumei de 1.734.228.638 lei, prta fiind obligat fa de reclamant la plata
sumei de 191.222.478 lei.
Cererea de chemare n garanie a fost respins, ntruct reclamanta nu i-a
respectat obligaiile derivnd din contractul perfectat cu prta i nu a sesizat chemata
n garanie despre lipsurile la destinaie, dei avea aceast obligaie.
mpotriva acestei sentine au declarat apel att reclamanta ct i prta, criticndo pentru motive de nelegalitate i netemeinicie.
Curtea de Apel Piteti, secia comercial i de contencios administrativ, prin
decizia nr. 40/ A-C din 23 martie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de
reclamanta SC R. SA Bucureti i a anulat ca netimbrat apelul declarat de prta SC P.I.
SRL.
n considerentele acestei decizii, instana de apel a reinut cu privire la motivele de
apel formulate de reclamant urmtoarele:

120

- penalitile n sum de 344.357.161 lei solicitate suplimentar nu pot fi acordate

n calea de atac a apelului ct vreme reclamanta nu a investit fondul cu un capt de
cerere viznd aplicarea sanciunii n continuare, fiind la ndemna prii i alte ci
pentru obinerea acestora, fr a fi prejudiciat, n vreun fel.
- ct privete criticile formulate la pct. 1-5 din motivele de apel instana a reinut
c n mod corect au fost respinse excepiile invocate referitoare la lipsa calitii
procesuale active a prtei din cererea reconvenional i respectiv a lipsei calitii
procesuale pasive a reclamantei, ntruct, dup calificarea naturii juridice a
raporturilor dintre pri prin decizia formulat n recurs, i anume ca fiind un contract
de comision de expediie, singurul mijloc procesual pe care prta i poate apra
drepturile presupus nclcate este calea cererii reconvenionale.
i critica referitoare la greita respingere a excepiei privind prescripia dreptului
material la aciunea reconvenional a fost constatat ca nentemeiat n judecata
apelului, avnd n vedere c preteniile invocate de prt pe calea cererii
reconvenionale are ca temei contractul din 1999, n baza cruia, reclamanta s-a obligat
s-i ndeplineasc atribuiile asumate n schimbul remuneraiei convenite i nicidecum
n contractul de transport n care nu figureaz ca partener al afacerii i prta. Ca
urmare, corect s-a stabilit a fi incidente n cauz prevederile art. 3 din decretul nr.
167/1958, respectiv termenul de prescripie de 3 ani.
Ct privete critica ce vizeaz fondul cauzei, motivarea instanei de apel face
trimitere mai nti la cadrul legal ce reglementeaz raporturile juridice dintre pri,
respectiv regulamentul de transport i regulile I.N.C.O.T.E.R.M.S. i fa de aceste
norme stabilete c reclamanta n calitate de transportator este inut rspunztoare
pentru riscul pierderii, sustragerii sau a deteriorrii mrfii pn la predarea ctre
cumprtor, i tot n sarcina acesteia cdea i dreptul de a promova reclamaie
administrativ, avnd ca obiect lipsurile de marf nregistrate n timpul transportului.
S-a mai reinut cu privire la cuantumul despgubirilor n sarcina reclamantei, c
acestea reprezint att contravaloarea cantitii de fier vechi nepredat la destinatar,
ct i pierderile suferite datorit ntreruperii afacerii derulat cu partenerul extern, n
care sunt incluse i taxele de transport ncasate n plus de reclamant pentru marfa
lips, inclusiv obligaiile legale.
Mai mult, se arat c reclamanta nu s-a opus la cererea de compensare reciproc
a datoriilor, aa nct valoarea total a obligaiei de plat reinut n sarcina prtei a
fost corect determinat.
Instana de apel, fa de considerentele mai sus redate a apreciat c nu se mai
impune examinarea criticii referitoare la greita respingere a cererii de chemare n
garanie, considernd c s-a rspuns implicit la aceasta.
Apelul prtei a fost soluionat pe chestiunea timbrajului, astfel c nu s-a mai
impus a fi examinate criticile formulate de prt n apel.

121

mpotriva acestei din urm hotrri ct i a ncheierii din 16 martie 2005 a

declarat recurs reclamanta, ntemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5, 7, 9 i 10 C. proc.
civ.
n temeiul pct. 5 al art. 304 C. proc. civ. reclamanta a solicitat anularea deciziei
atacate, avnd n vedere c cererea de recuzare a judectorilor formulat n apel a fost
respins fr a-i fi fost comunicate motivele, ori n fapt decizia atacat a fost pronunat,
de un complet, n compunerea cruia au intrat judectori care s-au pronunat n dosarul
de recurs nr. 787/2003, fiind astfel nclcate n opinia autoarei, acte de procedur
privind competena judectorilor.
Recurenta formuleaz critici i n temeiul pct. 7 10 ale art. 304 C. proc. civ. dup
cum urmeaz:
- Instana de apel nu a motivat soluia n raport de criticile formulate n apel, ci a
reiterat i dezvoltat motivele care au stat la baza deciziei nr. 317/R/C dat n aceeai
cauz.
- Aceeai instan a interpretat greit actele juridice deduse judecii, schimbnd
natura i nelesul acestora, calificarea adus contractului nclcnd principiile art. 969
C. civ. i 984 acelai cod;
- Decizia din apel a fost dat i cu nclcarea i aplicarea greit a legii, n sensul
c s-au invocat prevederile regulamentului de transport intern pe calea ferat,
ignorndu-se prevederile conveniei C.I.M. C.O.T.I.F. incidente n spe;
- Instana de apel nu a comparat mijloacele de prob ct privete cererea
reconvenional, formulat de prt, astfel c, opineaz recurenta, greit s-a reinut
existena unui prejudiciu n patrimoniul prtei.
- Tot greit s-a reinut c recurenta nu a investit instana de fond cu cerere privind
penalitile de ntrziere ajunse la termen, ntruct ajustrile temporale ale acestora s-a
fcut n temeiul art. 294 alin. (2) C. proc. civ.
Fa de aceste critici, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sau
modificarea deciziei atacate, cu cheltuieli de judecat.
Recursul este nefondat i va fi respins pentru considerentele ce se vor arta n
continuare:
Critica formulat n temeiul pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., privitoare la
respingerea cererii de recuzare este nefondat, avnd n vedere c potrivit art. 29 alin.
(1) C. proc. civ., propunerea de recuzare se face pentru fiecare judector n parte,
motivat, ori n spe, corect instana de apel a constatat nendeplinirea acestor cerine,
legal fiind respins ca nemotivat.
Critica dezvoltat la pct. 2 i 3 din motivele de recurs viznd greita interpretare a
actelor juridice deduse judecii este de asemenea nefondat. Prin decizia nr. 317/R/C
din 10 martie 2003, instana de recurs a calificat contractul intervenit ntre pri, ca

122

fiind un contract de comision, ce are ca obiect tratarea de afaceri comerciale (art. 405
C. com.), a casat sentina pronunat la fond i a trimis cauza spre rejudecare aceleiai
instane, iar potrivit prevederilor art. 315 alin. (1) instana, n rejudecare este obligat a
ine cont de dezlegarea dat problemelor de drept i a probatoriilor ce au fost
considerate ca necesare pentru soluionarea cauzei. n spe, tribunalul, investit cu
rejudecarea dosarului, dup casare, a examinat relaiile comerciale dintre pri, prin
prisma noii calificrii a raportului juridic, a administrat proba cu expertiza i a
determinat ntinderea i obligaiile reciproce dintre pri, stabilind potrivit concluziilor
expertului sumele datorate reciproc de pri. Odat intrat n puterea lucrului judecat,
calificarea juridic a conveniei prilor, greita interpretare a acesteia nu mai poate fi
susinut, dat fiind mprejurarea c n primul ciclu procesual aceast problem de drept
a primit o dezlegare irevocabil, astfel c ceea ce critic recurenta sub acest aspect, nu
poate fi primit.
Ct privete motivul de recurs referitor la cererea de chemare n garanie i anume
ignorarea aplicrii conveniei C.I.M. C.O.T.I.F., nalta Curte reine c bine instana de
apel a meninut soluia tribunalului, avnd n vedere c raporturile juridice ntre
reclamant i chemata n garanie (cruul) aflat la dosar vol. I i dosar vol. III s-au
perfectat i derulat, inndu-se seama de normele speciale reglementate prin
regulamentul de transport aprobat prin O.G. nr. 41/1997 i regulile I.N.C.O.T.E.R.M.S.
Rspunderea cruului a ncetat la momentul predrii transportului la frontiera rii
ctre transportatorul bulgar, care a i preluat expediia fr nici un fel de obieciuni,
astfel c respingerea cererii de chemare n garanie este legal i temeinic.
Referitor la motivul ce vizeaz greita admitere a cererii reconvenionale,
recurenta critic soluia artnd c instana nu a comparat mijloacele de prob, depuse
de pri, reinnd nefondat c prta a suferit un prejudiciu din nencasarea preului
mrfurilor.
Examinnd acest motiv de recurs, nalta Curte constat c argumentaia soluiei
din apel are la baz concluziile expertizei efectuat n cauz i completat suplimentar i
mai mult, la cererea de compensare a datoriilor reciproce, reclamanta nu s-a opus,
astfel c valoarea obligaiei de plat n sarcina prtei a fost corect determinat.
Ultimul motiv de recurs viznd neacordarea penalitilor de ntrziere ajunse la
termen este de asemenea nefondat, avnd n vedere c reclamanta nu a investit instana
de fond cu un capt de cerere privind aplicarea sanciunii n continuare, astfel c
potrivit prevederilor art. 292 alin. (1) coroborat cu 294 alin. (1) C. proc. civ. instana de
control este abilitat s verifice, conform art. 295 alin. (1) C. proc. civ., n limitele
cererii de apel, doar stabilirea situaiei de fapt i aplicarea legii de ctre prima instan.
Corect, instana de apel a reinut c partea are la ndemn alte ci de
desdunare, fr a fi n vreun fel prejudiciat.
Fa de aceste considerente, n temeiul art. 312 teza 2 C. proc. civ., nalta Curte va
respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat.

123

PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC R. SA Bucureti, mpotriva deciziei nr. 40/
A-C din 23 martie 2005, pronunat de Curtea de Apel Piteti i a ncheierii
interlocutorii din data de 16 martie 2005, pronunat de aceeai instan, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunat n edin public, astzi 28 februarie 2006.

SPETA 9

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE

SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 768/2004

Dosar nr. 97/2002

edina public de la 25 februarie 2004

Asupra recursurilor de fa:

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Reclamanta SC T.B.N.I. SA a chemat n judecat SC J.B.M. GMBh, pentru a fi
obligat la plata sumelor de 68.000 franci francezi i 874 dolari S.U.A., reprezentnd
contravaloare prestaii auto i la 73595 franci francezi penaliti, inclusiv suma de
142.941 franci francezi penaliti pentru decontarea cu ntrziere a contravalorii
prestaiilor auto.
Prin ntmpinare i cerere reconvenional, prta din aciune a solicitat
respingerea aciunii ca prescris, n raport cu dispoziiile art. 32 lit. c) din Convenia
C.M.R. i rezoluiunea contractului de transport rutier internaional de mrfuri cu
obligarea reclamantei din aciune la plata sumei de 68.000 franci francezi dauneinterese.
Pe parcursul procesului, prta-reclamant a formulat cerere de chemare n
garanie a SC N.A.D. LTD, pentru ca, n cazul admiterii aciunii principale, s fie
despgubit de chemata n garanie cu suma de 68.000 franci francezi .
Prin ncheierea din 23 ianuarie 2001, Tribunalul Bucureti a disjuns cererea de
chemare n garanie.

124

La rndul su, reclamanta din aciune a invocat excepia prescripiei cererii

reconvenionale.
Tribunalul Bucureti, prin sentina 2425 din 27 martie 2001, a admis excepia
prescripiei invocat de ambele pri i, n consecin, a respins att aciunea, ct i
cererea reconvenional ca prescrise.
Cu privire la prescrierea aciunii, s-a reinut c ntre pri a existat contractul
cadrul 1314 din 17 septembrie 1996, n baza cruia s-au executat transporturi
internaionale de ctre reclamant pentru diveri destinatari, iar, conform art. 6 din
contract, prile au convenit ca derularea transporturilor s se fac n conformitate cu
instruciunile expeditorului retransmise de expediionar n concordan cu Convenia
ncheiat la Geneva n 1996.
Aprarea prtei, n sensul c aciunea este prescris fa de dispoziiile art. 32
lit. c) din Convenia C.M.R., raportat la data ncheierii contractului cadru i al
introducerii aciunii, a fost nsuit de instan i nlturat prin recunoaterea debitului
de ctre prt, cu motivarea c faxurile invocate nu constituie o recunoatere expres,
cuprinznd o condiie rezolutorie.
Referitor la prescrierea cererii reconvenionale (excepie invocat de reclamanta
din aciune) s-a reinut c, n cauz, opereaz termenul de un an, care a luat natere la 7
iulie 1997 i care a fost depit la data sesizrii instanei cu cererea reconvenional,
cererea fiind prescris, respingndu-se aprarea reclamantei din reconvenional c ar
fi incidente dispoziiile art. 32 alin. (1) teza II i anume, c termenul este de 3 ani, n
raport cu care reconvenionala nu este prescris.
Apelurile declarate de reclamanta-prt i de prta-reclamant, au fost
respinse, ca nefondate, prin decizia 1427 din 30 octombrie 2001, pronunat de Curtea
de Apel Bucureti.
S-a motivat de instana de apel c, fa de data ncheierii contractului 17
septembrie 1996 aciunea introdus la 30 septembrie 1998, este peste termenul
prevzut de art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R., iar ntreruperea acestei prescripii nu a
operat, nefcndu-se dovada unei recunoateri n sensul art. 16 din Decretul nr.
167/1958.
Cu privire la cererea reconvenional, s-a reinut c opereaz tot termenul de un
an, care, raportat la data ncheierii contractului ntre pri i formularea cererii, este, de
asemeni, depit, opernd prescripia, nefcndu-se dovada de reclamanta din
reconvenional a existenei dolului sau culpei transportatorului, pentru a fi incident
termenul de 3 ani, prevzut de art. 32 alin. (1) teza II din C.M.R.
mpotriva acestei hotrri au declarat recurs prta din aciune SC J.B.M. GMBh
Germania i reclamanta din aciune, SC T.B.N.I. SA Bucureti.
n recursul prtei-reclamante se invoc motivul prevzut de art. 304 pct. 10 C.
proc. civ., susinndu-se, n esen, c instana de apel nu s-a pronunat asupra probelor
existente la dosar (faxuri) prin care, n temeiul art. 6 din contract i art. 421 C. com.,

125

recurenta a pus n vedere intimatei s stopeze transportul i s returneze marfa societii

franceze (expeditorul), ntruct destinatarul rus refuz plata acesteia, ceea ce
transportatorul nu a fcut, dei a dat asigurri, expediind, totui, transportul n Rusia.
O asemenea comportare a intimatei constituie, n opinia recurentei, o nclcare a
clauzelor contractuale (art. 6) deci, se ntemeiaz pe o culp, situaie n care opereaz
dispoziiile art. 32 alin. (1) teza II din Convenia C.M.R., astfel c cererea
reconvenional a fost introdus n termenul de 3 ani.
Greeala instanei de apel const tocmai n lipsa de analiz a faxurilor trimise
intimatei, privind stoparea expediiei mrfii, despre care nu s-a fcut nici o referire.
Recursul este fondat, impunndu-se casarea cu trimitere a cauzei pentru judecarea
pe fond, avndu-se n vedere urmtoarele:
Cererea reconvenional introdus de reclamant, prin care s-a solicitat
rezoluiunea contractului de transport rutier internaional dintre pri i plata sumei de
68.000 franci francezi, a fost respins de instan ca fiind prescris, reinndu-se c
opereaz termenul de 1 an, prevzut de art. 32 lit. c) din C.M.R. i nu termenul de 3 ani,
prevzut de art. 32 alin. (1) teza II din Convenie, nefcndu-se nici o prob de ctre
reclamanta din reconvenional (recurenta) a instruciunilor din partea expeditorului cu
privire la marf, retransmise de expediionar (recurenta) i nerespectate de
transportator, pentru a rezulta culpa acesteia i, drept urmare, aplicarea termenului de
prescripie de 3 ani.
Din cele de mai sus rezult, pe de o parte, c, nejudecndu-se cauza pe fond, nu se
poate modifica decizia n recurs, cum s-a solicitat de recurent, iar pe de alt parte, c
problema de esen, care rezolv excepia invocat, este stabilirea textului din Convenia
la C.M.R., care se aplic n cauz.
n analiza acestei excepii, instanele au greit cnd au fcut aplicarea art. 32 lit.
c) din C.M.R. (termen de un an) tocmai datorit omisiunii de a verifica i a se pronuna
asupra actelor de la dosar, reprezentnd faxuri trimise intimatei n legtur cu
transportarea mrfii.
Potrivit art. 6 (derularea contractului) din contractul cadru ncheiat de pri,
transporturile trebuie s se deruleze n conformitate cu instruciunile expeditorului,
retransmise de expediionar, n concordan cu Convenia C.M.R., cu reglementrile
I.R.U. i cu clauzele contractului cadru, iar, potrivit art. 421 C. com., expeditorul are
dreptul de a suspenda transportul i de a cere restituirea lucrurilor transportate sau
predarea lor altei persoane dect aceea artat n scrisoarea de trsur.
Aceste dispoziii se completeaz cu cele din art. 12 pct. 1 din Convenia C.M.R., i
anume, c expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, putnd s cear
transportatorului schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau s elibereze marfa
unui alt destinatar dect cel indicat iniial.

126

Rezult, din dispoziiile legale menionate, c, pn la predarea mrfii, ndreptit

s rspund de soarta acestora este expeditorul (n spe, societatea francez) prin
expediionar (n spe, recurenta).
Or, dup ntocmirea Ordinului de ncrcare nr. 8702166 din 16 iunie 1997, prin
care intimata se angaja s efectueze transportul rutier internaional de marf, pentru
societatea francez H.C.F.N., prin intermediul recurentei, marfa urmnd s fie livrat
destinatarului rus, SC N.A.D. LTD, beneficiarul transportului a ntiinat c destinatarul
rus refuz plata, astfel c mijlocul de transport trebuia oprit n Romnia i marfa
readus n Frana, la locul de unde a fost ncrcat. Cele artate rezult din faxurile
aflate la dosar i neanalizate de instane.
Tot din aceste acte rezult c intimata a luat cunotin de situaia creat, a dat
asigurri c marfa nu va fi descrcat, primind, la 4 iulie 1997, i contractul de
ncrcare modificat, dar, nerespectnd aceste instruciuni ale expeditorului i clauzele
contractului cadru, coroborate cu Convenia C.M.R., la data de 7 iulie 1997, a livrat
marfa destinatarului rus, fr s o anune cel puin pe recurenta de la care le primise
dect mai trziu, la insistenele acesteia, aa cum rezult din faxurile din 8 iulie 1997 i
18 iulie 1997.
n consecin, fa de nclcare de ctre expeditor a clauzelor contractului, ceea ce
a condus la neexecutarea acestuia, aa cum s-a cerut de expeditor, este evident culpa
intimatei, probat fr nici un dubiu de recurent, n derularea contractului, astfel c
opereaz dispoziiile prevzute de art. 32 alin. (1) teza II din Convenia C.M.R., i
anume, termenul de prescripie este de 3 ani.
Susinerea formulat de intimat, cu privire la ineficiena faxurilor pe care nu lear fi primit sau crora le lipsete tampila, nici nu a fost avut n vedere de instane,
pentru c nu se face nici o vorbire n considerentele hotrrilor i nici cel puin nu se
enuna ca mijloc de aprare al prtei din reconvenional, instanele fcnd abstracie
de acestea.
Dar, aceast aprare verificat de aceast dat n recurs, se constat
nentemeiat, deoarece rezult din coninutul faxurilor c prta din reconvenional a
luat cunotin de acestea, mai mult, a primit i contractul de ncrcare modificat i,
totui, nu s-a conformat instruciunilor primite.
De aceea, termenul de prescripie, pentru cererea reconvenional, fiind de 3 ani,
aceasta a fost introdus n termen, motiv pentru care se admite recursul, dar se caseaz
decizia, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea pe fond a cererii reconvenionale, n
raport de obiectul acesteia.
n recursul declarat de SC T.B.N.I. SA, se invoc nelegalitatea hotrrii decurgnd
din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., n sensul c eronat s-a interpretat momentul de la care
curge termenul de 1 an de prescripie, ca fiind data ncheierii contractului.
n realitate, n opinia recurentei, contractul din 17 septembrie 1996 este numai un
act juridic cadru, care nu are nici un efect juridic i nu creeaz raporturi juridice ntre
pri, dect n momentul n care se consum prestaia auto angajat.
127

Cum transportul auto a fost realizat n iulie 1997, termenul de 1 an curge de la

aceast dat cu respectarea dispoziiilor art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R., astfel c
aciunea este introdus n termen.
Se mai critic considerentele deciziei prin care s-a constatat c nu opereaz
dispoziiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958, deoarece se apreciaz c, din actele
emanate de la intimat, aceasta recunoate expres prestaiile efectuate i preul datorat.
n plus, se mai susine c, n orice caz, nu s-a analizat situaia penalizrilor
solicitate, pentru care nu opera prescripia fa de data cnd trebuia fcut plata.
Se solicit admiterea recursului, modificarea deciziei i admiterea aciunii.
Recursul este nefondat.
Verificndu-se susinerile din recurs, se constat c nu sunt incidente dispoziiile
art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece instanele, corect au stabilit momentul de la care
ncepe s curg termenul de prescripie de 1 an.
De altfel, nu era, logic, posibil nici o eroare sub acest aspect, pentru simplul
motiv c legea este aceea care stabilete momentul curgerii prescripiei i acesta este
prevzut de art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R.
n cauza de fa, preteniile, decurgnd din modul n care au fost executate
clauzele contractului de ctre recurent, se nscriu n prevederea legal artat, cu
privire la data curgerii prescripiei, nefiind generate de situaiile artate la lit. a) i b)
ale aceluiai articol.
Cu aceste precizri, este categoric stabilit de legiuitor c, n situaii similare cu
aceea din spe, termenul de prescripie ncepe s curg de la expirarea unui termen de
trei luni de la data ncheierii contractului de transport.
Deci, momentul de referin pentru calculul prescripiei este ncheierea
contractului i acesta a fost avut n vedere de instane.
Susinerile recurentei, n legtur cu asimilarea contractului cadru unei legi
speciale, ceea ce nseamn c acesta opereaz numai cnd se consum raportul juridic,
respectiv, prestaia auto angajat, dat n raport de care aciunea este n termen, sunt n
afara legii i nu pot fi reinute.
Prevederile art. 32 din Convenia C.M.R. se refer expres la contractul de
transport i la data ncheierii lui, astfel c nu este cazul asimilrii cu alte legi i cu
defalcarea n prestaii auto succesive.
n ceea ce privete dispoziiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958, se constat c
prescripia se ntrerupe, printre altele, prin recunoaterea dreptului, a crei aciune se
prescrie, de ctre debitor.
Din redactarea textului rezult clar c recunoaterea dreptului pretins trebuie s
fie expres, necondiionat, ea nu poate fi dedus.

128

Or, documentele la care face referire recurenta nu se ncadreaz n dispoziiile

legii, plata pretins fiind condiionat de alte prestri din partea recurentei, astfel c au
fost corect nlturate de instan.
Ultima critic, referitoare la penalitile pretinse ca urmare a nedecontrii la
termenul scadent al preteniilor, se respinge, deoarece, din moment ce debitul nu exist,
el fiind prescris, nu se pot percepe penaliti la sume pe care debitorul nu le datoreaz.
Fa de cele artate, recursul urmeaz s fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de prta SC J.B.M. GMBh, Germania.
Caseaz decizia civil nr. 1427 din 30 octombrie 2001 a Curii de Apel Bucureti,
secia a V-a comercial, numai cu privire la apelul prtei din aciune i trimite cauza la
Curtea de Apel Bucureti, pentru judecarea pe fond a cererii reconvenionale.
Respinge recursul declarat de reclamanta, SC T.B.N.I. SA Bucureti, mpotriva
aceleiai decizii.
Irevocabil.
Pronunat, n edin public, astzi, 25 februarie 2004.

SPETA 10

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE

SECIA COMERCIAL
Decizia nr. 5990/2005

Dosar nr. 772/2005

edina public de la 14 decembrie 2005

129

Cu privire la recursurile declarate constat urmtoarele:

Reclamantele SC R.I. SA i M.R.A.T. au chemat n judecat pe prtele S.S.C. i
V.S.U.K. Ltd investind instana cu aciunea avnd ca obiect:
- constatarea rezilierii contractului de transport maritim internaional pentru
cantitatea total de 32.300 tone gru i, drept consecin:
- obligarea prtelor n solidar la plata, ctre SC R.I. SA a sumei de 3.465.191.000
lei cu titlu de daune (contravaloarea cheltuielilor de ncrcare descrcare i depozitare
a mrfii) i ctre M.R.A.T. a sumei de 810.533,77 dolari S.U.A. cu titlu de daune
(contravaloare cheltuieli de neexecutare a acreditivului, cheltuieli de ncrcare,
descrcare, depozitare i conexe).
Acest obiect, n forma i coninutul expres, nu a fost modificat n prim instan (n
ambele cicluri procesuale), nici n apel i nici n recurs.
Prtele au formulat cerere reconvenional mpotriva reclamantelor avnd ca
obiect obligarea reclamantelor la plata sumei de 663.675,2 dolari S.U.A. plus dobnda
legal cu titlu de daune (chiria navei, aprovizionarea navei cu combustibil, cheltuieli de
agenturare suplimentare i alte conexe).
Totodat prtele au formulat cerere de chemare n garanie a A.H.T.C., ultimul
subnavlositor i cumprtor al mrfii, revndute de M.R.A.T., pentru ca, n cazul n care
vor cdea n pretenii i vor fi obligate la plata anumitor sume de bani ctre reclamante,
chemata n garanie s fie obligat a le desduna cu sumele respective, plus cheltuielile
de judecat aferente.
Reclamantele susin, n esen, c n calitate de ncrctori la nava A.R., 32.300
tone gru i, apoi, ntruct comandantul navei a refuzat nejustificat s semneze
conosamentele curate au descrcat marfa i contractul de transport de mrfuri nu s-a
mai executat.
Prtele susin, n ntmpinare, i pretind, n cererea reconvenional, c R. nu are
calitate procesual activ ntruct este primul vnztor F.O.B. i nu ncrctorul mrfii,
care este M.R.A.T.; c aceasta din urm este n culp i a comis un fapt
extracontractual, c rezervele pe conosament constituie un drept legitim i nu un abuz de
drept al comandamentului navei, iar prejudiciul suferit este cert, determinat i evaluat
corect, proba acestor elemente fiind fcut nendoielnic prin nscrisurile depuse.
n primul ciclu procesual, Tribunalul Constana, secia maritim prin sentina nr.
102 din 17 martie 2003, a respins toate cele trei aciuni reinnd c:
- R. nu are calitate procesual activ, fiind doar un vnztor F.O.B. ctre
M.R.A.T., fr a intra ntr-un raport juridic direct cu armatorul navei;
- exist culpe comune ale ncrctorului M.R.A.T. i ale transportatorului S.S.C.
V.S.U.K., astfel c fiecare dintre prile la acest raport trebuie s-i suporte
contravaloarea daunelor suferite.

130

Prin decizia nr. 32 din 14 octombrie 2003, Curtea de Apel Constana, secia
comercial, a casat sentina i a trimis cauza spre rejudecare, stabilind c R., ca
vnztor F.O.B., are calitate procesual activ n cauz fa de transportator, iar
refuzul culpabil al emiterii conosamentului curat sau nsernd numai clauze care ar fi
permis ncasarea acreditivului a nscut dreptul vnztorului F.O.B. R. de a se ndrepta
cu aciune direct mpotriva armatorilor.
n raport cu ncrctorul M.R.A.T. instana de casare nu a reinut nici un element
i nu a dat dezlegri de natura celor prevzute de art. 315 C. proc. civ.
n al doilea ciclu procesual, prin sentina nr. 152 din 10 iunie 2004, Tribunalul
Constana, secia maritim i fluvial, a respins aciunea principal, reinnd, n esen,
c nu exist o obligaie contractual a prtelor, fa de cele dou reclamante, de a
emite conosamente curate dup ncrcarea mrfii, iar comandantul navei i-a exercitat,
n mod rezonabil, dreptul de a formula rezerve. Totodat a admis cererea
reconvenional i, pe temeiul art. 998 C. civ., a obligat ambele reclamante (prte
reconvenional) la plata sumelor pretinse de prte ntruct ele i-au exercitat cu rea
credin drepturile i, deci, au comis un abuz de drept n cursul formrii contractului de
transport maritim de mrfuri.
Prin decizia nr. 17 din 16 decembrie 2004 a Curii de Apel Constana au fost
respinse ambele apeluri ale reclamatelor, ca nefondate, reinndu-se, n principal,
aceleai argumente ca cele din sentina apelat, dar accentundu-se asupra problemelor
de drept eseniale:
- limitele i finalitatea considerentelor, a dezlegrii date, conform art. 315 alin. (1)
C. proc. civ., prin decizia nr. 32 din 14 octombrie 2003;
- existena sau inexistena contractului, iar
- refuzul comandantului de a emite conosamente curate nu este un motiv de
reziliere;
- prejudiciile suferite de reclamante sunt rezultatul culpei lor, iar
- ndeplinirea celor patru condiii cumulative, cerute de art. 998 C. civ., au fost
dovedite.
mpotriva deciziei au declarat recurs unic ambele reclamante pe temeiurile din art.
304 punctele 8, 9 i 10 C. proc. civ., motivele, sintetizate, ale acestui recurs fiind
urmtoarele:
1. Cele ntemeiate pe nclcarea prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:
a) nclcarea art. 315 alin. (1) C. proc. civ., prin ignorarea dezlegrilor de drept
obligatorii date prin decizia de casare cu trimiterea nr. 32/2003 relative la faptul c
dreptul vnztorilor F.O.B. (adic R.) de a pretinde daune armatorilor decurge din
refuzul culpabil al acestora de a emite un conosament curat sau un conosament care s
conin numai acele remarci care ar fi permis ncasarea acreditivului. n esen se

131

reine c prin decizia de casare s-au dezlegat i stabilit urmtoarele obligaii eseniale
pentru armatori: emiterea unui conosament i conexiunea necesar dintre toate
contractele implicate i refuzul culpabil al armatorilor.
b) nclcarea art. 969 i 998 999 C. civ. ntruct, dei au reinut corect
existena contractului de transport aa cum se stabilete prin decizia de casare,
instanele l analizeaz numai cnd se refer la prt, iar n privina reclamantelor
aplic rspunderea delictual. Este poate cea mai important problem de drept a
prezentei cauze afirm recurentele, astfel c logica unei asemenea soluii este barbar
fiind de neadmis cumulul celor dou forme ale rspunderii civile.
c) nclcarea art. 3 din decretul nr. 31/1054, art. 423, 501 i 565 C. com., art. 3
pct. 3 i art. 6 pct. 6 alin. (3) din regulile Haga i art. 16 pct. 1 i 17 din regulile
Hamburg.
Se susine c nimeni nu a contestat dreptul comandantului de a efectua remarci
pe conosamente, dar problema central este a limitelor exerciiului acestui drept iar
eronat prima instan a reinut c acest drept este absolut. Recurentele comenteaz
teoretic textele invocate fr a formula concluzia i motivul critic expres, dei invoc art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
2. Cele ntemeiate pe art. 304 pct. 8, 9 i 10 C. proc. civ. (pct. 4 din motive):
Instanele au ignorat dezlegarea dat de decizia de casare n sensul c toate
contractele implicate (cele dou vnzri succesive, cel de transport i cel de navlosire)
se afl n relaie de complementaritate, fapt de care nici una din pri nu poate face
abstracie, ca i uzul portuar (regula de aur) relativ la mrfurile n vrac i cu
deosebire la cereale. Instanele au ignorat aceast problem, dndu-i o dezlegare
generic.
Recurentele, la acest capitol (pct. 4 din motive) dei indic trei temeiuri, pct. 8, 9 i
10 ale art. 304 C. proc. civ., nu enun clar i expres, pentru fiecare dintre ele, motivul
critic i textele vizate, ci, doar art. 970 C. civ.
3. Motivele ntemeiate pe art. 304 pct. 10 C. proc. civ.:
a) nclcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., n sensul c instana de apel nu
s-a pronunat asupra dovezilor existente, inventariind o sum de nscrisuri depuse n
diverse faze procesuale i pe care instanele le-au primit ca mijloace de prob.
Aici recurentele invoc o anumit notorietate comercial, fr ca aceasta s fie
probat n vre-un fel, n sensul c totui operatorii de gru din P.C. precizeaz c nu
exist gru romnesc pur i c atunci cnd marfa nu este compromis (alterat, umed,
mucegit, solidificat) se emit conosamente curate.
c) nclcarea art. 998 999 C. civ., prin aceea c s-a ignorat principiul c sarcina
probei incumb persoanei pretins victim, respectiv nu s-a probat existena i
ntinderea valoric a prejudiciului, prezentndu-se doar simple calcule teoretice,

132

corecte fiind doar cheltuielile de agenturare i cele de inspecie i n subsidiar, trebuia

s se analizeze i eventualele culpe concurente i proporia acestora (balana culpelor).
I. Recursurile sunt nefondate cu privire la aciunea principal.
ntr-adevr, aa cum reine n decizia recurat, n acord cu decizia nr. 32/2003 de
casare i trimitere, exist o conexiune ntre contractele comerciale, aflate n succesiunea
lor, care prevd expediia maritim i contractul de transport maritim de mrfuri.
Ordinea contractelor, n spe este urmtoarea:
A. Contractele de vnzare comercial internaional.
a) Contractul de vnzare cumprare F.O.B. Constana, pentru 30.249,149 tone
metrice gru romnesc panificaie vrac, pre 97 dolari S.U.A. /tone, transfer bancar,
dintre vnztor SC R.I. SA i cumprtor M.R.A.T.;
b) Contractul de vnzare cumprare F.O.B. Constana, pentru 28.000 tone
metrice gru romnesc de panificaie n vrac pre 108 dolari S.U.A. /tone, acreditiv
irevocabil dintre vnztor M.R.A.T. i cumprtor A.H.T.D. 14 septembrie 1999.
B. Contractele de navlosire:
a) Contractul de navlosire din 25 martie 1999, dintre armatori S.S.C. i navlositor
N.B.C., Oslo (T.C.);
b) Contractul de sub-navlosire, din 1 noiembrie 1999, dintre W.B.C., Oslo i
navlositorii C.M.M., Seul;
c) Contractul de sub-navlosire (F.N.) din 30 octombrie 1999, G.V.C., dintre
C.M.M. Seul i navlositorii A.H.T.D., pentru nava A.R. i voiajul Constana Hodeidah
i marfa gru romnesc de panificaie n vrac.
C. Contractele de prestri servicii (ncrcare descrcare depozitare gru)
dintre M.R.A.T. i S.A.P.C. pentru 30.000 tone gru.
D. Contractul de transport maritim de mrfuri, dintre ncrctor (shipper)
M.R.A.T., privitor (consignee) A.H.T.D. i transportator, adic cele trei conosamente
emise de ncrctor, dar nesemnate i neeacceptate de transportator.
Dac toate celelalte contracte s-au perfectat i executat, contractul de transport
maritim de mrfuri neperfectat este izvorul litigiului dintre ncrctor i transportator.
Dei se afl ntr-o anumit conexiune, n sensul c executarea unuia depinde de existena
i executarea celorlalte, fiecare din aceste contracte are, ntr-adevr, propria identitate
juridic, autonom i cu particulariti proprii. n plus, doar cele dou contracte, de
navlosire i de transport maritim de mrfuri, sunt incluse n categoria special a
contractelor maritime guvernate de dreptul maritim, iar, n spe, numai contractului de
transport maritim de mrfuri i sunt aplicabile normele Conveniei internaionale pentru
unificarea anumitor reguli n materie de conosament, Bruxelles, 1924 (regulile Haga) i
ale C.N.U., privind transportul de mrfuri pe mare, Hamburg, 1978, crora
reclamantele l-au supus, iar prtele au achiesat.
133

Aadar, cele trei proiecte de conosament trebuiau s constituie contractul de

transport maritim pentru marfa ncrcat i, apoi, descrcat din nava A.R. n portul
Constana, ele fiind supuse regulilor Conveniei Bruxelles 1924, att ca form (standard
Gencon), ct i pe fond.
Potrivit art. 3 i urmtoarele din convenia 1924, contractul de transport maritim
are trei pri, ncrctorul (expeditorul), transportatorul i destinatarul (primitorul
mrfii), care sunt titularii drepturilor i obligaiilor asumate prin clauzele specifice
asumate, dar i a rspunderii civile izvorte din contractul perfectat.
Doctrina i jurisprudena maritim, invocat de pri, n privina domeniului de
aplicare a Conveniei Bruxelles 1924, au stabilit existena a trei faze de formare i
executare a contractului de transport maritim de mrfuri: faza preambarcrii
mrfurilor, adic a lurii n primire a mrfurilor la bordul navei n portul de plecare;
faza maritim propriu zis, adic ncrcarea, deplasarea pe mare i descrcarea
mrfurilor; faza posterioar descrcrii, n portul de sosire, pn la livrarea efectiv a
mrfurilor destinatarilor.
Prin art. 1 lit. b) din Convenia Bruxelles 1924, pentru verificarea anumitor reguli
n materie de conosament, se d definiia legal a contractului de transport maritim de
mrfuri: Se nelege numai acel contract a crei existen se poate constata printr-un
conosament sau prin orice alt document similar, recunoscut drept titlu pentru transportul
pe mare ...
Dispoziiile art. 1 lit. c) din aceiai convenie, parte a dreptului intern, conform art.
11 din Constituia Romniei, prevd c : transportatorul de mrfuri se refer numai la
timpul scurs de la rmnerea mrfurilor la bordul vasului pn la descrcarea lor din
vas.
n acelai timp, potrivit art. 1 pct. 7 din Convenia Hamburg 1978 conosament
nseamn un document care face dovada unui contract de transport pe mare i a
prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care cruul se oblig s
livreze mrfurile contra prezentrii acestui document.
n concordan cu aceast doctrin maritim i cu textul clar citat, Curtea reine
c numai n a doua faz se aplic regulile Conveniei Bruxelle 1924, prima i a treia
faz aflndu-se n afara conveniei i formnd obiectul altor contracte.
Potrivit art. 3 alin. (3) din Convenia 1924, acest contract este consensual,
trilateral, iar transportatorul are obligaia de a emite un conosament de primire a
mrfurilor, numai la cererea ncrctorului. Textul Conveniei instituie, ns,
obligativitatea formei scrise standard pentru conosament, cu clauze tip i obligaii
reciproce exprese, fiind calificat, de regul, ca un contract de adeziune pentru
ncrctor.
Potrivit art. 3 alin. (3) i (4) din convenia 1924, transportatorul are dreptul s
formuleze rezerve i s fac meniuni n conosament, privitoare la starea i condiia
aparent a mrfurilor. Dac transportatorul constat unele aspecte concrete, el este

134

obligat s fac rezerve pe conosament, preciznd inexactitile, deficienele i

observaiile sale.
Aadar textul art. 3 alin. (3) confer comandantului navei un drept exclusiv de a
face rezerve i o obligaie de diligen de a verifica starea i condiia aparent a
mrfurilor, asigurndu-se, astfel, fa de destinatarul sau primitorul lor. Evident c
acest drept se exercit cu bun credin i rezonabilitate i numai n acord cu scopul
su, dar nicidecum exercitarea acestui drept nu poate fi lsat la voina unilateral a
ncrctorului, care, la rndul su, trebuie s manifeste aceiai bun credin i
rezonabilitate n faza negocierii clauzelor conosamentului i, totodat, sinceritate n
declaraiile sale.
n spe marfa a fost ncrcat pe nav, pe etape litigioase, n cursul crora, i
dup ncrcare, reclamanta M.R.A.T. a exercitat presiuni energice, unele echivalnd cu
leziunea consimmntului la formarea acordului de voin, ceea ce rezult
nedoielnic din corespondena comercial emis de ea n perioada noiembrie 1999
februarie 2000. Reclamanta M.R.A.T. a acionat direct i prin instana maritim spre a-i
impune transportatorului un conosament curat i a-l obliga s-l semneze fr rezerve i
contrar realitii percepute de comandamentul navei privind starea i condiia
aparent a mrfurilor.
Aceast conduit este contrar principiului libertii contractuale i celui al
autonomiei de voin, fiind evident, un abuz de drept, ceea ce a mpiedicat formarea
contractului de transport de mrfuri. Este edificator, din aceast perspectiv, c
reclamanta M.R.A.T. a emis la 3 ianuarie 2000 ordinul de descrcare, continund
presiunile (al treilea proiect de conosament) i a descrcat marfa la 1 februarie 2000,
mpiedicnd expediia maritim i rmnnd prin aceasta, n afara domeniului de
aplicarea a Conveniei din 1924.
ntr-o atare situaie nu se poate admite teza rspunderii contractuale, cci
reclamantele nu indic obligaia din contract nclcat iar, pe de alt parte, Convenia
nu prevede obligaia transportatorului de a semna conosamentul n forma i cu clauzele
elaborate numai de ncrctor, cci acest contract este consensual.
Dar, n raport de obiectul aciunii principale, aa cum a fost definit constant i
repetat, inclusiv prin motivele de recurs, Curtea reine c aceasta este calificat ca o
aciune n constatarea rezilierii contractului i, numai pe acest temei s-a cerut, n
consecin, obligarea prtelor la daunele pretinse. Ori, este inadmisibil ca, pe temeiul
art. 111 C. proc. civ., s se solicite constatarea rezilierii i repunerea prilor n situaia
anterioar, ct timp reclamantele aveau calea aciunii n realizare, iar contractul a
crui reziliere se cere nu coninea un pact comisoriu eficace de plin drept.
n sfrit i n ceea ce privete natura juridic a contractului de transport maritim
de mrfuri, din punct de vedere al executrii lui, acesta este susceptibil de aciunea n
rezoluiune, singura care permite restituirea prestaiilor i a contravalorii daunelor
produse i pretinse prin aciunea principal.

135

n legtur cu dezlegarea n drept dat conform art. 315 C. proc. civ., prin
decizia nr. 32/2003, recurentele reclamante dau o alt semnificaie termenilor literali
din text i i extind la scopul urmrit prin aciune.
Astfel, textul din decizia civil nr. 32/2003 a Curii de Apel Constana, dei
oarecum complex, vizeaz n mod limpede calitatea procesual activ a SC R.I. SA,
izvort din condiia sa de vnztor F.O.B., care i-ar conferi dreptul de se ndrepta
cu aciunea direct mpotriva armatorilor:
Nencasarea acreditivului a avut drept consecin direct neepuizarea efectelor
vnzrii F.O.B., att n persoana vnztorului, ct i n cea a cumprtorului, din
probatoriul administrat rezultnd c i primitorul mrfii, chemata n garanie A.H.T.C.,
a obinut mai multe extinderi ale perioadei de valabilitate a acreditivului, tocmai pentru
a permite finalizarea tuturor contractelor implicate i anume, a vnzrii F.O.B., a
contractului de transport i acelui de navlosire, acestea fiind n conexiune.
Pentru a concluziona sub acest aspect, instana reine c refuzul culpabil al
emiterii conosamentului curat sau nsernd numai clauze care ar fi permis ncasarea
acreditivului, a nscut dreptul vnztorului F.O.B. de a se ndrepta cu aciune direct
mpotriva amatorilor.
Pentru considerentele mai sus expuse, admindu-se recursurile conform art. 312
C. proc. civ., se va dispune casarea n totalitate a hotrrii recurate i trimite cauza spre
rejudecare la aceeai instan, Tribunalul Constana, conform art. 312 alin. (3) cu
referire la art. 5 C. proc. civ., apreciindu-se c soluionarea procesului s-a fcut fr a
intra n cercetarea fondului (decizia nr. 32/2003).
Aadar, expresia refuz culpabil este considerat de instana de casare ca fiind
izvorul dreptului la aciune al vnztorului F.O.B. contra armatorilor, fiind vorba de
SC R.I. SA, cci M.R.A.T. este ncrctorul mrfii i nu a existat nici o discuie asupra
dreptului ei la aciune, care a fost recunoscut de prte i de prima instan. Nu se poate
admite c aceast decizie a dezlegat n drept mai mult, aa cum se susine de
recurente, n sensul c a stabilit obligaia prtelor (transportatorului) de a semna
conosamentul curat, aflat ntr-o conexiune special cu vnzarea F.O.B. i navlosirea.
Pe de alt parte, Curtea nu poate s admit o asemenea dezlegare i stabilirea
unei astfel de obligaii, contrar regulilor din Convenia din 1924, a principiilor
libertii contractuale i a ordinii publice de drept civil i comercial.
n nici un mod nu poate fi reinut culpa comandantului datorit exercitrii
abuzive a dreptului de cauzare a comandamentului, aa cum se pretinde n recurs,
evitndu-se analiza actelor succesive din faza precontractual, specific istoricului de
operare a ncrcrii, i disputei asupra conosamentului. Astfel, a doua zi dup nceperea
ncrcrii, comandantul a oprit ncrcarea i a trimis navlositorilor, ncrctorilor i
terilor interesai o scrisoare de protest relatnd c marfa este amestecat cu semine de
floarea soarelui (14 noiembrie 1999). n ziua urmtoare, 15 noiembrie 1999, noul
comandant, prelund funcia, inspecteaz marfa ncrcat i constat concentraii
neuniforme de semine de floarea soarelui, amestecate cu alte seminei i corpuri strine.

136

A treia zi, pe data de 17 noiembrie 1999, C.P., n acord cu armatorii navei, numete
firma G. n calitate de surveyor pentru a-l asista pe comandant la evaluarea strii i
condiiei aparente a mrfii. Prin rapoartele ulterioare, din 22 i 25 noiembrie 1999,
emise de G. ctre P.Y. se recomand comandantului clauzarea conosamentului cu
urmtoarele rezerve: Semine de floarea soarelui, orz, porumb, semine de buruieni
amestecate vizibil n ncrctura de gru. Marfa infestat cu insecte vii. Furnizarea se
va face pe riscul, timpul i cheltuielile ncrctorului. Nava, armatorii nu sunt
rspunztori pentru nici o daun, pretenii i /sau consecine i resping orice
responsabilitate. La pct. 1.7. din raportul G. se consemneaz c: Este rezonabil s se
menioneze prezena insectelor vii n marf, chiar dac s-a executat fumigarea, mai ales
n cazul n care contractul prevede n mod explicit ca marfa s fie liber de insecte vii iar
dorina comandantului de clauzare cu o remarc privitoare la prezena insectelor vii n
marf este o atitudine corect, deoarece ncearc s redea ct mai clar starea mrfii n
momentul ncrcrii.
Pe de alt parte, cum s-a artat, marfa era infestat cu alte corpuri strine,
necontestate de recurente i remarcate de comandant: semine de floarea soarelui, de
buruieni, orz, porumb, semine de buruieni, amestecate vizibil n ncrctura de gru n
timp ce M.R.A.T., n mod sistematic, face presiuni pentru conosamente curate, n care s
nu fie consemnate acele constatri privind starea i calitatea garantat a mrfii, definite
n contractul de navlosire i n toate proiectele de conosamente emise de ncrctor
gru de morrit romnesc n vrac, recolta 1999. Edificator este ordinul dat de
M.R.A.T. sucursalei sale din Romnia la 14 decembrie 1999 (dosar recurs) cu urmtorul
coninut: S emitei din nou conosamentele i s ntocmii ordinul de ambarco pentru a
le prezenta comandantului care s ne semneze conosamentele curate cu descrierea
mrfii fcut de expeditor ..sntos, comercializabil, propriu pentru consum uman, liber
de orice fel de radiaii, de insecte vii i de mirosuri. Cu privire la infestarea cu insecte,
am garantat deja firmei A.H.T.C. c, n cazul unei infestri cu insecte, firma S. va
fumiga, din nou, marfa pe cheltuiala noastr. Despre celelalte corpuri strine, vizibil
amestecate cu gru, ncrctorul nu face nici o observaie, dimpotriv, n scrisoarea din
3 ianuarie 2000 (dosar recurs) prin care ordon descrcarea mrfii pentru c aceast
opiune este foarte serioas s insiste din nou pentru a se emite conosamente curate
fr nici o alt meniune ciudat pe ele, s se acioneze energic i eficient pentru a
se respinge orice pretenie de despgubire /arestare pe care am putea-o primi i s ne
micm repede, fie s obinem conosamentele curate, fie s descrcm marfa (alin. (2)
dosar recurs).
De altfel, prima instan maritim specializat a respins cererea celor dou
reclamante recurente avnd ca obiect obligarea armatorului s semneze i s predea
conosamentele curate, precum i ordinele de mbarcare a mrfii (ncheierile din 3
februarie 2000 n dosar nr. 12/MF/2000 i nr. 20/MF/2000 ale Tribunalului Constana,
secia maritim), confirmnd conduita licit, conform cu art. 3 din Convenia Bruxells
1924, a comandantului.
Este de menionat c pro forma conosamentelor emise de ncrctor poart
meniunea la ordin, ceea ce nseamn c transportatorul i asum ntreaga
rspundere pentru livrarea mrfurilor destinatarului, care n spe este i cumprtorul

137

A.H.T.D. De aceea, aa zisa nelegere dintre ncrctor i destinatar, viznd emiterea

unei scrisori de garanie bancar este nul fa de teri i ineficient fa de armatori,
mai ales c afirm expres rspunderea transportatorului (dosar recurs).
Astfel, potrivit art. 17 alin. (2) din Convenia Hamburg 1998, la care Romnia a
aderat prin decretul nr. 343/1981, orice scrisoare de garanie sau orice nelegere prin
care ncrctorul se oblig s despgubeasc pe cru pentru orice pierdere rezultat
din emiterea de ctre cru sau de ctre o persoan ce acioneaz n numele su, a
conosamentului fr rezerve .., privind starea aparent a mrfurilor este nul i fr
efecte fa de orice ter, inclusiv destinatar cruia i-a fost transmis conosamentul. n
cauz ns ncrctorul nu a emis o asemenea scrisoare de garanie, ci ne aflm doar n
ipoteza, afirmat de destinatar prin corespondena menionat, c ar fi convenit cu
expeditorul o asemenea formul.
II. Recursul declarat de M.R.A.T. i SC R.I. SA este nefondat i n privina cererii
reconvenionale.
Fundamentul rspunderii civile delictuale i condiiile ei, ca fiind dreptul comun al
rspunderii civile, o exclude din spaiul special i derogator al rspunderii contractuale.
n spe nu se pune problema aplicrii cumulului rspunderii civile, aa cum se
susine n recurs, cea contractual pentru reclamante i cea delictual pentru prte n
cererea reconvenional.
Cum s-a relevat i mai sus, n calitatea sa de ncrctor, M.R.A.T., n faza
precontractual (nainte, n timpul i chiar dup ncrcarea mrfii) a ntreprins repetate
aciuni i abateri n disputa asupra conosamentelor litigioase i neperfectate. Aceste
presiuni i conduita sa permanent din perioada noiembrie 1999 februarie 2000,
finalizate prin descrcarea efectiv a mrfii i anularea expediiei maritime, constituie,
ntr-adevr, un abuz major de drept, echivalent unui delict grav de natur a mpiedica
exercitarea normal a unui drept conferit comandantului navei.
n acord cu doctrina i jurisprudena maritim (citate n notele din dosar de pri)
n faza precontractual sau extracontractual nu poate interveni dect rspunderea
delictual pentru prejudiciile cauzate, cnd sunt ntrunite cerinele prevzute de art. 998
C. civ., adic existena unui prejudiciu, a vinoviei i a raportului de cauzalitate dintre
acestea. Ori, n spe, s-a dovedit existena faptelor svrite de M.R.A.T., cu reacredin, a abuzului de drept comis, care a anihilat expediia maritim i a produs
prejudiciul descris i probat de intimatele reconveniente, aa cum, n mod corect, a
reinut instana de apel. Nu se poate primi, deci, critica din motivele de recurs n sensul
c este inadmisibil rspunderea delictual n cauz, iar ntinderea prejudiciului nu a
fost dovedit i nici teza subsidiar generic referitoare la neexaminarea eventualelor
culpe concurente.
Aadar, recurentele nu au contestat existena faptelor i a unui prejudiciu produs
armatorilor, cci nava a staionat n portul Constana i nu a efectuat voiajul, ci numai
ntinderea lui, formulndu-se, ns, aprri generice.

138

Instanele au analizat corect i complet susinerile i nscrisurile prezentate de

reconveniente, iar evaluarea analitic depus n recurs de ctre acestea este edificatoare
cu privire la structura elementelor prejudiciului i, mai ales, la proba calculelor pentru
sumele pretinse.
Recurenta SC R.I. SA, ns, n notele scrise culpa R. i M.R.A.T. n svrirea
pretinselor fapte ilicite i face afirmaii noi, care o ndeprteaz de veridicitatea
susinerilor comune cu M.R.A.T. n aciune principal n motivele de apel i n cele de
recurs.
Recurenta SC R.I. SA susine c nu este autor /coautor al acestor fapte ilicite
reinute de instan, c determinarea, ca fapt ilicit, a fost svrit de M.R.A.T., iar
R. a acionat fr a avea libertatea de decizie, ntruct decizia a aparinut n
exclusivitate lui M.R.A.T., astfel c, R. a acionat fr vinovie n cauz.
Aadar, inconsecvena recurentei SC R.I. SA este relevant: i asum calitatea de
ncrctor, alturi de M.R.A.T. prin aciune i chiar prin notele scrise, coopereaz
procesual, n acelai scop, cu M.R.A.T. n toate fazele procesuale, ca i n faza
precontractual, conform corespondenei comercial pe care a depus-o n recurs,
accept apoi calitatea de vnztor F.O.B. i, pe acest temei, dreptul la aciune direct
transportatorului, conferit de instana de casare prin decizia nr. 32/2003, pentru ca,
acum, s i asume rolul de ter clasic, fr nici o contribuie n coparticipare la
aciunile lui M.R.A.T., n perioada noiembrie 1999 februarie 2000, fa de
comandantul navei.
Cu privire la scrisoare de garanie bancar pretins convenit la 13 noiembrie
1998, prin corespondena comercial (dar neeliberat) ntre M.R.A.T. i A.H.T.C. i
invocat energic n notele scrise depuse de R. Curtea reine c teza relativ la aceast
scrisoare de garanie bancar i mai ales la efectele sale, adic a rspunderii
ncrctorului i armatorului, excede motivelor de recurs comune cu M.R.A.T., ideea
existenei unei asemenea scrisori este inserat doar (motive de recurs), astfel nct nu
constituie un motiv de recurs n sensul art. 304 C. proc. civ.
Dar, i ntr-o asemenea situaie, nu se poate acredita artificial o culp a
comandantului navei pe teza dezvoltat de recurent n notele scrise, n sensul c i se
rezerv teoretic transportatorului dac ar fi obligat s plteasc despgubiri ctre
destinatar calea de a se ndrepta cu uurin mpotriva ncrctorului prin executarea
scrisorii de garanie (alin. (4) dosar recurs). De altfel, textul din corespondena
comercial (scrisoarea emis de A.H.T.C. ctre M.R.A.T. la 14 decembrie 1999) este
edificator: nu s-a emis o scrisoare de garanie bancar ci doar se afirm c s-a convenit
emiterea unei L.O.I., iar n condiiile existenei acesteia ambele pri (armatorul i
expeditorul) vor fi inute responsabile pentru toate consecinele ce pot aprea n urma
acestei ntrzieri .. (alin. ultim).
Aadar, armatorul (comandantul) era inut rspunztor dac emitea conosamente
curate potrivit acelei nelegeri L.O.I. dar i cu consecina posibil a pierderii
despgubirii de asigurare, aa cum relev intimatele recoveniente n ntmpinare.

139

III. Concluzionnd recapitulativ asupra celor trei temeiuri de modificare invocate

n motivele de recurs, art. 304 punctele 8, 9 i 10 C. proc. civ. Curtea reine, n sintez,
suplinind unele considerente ale deciziei recurate, c, sub toate motivele i criticile
formulate cele dou recursuri sunt nefondate.
Motivul (pct. 4) invocat generic pe temeiul art. 304 pct. 8 (mpreun cu pct. 9 i 10
C. proc. civ.) relativ la efectele interpretrii art. 970 C. civ. are ca obiect excluderea
echitii i a obiceiului singulariznd contractul de transport ca unic izvor al
obligaiilor i ignornd regula de aur confirmat nu numai n portul Constana dar i
n general n comerul cu cereale n vrac. Se susine astfel teza c n mod inerent
corpurile strine din grul n vrac provin din silozuri, iar comandantul trebuie s
inspecteze marfa i s refuze imediat tot ce nu i se pare n bun regul, aa cum
consider el aceast bun regul (alin. (5) recurs). Ori, n spe comandantul a
intenionat doar s fac remarci (rezerve) n conosament asupra strii i calitii mrfii
aa cum consider el, fr a-i exercita acel drept de a o refuza invocat de recurent,
conform cu uzul menionat de aceasta.
Cele trei motive de recurs ntemeiate pe dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. i
examinate pe larg anterior, de asemenea, nu pot fi primite. Dezlegarea n drept dat prin
decizia nr. 32/2003, de trimitere, nu vizeaz cele susinute de recurente (pct. 2 recurs),
iar instana de apel nu a operat cu un tablou dual al rspunderilor (pct. 3 motive de
recurs) ci se reine c nu s-a perfectat un contract de transport maritim de mrfuri valid,
iar izvorul rspunderii reclamantelor este cel delictual ntruct se afla n faza
precontractual. De altfel, dei se invoc neaplicarea ntocmai a dezlegrilor n drept
date de instana de casare, ceea ce ar putea echivala cu o necercetare a fondului n apel,
recurentele nu au mai susinut ideea casrii cu trimitere a cauzei la aceeai instan de
apel. Pe de alt parte n mod corect, n apel, s-a stabilit conform art. 3 din Convenia
Bruxelles 1924 dreptul legal al comandantului de a formula rezerve, pe care l-a exercitat
cu bun credin, cu rezonabilitate i numai n scopul pentru care i este conferit (pct. 5
motive de recurs).
Cele dou motive de recurs ntemeiate de dispoziiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ.,
examinate de asemenea n considerentele de mai sus, sunt i ele nefondate. Se invoc
nepronunarea instanei de apel (pct. 6 din motivele de recurs) asupra dovezilor
administrate dei decizia recurat trimite la nscrisurile eseniale depuse, iar recurentele
precizeaz c vom trimite la motivele de apel unde le-am expus pe larg i nelegem s
le ncorporm n prezentul recurs (pct. 1-38 din apel).
n sfrit, dei se susine (pct. 7 din motive) c instana de apel a ignorat
principiul potrivit cu care, n aceast materie, sarcina probatorie aparine victimei,
prejudiciul i ntinderea lui nefiind dovedite, totui recurentele confirm anumite
componente i valori ale prejudiciului iar intimatele au demonstrat, prin ntmpinare,
prin nscrisurile depuse i prin anexa la notele scrise din recurs, att existena i
ntinderea prejudiciului, ct i valorile corect determinate n cererea reconvenional.
n cadrul acestui ultim motiv de recurs se relev, n subsidiar, posibilitatea de a se
examina existena culpelor concurente i de a de reine balana culpelor, fr a fi
prezentate elemente concrete, dar i individualizarea culpelor i criteriile i faptele
140

respective pentru a se ajunge la o anumit proporie. Curtea ns, n raport de cele

reinute cu privire la conduitele recurentelor apreciaz c nu poate fi operat o
asemenea tez, iar eventuala proporie poate fi sugerat ntr-o aciune avnd ca obiect
diviziunea rspunderii codebitorilor solidari.
Pentru motivele mai sus expuse nalta Curte urmeaz ca, n temeiul art. 312 C.
proc. civ., s resping ca nefondat recursul declarat de reclamantele SC R.I. SA i
M.R.A.T. Geneva.

PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC R.I. SA Constana i M.R.A.T.

Geneva, mpotriva deciziei nr. 17 din 16 decembrie 2004 a Curii de Apel Constana,
secia maritim i fluvial.
Irevocabil.
Pronunata n edin public, astzi 14 decembrie 2005.

BIBLIOGRAFIE
1. Lilia Gribincea. Dreptul comercial internaional, Editura Reclama S.A., Chiinu,
1999
2. P.I.Demetrescu, Contractul de transport, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1962
3.

R.Rodiere,

Droit

des

transports

terretres

et

aeriens,

Paris,

1975

4. Convenia privind transportul de mrfuri pe mare, Hamburg, 1978

141

5. Boroi GHEORGHE Drept civil: partea special, Ed. ALL BECK, Bucureti 2001;
6. Chiric D. Drept civil: contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti 1997.
7. Cosmovici P.M. Drept civil: drepturi reale, obligaii, legislaie Ed.ALL, Bucureti
1996;
8. Deak F Tratat de drept civil: contracte speciale, Ed. Actami, Bucureti 1998;
9.

Safta-Romano

E.

Contracte

civile,

Ed.

Collegium,

Iai

1999;

10. Toma T. Drept civil: contracte Ed. Fundaiei Chemarea, Iai 1998;
11. Turuianu C. Contracte speciale. Practica judiciar adnotat Bucureti 1998
12. Urs I., Angheni S. Drept civil: contracte civile vol.III, Ed. Oscar Print, Bucureti
1998;
13. A Pop; T. Ciobanu Dreptul transporturilor Volumul I. Universitatea, Bucureti
1984.
14. C. Hamangiu; I. Rosctti-Blnescu; Al. Blnescu: Tratate de drept civil Romn
Volumul II Ed. Juridica ALL.
15. G. Filip Dreptul transporturilor Ed. Graphix, Iai 1998.
16. Ion Turcu; Liviu Pop Contractele comerciale Volumul I. Ed. Lumina Lex 1997.
17. V. Ursa Dicionar de drept civil Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1980.
18. O Cpn Dreptul transporturilor Transporturile rutiere interne i
internaionale. Ed. Lumina Lex 1997.
19. O Cpn; G. Stancu Dreptul transporturilor . Partea general Ed. Lumina Lex.
20. Th.Zsbora Economia, organizarea si planificarea transporturilor- Ed.Didactica,
Bucuresti 1979
21. Stefan Carpenaru, Opere citate
22. M.Costin, M.Mureseanu, V.Ursa, Dictionar de drept civil, Ed.Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti 1980
23. Stefan Rauschi, Drept Civil, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1985
24. I.Zinveliu, Contracte civile, Ed.Dacia, Cluj Napoca 1978
25. A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu, Opere citate
26.Gheorghe Filip, Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti, 1994

142

143