Sunteți pe pagina 1din 75

VASILE

ALECSANDRI
POVESTIREA

G.

UNEI VIEI

BOGDAN-DUICA

M.EMBRU AL ACA.DEUEI ROMNE


PROFESOR LA UNIVERSITATEA
DIN CLUJ

PUBLICAT DE

ACADEMIA ROMN
LA iNAUGURAREA MAUSOLEULUi DELA M iRCETi
iN ANUL 1926, CU CHELTUIALA
MiNiSTERULUi CULTELOR i ARTELOR

www.dacoromanica.ro

DE

ACADEMIA ROMANA

VASILE ALECSANDRI
POVESTIREA

UNEI VIETI
DE

G. BOGDAN-DUIC
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

PROFESOR LA UNIVERSITATEA
DIN CLUJ

Publicatd la inaugurarea mausoleului dela Mirceni, in anal 1926


Cu cheltuiala Ministerulai Cultelor 0 Artelor

BUCURE*TI
CVLTVRA NAT1ONAL

1926

www.dacoromanica.ro

lar in tirnpuri de res/rifle ji de neagrd invralbire


141 strilp de dance/afore si simbol de infrdfire.
A. NAM,"
(Ye dome& 1906; la statua poetului).

www.dacoromanica.ro

i. Vieata si opera poeualui Vasile Alecsandri a fost, din


fericire, ark de strans impletit cu evolutia politick cultural si literar a neamului inct, fara de acelea, o parte mare
din acestea nici nu s'ar putea explica.
Cata multime de sirntiri civilizatoare si de idei de pro*
sire, ce forme fericite de limba" si de vers, ate indemnuri
la actiuni spre tot mai inainte s'au produs in vieata sa, in
scrisul su, toate acestea sunt o bontie, pentru a carei desfsurare, in toate lenturile sale cu epoca, ne-ar trebul volume. ()data si data' cineva le -sta scrie; deoarece in mausoleu vor zacea numai moastele sale; din icoane si statue
vor vorbi cateva linii simpatice, o forma; ins nemurirea lui
se va alcatul numai din ce-a lasat in sufletul popular, intr'un
timp in care poporul se renstek ca s fie ce inca tot nu este,
spre ce Alecsandri Il duce hick
Ce ne-a fost el, ce ne este, ce ne va fi mult timp lima, se
va sirati, insk si din putinele pagini care incep cu cea de
fat, pagini de inchinare, dar si de dreptate.
2. Taal poetului Vasile Alecsandri a fost un boierinas
istet si harnic, care de timpttriu atrase asuptili atentia boierilor marl ai Moldovei. Acestia, bucurosi de un nou talent
administrativ, sprijinira inaintarea lui in slujbe i in ranguri.
Dada ar fi fost Evreu, cum numai criticii evrei mai staruesc
5

www.dacoromanica.ro

a-1 socoti, boierii Moldovei nu s'ar fi inclzit pin la generoasa laud din recomandatia citat aici, in not
Cu, acelas talent Alecsandri-tatl a ingrijit si de propria-i
avere mare: mosii, case si capital mobil, care mai tarziu inlesnir vieata de poet mereu cltor si de patriot jertfitor a
fiului.

Des er un fiu al veacului (Inci fanariot) XVIII, tatal lui


Alecsandri er un spirit progresist. De pild, economiceste:
imbrtisase cald idea navigatiunii comerciale pe Prut; cul-

tural: a dat bun ajutor tehnic la intemeierea teatrului din


Iasi; politiceste: era demn fat de Domn i deloc nu se
opunea evolutiei liberate a fiilor si.
1) Recomandatia s'a produs inn%) sedinja a Adunarii obstesti, din 3 1VIartie

anul 1837; si se 01 tiprita in Analele parlamentare (Volumul VII, p. 773).

No. 48. Litera H.


Anaforaua Adutarii atre Prea Inahatul Domn.

No. 14 Anul 1837,

Martie 3 xile.
Luanduse In privire neprihnitul haractir, patriotismul i acea mai desevirsita sirguinta ce D-lui Spitar Vasili Alexandri, madulariul acestel Adunri, au dovedit nu numai in sluiba de secretaria a el cu care la sesia de acum
este insarcinat si aa fost de aseminea si in sesia trecua, ci si in alte osebite
slujbe In cad' din aces, mai crudd virstd sau aflat intrebuiniat, ai mai ales in
curgerea de ro ani necurmat in slujba de same., Visteriei, In care aceasa epoha
atat pe vremea trecutei vremelnicesd rosienesti ocannuiri, cat si de la infiintarea
Organicescultti Reglement si pItiA acum att incheiat &Amite cuvenite in toad buna
rfinduiall i Para nici un felia de prihanire, i osebit apol tu slujba de madu-

laria a Extraoniinaril Adunar de revixie a Reglementultd i aserninea i acestei


Obiclnuite Adunar in slujba de candidat la Domnescul Divan de la infiin;area Reglementuhd i pia acura fdrd nisi o ienfrl, si in jeliuri de comisd osebite, Adunares ja Indrasneala a recomandui la stapaneasca hare aminte a
Voastre niste aseminea zeioase i credincioase slujbe a pomenitului
boieria supuindu-v6 a el plecat rugiminte, ca s binevoiti a le lua in bagare
de seama si ale invrednici rsplatiril ce Malt yeti incuviinta spre incurajarisirea i altura la aseminea bune i priincioase urmari.
A Inalrimii Voastre smerit rugatoriu
Veniamin 1VIitropolit Moldovei
IVIeletie Episcop Romanului

Si plecate slugi:
6

www.dacoromanica.ro

Si in toate Il deosebii un duh crestinesc-batranesc, intovrsit cu o filozofie practic, isteat, ca a proverbelor populare 1).

Din fericire mama poetului (1800-1842), km* frumoas, fire gingase, spirit religios, desvarsi vieata familiati,

dela care treburile-1 deprtau adeseori pe sotul ski Elena


Cozoni, din Targul-Ocna, murl de vreme, in varst de 42.
de ani; ins firea sa o trecuse darnic in odraslele sale, in
poet mai mult deck in celelalte. Fusese o femeie de neam
bun, cautat, cinstit.
Intaia educatie, data de astfel de printi, a fost de sigur
aleas; ea a contrabalansat toate inrauririle mediului curtii
printesti,in care nu vietuiau numai tignusul Porojanu,tovars
de inltarea smeelor, ori Gahita, care-1 infiora, dar Il incanta
Rducanu Roset Hatman
Canta Logofdt
Alecu Mavrocordat Postelnic
Crupenschi Vomic
Gheorghi Sturza Postelnic
Catargin Vornic
loan Cuza Postelnic
Ilie Cogalniceanu Aga
Alecu Sturza Spat-at
Cristescu Spdtar
IVIanolachi Radovici Ag

Buhus Aga
Iordachi IVIilu Paharnic
Alecu Bran Caminar
Grigori Codreanu Spatar
Grigori Cuza Sptar
Ralet Spatar
Petrachi Roset Postelnic

i) Relativ la plutirea pe Prut, ziarul Teranul romdn din 1862, al lui loan
Ionescu dela Brad, scrie (p, 124): Osteneal mulUsi-au dat i rposatul Vasilie Alecsandri pentru a cobori pe Prut granele din Moldova de SUS pand
la schelea Galati.
7

www.dacoromanica.ro

cu povestile sale, ori Didic tautarul, care mai trziu


cateva poezii pentru colectia-i celebr, ci l alt norod infe-

rior. Mediul curtii boieresti pe el nu 1-a stropit cu nici un


cusur oriental.

Nimic nu-i va fi rmas poetului nici din firea lui Gherman Vida, care era un negustor calugrit, traducltorul unei
gramatice franceze greoaie i proprietarul untti manuscript al
cronicii lui Sincai, dascl adlpostit in casa lui Alecsandri.
Vreun cuvant despre rotnnism i noblet poetul va fi auzit
dela el, ins in forme dur-maramuresene i prea copit
niel nu le va fi inteles 1).
inc
Nici din 'Amo934sen Taw 7tat6cerv nu-i va fi rmas mult;

de poetii
aceasta era o carte de cetire greceasc, studiat
Hrisoverghi sit. Sion, si de alti copilandri ai vremii, si de
fete; era o traducere din frantuzescul Magasin des enfants
al 4-nei Leprince de Beaumont, thnIcit in greceste pe la
anul 1793; in once caz )1501911Xn a putut fi intftia (() intalnire cu Franta!

Un fragment bogat din Franta i-a aprut poetului abik


in pensionul lui Cunim, fost ofiter in ostirea lui Napoleon I
si educator destul de indrsnet,ca s admit in pensionul su
chiar i cetirea gazetelor 1 Cum se tocmiau parintii cu profesorul Cunim este un capitol prea necunoscut, ca s nu-1
descoper prin tiprirea in not a unui contract de educatie
din acelas timp in care sl Alecsandri era scolarul eroicului
Francez 2),
La tiprirea luiSincai Vida se gandin abia prin 1837, 38. V. A. Urechei,

ht. acoalelor, II, p. 82.


Originalul este, fireste, scris cu litere cirilice.
CONTRACT

Mai gios isalitul, Victor Kiuenem, profesor limbii frantosesti, m'am Admit cu D. Spatarul Constantin Burghele pentru pricina de mai gios zish,
8

www.dacoromanica.ro

Despre timpul petrecut la Cunim stina sigur cA in Aprilie

1831 Alecsandri se afla in clasa a IV-a si a la examenul


dinaintea Pastelor s'a distins la gramatic, istorie natural,
geografie, mitologie 1).

Clasele inaintau dela a VI-a spre I-a.


In Ianuarie 1832 Alecsandri era tot in dasa a IV-a 2), unde-1
surprinsese intreruperea cursurilor din cauza holerii.

In toamna anului 1834, cand elevii dau o reprezentare


teatra despre poetul Alecsandri nu se mai pomeneste. El
plecase la Paris, vara. Dack la Cunim, va fi continuat dela
1832 (Ianuarie) pan la 1834 (vara), a putut face tot cursul,
In curgere de un an de zile, incepAtor di la 8 Ghenar 1841 l panA la r842,
iarls Ghenar in 8, In chipul urmAtor, adicl:
Eu ma Indatoresc a priimi In pansionul meu pe fili Dumnesale,Neculai
si Constantin, ca ski Invt trei limbi, frantozeste, nemteste nroldoNneste,
cuprinzind: gramatica, ritorica, gheografia, istorie vechernoug, svitit
fireascl, aritxnetica $i stiintale moralicesti, aceste toate s vor paradosi In limba
frantozeasel (dup putere i inaintirea cophlor insA), litnbile nemtascl $i moldovineascl sl vor paradosi de catr5 dascalii ce vor veni la pansionul meu, pri-

vighind pentru Invtlitura lor.


2-le Eu Ina mai tndatoresc a hrni pe copii la masa mea, purtandu-le de
grill pentru curAtertie i splat cum $i pentru buna educati sporirea lor.
3-le ankle frantuzesti, JAM lecsicon ins, sint In socoteala me; lar acele
nemtlsti i moldovitaesti, trebuincioasAle strai, asternuturile
tacarnurile
de mas, cuprins in cutlte, furculiti $i hnguri de argint; doasprezAci $rvete i doa fetli de masa (care dupl esire copilului vor rtnane la pansion),
Dumnealui are a le da copiilor.
4-le Pentru toate aceste de mai sus p omenite, Dumnealui Spatarul are a-mi

plan zoo # = adicl una sut galbini blank, pe an; unnandu-slplata banilor
inainte de fiescare sas luni pe giumItate.
5-le Intarnplandu-s (fereascA DumnezAu) de a sl InbolnAvi copiii, cati
cheltuial s va face la doftor $i la doftorii pentru curarisire, Dunmealui are
a-mi plAti ark' cuvint de hapotrivire; i pentru alcAtuire ce am flcut cu buna
priiraire araInduror partalor, s'au flcut doe' asknini contracturi dindu-s
Ja o pane cat $i la alta.
Anul 1841, luna Ghenar In 8 zile.
V. Canim, Aga. Cuenim iscAleste cu literl (anal.
1) Albina romaneascil din ao Aprilie 1831.

9 Tot acolo, 24 Ianuarie 1832.


9

www.dacoromanica.ro

Educatorul acesta erh pe atunci (1834) un brbat de cincizeci


de ani. El struia ca elevii sai s invete bine frantuzeste, s ceteasea literatura potrivit varstei, s tie la prilejttri cate o cuvantare,
s se arate si actori in piese franceze. Altfel erh om foarte serios,
intelegand vremea qi tara, precum reiese foarte ciar din cores-

pondenta lui M. Koglniceanu. La vreo n ani dup jumarcerea in tata Alecsandri a avut ptilej sa-si aduca aminte de
tot binele ce-i fcuse si s-i fie de folos la obtinerea unei
pensiuni,

8. In vara anului 1834 Alecsandri era de 13 ani sau, dup

altii, de 15. Fiind si numai de 13, era destul de mare, ca


s inceapl a simti melancolia cltoriei norilor, pe care-i urmara, zice el, de pe capra trsurii din sopronul pensionului,

de pe care urniaria si deprtarea cucoarelor. I se acuse si


lui de dua In aceast dispozitie mai pica si povestea lui
Robinson Crusoe, spusd de fratii Cuciuc, colegi de pension:

Mare inraurire au exercitat asupra imaginatiei mele de


copil intamplrile lui Robinson, povestite de fratii Cuciuco.
Poezia incepuse a incoltl in sufletul copilandrului, care in
curand aveh sa o vaza in toat splendoarea sa, francez, la
Paris.

g. Spre Paris Alecsandri a plecat cu pedagogul Filip Furnaraki, pe care si altii I-au intrebuintat in chestiuni de scoal.

De pild: La 1837 el fu trimis de stpanire, sa aducl dela


Paris un profesor de literatura francez si un pedagog i).
Tot cu Furnaraki, deodat cu Alecsandri, plecarg si alti copii

de nadejcle ai trii: Nicolae Docan, Panait Radu, pictorul


Negulici (Campulungeanul 0 2),
9 Analele parlamentare, vol. IX, 2, p. 229. In Ateneul roma, 1894, p. 432,
N. Cretzulescu da numele tuturor tinerilor pe atunci la Paris.
2) Furnaraki erk Grec. In Camera dela. 1864 Vasescu contestase, ca strain,
pe Aristid Furnaraki. Luind cuvantul Cracte arata c tatal lui Aristid Furnaraki venise in ;ara Cu Domnui Callimachil
IO

www.dacoromanica.ro

to. tTrebuie sit fi auzit cinev povestind pe poet despre


impresia extraordinar ce fcti Parisul, cu monurnentele lui
mrete i vieata lui torential, asupra sufletului unui copil,
venind deadreptul din fundul Moldovei. Strzile aliniate,
lumina orbitoare, gustul i civilizatia parixian fi lrgir oarecum orbita ochiului i incepur s pregteasc esteticeste

sufletul poetului la o ordine, la o acuratet, la o armonie


ce se desprinde de pe tot ce face Francexul si pe care o vom
gsi ca trstur caracteristic in intreaga oper a lui Alecsandri, pan In scrisul, in caligrafa lui ca mrgritaritil*1).
Ir. La Paris Alecsandri a dat un bacalaureat bine cunoscut
din povestirea sa umoristic; a incercat carev stiinte: medicina, dreptul, ingineria; le-a prsit; i s'a oprit la studiile
literare cerute de sufletul su poetic.
Spre tainele acestor studii, la inceput, 1-a cluxit profesorul
Cotte, cu care impreun a cetit pe Homer, Virgil si Horatiu;

ca sfatul cruia s'a aruncat asupra lui Bernardin de SaintPierre, J. J. Rousseau si asupra modernilor Chateaubriand,
Lamartine, Hugo.
Gradul de perfecrie, nu de intelegere numai, ci ele manuire
a versului francex chijr, ni-1 probeax faptul c Alecsandri a
scris versuri frantuxesti, catvA timp dup'l intoarcere, chiar
in Iasi, si de mai multe ori in cursul vietii coapte G Bengescu ne asigur el elegia compus la Paris, la moartea d-rei

A. Th. Cotte, a fost chiar diimitoare.


I2. In 1839 Alecsandri prsi capitala Frantei. Trei prieteni: el, C. Negri si Nic. Docan intrar intaiti in Italia, pe
care cei doi poeti, Alecsandri si Negri, trebuiau s o vax.
Regiunile cercetate de ei le arat numele oraselor in care eau
oprit mai mult: Genova. Bolonia, Florenta, Roma, Venetia,
care mai ales di ptrunse de uimire.
I) N. Petracu, Vasile Alecsandri, p. 49.
Ti

www.dacoromanica.ro

Alecsandri avft astfel prilejul, s cunoascii $i a doua mare


cultur romanica, s compare $i s doreasca el insus ne-o

va spune in 1840 ca $l tara lor sa inceapi a setnank cu


Italia: Cand a da Dumnezeu (ziceam in mine, in fata unui
monument sau al unui tablou) sa avem sl noi in Moldova un

Raphael, un Michel Ange, a caror producen minunate sa


poat atrage ochii i laudele natiilor asupra noastrs. Exclamatia aceasta caracterizeaz perfect idealul de cultura natiocu care Alecsandri se intorcea din Europa.
In tail tinerii ajunser pe un ger ( 17 Raumur), despre
care pan $l statistica printului N. Sutzu lu insemnare 1).

Inainte de-a sosi ei in Iasi, aici se precizau doua grupari literare; a lui Asachi, raja energie i fr talente serioase; si a lui Mihad Kogalniceanu, care se apropiase de C.
Negruzzi.

Alecsandri nu-1 ignorl pe Asachi, i publica cate ceva in


gazeta lui Albina romdneascd $i in revista lui Spicuitorul
moldo-roma (1841). In Spicuitorul a publicat versuri franceze; in Albina (1843): Teitarul, Craiu-nou i o legentla italiana Monte di fo, ca Suvenire din Italia.

Observand, ins, din capul locului, c viitortil literar


al tad:: nu va resat.' din salonul lui Asachi i simtindu-si
puternic menirea, se un cu literatii Costache Negruzzi
$i

Mihail Koglniceanu si Impreun publicara

Dacia

literards

Alecsandil publica in ea o novel (Buchetiera din Floren ta)

in care descrierea peisajului si a strilor sufletesti-extatice


este remarcabila

(1840).

Impresionat de tara sa, de poporul su, pe care-1


cuta cilatorind pretutindeni: in munti, in ses, in sate si in
Editia franceza, IVotions statistiques sur la Moldavia 1849, p. 6.
Dintre cei troj tineri N. Docan era cel mai Pinar, caci se nascuse in 2 August 1818 (in Barlad).
12

www.dacoromanica.ro

orase, Alecsandri isi nationaliz itnediat subiectele i scrise


Doinele 1).

Doinele exprim energia nationali in crestere; vreo sapte


sunt haiducesti-energice; in altele apare tranul horind voiniceste,urand pe ciocoi; doinele ostsesti, deacum a clretilor,
din trecut a Tettamlui, sunt scrise cu aceeas incredere. Restul
se intemeiaz pe credinte populare, derivate in subiecte romantice, brodate cu simtirile cavaleresti, care erau si ale poetului.

Apruse poezia (de colib, ziser saloanele din Tasi: dar


in acele saloane se aflau tineri incntati, i, mai ales, tinere
fete si femei Mantate de poezia colibei.
Doinele, publicate in clindare sitnteo revist (1844), s'au
faspandit repede in tot poporul rominesc. De atunci qpoezia
se roman's, scrise D. Bolintineanu.
Doinele
ne spune Ion Ghica 2) s'au cetit, intala oar in
public, acas la Alecu Bals-Lungu, unde tinerimea Aincepuse
a se adun in toat luna, ca s petreac seara in convorbire
cetiri iterare, serate la care, asistau multi din boierii cei
mari, intre cari unul din cei mai reguNi era Grigore Ghicat
fostul Domn dela 1849 pan la x857)? 3),
15. Energia care se manifest in Doinele lui Alecsandri er
energia intregii sale generatii. Doinele poetice cadreaza perfect

cu sentimentul de vigoare si de refacere, care adia in tar.


A-1 descrie aici, In toate manifesrile sale, este de prise's.
2) Dintre clltoriile din acest timp insemn: una la FaltiCeni (1840, r9-27
Tulle); alta la Botosani (Decenavrie 1840); cea In munli a descris-o el In 0
plirnbare In munti; datarea Doinelor arati pe uncle a rod fost.
2) Scrienri (1887), P. 253-3543,
2) Este interesant sa se stie cine protei pe atunci literatura nalionalft.
spune corespondentul din 'Iasi al Gaaetei dela Brasov (1844, p. /5):
x. Marcie logofat i cavaler Costache &urn
a. Marcie logoft i cavaler Lupia! Bal.,
Log. Costache Conache
Vornic, secretar de stat Teodor Bals
,5, Vornic .Scarlat Miclescu
6. Aga Aleen Mavrocordat
13

www.dacoromanica.ro

Aici ajunge s5 aduc aminte, c in mate consulatele strine


rusesti, austriace, se constituise spionarea oridrei misc5ri romanesti; c5 stpanirile romanesti eran nine unille instrumente
muldmite c in umilindti maguliau, totus, orgoliul de a stpani, de-a boieri; Ca*, astfel g5unoase, aceste sdpaniri priviau cu grije mare la tinerimea care se strclui s5 introducl
In tad sentimentul de demnitate i idealul ononilui, care
et adev5ratu1 sens al promptitudinii cu care se ofera si se

prima pe atunci un

duel, lacere primejdioad pe care,


speriat de duelul Lasc5r Roset cu
o beizadea- D Ghica dud sl o suprime prin opravila
in Moldova, guvernul

pentru duel din 1842 (16 Martie)


Aga Dimitri Buhu.s
Sptar Vasilie Drghici
g. Spatar Grigorie Draghici
to. Banul Gheorghe Costnita
x x. Banul Petru Cosmita.
Banul Teodor Burada
Spatar Constantin Negrusi
Caminar Nicolae Istrate
Par. athidiacon Meletie Istrate
Par. arhid. Ghenadie $endrea
Srdar Panait Idieru
/8. Maiorul Mihail Kogalniceanu
Ig. M. Vornic Alecu Sturza (la Barlad)
M. 170/73iC Meat St1.1122

M. Vornic Alecu Chica


Sluger Georgie Harney
Cminar Teodor Vasiliu, director Sf. Mitropolii
Aga Georgie Hartulari
Sardar Manole Codrescu
26, Vanille Alecsandri
Cucoana vomiceasa Maria de Paladi
Dom. Costache Sion tinatul
ag. Cilininar Georgie Saulescul
Sardar Ioan Drghici
Comis I. Ghergheli
Vezi ecoul In Ganta din Brasov, /842, p. Io6 si in Augsburger Zeitung,
1842, 3 Martie (No. 62).
74

www.dacoromanica.ro

Energia aceasta Alecsandri o pretua afat de mult, incat Ii plcea


s o constate si la frani, nu numai la oduelgii i bonjurist.

Proba este foarte interesanta. Intr'o scrisoare din Iulie


18421) el dada ca exemple, care dovedeau un fond de minte
mare la trani ( qui prouvent clairement un grand fond de
raison parmi la classe de Tzarani) urmatoarele: i. Unchiul lui
Kogalniceanu fusese btut de trani (une dgele de coups de
baton fort peu refralchissante). 2. Conachi (poetul) a scpat
numai ca prin minune de a$a sarbatoare (di une pareille fete).

3. Un cneaz Cantacuzino captase la targul din Flticeni


o rfuial urita" (une rossade digne du titre qu'il porte).
Cazurile acestea indemnar guvernul s dezarmeze populatia din Nordul Moldovei. Ins Alecsandri privia la ele ca
satisfactie ironica; deoarece sit atunci, ca I mai tarziu,

el spunea a a sosit in tara ca idealul

liberttii, egalittii
fraternittii; i, deci, ca dorul de a si vedea energiile care

se vor realiza. Guvernul aveh in fata boieri liberali, fii de


boieri; ii inchidea in mnstiri, li exila din capitala; dar mai
mult de atata ce putea sa fad ei
Tinerimea se simti atat de bine si la larg, ?neat din 1840
plnuise unirea frilor, pe care, in numele ei, venind la Iasi,
Ion Ghica, dusman al Domnului muntean, o oferi numai
s se fac in once chip s'ar face Domnului Moldovei.
Doinele lui Alecsandri se inteleg bine numai daca le asezm
i fapte caracteristice

in cadrul acestor insemnate tendinte


de energie'n crestere.

16. Revista menit sa reprezinte literar energia nationall


sa o sporeasca a fost (1844) foaie filintificei fi literaret,,dup ce,
dela intaiul numr, censorul it faiase capul fitlului: Prorcisirea.

In foaie aprur: Baba Cloanta, Sora qi hotul, Mndrulita


dela musite, Strunga, Cinel-cinel, Craiu-nou, Andrii-Popa, Fat-

logofcit; iar din proz o critica aspr despre Stantele epice


IVIaduseeiptul academic 803, p. 4.
15

www.dacoromanica.ro

ale lui C. Aristia, scrisl din indemnul lui Ion Ghica

si Istoria

mud gain, el ii zicea: une histoire burlesque') a ckei


insemnkate o fac episoadele reale, culese din inapoiata viek

social a Moldovei, ckeia fl aici poetul ii infati$ oglinda


unui viitor deplin deosebit, bun.
Ca prozaist el se dovedia de pe acum un povestitor

sobru, cu stil ales si insotit mereu de cercetarea etic a


faptelor.

Ca poet in versuri, scriind pe Groza i Altarul meindstirei


Patna, el isi agonisia titlul de intemeietor (impreutig cu
al baladei romanesti culte.
Foaia o redacta impreun cu I. Ghica, M. Koglniceanu
si P. Bats, dar grija cea mare el i-o purta. Si lui, mai mult
deck celorlalti, i s'a dat ajutorul care i-a venit, din toate
prtile, dela colaboratori ca Gr. Alecsandrescu, A. Donici,
C. Negri, C. Negruzzi, D. Bolintineanu, Iancu Vcrescu,
C. Bolliaet A. Muresanu si N. Blcescu cu mult rscolitoarea-i

Puterea armatd, alkuri de care se ivi Koglniceanu cu Cuvdtztul de deschiderea cursului de istorie nationald.

Trecutul le imprumuta gloria sa; pentru viitor se croiau


planuri (mai mult culturale, deck politice); i aceea,
strluciau Romanilor de pretutindeni 3).

acestea

17. In acest timp Alecsandri procura' publicului sAu Ina


o surprindere: Prope4irea (No. 3) anunt c in 18 i in 25
Ianuarie s'a dat cu succes Coconu lorgu dela Sadagura, comedie in 3 acte, i cea intdiu piesd, putem zice, romdneascd.
Piesa predi hohotului public pe rtcitii (scarbitin de obiceiurile patriei si de cultura ei, fie brbati ca Iorgu, fie ridicule femei ca Gahita, ce-si gseste (ca pe atunci atkea femei,
atatea chiar din cele alese) vreun
strain, sa-i fie sotie.
Critica i-a pignut mult olui G. Bibescu-Vod, pe care-1 clutaser Strintele.

Matutscriptul academic 803, Q. 8 v.


eDe aceasta (Proplzirea 0 minim ca sigur a e pritnit 41 in rerile austriace,

ca oricare alta., zice Garete din Bragov, 1845. p. 8.


16

www.dacoromanica.ro

Efectul piesei, in Iasi, a fost a$k de tare, hick consulul


francez 1-a semnalat Parisului ca simptom de schimbri sociale 2). Bucurestii au vdzut-o in anul urmtor (1845), in
Ardeal ea apr pe scen la 1847, in Orstie!
Faima poetului se lti iute. Ideile sale, sirmirile sale,
stilul su se generalizau. De cinci ani incepuse a scrie; in
al cincilea an.erk poetul natiei, care-1 pivi cu mare ndejde.

x8. Plin de vieat5, doritor de m4care 'n lume, chiar indrznet, Alecsandri er pe la 1844-1845 un centru de atentie
In saloanele Iasului i, rar, in ale Bucurestilor, unde se ivi
In 1845, fiind primit la Palat de Vod Ribescu, in salonul
contesei Trubetzkoi si in altele. Salonul din Iasi 1-a descris
el insus, in proza-i Un salon in lafi, cu lovituri ascunse
intre rnduri; 1-a descris si Ion Ghica in scrisorile sale, dnd
numele femeilor celor mai apropiate de cercul tinerilor
bonjurini, care er cercul Propcifirei. Saloanele, orasul
pe care-1 descrise inteo schit dela 1844, publicat inteun
calendar (1845), provincia, strinii trii, administratorii acesteia ii prinserl de fried. La 1846 un corespondent din Iasi
al Gazetei de Transilvania (Brasov) pute s afirme c poetul
a ajuns a fi spaima ticlosilor 2).
19. Cercul Propiifirei er rsboinic Si familia lui Alecsandri
deven rAsboinicA. El se vedek, deci, bine sustinut.
Cum il sustine familia merit sl se spunk' precis. In Cocorm lorgu poetul batjocurise vitii care dominau in societatea inalt 3) si care puteau produce, spunek el insus, rezultate dezastroase. Er o proast afectatie de-a dispretul tot

ce erk national: limb, obiceiuri, plceri, chiar Moldova!


Hurmuzaki, Documente, vol. XVII, p. 1009.

i consultd spune ca sala era

mereu plink!
2) Pagina 189.
in Leif vezi-i in Prozti,_p. Ds; (Ed. Socec, Op. con:,
'tete 1875)') Manuscriptul academic 3370, p. 259 V.
17
2 G. Bogdan-Duicl, Alectandri.

www.dacoromanica.ro

Dup reprezentatia lui lorgu tonul Iesenilor se schimb imediat. Sala teatrului fusese Orla.; Vocla Sturza i toat malta

societate erau de fat. Poetul se da in loja tatlui ski si in


asteptare

tremutt Se aplauda, fina; sala il abata pe

scen; multmind el se inchin din loja; cand iese, doamne


si domni se arunca asupr-i, il imbratiseaza, 11 sarna. Bolnav
de emotiune zcit apoi o saptaman !
Insa recompensa cea mai dulce o gsI in imbrtisrile
tatlui su. Imbrtisanduq tata! plngea.
20. De teatrul romanesc Alecsandri se ocupase si inainte
dela 1840, cand, impreuna cu Koglniceanu si C. Negruzzi, fusese numit director al teatrului.
Dar, mai apoi, de piesele scrise atunci n'a mai voit s stie !
de Coconu lorgu;

Cele ce au urmat dupa C.

Iorgu

le pretuia ins. Despre acestea

el a scris amicului sau Ubicini o relatie de intrebuintat. La


ea m opreso l eu 2).
Dup (india comedie povesteste el scrisei
in
carnaval sau complotul, un #tabloto In care fceam ridicule
comploturile imaginare cu care Vod M. Sturza i consulul
Rusiei speriau lumea, in interesul politic.ii rusesti. Pe cand
se judt, aga-i cerit poetului s scoboare cortina, dar publicul
se opuse.
Aga il amenint pe poet cu exilul la mnstire; poetul
faspunse ca acolo va serie alta pies, cu acelas subiect ! Piesa
se inca pana' la capt; i comploturile imaginare devenir
ridicule 3).
2) C'tait bien flatteux pour un jeune homme de 22 ans d'obtenir une pareille ovation... (Acelas manuscript).
Manuscriptul. academic No. 3370, p. 259 v., 26o. (Prescurtez 1)
Scena cu aga este descrisa, ca isprava a boniuristilor, in Boeri
actul III, scena II. A fost ziva In care, afarg de layii 'n carnaval, s'a dat
piesa liti Alecu Russo cu cantead unid taran.
Din Focsani la Dorohoi
Tara-i plMa de ciocoi.
iS

www.dacoromanica.ro

In Piatra din cas 1) am criticat amar purtarea unor parinti care-si marital fetele, ca s scape de ele; si atinsei
coarda liberrii Tiganilor. Succesul a fost complet.
oDup vodevilul acesta urm un tablou national, Nunta
(rdneascd. Doan-it-1de erau frumoase in costume tranesti,
Millo prea comic in rolul dasclului grecesc, hora de un
efect atat de gratios, bleat piesa reusi peste asteptrile mele.
Autorul fu chemat pe scen.
(Mai tarziu incercai o mica' oper comic, cu muzica de
Flechtenmacher; a avut un succes de stima; dar apoi
restabilii prin Cocoana Chirita in lati, in pro vincie, Doi morti
vii i citev cantecale cornice, care avur un succes colosal.
Alecsandri, care raporteazd exact, adauga apoi o prere
general 2): Am avut fericirea s combat prejuditii invechite
si ridicule, s pun teatral romtin pe adevdrata cale nationald
s dovedesc c limba noastr se preteaz perfect si la comedie s la muzic. Dar mrturisesc, satisfactia cea mai mare
mi-a fost c, pin teatru, am contribuit s fac pe Greci imposibili in tara mea. I-am fcut atat de ridiculi, trick in oras
nu-i mai voiesc ca gineri 13)
Dela C. forgu dela Sadagura incoace Alecsandri ducea,
asadar, o lupt de iniaurare a strinismului i de inltare a
limbei si a iubirei de tad. Nu-i ardea lui de estetic, ci de
lupea. in care estetica intra din cana in cand cu primejdia

de a cdea intre roate, czand chiar destul de des. Clei


atunci vorba era de a intemeia o tar, nu de a discuta plcerile artei!

21. Obosit de munca literar si (poate) de sicanele guvernamentale, in August 1845, poetul plec la Constantinopol.
sau drum in Orient, in care se opri, ins, in eaScrisa In 1847.
Prescurtez!

') Despre Greci scrisoarea continua: oils tn'en veulent encore, je le sais,
mais moi, je m'en ris, tant je suis bonne fille, comme dit Berangen.
19

www.dacoromanica.ro

pitala Turciei

in insula Prinkipo, unde sembolnvi. In Oc-

tomvrie (18/30) er inapoi, in portul din care plecase, in


Galati. Se intorsese incrcat de impresii frumoase si de motive literare. Acas multe inimi 11 asteptau s-i simt povestirea interesant; dar mai dornic Il va fi asteptat Elena
Negri, osteluta.

22. Elena Negri er fata lui Petrache Negri, ag si a Smarandei Negri, nscut Donici. Casa familiei se af12 in Barlad.
Aga murise in 1823; Smaranda, dup ce se mrit iar
fericit, cu Conachi, in 1831; feciorul Costache, fetele erau

orfani de mult, and poetul Alecsandri ii cunosa


Elena er vaduvl, adic divortat de un oarecare Alecu
VIrnav, er frumoas, isteat, cuit, poetic. De A. Virnav
se desprtise in 1843; iar in Martie 1845 ascult focoasa declaratie de amor a poetului, cruia-i devenise un ideal mai
presus de once aseminare. Un an mai tarziu, in Martie 1846,

boala ei de piept er2, ins, atat de inaintat, flick Elena,


avand nevoie de vreo trei mii de galbeni, isi amanet mosia
sa Blnzii, pentru ca s piece in Italia, cutand o sntate
care meren fugi de ea. Acolo ea tri un vis frumos; dar,
la intoarcere, sarsitul o pAndi tocmai in Constantinopol,
unde murl pe vapor, in bratele fidelului poet. Acolo o ingropar, in ograda bisericii grecesti din Pera: fratele Costache
Negri; tovarsul de cltorie, poetul; sora ei Zulnia sislujnica

Ana Moldoveni. Pe piatra de mormnt, o lespede de


marmurl, se spar numele ei, al trii i ziva mortii: 4
Maiu 1847.
Pe acel idol de femeie Alecsandri l indumnezel in Ldcri-

mioare, in ace carte de poezie amoroas, in care focul se


int1111 cu chibzueala, dorul chinuitor cu asteptarea i rbdarea, pmintescul cu cerescul, dulcele cu amarul, cavalerismul cu indrzneala, rugciunea gingase cu gluma prieteneasc, extazul fericirii cu deprimarea, in care poetul se art

un ales spirit izbit, dar nesdrobit de nenorocire.


20

www.dacoromanica.ro

E/ blfinda or a blandelor soapte,


Cand nu rnai e ziul i nu-i Inca noapte.

Mergeam noi in cale, ca timbre acute,


Pe un cavor de frunze, pe carari perdute.
Deodata fugarii cu ochii de foc
La captul luncii s'oprira pe loc.

lar dulcele lager, pdtruns de simtire,


Imi sise atunce cu-o dulce zimbire:

Actun este ora nand geniul sfnt


Ande si vede minuni pe parnant.
Spune-mi dar acuma tu, ce esti poet:
Inceth
Ce poezii

Ce intrebase ea odat, poetul a spus mereu in Steluta, in


Despdrtirea, in Afteptarea, in Q seard la Lido:
Si tu, o vis ferice al tineretii mele...

Amicii lui Alecsandri au rmas, ei, foarte tristi de nenorocirea amicului lor. Unul era departe; acesta II mangaia
vorbindu-i de-o nemurire si de-o revedere, in care se pare
U el credek serios. Era Nicolae Bkescu, care, dela Paris,
gsi, ins, si a doua mangaiere, aceasta aici, in lume.
Blcescu ii sera 1): uCant-mi dar, iubite poet, cant-mi

Romeinia, ca Kollar Bohemul patria sa. Fie ea amoreza ta,


credinta ta, Dumnezeul tau. Iubeste-o dar, dar si fa' pe
top a iubl pe iubita ta Romania! (29 Noemvrie 1847).
Despre Elena Negri s'a vorbit necurmat in cercul lui Alecsandri. Eu mai citez numai ce-i scria el lui Blcescu, in 1852,
Aprilie, in ziva invierii, din Iasi: Cand vei merge s vizitezi
acel mormant, care cuprinde cea mai scumpd si mai bogatii
parte a vietii mele, s depui cateva flori in suvenirul meu2).
Convorbiri iterare, vol. 5o (1916), P. 25.

2) Undeva, fate= manuscript, el a scris c mai fericit decat oricand, in


toad vieata, a fost la Venetia, cu Elena.
21

www.dacoromanica.ro

23. In timpul prieteniei tinere cu C. Negri si a petrecerii


mai ales la Maniina se intemeiau
idei i planuri politice mari. Amorul i poezia i mrirea
patriei, pe acolo nedesprtite, alcituiau un amestec de simtiri, care se sprijiniau reciproc.
In Bucuresti, de doi ani, se intemeiase societatea politia
secret, in care Ion Ghica i Nicolae Blcescu erau capetele
cele mai productive si mai realiste.
Un sol, in Moldova, al societtii era Costache Filipescu,
Munteanul, cu mosia sa aproape de a Moldoveanului C.
Negri. Din Manjina Negri ii trimeta lui Filipescu scrisori,
plangandu-se (to Martie 1845) de acea meinteleasa departare ce prigonitoarele intamplri inticlacinase groaznic in
dott tri ce vor fi una. In acelas an, hp' fiind s Alexandru
Moruz, Vasile Alecsandri, Negri scria despre despariftorul
la Blanzi si la Manjina

4mic ram care-i hidra ce trebuie ucisa, care-i intaiul izvor


al slbiciunii noastren.

Acolo, la Manjina, veal, tot in a. 1845, si N. alcescu;


acolo, spune poetul, confrtia literati (din Propifirea) li se
prefacit lesne inteo prietenie stransa.
Ziva de Sf. Constantin si Sf. Elena aducea I alta lume:
C. Filipescu, A. Russo, poetul Corradini, etc. Filipescu
(barbat de vreo 38 de ani) ducea hora; Blcescu privia

strigh: Mandra oaste va avea Romania, and i-o veril


randul pe lume l Focul dela Manjina se latia in toate partite.
Era firesc ca Vasile Alecsandri, vesnicul entuziast, s vrea

sl vaa si el Tara romaneasa. Trecet, o aril; si C. Negri,


auzind povestirile amicului, salse lui Filipescu (la i Aprilie

1846): Mi-au spus Alecsandri despre buna primire

ce

facut; i ma clesc a nu m'am izbit si eu pan la


voi1).
Scrisorile, In Convorbai (iterare, vol. 36. Vezi i biografille lui Balcescu
Filipescu in Proza lui Alecsandri, p. 549 qi 563. Despre legatura intro societatea sacral din Bucureati i Manjina vezi D. Bolintineanu, in Vieara
Cuza-Voder, 1869, p. 18.
22

www.dacoromanica.ro

Niciodat Alecsandri nu a putut suferi =orille puternice, fara s nu se simtli bolnav. Cand mama i-a murit
in bratele sale, i-a albit prul 1). Cand a murit Elena Negri,
desperat i bolnav, a alergat s se vindece la Mehadia si la
Balta-Alb 2), pe care a descris-o (1848) intr'un calendar,
supt titlul Balta-Albd 3).
Linistindu-se, pana s'A soseasa anul sguduirilor mari
ale neamului- 1848, Alexandri av timp s-si mai ingrijeascl
culegerea poesiilor populare, despre care amicii sai eran pnuti in
curent. Astfel, Nicolae Blicescu ii scria (29 Noemvrie 1847): 4)

4Sunt nerbdator a vedea poeziile tale si cantecele populare


esite la lumin*. Revolutiunea a/nana, ins, aparitiunea.

In sarsit anul 1848 5051.


Alecsandri, spirit de orientare si pentru amici $i pentru
dusmani, dar mai ales pentru natiune, se afl in Iasi. El, din
fire, era un liberal inaintat, dar nu revolutionar. Mai tarziu
el verbi chiar foarte aspru despre toate revolutiile romnesti.
Ca mijloc in 1848 unic spre scop el admise, insa, revolutia,

jertfind chiar mult. De pila : Ion Ionescu dela Brad este


chemat (1848) in Muntenia s presideze comisia proprietatii, poetul ii da trasur, cai i bani, sa poat pleca; Nicolae
Blcescu pleac (185o) in Anglia, s castige 01.17 amici, poetul

contribue cu o mare parte a cheltuelilor.


Tatalui sau trebuie s-i fi prut cam mult cheltuiala fiului,
si-1 amenint cu retragerea subventiei, daca in 1849 nu se va
prea generosul revolutionar 6).
intoarce in tar
BAgaserl de seama 4.1 tAranii din Mirce4ti, care, 'basa', explican a$: In
strinAtAti s'o trezit iel CAnd o vinit di-acolo o vinit anos. CandreaDensuqanuSperant, Graiul nostru, p. 475.
IVIanuscriptul academic 3370, p. 261.

Proz, p. 261.
Convorbiri iterare, 19'6, p. 26.
Manuscriptul acadernic 803.
23

www.dacoromanica.ro

Dar nu la de aceste socoteli avem a strui, cand vorba


este a art pas cu pas nobila linie mare a vietii sale.
Revolutia francez1 isbucnise in Fevruarie. Data sptmni
inainte de a isbucni. in Iasi, poetul ingrijise de reprezentarea
Nuntei rtinineni, jucate impreura cu el de diletanti din
Malta societate; i e bolnvise 1). Evenimentele Il surprinser in pat; amicii-1 cutar aici, cerandu-i concursul; Atunci

improviz el Defteptarea Romniez, care se tipri pe foi vo-

lante p se rspindi inflchand spiritele. Astfel inceputul


Ii pldt; dar sfirsitul i se 0111 o mascara& revolutionarb
si cridiculb.
In 27 Martie, in cursul zilei, ministrul de interne al Moldovei se sftuise cu: C. Rola, L. Rosetti, M. Epureanu,

P. Cazimir, N. Ghica P V. Alecsandri 2). Ei au cerut ca


obstea s fie consultat. Obstea se adun in aceeas zi,
seara, in salonul hotelului Regensburg. Obstea vorbi ciar p alese

un comitet, s-i formuleze dorintele inteo petitie de predat


Domnitorului. In acel comitet a fost ales s Vasile Alecsandri.

Petitia s'a redactat in casa logoftului Costache Sturza,


a doua zi. Erau de fat vreo cincizeci de brbati '). Dup
discutii, textul 1-a redactat Alecsandri, spune Sutu.
Consulul francez din Iasi spuneh c petitia-i vag; terminii-i preau generali, formulele nepopulare 4); oricum, ins,

poetul glas al celor multi, gata a fi mereu glasul lor, se


dovedi inc oclata primejdios prin talentul su de a scrie.
In 29 Matte diranul Mihaiu Sturza aco. rd o audient,
In care i se cetir punctele petitiei. El refuz trei puncte.
Un deputat ii strig: Ori tot, ori nimic; si-1 amenint.
putatia se intoarse la casa lui Alex. Mavrocordat, unde se
afl i popor, in curte; se aflau ins Ovrei destui 5). Vorbind
et j'y gagnai une fluxion Le poitrine. Manuscriptul ac. 3370, p. 261.
Anul 1848 in principate, V. I, p. 388.
N. Sutzu, Mmoires. o. 154.
Anul 1848, V. I, p. 228.
1) Sion, Suvenire contemporane, p. i80.
24

www.dacoromanica.ro

poporului Vasilic Ghica anunt pe mane revolutia, care


de ieri Ltrebuia s fie gata pentru azi. In astfel de naivitati
arnautii i soldatii lui Vod, condusi de fiii acestuia, intervenirl cu succes.
Alecsandri nu fuses e nici la Vod la acesta fuses e, ins,
cumnatul su C. Rola nici la Al. Mavrocordat. Dar la
fuga trebuia s se gandeasc 0 el !
Poetul povesteste insus 1): Reusii 51 m salvez in munti,
la Cantacuzini, ndjduind c ei vor Marina pe tranii lor,
ca s descindem cu ei asupra Iasilor. Cantacuzinii erau supusi rusi; ei au inarmat bine pe trani, dar pentru a se pazi
pe sine. Acolo vzui admirabila scen nocturn, ce v'am povestit-o odat Trani cu flintele inter) mina, cu facliile In-

vierii in alta, deasupra unei lazi de pulbere gata a sari in


aer 2). La zece zile dup sosirea in Hangu trecui granita,
pe intunerecul cel mai complet; si pe la ora unu din noapte
fui arestat la Tulghes, oprit prisonier o saptman, /Jana s-mi

procur un pasaport; i, insfarsit, m dusei la Brasov. Adl


sosir, pe rand, mai multi emigrati; printre ei se afla C.
Negri si fratele meu, care, dup evenimentele din Fevruarie,
plecaser din Paris si crora Vod Sturza le inchisese granitele patriei. La Brasov am stat aproape dou luni, expusi
maniei Ungurilor, care ne socotiau emisari rusesti, i urei
Sasilor, care ne socotiau ernisari munteni ! Intr'o zi generalul-comandant al cetatii cherna pe cativa dintre noi la sine
si, confidential, ne art c suntem expusi a fi masacrati de
Unguri 0 de Sasi; i ne dete sfatul sa pleam. Pe acestia
iritase faptul a la marea adunare din Blaj fusesera de fat
cativa Moldoveni i ca Defteptarea Romiiniei se canta si in
Transilvania 3). Noi am primit sfatul generalului si am plecat

la Cernuti, in Bucovina, trecand printre popor in plin


1Vlanuscriptul academic 3370, p. 26x v. Eu resum un text francez.
Vezi in Proza lui (1875) p. 523: Un epizod din 1848.
3) Degeptarea se tiplrise in Foaea pentru minte din Brasov; si A. Muresanu o imitase In Degeaptd-te, Roman&
25

www.dacoromanica.ro

revolutie si pe langa alee de furci, ridicate de Unguri pe mar-

ginea drumurilor, in jurul targurilor si in mijlocul satelor


romanesti.

La Bra.sov Alecsandri ajunsese in 17 sau 18 Aprilie, st. v.


Invierea, petrecuta in Hangu, atuse in 1848 la 11/33 Aprilie.
Deceptia dela Hangu, in mijlocul miscarilor ardelenesti, fcil

loc unc sperante noui, exprimate intr'o poezie tiparit in


Foaie, la ro Mai; noua sperant exclama:
Fratilor, tadejde Muta! Fiti qu toti In veselie!
Cerul !usual ocrotegte scumpa noastr Ronanie I
AM e zioa de 'nviere a rotnanului popor,
Care singur igi urzegte dulce, mandil' viitor.
Au sosit zioa dreptlliil
Zioa sfinea libertiziil
Bradu 'n munte inverzegte;
RomSniea 'ntinereqte!

Fireste' un om cu astfel de idei trebuia s plece; pe la 15/16

Iunie era in drum spre Cernuti.


In Bucovina se aflau refugiatii cei mai energici la cuvant.
Sprijiniti de familia Hurmuzachi: un tata (Doxaki) i trei
fii, dintre care lui Alecsandri mai apropiati i-au fost Alecu,
cel cu cativa ani mai tanr decat poetul si George, refugiatii
facur din ziarul Bucovina o foaie puternica i desvoltara
o literatura politica, cu a carei oprire la granit in zadar se
ocupau privighetorii tiranului din Iasi
Alecsandri a colaborat la Bucovina; a scris brosura sa
personala In numele Moldovei; iar mai tarziu a trimis ziarului poezii i studiul despre poezia populark in forma de
scrisori.

In Cernauti Alecsandri a fost ales secretar al tomitetului


revolutionarilor. Comitetul acesta Ii fix indat o misiune,
in Franta, pe tanga guvernul francez. Dei itraiul in Bucovina era plcut, chiar vesel, poetul pleca prin Galitia, pe
unde colera-i da fiori tot atat de neplcuti ca i cei de pe
Fatiga' furcile unguresti. Stiu ca ..nainte de 19 Noemvrie roetul

www.dacoromanica.ro

nu se mai afta in Cernauti, de ande, la aceast data, plecasera sl Casitnirestii, Negri, Cuza, Moruzi 1), In 17 Decemvrie poetul era in Paris, ande se asteptau sl soseascl: fratele
amicii Moruzi, Lascar Rosetti, M. Iepureanu
In Paris Alecsandri se insoteste cu Alecu Golescu i cerceteaz pe cativa deputati ai Constituantei (Ledru Rollin,
Xavier Durieu, adjutantul generalului Cavaignac) i cativa
redactori en chef ai ziarelor National, Reforme, Siecle. Cincisase luni a durat campania publicistica, in care o buna man
de ajutor le-a dat Mr. de Beyne (Baligot). Articolele se scriau

acas la Alecsandri si se publicau in National, Temps, Reforme, Constitutionel, Courrier d'Orient i in alte ziare, de

pe uncle un ochiu ager si o mina' sprinten ar trebul sa le


caute si sa le copieze 3).
Dupa ce in Paris a sosit guvernul provizoriu al revolutiei
muntene, care %via s reprezinte oficial revolutia, Alecsandri
a plecat la Constantinopol, unde avea de gsit pe tatil sau,

pe Negri, pe I. Ghica, In 5 Aprilie (zr Martie) 1849 era


plecat 4).

Acolo av tristul prilej s cante moartea unui twat*


isgonit din tara 5);i grija de-a colabora la publicatiile fratilor de departe, de ei. la Bucovina, careia 'n 12 Maiu 1849

Ii trimetea s romanul lui Ion Ghica Don-Juanii.


Dar pe deasupra literaturii se ridica inca activitatea politicl Fiind timpul ca emigratii din Brussa s-si dea votul
pentru un comitet al intregei emigratiuni, ei li dad. lui V.
Alecsandri voturile cele mai multe, zo 6). Era in 2/14 Mai.
In Iunie Nicolae Balcescu. ramas

Ungaria, simtind nevoia

Scrisorile lui igihdil Cogedniceanu, ed. Hanes. p. lo2.

i. Chica, Amintin p. 82.


2) Informatiile le in din manuscriptele academice 3379, P. 262 4i 3749,

p. 17-18.
Scrisorile lui Koalniceanu ed. Hants, p. 212. Si manuscriptul aced
1164, 1), 126.

6) Romalo (3I Maiu).


) I. Chica, Anzintiti, p. 712.
27

www.dacoromanica.ro

unui sfetnic istet, ii scrise lui Ghica s-i trimeat un om


de inteles i intelegator, pe Vasile sau pe loan Alecsandri,
dar mai bine pe cel dintaiu 1). Toata lutnea avea incredere
in bunul simt politic al poetului.
In Octomvrie 1849 Alecsandri se afla iaras la Paris 2). In
16 Decemvrie, la Iasi, se stia ca in curand se va intoarce in
patrie, unde-1 doria mai ales familia 3). In curand scrisorile
lui catre N. Balcescu plecau din Moldova 1).
Trecand prin Paris (ori trimitand din Moldoval el colabora la Romania viitoare, redactat de II emigrati, printre

care se afla, in frunte, dulcele-i prieten N. Blcescu, care


scrisese programul revistei i amici ca Bolintineanu si G.
Cretzianu. Programul revistei era datat din 20 Septemvrie
1850.

De-asa oameni i se va fi fcut adeseori dor. In Februarie


1851 se s. stia ca in Maiu poetul se va intoarce la Paris 5),

In 26 Maiu poetul si C. Negri chiar erau in drum spre


capitala Frantei. In Iunie poetul era acolo 6).
27. Intors in tara, dupa o cdere asa de mediocrl a revolutiei din Iasi, ce era s facl aici poetul

Se plictisa, marturisia el insus catre J. Ghica, in 3 Octomvrie I85o 7).


Ins

lucrez mult... Ce? Din toate cite putin. Fac

piese de teatru in care spun multe prostii celor ce le merit;

si se zice c sant charmant. Aceasta este singura tribuna


ce ne rmane i eu o intrebuintez, ca s hrnesc anume sentimente ce cutau s le innabuae. i aceasta prinde destul
de bine, reuseste mai bine deck gazetria.
Tot acolo, p. 302.
Tot acolo, p. 407.
a) Manuscriptul ac. 1002, p. 238 V.
Ghici, Amintiri, p. 467.
5) I. Ghica, Amintiri, p. 576.
5) Tot acolo, p. 588 1 594.
Manuscriptul academic nr. 803, p. 32.
28

www.dacoromanica.ro

Gazetele nu se cetesc, dar la reprezentatiuni se asista si-aici

se canin idei. Aceasta-i mult. Poetul spunea exact ceeace


i mai tarziu va spune, aproape cu acelean cuvinte, de ex.
lui Grigore Alexandrescu (in 1866) 1), caruia-i scri: Cerc
a bicitl usor defectele de astzi a pocitei noastre societti,
scriind glume, la a caror privire amicii de sigur vor avea
cimbiri de veselie.
Plictisitul dela 1850 gsia uor de cine, de ce i in ce forma

acceptat s rada satiric, dar bland.


Apoi pleca iatisi (1851) in Franta, Anglia si Germania.
Desvoltarea politicl-interna nu-1 opri de-a pled. Den pe
tron era Grigore Ghica, defl multe se schimbau, Alecsandri
nu intelegea ca tara sA o guverneze tot Grecii, dintre care
verva lui mai ales pe Suteni nu-i crup
28. La Paris, in Octomvrie 1851, poetul de sigur de
acord cu emigratii prieteni era de prere ca trebuie s
intemeeze in Iai o foaie tiintifica i literar, o foaie de refacere a spiritului national intristat de neizbutirea revolupan a nu se nane.
tiei. Revista i-a fost suspendat
Alecsandri insu spune c convenintele de pe atunci nu
ertau a arta un Tigan pe tron.
Neputand tipri revista, Alecsandri s'a lsat de jurnalism, ca sa se tie de balade, adeca de colectia poeziilor popentru tipar.
era prin April 1852 a)
pulare ce o pregatia
In realitate tocmai de tot nu se lsase de jurnalism, deoarece colaborase la Zimbrul (1850/851) publicand poezii
(vreo patru), cateva articole i, este drept, ocupandu-se mai
ales cu poezia popular i cu vechile cantece de lume din
epoca lui C. Conache.
Baladele, cu a cror prelucrare s'a ocupat incl i la Paris,
trimise de-acolo, aparura in 1852 (Vol. I) si 1853 (Vol. II).
Convorbiri iterare, vol. XXV, p. 98. Censorul pieselor er G. Asalti!
Manuscriptul academic, nr-ul 803, p. 45, 46, 4729

www.dacoromanica.ro

In acelas timp, tot la Paris, pregatia editia Doinelor


crimioarelor, despre care s'a vorbit mai sus.
Ceva ramane, ina, de adaos abia aici, despre Baladele populare, despre Doinele atat de mult influentate de poezia

populati.
29. Despre poezia popular& Din Franta Alecsandri se intorsese (1839) cu o intelegere deplina a insemattii literaturilor populare. Inca din secolul al XVIII-lea literaturile acestea

erau o descoperire definitiv facut i inspiratoare de entusiasm Ossian i ecourile puternice ce el le avusese in Germania si in Franta, pretutindeni, nu i-au scapat din vedere
niel lui Alecsandri. In studiile In forma de scrisori, din Bucovina dela 1843, el citeaza pe Ossian i)1 In timpul ca't a
stat in Paris, in anii 1834-1833, in timpul in care nu a citit,
ci a studiat literatura, despre poezia popular se scriseser
In reviste atatea articole i in volume atatea pagini bune,
incat ,este exclus sau naiv a se creaa ca Alecsandri a putut

trece pe langa ele fra a se opreasca struitor. De acolo


ne-a venit ca folklorist, s ne descopere o literatura pe care
in fragmente o cunosta din copildrie.
Fireste, a fost o potrivire fericita' a sl Alecu Russo cunoscuse poezia popular a Elvetiei i c apoi 0 el o clued' pe-a
noastr in muntii Neamtului.
Ce vesele erau excursiile in acei munti Alecsandri a povestit in O primblare la munti2), pe unde el nu 661.10 numai

versuri, ci tot sufletul poporului, fie el al fetelor glumete,


fie al tragicului alugar Gheorghi, fie al ostasului mandru
Toader; din care el aducea cu sine, inchisa in memoria-i
proaspt, man regiunea, nu numai qstenograma versului auzit.

Rodul intaiu al acestei indelungate adunad stapanite de


idea de-a o infda deodat, impresionant, au fost cele doua
volume de Balade (1852 i 1853) tiprite in Iasi.
Pagina 86.
2) Prozi z",

p. 203.
30

www.dacoromanica.ro

Dup alt deceniu de muna, din acele doui volume si


dintr'un nou adaos de doine, here si strigaturi, pe la 1862,
era gata volumul Poezii populare aie Romdnilor (1866), publicate abla du!. alti patru ani, in Bucuresti.
Dupa un prim plan colegia dela 1866 ar fi trebuit si alba
o prefata de D. Bolintineanu. Prefata s'a publicat, ins, deosebit, in ziare; in ea Bolintineanu spune ca poeziile acestea
le socoteste de-atata prey, ?neat nu le-ar da nici pe toate domeniile trii, care pe-atunci erau multe si vaste 1).

Deii baladele au fost retipirite, indati dupa anii 1852


s 1853, in gazete, reviste, alindare si in arti romanesti,
totus trebuie spus ca in strainkate efectul lor a fost mult
mai surprinator.
Se pare di intaia notit, despre ele, in stainitate, a scris-o
publicistul H. Desprez, la t Ianuarie 1848, in Revue des
deux mondes, inteun articol despre Moldo-Valachia i miscarea romneasa a). Efectul general s'a produs, ins, abii
dupa volumul de Ballades, tradus de poet si inzestrat cu o
caldi introducere de A. Ubicini. Cu acest volum poezia
noastra nu s'a introdus numai in literatura, ci sl in stiinta
folldorului. Traducerea german (1857) a lui W. von Kotzebue !marl bine primele impresii ale celei franceze. i deatunci

Oita' asazi colectia a amas in discutie, tinand la suprafat


admiratia pent= caracterul natiunii, intentie inteadevir urmrit de Alecsandri, care-i vorbia despre ea lui A. Ubicini3).
Doinele lui Alecsandri romanisea poezia. Dela colegiunea

finali de poezii populare a lui Alecsandri (r866) dateaa o


rornanire si mai energia, si mai manda de sine. Dar a
o descrie ar fi o poveste foarte lung. Deaceea m muhuReforma din 18 Octomvrie 1862 (p. 194-136).
Pagina 22: tLes Moldaves ont eu quelques potes lyriques, parmi lesquels nous nommerons Sion et Alexandri, qui fait revivre les podsies populaires

avec un rare bonheur et une grande originalits. (In note").


Este sigur n acesta, un cunoscAtor al Orientului, a mijlocit i catev pu-

blicatii in Revue de l'Orient (1855), I, p. 385 ei II, p. 227.


31

www.dacoromanica.ro

mesc s mai citez, din apropiere, dela 1872, un cuvant care


s ne inlesneasca a msura efectul in Tara' al faptei lui Alecsandri. Vorba este a lui B. P. Hajdeu, care-a zis 1); Koglniceanu

In literatura istoric a Romaniei i Alecsandri in literatura


noastra poporan joaca pan la un punct rolul lui Columb
In privinta geografic. Vor trece sute de ani, dar niciodata

nu va rsuna numele unui Mihu-Copilul, Toma Alimos,


Erculean, etc. fr ca ecoul s nu vibreze: Alecsandri! 2),

30. Despre Doine: La capatul Doinelor se afl Marioara


Florioara, o legend:a dedicat orincesei M. Cantacuzio.
In Postscript la biografia lui Balcescu poetul numeste pe
aceast princesa': o dam din Moldova, care intruneste toate
calitatile spiritului si ale educatiei perfecto. Spiritul acela,
perfectia aceea 1-a fermecat si pe Alecsandri, nu numai pe
primal ei brbat, de care ea se desprti, pentru a fi arnica
in feminin splendoare a lui, a lui N. Blcescu, a lui I. Ghica,
a lui Ed. Quinet, a eroilor ga'ndirii, a nobletei lor; iar mai
apoi sotia lui Puvis de Chavannes.
Cred c Maria este sl Margarita din novela ca acest nume,
ale card intamplari sunt datate 1850-1852, ale erei premise
(in novel) sunt, Ins, duse pan in anal intoarcerei dela studii.

SI in novela poetul o numeste cea mai frumoas floare


din aristocratia Moldovei*; $i in novel muntii sunt martori
desprtirii, ca in legend.
Ea este !
In realitatea vietii, in Noemvrie 1850, Alecsandri este oan
In Cernuti, i.
mai departe tovarsul ei
fratelui

care plecau spre Paris, ca s stea acolo pe veci 3). Ins in


Martie 1851 el sera din Iasi c in Maiu 1851 va fi la Pars 3);
Bernd/id din 1872, p. 786.
2) Observ In treacat ca tocmai In anul baladelor: 1853
in 1835) a fost inaintat postelnic; In 16 Octomvrie I
Manuscriptul academic nr. So;, p. 35/36.
4) Tot acolo, p. 37 38.
32

www.dacoromanica.ro

poetul (comis

P),)

n ,41v111

\s4

www.dacoromanica.ro

in Maiu, el si Negri erau inteadevr in drum spre Paris 1).


Negri avea cu sine pe sor-sa Catinca; in Iunie erau acolo 2).
Maria, avand nevoie de repaos i ingrijire, trecuse la Hyres,

unde se afla 1311ceseu; pe acesta ea Il ingriji


mangai
/Dana in Aprilie 1852, cand ea se intoarse la Paris 3).
Alecsandri insus, pe la 5/6 Decemvrie 1851, s'a intors in

tara, de ande ei Ii punk insa, de grije, scriindu-i lui Balcescu (Aprilie 1852) ea ea nu trebuie s faca, ca el, voiajul
Mediteranei.

Din aceste relatii de amor nemultumit deplin, de amical fericire, au rsarit cateva poezii din colegia Affirgdritdrele, in care se afl : Vis de poet, Cantecul Miirgdritei, Ce
gdndefti, o Meirgifritdis, Adio.

Pentru a se cruta si a o cruta, el gsi usor mijlocul de-a


se instrain: o cAltorie 1853, in Spania i in Maroc. Dar
ea-i ramase pe fundul inimei. Anticipand vremea, ca dovad,
citez chiar aici scrisoarea lui din x Maiu 1856 catre ea, care
de malt timp tcuse pentru el, care-si zice: ((amicul ei cel
mai bun4); scrisoarea-i discreta i, totus, foarte clad.
Eu cred ci tot ea a stat model princesei din piesa, cand
poetul a scris Concina, in care el a pus atata eleganta, atata
elegie, atata spirit, aka ingrijire de stil, incat oricarui cetitor princesa din Concind Ii rmane neuitati i actul ei un
giuvaer al literaturii romane.
31. In timpul acesta poetul mi facuse o descoperire, care
trebuie inregistrata: Este cantecelul comic, tiparit intaia oar
in .anal 185x.
Despre originea canteclelor sale Alecsandri a scris, tarziu,

o vorba vrednica de retinut. rzand prefacerea grabnic a


1) Tot acolo, Q. 595.

') Ghica, Amintiri, p. 588.


Tot acolo,, p. 61o.
G. Gisler, Lettres indites, du padre roumain Basile Alexandri a Edouard
Grenier, Paris, 1911, p. 23.
33
3

www.dacoromanica.ro

societatii romanesti a asocotit d' nu ar fi poate o lucrare gre-

sit de-a compune, pentru curiositatea urmasilor, o galerie


de tipuri contimporane. Pentru a le da o cexpresie mai
vederat a adoptat pentru ele forma dramatic i le-a inftisat sub numele de cantickle comice 1). Asa vorbik el in 1867,
dup ce scrisese vreo 14, acum trimitand o continuare Convorbirilor iterare. Genul plcuse, pentruca a fost viu i variat i miscator : liric, satiric, polemic, personal, social, curagios, national.
Impreun cu cateva piese dintre care, pentru intregime,
mai pomehim din urinal: Creditorii, Ramc4agul, Scara-marei,
bol morti vii i chiar pe Zuliaridi primele cantecele aparu6

0 in Repertoriul dramatic dela 1852.

32 Inaintarea povestirii ar fi pita repede, dad aici nu


ne-am opt./ un moment la revista menit de Alecsandri s
concentreze toate tendintele epocei, la Romania Were:rd.
Contimporanii stiau 6 cele trei coale tiprite in 1852 fusesera confiscate de pe urma unei reclame a consulului rusesc 2). Stirea-i Marl traza. Faptul li da sl caracter politic,
ce-1 avea impreunl cu Zimbrul, Zimbrul i vultuntl, Steaua
Dunarii, toate organe ale partidului liberal, ne asigura expres
A. Papadopol-Calimach 9. In Bucuresti apreau, paralel,
Timpul, Patria 0 Albumul lui Bossueceanu
tot semne bune,
zicea Gazeta din Brasov 9.
Romania iterar a fost suprimat din cauza c inteun
articol de lauda pentru desrobirea Tiganilor tse lunecara
zice Alecsandri urnaltoarele cuvinte: sAstazi cade fi se desfiinteazei sclavia cea neagrei; mane canal sci cadei fi sa se desfiinteze $erbia tea
Era in ziva de 9 Decemvrie

Des/ costa doi galbeni pe an, revista s'a cetit in toate pro-

vinciile romanesti; in special ea a avut rsunet bun in


2) I. Chendi, Scrisori, p. 26.
2) Gazeta de Transilvania din za Decemnie 1854, P. 397.
2) Revista nand, vol. II, p. 326.
') 1855, P. 31, 35, 39, 42.
34

www.dacoromanica.ro

Ardeal, unde, din pcate, se desvolta o limba.uliterara comba-

tuta energic de revista poetului.


Din poeziile sale Romdnia literard a publicat intaia (para
cateva Mrgiiritcirele, dintre care cea mai popular i cea
mai mult declamata' in cursul deceniilor, pana astzi, a fost
Sentinela romana; din proza sa aprura cateva povestiri; o
parte din ailcitoria in Africa; qi notite de pret, una despre
muzica romaneasc, alta despre amicii Rominiei: Colson,
Vaillant, Corradini, Billecocq, Michelet, Ubicini, gafa de unul,

toti Francezi cu merite pentru tara.


In Romania lacrara apara sl continuarea poeziilor populare : doinele, horele sau strigturile care fur mai apoi (1862-66)

a doua parte a colectiei definitive.

Dar n'a fost nici numai atit. Al. Russo aici a publicat
Ceintarea Romdniei, poezia sa patriotic i Cugetdrile, violenta

aparare a limbei literare-bune; din N. Balcescu aici apara


fragmentul despre Razvan-Vod; aici scrise C. Negri; si
altii, i altii. Toata mintea natiunii aici se condensase!
Deaceea ni se pare ca, scriind in 1862 1), in revista lui
B. P. Hajdeu, despre literatura, Costache Negruzzi ave&
dreptate s spun ca, la 1862 inca, uvoind cineva a-si odihnl
spiritul de atata sbuciumare, era nevoit a se inturnd lar la
Curierul de ambe sexe, la Propaifire, la Magazinul istoric,
la Romeinia literarcl.

33. In anul 1854 moare tata' lui Alecsandri. Poetul se afla


la Paris. El alearg'n tara si din mostenirea sa elimineaza
Tiganii carora le da libertatea. La ce a intrebuintat el mosteasigura fericitul traiu vesel,
nirea sa? De sigur pentru
despre care vorbira fl Epigonii lui Eminescu; dar 11 pentru
altceva. Curand dup mostenire incep luptele pentru unirea

principatelor; Alecsandri va fi in frunte si'n toate prtile,


cheltuind totdeauna din al su.
') In Din Moldova, nr. 5, p. 78.
35

www.dacoromanica.ro

Cand Rusia a crezut, Inca odat, c iars este tare, ca Turcia

se poate rsturna in prapstii, i i-a declarat acel rsboiu care,


in Crimea, a pus -o in fata Frantei, Anglieisi Italiei, Alecsandri

a simtit c soarta ne chiam si pe noi spre tinte cald dorite


si,lacom de-o mai repede orientare, a plecat la Patis i in Crimea.

In Octomvrie 1855 era in Paris. Prin 25 ale lunii socotia


sa fie in Constantinopol, de unde qcu picioarele lipite s sara
pe turnul Malacoff, glumia el ctre Ed. Grenier,
Din Constantinopol, el si vechiu-i amic (dela 1848) Baligot

de Beyne iau vaporul in 25 Noemvrie i trec in Crimea.


La Kamies poetul doarme inteo barac, pe sanduri. Era
inteo Marti; Miercuti vede pe Vernon, grand prviit dell'
arm& d'Orient; Joi viziteaz Sebastopolul i nriile de
prin prejur, unde-1 primeste gen. Bazne. Pe and sta cu
acesta la mas, Rusii bombardau Sebastopolul. In aceeas
seara se afl la Inkermann, noaptea in cort, gin vuetul bombelor. Apoi trece la Traktir, sea la gen. "Wimpfen; trece
campul de luptd, la Balaldava : era. inteo Duminec5. Luni
vzit iars marele Redan i Malakoful si se'nfior de-o bomba
spart aproape . . Acolo simti el cum rsboiul faureste crud
mersul lumii spre libertate si bine 1).
In Decemvrie era intors la Constantinopol, de unde agentul diplomatic al trii, amicul C. Negri nu-1 mai lasa s plece2);

de unde a trimils, din 15 Decemvrie, corespondenta aprut


in Steaoa Duntirii (Iasi '2). Tows in 51 Decemvrie se afla in
Iasi, de unde-i scria lui Ghica 4).

Inainte de-a plec din Iasi la Paris, Constantinopol,


Crimea, inc din 16 Iunie 1855, Alecsandri era linistit in
1.) Dintre generalii ce i-a cunoscut el mai citeaz, M caetul-manuscript
academic Memoranda, pe: de Larochefoucauld, Guisse, Peletinias, Abdelal,

Bauche. Dup man. ac 4497 (Memoranda).


G. Gazier, Leans indites du pate roumain Basile Alecsandri a Edouard
Grenier, p. 22.
Numarul dela 52 Decemvrie 1855.
Manuscriptul ac. 803.
36

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI CU ION ,GHICA


pe la I55

www.dacoromanica.ro

privinta soartei drilor romanesti: <4.51 noi asteptam viitorul


in toat siguranta*, scrisese el, cu data aceea, lui Ion Chica').
Caderea Sebastopolului (9 Septemvrie 1855) confirmase exactitatea prevederilor sale. Acum; dup ce vzuse $l el pe eroii
care ne deschideau cortina si perspectiva unui viitor roma-

nesc-comun, el era la post, in Moldova, unde, din 1856,


aveau s inceap luptele pentru unire
Din adancul unei demoralizari complete si-al anarhiei in
afaceri*
drept a caror pecete, scriind lui Grenier 9, el
indica pe Nicolae Canta, Vogorides si N. Istrati, pe care el
i-ar fi trimes la ocn, numai o lupd hotrit putea s ridice

Moldova. Din parte-i Alecsandri a dus-o bine, dar lupta


1-a costat sntatea: In August 1857 el sosise in Franta,
4bolnav si fad domicilitu 3), afandu-se cand la Paris, and
la Dieppe, la !Ai de mare, in valurile canalului la Manche.
S -1 vedem arum In lupta-i politica

36 Idea unirii are o lunga istorie, care nu poate fi repetit aici. Aici, din realizarea ei, ne intereseaz numai partea
lui Alecsandri.
In timpul congresului dela Paris, Grigore Ghica-Voti
luase initiativa unirii 4) In tad se tinura conciliabule; la
Mavrojeni, la Mihail Cantacuzino; iipatriotih> se imprtira in
separatisti i unionisti 5).
In 1856 Alecsandri iscaleste petitia cltre Pr. Ghica, pentru
unire (16/28 Februarie). Peste vreo trei luni (25 Maiu/6
Iunie) el apare la infiintarea comitetului unirii, cu vreo alti
cincisprezece unionisti, in casa lui Mavrojeni, la Socola. Comitetul acesta chiar pe el il alege s mearg in Muntenia,
Ace1a7 manuscript.

Loc. cit., p. 27, 28.


L. c., P. 45, 46: *Les luttes politiques de mon pays m'ont bris moralement et physiquemenn.
N. Soutzo, Memoires, p. 276-278.
iMavrojeni vient d'ouvrir ses salonsb, sera poetul catre Grenier, in Decemvrie 1856.
37

www.dacoromanica.ro

pentru intelegerea cu unionistfi deacolo. Consulul francez,


V. Place, instfintat despre aceast misiune, este de prere
(13 Iunie) ca ointeligenta i moderatiunea car? disting pe
Alecsandri pot fi de mare fotos.
Deosebirea cea mai remarcabila de veden, in acea zi, era
ca C. Negri nu prima ca Domnul s fie strain.
Alecsandri pornise inainte. La 25 Maiu scrisese:
Sub acest mAtet cantan

Noi jurin top in fralie,


Ca de azi s4 nu mai fie
Nici Valab, nici lVfoldovan.

La dorinta lui Place 1) compuse Hora unirii care se 6'210


nebuneste; si in teatru, unde era interzisa! Rica fi Tadald
aparti.
Entuziasmul crestea.

0 parte din Basarabia ni se dase inapoi; i Alecsandri fu


rugat s scrie marsul ostirii pornite inteacolo, mar publicat
la 7 Februaiie 1857:
Drum bun, drum bun, doba bate
Dnun bun, frati romlni, etc.

Proprietarii de tipografii 11 roaga pe poet si pe C. Hurmuzachi, Dr, Fatu, Dr. Cuciuran i Donici sa obtin libertatea
presei.
Era firesc ca pe-asa om prefectul de Bacau, un Palladi, sa -1
denunte ministrului Costin Catargiu ca agitator pentru

impreun cu Kogalniceanu i Pallet

Acestia erau tocmai cei trei deputati alesi s meargI la


Bucuresti, pentru a se plnge comisiunii puterilor europene
de arbitrarul lui Vogoride. La Bucuresti ei predara un memoriu despre starea Moldovei i primir agaduinti de indreptare 2).
1) 4 ma demande, raport5 Place.
9 Ce-a scris comisarul trances Talleyrand atre ministrul de externe Walewski (cu data 14 Aprilie 1837) merite s1 fie reprodus: 'Le lendemain, les
38

www.dacoromanica.ro

Cu a doua doleana, cAtre aceia0 comisad (din 22 Aprilie/4


merse jai* Alecsandri.
. In 6 Iulie 1857 Alecsandri este ales in comitetul central
al unirii, impreun cu G. Sturdza, C. Rola, An. Panu, C.

Hurmuzachi, D. Cosadini 0 V. Mlinescu, Si 10 face datoria


cerceand abuzurile electorale i protesand contra lor. Se
tie, alegerile acelea s'au casat; i s'au obtinut alegeri nott;

in acestea Alecsandri 0 C. Rosetti-Tetcanu se aleser la


Baciu, din partea proprietarilor mari.
Din nou alesul Divan ad-hoc se intrunl repede. Dar Alecsandri lipsi. In qedinta dela 2 Octomvrie se afl c este bol-

nav; in 7 Octomvrie c este inci bolnav in Franta1). El


demision; in locul lui se alese Alecu Aslan lar el si continua

cura la Dieppe.
Peste acest an 1857 nu se poate trece fr a aminti cantecul
Moldova In 1857, care 0 mai trziu a prut inc un tsublim
blestem ca dot ce rsfrnge cugetul unui popor intreg,
scra B. P. Hajdeu 2).
Peste vreun an (1858) poetul se afl iar4 in centrul luptelor
nationale. Caimacami eran acum Stefan Catargiu, Vasilic
Sturza i Anastasiu Panu; iar el, poetul, ea secretar de Stat
Trovizoriu.

Ca secretar de Stat, dar mai ales ca lupator national, el


se cugea imediat la libertatea presei, arbitrar suspendaa
sub guvernul trecut, dar neaphat trebuitoare, mai cu seam
commissaires ont reu la visite de trois Moldaves, M. M. Kogalnitchano, Ralletti et Alexandri, deputs auprs de la commission pour lui transmettre les

doliances de leurs amis politiques, et se plaindre des actes violentes, arbittraires et repressifs du Caimacarn. Ces Messieurs sont des hommes, d'une
haute distinction: l'un a ea ministre, les deux autres, l'un comme historien
et l'autre comme pote, tiennent la premire place dans leur pays. Leur entretien a gneralement produit sur tous mes collgues une impression favorable
la cause, guts sont venus dfendre auprs de nous.
1) Actele renasterei, publicate de D. A. Sturza, vol. VI, p. 62. Vezi si G.
Sion, in Romdnia, 1857, p. Igi.
1) In Tratan, 9 Mai 1869.
39

www.dacoromanica.ro

In timpul de fat. Timpul de fata era ajunul akgerilor nationale pentru Adunarea electiva, care trebuia s aiba in vedere

numai ginteresul cel mare, cel sfant, interesW national.


Alecsandri a sl influentat alegerile din iarna anului 1858,
mai ales asigurandu-le votul secret.
lar cat despre strinatate, secretarul de Stat fu demn fat de
indrsneala consulului austriac Lannoy; dar sitt de Turcia,
careia, in ii Decemvrie (29 Noertivrie) Ii adres un raport

sustinut despre ce s'a petrecut in Moldova dela instalarea


nouei Caimacamii pan la data raportului. Acest raport,
fireste, s'a comunicat $l puterilor care supravegheau organizarea nou. a ;ardor romanesti.
In 2/14 Ianuarie secretan! de Stat Alecsandri av un cu-

Vint care trebuie popularizat. Mitropolitul Sofronie protestase contra fiintrii Adunarii upatate de felurite abateni
violatii a principiilor hotrite prin Conventia din 7 (19)
August. Defl acel mitropolit era nttmai o masca a altora
el insus numai un mascariciu politic, lumea se indign.
Si se vorbl a$h.:
M. Kogrilniceanu: Niciodati n'am vizut o 'pal mare insult.% fiend majestatei na fiel.

(Alecsandri lmuti ci miuopolitul va ced, va reved).


M. Kogdiniceanu: $i eu asdod si put= pune hirtia aceasta din mini a
printelui Mitropolit la acte, dar ce facem Cu aceea dusi la Constantinopol?
V. Alecsandri: $tim acum care este soarta protestatiilor cari purred din
Iaisi se badreapd spre Constantinopole, ca scop de a cere interpentii strdine
in contra autonomic( grit Acele protestatii sunt menite a se !need in Dundre!

Adunarea electiva a Moldovei av prilej s asculte o list


de candidati de 38 de persoane cu drept de-a fi alead ! Si,
pentru ca trista nebunie s fie mai deplin, dup proteste
cereri, se mai adauser cateva 11) Ins opinia publica oscila,
i) Lista candidatilor la Donnie:
z. Printul IVEhail Sturdza. 2. Beizade Costachi Gr. Ghica. Logolelii:
5. Teodor Ball. 4. Alecu Bals. 5. Stefan Catargiu. 6. Petard Roset B'
7. Costin Catargiu. 8. Alecu Sturdza, 9. Nicolae Milu. zo. Costachi D:Sturdza.

II. Anastasie Basod. i. Iordachi Beldiman, z. Vasile Ghica. r. Riducanu


40

www.dacoromanica.ro

dupa G. Sion, late Mavrojeni, V. Sturza, A. Panu, L. Rosetti, L/Catargiu, C. Negri si V. Alecsandri 1).
In 3(15) Ianuarie se tinft conferinta asa zis dela gElefanto,

la care dintre cei prezenti la Socola, in 25 Maiu (6 Janie),


se aflau vreo sase, impreun ca alti amici noui, sinceri ai
unirii. Acolo partidul national-independent hotri s sustie
candidatura lui Al. L Cuza. Alecsandri era dintre sustintorii lui cei mai calzi.
Moldova alese la propunerea caimacamilor si a lui V.
Alecsandri; Muntenia Irma-.
In 5/17 Ianuarie Alecsandri a contrasemnat manifestul
ctr tali al noului Doran, in al crui prim minister (publicat
la 15/27 Ianuarie). era s rmn, la externe, little colegi
amici vechi.

In 6 Februarie (25 Ianuarie) Al. I. Cuza-Vod putea s


instiinteze puterile Europei c, den acum se simte necesar,
este lipsit de ambitie personal si gata a se intoarce in vieata
privat, dae puterile ar consfintl 40 combinatie, ce, pentru
aceast natie, ar indeplinl trate sper4rile ei. Era aluzia la
eventualul Donut strin.
In 15 Februarie Alecsandri, sosind in Adunare, i ceteste
insus comunicarea c Domnul 11 triraite am o misie peste
hotaro, i cA las in local su, la externe, pe C. Rola.
Misiunea
privia mai ales Franta ctt care Alecsandri
clued cu sine o depese a consulului ei (9 Februarie), ctre
care ducea, pentru ministrul Walewski, scrisoarea din 24
Roset. Vonzicii: r5. Alecu Botez Forascu, 16. Iorgu Varnav Liteanu. 17.
Vasile Steardza, 18. Lascar Bogdan. rg Teodor Ghica. ao. Alexandru Catargiu. 21. Lascar Roset. 22. LaSC21 Catargiu. 23. Scarbt Roset. 24. Grigorie
Bal.,. 25. lancu Prajascu. 26. lanctt A. Cantacuzin. 27. Alecu C. Sturdza
28. Costachi Ciolac. g. Manolachi Kostaki Epureanu. 9o. Dimitrie 1Vlavro-

cordat. 3x. Mihail Koralniceanu.Hatmanti: 32. Nicu Mavrocordat. 33.


lorgu Ghica. 34. Alecu Asian, 35. Colonelul Nicolae lamandi. 36. Postelnkul
Vasile Alecsandri. 97. Aga Costachi Roset Twain!. 38. Aga Grigorie Kostaki.
Adick 38 persoane.
Actele renasterei, vol. VIII, p. 299.
41

www.dacoromanica.ro

Ianuarie (5 Februarie) a Domnului, care se recomanca protectiel impratului Napoleon III si-a lui Walewski i recoman& $l pe Alecsandri. Misiunea consa in aprarea nouei
indrazneli a arilor romanesti-unite, in sustinerea nouilor
piratiuni, in consolidarea unirii, pentru care Alecsandri
pled $l la Londra fl la Turin.
Walewski, deci sl Napoleon III, stia ca Al. Cuza-Voda,
sosind la Bucuresti, ar proclama imediat unirea completei,
dac ar avea din partea Frantei dota linii scrise, ca va fi susrinut. Dar Walewski recomanda marea circumspectiune*.
de-a nu lua nici o msur pripita* si de-a admite o atitudine
de expectare.
La Paris Alecsandri intelese indat situatia
acelas sens

potrivl in

cuvantul, precum reiese dinteo noa a lui

Walewski catr consulul Place 1)


Ce i-a spus impratul insus, in audienta dela 25 Februarie,
poetul ne-a povestit amnuntit. Dar va fi povestit tot? Anume,

simtind, pe la z868, ca. recunostinta Ronanilor data Franta


slbeste, poetul-diplomat se hotari s scrie memoriile sale
despre vechea-i misiune foarte productiv 2); si le tiparl

cativa ani mai tniu: Sunt pagini admirabile din istoria


renasterii Romaniei! Memoriile lui sunt, ins, de comparat
cu una din cele mai clasice scrisori ce se gsesc in istoria
modern a Romanilor, cu scrisoarea din ziva audientei dela
25 Februarie, scrisoare trimisa cu un curier special, care era
un student moldovean; in scrisoarea aceasta se gsesc (Toate?)

cuvintele lui Napoleon III, sfaturile lui, promisiunile lui a).


In vederea importantei lor pentru viitorul tarn, Alecsandri
1859, 26 Fevruarie: iCtest dans ce sens que je me suis expliqu avec M.

Alexandri, qui m'a paru parfaitement comprendre combien la prudence et


la moderation taient ncessaires dans les circonstances actuelles. Cet envoy

a eu l'honneur d'tre reu, hier, par Sa Majest l'Empereure.


Extras din istorin misiilor mete politice s'a publicat in Convorbiri iterare,

vol. XII (1878), p. 4r.


S'a tipUit in A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodii, vol. II, p. 259-263.
42

www.dacoromanica.ro

incheia scrisoarea ctr Cuza-Vod asa: Fii gata qi mai cu


sam fii discret ca mormantul.
Misiunea-1 apropiase pe poetul-diplomat de campal de
lupt al Italici, A voit deci s vaz $i acolo pe eroi; i apoi
i-a cantat: In Pilotul (Cavour) pe cel ce-i chemase la lupt;
in La Palestro (scris la Novara), in La Magenta (scris la
Magenta), in Coroana viefii poetul cant jertfa cea mare a
Italiei. In Italia el avea amici. Trecerea lui pe-acolo, cantecul
de acolo, a fost un apostolat de panlatinism, un sentiment
pe care teoretic i politiceste il motivase scurt, dar desvrsit amicul su Nicolae Blcescu.

Dup ce 1-am vzut pe poet eroic in DoMe, eroic la


eroic in lupta pentru unitate, clutnd i cantnd eroismul in Crimea sis/1 Italia, cetitorul va intelege deplin pentru
ce eu cred c amicul su Laurent, amic $i al lui I. Ghica,
al crui condei ni 1-a fcut foarte simpatic prin Scrisorile
avea dreptate s-i scrie in TI Februarie 1859: Vous
sale
avez l'dme d'un pote, et le coeur d'un hros Ai suflet de
1848,

poet si mima de erou!')


Servindu-1 pe Cuza-Vod Alecsandri servia tara.
Cuza simtia cu tara, era constient de sacra-i misiune mare,
de a-i realiza dorurile. Si le realiza. Totus, dupd II Februarie
1866, in acelas an (in Maiu 29) poetul ii scria lui Pantazi
1) Prerea lui Laurent despre Alecsandri meria s'a fie retinutzl intreagl:
sentirnent noble et gnreux vous venez de montrer pour votre Patrie !
Quoi de plus grandiose que cet elan dsintrss qui sait sacrifier ses propres
,intrts, ses affections, sa vie, pour le bien de son pays. Vous avez, l'Ame d'un
poEte et le coeur d'un hros. Loin de vous de mesquines ambitions personnelles,
les vaines honneurs ne vous sduisent pas, vous n'aspirez pas regir ou dominer un peuple, vous voulez lever votre Pays et le constituer par la fraternit politique, l'unit de langage, en une nationalit ferme, vigoureuse, grande

et durable. C'est une belle et sainte mission que vous vous tes impose et
dont le succs n'est pas douteux. Manuscriptul academic 4499, p. 73.
43

www.dacoromanica.ro

Ghica cl niciodat el nu a fost cuzist, niciodata separatist :


Je n'ai jamais t couziste ni sparatisten1). P. Ghica.-1 indemn

s cante; dar el, care nu fusese cuzist personal, ci cuzist


cu tara, se simti de mult timp desgustat i sera mai departe:

eSunt silit s'atarn lira in cuiu asteptand alte evenimente


o zi nou a eroilor (une nouvelle journe de hros )2).

Se stie a, intrucat ne priveste, numai gratie inteligentei actiuni a intimilor lui Cuza, in special a lui C. Negri,
am obtinut in 24 Septemvrie 1859 recunoasterea alegerii lui
Cuza i, mai ales, recunoasterea definitiva a unirii, procla-

mate abi in xi Decemvrie 186t.


Alecsandri, in acele vremi, a fost ministru la externe in
ministerul lui Vasile Sturza, in al lui Ion Chica, in al lui
Em. C. Epureanu, in al lui Ion Ghica (II Octomvrie 1859).
Er un indispensabil, se pare; si poate o garantie pentru
Paris. Schimbrile erau, ins, foarte dese. Intfun moment
Alecsandri se opreste, se da in lturi; si nu mai revine.
Dup retragerea sa din vieata politic, Alecsandri se
infund in Mircestii si, de unde, ins, nici frumusetea naturii nu-1 pute opri s nu fug des in strintate.
Acum, reprivind din liniste opera politid la care insus
colaborase, poetului i se parca ca dela 1848 pan la 1868
tara avusese numai un <cregim de politic seac503); ba chiar
i se pre (1870) ca mebunia politicl a smintit la noi cei mai
multi creieri, (c) epidemia e generala'); mai mult, desl apucasem

(1878) pe drumuri, care chiar lui i-au inspirat cantece nepieritoare, el, supratul, numia fruit segi vieux macaque pe unii dintre

cei ce ne dusesera pe-acele drumuri inainte, spre bun viitor


Manuscriptul academic 2619.
Aceea5 scrisoare.

Scrisori, editia Chendi, p. 38.


Tot acolo, p. 52.

Tot acolo, p. too. Eri vorba de BrItianu i Rosetti.


44

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Mai precis: Nemultmirile sale politice-intime au inceput


din Aprilie 1860; aaa de repede dup unire ! El nu era incl
descurajat, dar er plictisit, ennuy ). Discutiile otioase (oisenses) in+-i plateau. Schimbarile ministeriale mai putin;
si vorbia de Mavrojeni, C. Hurmuzachi, Koglniceanu chiar.
Din Mirceati el, plictisitul, anunta deci ca in Septemvrie
va plea: Zt je m'en irai, m'en irai, m'en irai, m'en irai jusqu'
extinction de chaleur naturelle0). Sau in versuri (dar acestea

abia la i Iulie x866):


Duce-mtg Dttncetare
Ca vulturul, s ptrund
Peste-a ochilor hotare
Orizonul fart fund.

Fugind de politica, in care amici de-ai si ramasera, dnd


atentiei sale alte obiecte de privit, dispozitiile sale de crea-

tiune literat ji navlia jai*.

42. Anume: Prin to Octomvrie 186o poetul s'a sitntit


prins de un fel de friguri de manta (une sorte de fibre de
travail) al crui rezultat, pn la 26 Octomvrie, and ii sera
lui Ghica 3), au fost cinci opere dramatice: 1. Lipitorile satelor, drama in 5 acte; 2. Sgez'rcitul risipitor, drama in 4 acte;
3. Satul lui Cremine4), farsa in i act; 4. Retrogradul, anticer
comic; 5. Demagogul, canticel comic.
Din cele cinci piese, patru erau, cel putin in parte, expresie
a nemultmirii politice, intrupate'n anume persoane, singure
in antecle, sau introduse in actiun cu total de alta natura,
fortat, in Sg'rcitul risipitor, care este melodramatic ai vrea
a arate ce decadent vie* se duce in mediul in care s'ar
afla bine adversarii politici ai poetului. Aceasta era, insa,
literatura politicd-poetia
Manuscriptul academic 803, p. 79. Despre desgustul siu amicii au scris
indatA; de ex. P. Ghica, in Indeperdenta remind, 1863, pe la pagina 255.

Tot acolo p. 87.


Manuscriptul academia 803.
Rusaliilef
45
4

www.dacoromanica.ro

Social si cu alta valoare de perpetuare a fost draima Lipitorile satelor. In bogata actiune din actul I conflictul: IonGavril (Sarbul) se desvoalt5 repede, Ion-Iani (Grecul) incepe,

Ion-Moisi (Jidanul) este schitat. Moise atat pe Tani, care


hottiste (actul II, scena 7): De chit se perimo noi, mai
bine e.1 Iani atat.i pe Gavril; i Ion cade de pe sche15, spre
groaz.a taberei romanesti a piesei: Catrina, Nitu, Mariuca,
Vantufg-Tarl. Iani, care aspiti Ina la Mriuca i ucide pe
Gavril, pentru ca sa nu-1 descopere autor moral al nenorocirii lui Ion este, totus, descoperit i arestat. Imprejurrile
economice si sociale ale vremii, care sustin pe Grecul vechil
de manstire si pe Jidanul carciumar, sunt subliniate drastic.
Efectul enorm al dramei a fost o dovad ca publicul aprecii
sublinietile, nu numai tragi-comicul (de-altfel impur) al
persoanelor, din care actori de mare talent au fcut i fac
roluri ind foarte populare.
Desl in acest timp aveA o misiune diplomaticl extra ordinar si fusese (la expozitie) la Londra, de unde se intoarse
la Paris era in Noemvrie 1861 s5 gireze agentia roman5
para la sosirea agentului, care era fratele stt Ion, el se sinati5

multmit de aindependenta recastigat si er efericit


scriind.

$i scrise mai departe: Amintirile din c515toria in Italia in


timpul rsboiului dela 1859; i excursia in Crimea dup5 elderea Sebastopolului 1).

In Ianuarie 1862 simti c5 in fantazie se mica p5pusile


unei comedii despre ciocoii dinainte de 1848, care, ins5,
abi peste vreo cinci-sase ani se materializar 2).
Ca sl poat relu contactul cu lumea, ii trebui5 o revist5 :
Apruse, in Bucuresti, Revista Romnd a lui Al. Odobescu.
Alecsandri ii trimise balade: Drago-Vodd, Banul Mdrcicine,
Noaptea Sf. Andrei; 0 ()fed pe Infird-te mrgeirite; oferl si
M. ac. 803, scrisoare din 29 Noemvrie r861.
Tot acolo, scr. din Ianuarie 1862.
46

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRl
pe

1. 1866

www.dacoromanica.ro

proza de amintiri pomenite mai sus. Sufletu-i cauta jaras un


contact massiv cu natiunea cetitoare.
Pana in Aprilie al aceluias an (1862) terminase lstoria misiunilor politice; sfarsise de intocmit colegia de poezii popalare; scrisese &itera piese; si o gramatica" romana in timba
francez cu dialogan i pentru necesitatile strinilor ce vor
veni pe la noi.
In 1863 era 'ntors in tara, dar inis gata de plecare, in Septemvrie, undeva departe!

Pe-atunci i s'a intamplat s cunoasca pe Paulina Lucassiewicz, s'a' o ja de sotie si s nu mai plece pe-aya departe!

Acum el se asezI chiar asa de bine la Mircesti, incat (28


Februarie 1868) i se para cA poate vorbi despre sine ca despre
naustnicul dela Mircesti0).

Tocmai in timpul in care-si parea 4pustriio productia


reincepe.

Reincepe dramatic. In Septemvrie 1867 el trimite Convorbirilor iterare cateva cantecle nimia: Stan Covrigarul, Kirita

la Paris, Ion Ppufarul, Gura-Casca; Surugiul; i incepe a


prescrie cele doti acte terminate din comedia ciocoilor, la
care lucra mai departe, sfarsindu-o abia in Martie 1872, cand,
multmit ca o aveh intreagl, cedo Junimei, in a carel revista
avea s apara tarziu de tot, o comedie, care dela 1862 11
preocupase: Boieri fi ciocoi I
Boieri fi ciocoi este o. comedie care pune fat in fata dota
generatii: cea dela 1840, nobil si eroica, si pe-a regulamentului organic, cu putini oameni buni (Stalpeanu, Princesa,
Arbore) si cu riisE (Neamus, Vulpe etc.); intre ele, coordonand actiunea, arunca pe ciocoiul vechiu (Lipicescu), ale
canai peripetii puteau trezi si de o parte si de alta reaqiuni
tari. Aqiunea comediei este cam indesat; toata vremea cena
') arre Iacob Negruzzi, in Scrisori, ed. Chendi, p. 31.
47

www.dacoromanica.ro

s fie intrupat in caractere i fapte simbolice pentru ea; dar

aqiunea-i bine condus; persoanele au realitate istoric5


tip moral sau imoral bine reliefat i intepenit in strile vremii
care le-au produs cain,al, fatal. Deaceea, simtindu-i legturile
organice, Alecsandri nu admitea ca comedia s fie jucat cu
ciuntiril). In once timp comedia aceasta se va
cu interes.
La Iasi poetul avea Convorbirile. In Bucure.sti avea pe
vechiul ski amic si sot de teatru M. Millo, pe care-1 proteja
de departe.
In 30 Octomvrie 1867 trimesese lui Millo pe: Ginerile lui
Hagi Petcu, Concina (despre care am vorbit), pe Hartii tdzeful, Kera Nastasia, Covrigarul i inc o mare comedie in
cinci acte, ce demult o poart in cap cred c aceasta era
prima form a Boierilor .1 ciocoilor 2). Concina era mai veche,

se dase la 1866 (19 Decemvrie); Hat% asemenea (i851);


iar Hagi
era o localizare cu actiunea datat 1866
(Iasi).

Pentru a simboliza drastic aversiunea fata de politicl,


in Ianuarie 1868, poetul ii anuntl dimisia din Camera deputatilorl

Pre cat mai tare se pronunta aversiunea lui ctr pogeneratiunea-i Orel intelilitic i generatia ce-o ducea
cu atit Ii crestea pofta
gent i ignorant i presumtioas

de munc literar. Inteatat incat, des' luase (1867) un contact activ cu Convorbirile literare, pe la 1871 se &Ida inca
la o proprie revist 1 Aceasta nu a aprut. i astfel Convorbirile literare avur norocul s primeascl apmape toate roadele
epocei celei mai strlucite a poeziei lui Alecsandri. Aid este,
I) Scrisori, ediria Chendi, p. 6.
2) Manuscriptul academic a6rg, cStre P. Ghica.
48

www.dacoromanica.ro

deci, local s arlt ce i-a fost Junimei Alecsandri si ce i-a fost


lui ea. In privirea aceasta cred c cel mai drept si mai simplu
cuvant 1-a spus un observator finis& al faptelor, un om drept,
N. Gane, pe care-1 citez: 4Alecsandri facea sl el parte din
pleiada jtznimei literare. Era presedintele ei de onoare; inSci,
pe clansul nu-1 putem numrk intre discipolii acestei scoli,
deoarece era deja poet cu renume mare Inainte de formarea

cercului Convorbirilor. Totus, nu-i mai putin adevrat c,

impresionabil cum era, acest mare poet a fost el insus


stimulat de avantul tinerilor din Junimea, cad., dup ce
incetase multi ani de a scrie, s'a pus din nou pe lucru
a produs cele mai frumoase opere ale sale, pastelurile
legendele0).

48. Pe Yana comedia boierilor i ciocoilor el scrisese


ave.). gata'n Septemvrie 1867 pe: Stan Covrigarul, Ion Peipufarul, care-i spiritual, pe Gura-Casal i pe Surugiul cel
vesel i sankos ca aerul muntilor.

Ins marele dar al muzei lirice-i sosl abia in 1868: el incepft Pastelurile, dintre care indiul a fost Oaspetii
In fund pe cer albastru, in =Tea depirtata,
La rasirit, sub soare, un negru punct slarati
E cocostarcul tainic, in lume clAtor,
Al primaverei dula, iubit prevestitor.

In to Februarie 1869 poetul stia el mumrul pastelurilor


se va sul pat-a la 4o2); i atatea sunt!
Pastelurile nu se mai laud; ele demult au fost recunoscute
drept cea mai intim, mai gingan si mai adecuad descriptie
a drii Moldovei, a naturii
omului, care nu este numai
tranul, ci fl boierul vremei, si chiar l odraslele domnesti
(de ex. Natalia Ghica).
Pagini

rdslete, Igor, p. 103-104.

2) Scrisoti, ed. Chendi. P. 43.


49

www.dacoromanica.ro

In anul 1872, lama, Dumbrava rosie deschise seria legendelor, care se resfirarg in diferite linii: legenda istoricaidealizatoare (Dumbrava rofie fi Dan apitan de plaiu, 1874);
legenda miraculoasg (Leg. radunichii 1874 i Leg.
1875; Gruiu Stinger 1875; Poiana fermecatd 1876); legenda
realistg-tragici a lui Briar (Ghioaga lui Briar, 1875), grav
rgsgritg dinteun subiect observat in munti; legenda exotica,
de toate genurile (Becri Mustafa 1874, Garda saraiului 1876).
Cinci ani poezia epicg a lui Alecsandri curge fr intrerupere
pana' in ajunul rgsboittlui pentru independenta, cand spiritul
su, acum asa de aplecat spre epicism, trece la Penes- Curcanul

si la alte frumuseti ale Ostafilor noftri.


Citatiunile de titluri de mai sus sunt exemple, nu sunt
expuneri complete, ca in manuale. Ele fixeart numai ingl-

timea pana la tare, inaripat vultureste, poetul s'a ridicat


filtre anii 1872-77.
Cg s'a inltat avand pild pe Victor Hugo, este sigur;
dar nu-i mai putin adevgrat ca aceste romanesti subiecte
il tentaserg inainte de-a apare Legende des sicles; cgci, se stie,
subiectele de acest fel apar la el din capul locului, din Doine;

inainte de 1847 poetul plInuise chiar o Traianidei; iar noua


serie se porni ca din prim izvor din istoria tgrii; proba: intalnind figura cneazului Ion Cantacuzin-Deleanu (1775), mare

vistier, ea-i atrage atentia si el inseamng: eEcrire une Aries


de lgendes qui presentent des tableaux des differents sicles...
moeurs, histoires etc. 1).

Anul 1870 a fost o mare durere pentru Alecsandri


Din tat plecase in Noemvrie 1869; in Maiu 1870 erg in
Nizza, in Iunie in Paris. Abig plecase spre casa i incep
invazia germana in atara initiativelor mari, in leaganul liberttilor nobileo, cum scrie Alecsandri din Mircesti, catre gd.
Manusaiptul acadernic 819, p. 14 V. Despre idea 'de a face o poemA epicA

asupra cuprinderii Dacieb, vezi corespondenra cu Ekilcescu, In Convorbiri


(iterare, 1916, p. 23.
50

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI
pc la 1866

www.dacoromanica.ro

Grenier, in acelas an (Octomvrie, 1870). 1) Catre acelas amic


el are de astdat, despre
cuvintele cele mai aspre

ce se pot inchipul; iar cat despre Franta, el este sigur ci


ea se va reface repede.
Parma aceasta a exprimat-o simbolic in toate strofele pastelului Caderea Rinului si direct in cele finale (1873):
Avut-al o 'acercare de =cartel... dar mare*.
Asa $l tu, la mime,
Francie
Pe-un pod imens de aur pasind spre-o noul viat
Trecut-al peste rapa de dusmani pregatit.
0 lame 'nfiorar de soarta-ti mult fatala
Creza 'n a ta pleirel Dar tu, ca Rinul mare,
Urmezi, victima sacra si demna de-admirare,
Menirea ta sublima i providentialal

Pentru Franta scrise IVobila cersetoare, o potolita comedie,

al carei erou roman se intoarce ranit din rasboiul Frantei;


tot pentru Franta se vandtl Dumbrava rofte (scrisa in 1872);
cad. pentru Franta recunostinta poetului era abundent, iubirea flea sfarsit, adorarea extaziata. In privinta aceasta Alec-

sandri a fost o calauz nedesmintita a natiei sale.


51. Proximul mare eveniment literar a fost eciitia lu Socec
et Comp. Opere compleze, 1875. Alecsandri fusese foarte sur-

prins ea s'a gsit un editor pentru operele lui Costache Negruzzi; vazand c intreprinderea este serioask el se aseza
la masa i scrise ca introducere ace pretioas biografie, care
este un fragment psihologic din epoca copilriei i tineretei
sale, un essai distins. Venindu-i randul, el complet acel tablou biografic dand sl alte lmuriri despre societatea si teatru/ Moldove, in scrisori care (cel putin in parte) sunt prelucrarea unor lmuriri (inedite) trimise odinioara lui Ubicini;
si alcatuind un dictionar de cuvinte strine, foarte necesar.
Operele complete ale sale si ale lui Costache Negruzzi, pe
1) Pag. 50.
51

www.dacoromanica.ro

Yana care se primia 1 poeziile lui D. Bolintineanu, au fost


intaiul monument al clasicilor romani, ridicat de generatia
dela 1840. Fr devotata colaborare a lui Alecsandri el nu sear
fi ridicat.

52. Celia interesant despre editia aceasta: Alecsandri a


iubit pe Ardeleni, afar de filologi; i-a incurajat la 1848;
i-a sprijinit Cu colabotarea sa si mai trziu; dar el a avut
deplin dreptate, s nu sufere pe ridicolii latinizatori dela
Blaj, care, dup ce realizar o deosebire de credint.5, mai
lucrau la intemeierea altei deosebiri primejdioase, la furirea
unei limbi savante si netrebnice poeziei. Pe acestia Alecsandri

i-a cotnbaut totdeauna. Tot asa a fcut si C Bucovinenii


purrinulisti, care odat voiau si-au incercat s-i indrepte //if
stilul. Si in Ardeal si In Bucovina existau Ina grupri (mici)
care-1 aveau pild.
Aprnd acum editia lui Socec (1875) Ardealul si Bucovina il cetir in aceste pagini prea frumos tiprite. Fratele
su loan a fost chiar de prere c, in Ardeal si Bucovina,
Socec n'ar trebul s vnz numai, ci s i drueasa. El scria
fratelui su Vasile, poetului 1): Altfel eu a cere dela Socec
un anumit numr de exemplare, pe care le-as impArti bibliotecilor rominesti, societtilor literare din Bucovina si din
Ardeal. Eu cred c, din partea ta, aceasta ar fi o atentie, care
ar atinge pe compatriotfi nostri de dincolo de granite, cari
au fost totdeauna admiratorii ti credinciosi.
Credinciosii acestia trebuiau s continue a anula primejdia
cea mare despre care Alecsandri scrisese in anul 1869 Care
Iacob Negruzzi2) Cnd locuitorii de peste Carpati or in-

vta a gal ca Ciparia, Laurian, Macsim et tutti-quanti, ei


nu se vor mai intelege cu Romnii din Principate i cu cei
din Basarabia; i in aca zi glorioas pentru pedanti Nemtii
1) Manuscriptul academic 4499, P. I/9.

Seria. din 23 Aprilie r884.

1) Sensed, edMa Chendi, p. so.


52

www.dacoromanica.ro

Rusii vor bate in palme Lisa sper c ne-a feri Dumnezeu


de-o asemenea calamitate.

Intamplarea a facia ca, pan la isbucnirea rsboiului


pentru independent, Alecsandri s fi cantat vitejia strbuna

cum, pana la el, nimeni nu o cantase.


Bunul lui sitnt generos mai facuse, ca el sa intretie multe
lenturi priincioase autorittii cuvantului sti; astfel c, desi
vedem alipit Junimei i Convorbirilor, el nu ezit a colabora
si la revistele adversarilor bucuresteni, de. ex. la Columna
lui Traian a lui B. P. Hajdeu (1873 $tefan-Vodd ql Duncirea;

articolul despre Groza, 1874 nad Tepef fi stejarul)


la Revista contemporand (1873 Dridri; 1874 Nobila cerfetoare i Concina; 1875 Legenda randunicti).
Rar el se art chiar in public, ca orator; astfel, la 1875,
in 16 Februarie, el ;MU la Ateneu o conferinta in folosul
societtii de binefacere <Elisabeta Doamna.
Dup isbucnirea rsboiului trebuinta de-a influenta personal multimea poporului lu aceeas forma, a conferintei publice, de ex. la Iasi, la Galati, la Piatra (1877).
Toate acestea sunt probe de neastamparul productiei
de marele su zel pentru inaintarea
neamului.
sale generale si

Rsboiul il gsi, deci, in bune relatii cu toate gruparile


literare; i in mare vaz popular, reintrit mai ales prin
pasteluri si legende, prin comedia boierilor si a ciocoilor.

Dat fiind antirusismul, si principial, si sentimental al


poetului, ne putem inchipui ce se va fi petrecut in Mima
sa ca'nd 1-a ajuns vestea ca Rusii au trecut Prutul, ca s ajunga

la Plevna si la San-Stefano. Idea el vom pierde iars Basarabia era in aer.


Temerile i indoelile i-au fost mangaiate numai de vitejia ostasilor, de grandoarea simtului lor de nth' si de sobrietatea lor pe campul de lupta.
53

www.dacoromanica.ro

Seria Ostasilor nostri incepfi cu Bakanul si Carpatul,

poezie inspirat de declararea independentei la ro Main si


scris in 14 Maiu 1877. Intr. lecturi publia (in folosul rnitilor) insus poetul o ceti in Bucuresti. In 8 Ianuarie 1878,
la deschiderea Ateneului, fratele poetului, loan, ceti Odci
ostasilor romdni i Sergentul. Penes Curcanul fdi chiar senzatie mare Erau poezii de Mandrie nationalk care oglindiau
bine starea de spirit a poetului si a trii.
Starea lui? Din 14 Octomvrie 1877 el sera (din Mircesti)
lui Gr. Alexandrescu 1): Voesti s stii cum petrec aici?
Foarte bine de and Curcanii nostri s'au purtat ca niste soimi
pe campul luptei. Eroismul lor au fcut s-mi creasc mima
In piept i m'au "intinerib>.
Pentru a caracteria I vastitatea pan-roman a sentimen-

tului sti din acest timp, este bine s aduc aminte c o


cantitate din brosura Ostasii nostri poetul a trimis-o lui Iosif
Vulcan, s o variz in folosul ostasilor romani ardeleni (ostasi
austro-ungari) rniti in Bosnia!
Nu este gresit s atribui aceluias sentiment si colabotarea
din 188o la Albumul macedo-romdn, o incercare reusit de-a
sustine cald interesul pentru Romanii din Macedonia.

55. Dup victoria pe campul armelor, sosi vestea victoriei dela Montpellier, unde Cdntecul gintei latine obtinuse
cunoscutul premiu.
Inca' un motiv de intinerire !
Niciodat, niciun poet roman nu a fost srbtorit de poporul roman ca atunci Alecsandri.
El tri zile fericite, dar echilibrul eu-lui su nu se turbura.
Dovad mai mult decat frumoas este rspunsul dat la
(poate exagerate?) ale unui amic din tinerete: Dad
Dumnezeu mi-a dat darul poeziei, buratatea sa mi-a rezervat
si rarul avantaj de a primi inca" in vieat recompensa luctirilor
Convorbiri literare, v. XXV, p. sig.
54

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI
pe 1. 1877

www.dacoromanica.ro

mele. Toti romdnii au fost buni pentru mine; si ctmicii mei


m'au simtit, miau incurajat astfel,Mcdt opera mea este si a lor,

Copacul d roade frumoase, cand este ingrijit de graclinar.

Tu si cu toti ai nostri ati fost grdinarii mei in tot cursul


carierei mele literare. Acest adevar Il recunosc astdzi mai
mult decat totdeauna; si-mi place si-1 rostesc cu toat sinceritatea 1). Cu vorbele acestea el asea pe capetele amitilor
si o parte din razele nimbului ce se scobortse bogat pe-al
su.

Stimulat de intreaga situatie nou el, din fierberea deatunci, indat panul alte opere: In 12 Noemvrie 1878 el
seria ci de cateva zile rumeg (je rumine) o drama istorica
In versuri.
Paralel cu drama istoric, insa, la el era firesc si se .auz
inainte /tul su inveselitor, in Sdnziana i Pepelea (188o)
apoi in Sfredelul dracului (1880.

Dup rsboiu: Se stie ci tratatul dela Berlin a impus


tarii revizuirea unui articol din Constitutie in folosul Evreilor.

Autorul Lipitorilor satelor se afla in senatul trii; el vorbl,


deci, limpede-romaneste despre articolul VII, in sedinta dela
to Octomvrie 187g, cland atunci o nou confirmare energic
unor sentimente vechi. Si totu.s, ametit de interventii, fiind
vorba de impamantenirea unui poet evreo-roman, Ronetti
Roman, Alecsandri puse o vorbl bun pentru impamantenire. Mai tarziu ne-a lasat scris prerea sa de tu ca, intervenind, si-a incrcat constiinta cu o gresal grava!
In timpul rsboiului amandoi fratii Alecsandri aparusera activi, in public. Si fiica lui Alecsandri apara, la Crucearosie, dar si la masa cu Gorciacof, ca invitat a lui Koglniceanu. Curtea princiar inca .nu regala deven foarte

atenta, mai ales c poetul insus se apropiase de ea scriind


1) Utre Lascar Rosetti, din 26 Maiu 1878; vezi Literatura gi arta, vol. V,
11. 7/7.
55
5*

www.dacoromanica.ro

Doamnei o scrisoare de-o demnitate personar i national


si de un cavakrism atingator, clan rar se gseste in literatura
noastr scriind inca din 20 Septemvrie 1877, din Mircesti 1). Rezultatul: In I88o, in 7/19 Iulie, poetul era in

Bucuresti, sosit de vreo trei zile;- de aici el plec la Sinaia 2).


Din timpul acesta inainte el devine un oaspe rasfatat al PeDoamna i Vocla pleaca Marti din Sinaia in stri/tate, scrie el, ,sotiei sale, in 25 Iulie I880. elVu vor sil mei
lose a mil pornl inainte. Aflandu-se in Italia, regele i regina
doriau sa-1 aih si acolo, pe litiga sine (1884).

Despre relatiile poetului at Curtea el a lsat insemnri


In scrisorile sale. Dar tst Carmen-Sylva a lsat in povestirile

sale. Carmen Sylva traducea in limba germana poezii populare romnesti; este sigur c Alecsandri i-a fost de ajutorul cel mai autorizat.
Este exact a btranul bard se simtia foarte bine la Curte;
deaceea s'au auzit st cartiri democratice (!); dar trebuie
apsat asupra faptului ca el nu era un feudal umil ori un cantare; ce-asteapta mita si onoruri; el vorbia foarte respectuos
cu suveranul satt, cu regina sa, dar niciodat nu uith s vorbeascl $i despre misiunea lor famas neimplinit Intim el
Ii scria regelui (1888):
piar
Vrem falsele hotare dintre Romdni
*racest castel feeric, cldit la col; de teath,

In central Romdniei sd luce ca un far.

Mi se pare c bardul duma in acel palat glasul unui don


vechiu al poporului stt; mi se pare ca era impresionant ca el
s-1 duca.

58. Visul Romaniei intregite Alecsandri nu Il discuta nuParis, unde vorbia despre el ca despre

mai la palat, d i la
Publicath

Convorbiri Merare, 1916, p. mt3.

3) Manuscriptul academic 2913, p. 57.


S6

www.dacoromanica.ro

e4t.et e

etjeweet- At-

4.

tr: f tan

44.

.1e...se,

r2.tat

k. tte.-fl1w27 de._
7:+:42.-,-"" A

024...C.,

e;,T.Pic--

/4
r24-ft.,7 n-1/0 z

47.:" ch.;
ew.9.4

27::

of

4,7,;
e2.1....47c-

Ty.

,...J

44.,;

-2: feu. rt. 06 .

71...4711.-,.

4'

.ef- 44 14 -:

www.dacoromanica.ro

o sigura realitate proxima. Pentru a si dove& de unde-i


sosia energia versurilor catre regele Carol, citez cum vorbil
ella Paris despre Romania mare, ckre G. Bengescu:
eu pot s mor fericit, deoarece am vazut realizate toate visurile tineretei mele: Unirea, printul strain, independenta,
regattd. Un singur lucru mai doresc, dei nu s'ant chemat
a-I privi cu ochii: e ca la bkranete generatia D-Tale s vaza
scumpa noastra Romanie Inca si mai mare, Inca si mai puternica, Inca si mai considerata deck astazi. O tara care, in
cincizeci de ani, a facut progresele de care ne flim, nu e
clestinat nici a se oprl, nici a merge indark. Am absoluta
convictiune ca aspiratiunile noastre cele mai ambitioase, cele

mai indrsnete se vor realiza Inteo zi, gratie patriotismului


Romanilor, gratie intelepciunii i vitejiei regelui, care a dus
si va duce Inca $i mai departe Tara noastr pe calea Sidra
si a civilizatiunii. Marirea am vzut-o; civilizatiunea, la care

se va fi gandit poetul, o asteptm


5g. Relatiile ideale i gingase ca Carita regala desmint
niste proaste vorbe ce s'au tipkit pe atunci despre sensul
lor. S'au tiparit cu prilejul ivirii pe seer* dar s din tipar a
1) Originile acestor idei la el se pot urmAri adanc In timp. Ma opresc, losa,
la 1878, nand el sera d-lui Iacob Negruzzi pasajul ce urmearA ( Scrisori, ed.

Chendi, p. no); tFranta a castigat mult din pagubele ce a suferit la 037o,


cAci a pritnit o cruda lectie de care stie a profit; sa urmam pilda ei, sa ne
punem pe lucru, sd laminchn popond in care exista vitalitatea nationala, sa
renuntam la desbinari care ne slbesc, sa ne unim intr'un singur gaud i sA nu
ne mai cAutInn sprijin decat in noi Insine, lepAdAndu-ne de Satana, adica de
protectii straine, i vom ajunge astfel mai departe decat am ajuns pana acum.
Azi avem dusmani pe fata: Rusi, Nemti, Jidani, etc.; ti cunoastem, stim cu
cine avem a ne luptA; dar totodatd avem i ajutoruri oculte, avem nihilismul

care-i cancerul Rusiei, avem socialismul care roade rarunchii Germaniei;


ei lucreaza pentru noi. Va veni o zi in care vom asista la o colosalci daramare
de imperii Fi in acea zi, de vom fi pregatiti, vom revendica tot ce a Jost fi este

al nostrus.Pasajul meritA s i se stie data exacta; 25 Iunie 18781 Tocmai


40 de ani Snainte de realizarea Dacoromaniei.
57

www.dacoromanica.ro

lui Despot-Vodd, drama ce-i lucise in minte intaia oar in


anul 1878.
S'a mai zis c Despot-Vodd a deschis o er noud in opera

lui Alecsandri 1). Era numai o trecere in dram a energiei,


care nscuse pastelul i legenda. Il incepuse in Noemvrie
1878; in 24 Maiu 1879 11 cetia Junimei, in Bucureati, la T.
Maiorescul. In realitate idei vechi ale poetului se imbrOcau
inteo noul haina romantic; in actiuni de surprize i efecte,
un fel de arabescuri de vis puse pe realitti istorice. Ideile
erau: un popor istet ca paeaii Limbd-Dulce i Junatate

vede instinctul sntos infrant de interese ai un boereati,


care primesc pe strin vi-1 opun Doinnului roman; dintre
ei apare insa* Moldoveanul-tip, adic Romanul deplin patriot,

care aici este Toma ai care, in trie, este cavaleresc i ierttor. Romantismul Il potenteaz figura lui Despot, care cucereste inimi de fete, de Doamne, de boeri, fureate planuri
inltate, dar atie s I mimed fled fric i fr pat. Tar in

tot fondul arde mereu iubirea trii, a Moldovei adorate:


Priveste colo 'n fat, in zarca lurninatA:
Ca mantie regal, frumoasa i bogata
Apare 'n ccliii nostri Moldova, dulce raiu,

Comoad nesecati de bun si dulce traiu!

Despot-Vodd a avut si are Inca o putere educativ remarcabil5.

6o. Nu mult dupl conceptia lui Despot-Vodci i se ivi poetului


comedie in versuri, despre care in i Octomvrie
188o zicea c o va incepe in curand, cd voia
ingana
zilele iernii cu lucrri intelectuale 3). Era vorba de Nit:Mira

Blanduziei. In 26 Ianuarie 1883 (mu mai avea deck o singurl scen a face1).
') Convorbiri Ziterare, XX (1886), p. 593.
Timpul de-atunci d lista tuturor asistenblor din toate provinciile roman' estti.

Manuscriptul academic 1786, p. 7.


Scrisori (Chendi), p. 165.
58

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI
pe la 1885

www.dacoromanica.ro

Este cu putint ca poetul in varst de 62 de axil sa fi


introdus in Horatiu poezia renuntarii, ce insus o va fi simtit
in sine. El va fi cugetat a$a:
Poetu 'n veci e anal-, rand omu imbtranester
Si genMI, nu fruntea Manta i rapeate.
(Actul I, arena V)
Sfarsit cumplit!.. Horatiu ca om te-ai stins cu 'ncetul
$i n'au ramas din tine decal numai poetul.
(Actul III, cena VII)

Astfel tire ii este lui Horatiu, delicat

in echilibru

ina, a proteja o idil a tinerilor nobili sclavi (Getta si Gallus),


opunand-o destrablrii i coruptiei romane. Sobrietatea actiunei, tehnica reusita i versul potolit si candid sunt proprii s ne inlesneasca simtirea unei poetice intelepciuni mo-

derne asezate in cadru antic, fr pretentia ca acesta sa fie


redat in stil naturalist.
Privind pe Horatiu si pe Alecsandri, infratiti 'Mutt) figura,

B. P. Hajdau a fost in not just scriind (la 3o Martie 1883)


strofa 1):
Batranule Horatiu, a Romei vechi mandrie,

De care toti Latinii in veci se vor mindri,


Iulairea-mi pentru tine azi este al mai vie:
Iubindu-te pe tine, iubesc pe-Alecsandri!

Laurent spusese de mult el Alecsandri este poet si


erou. Pe eroul prins realistic in cateva legende el 11 zugravi
romantic in Despot; nici pentru poet nu i-a ajuns figura lui
Horatiu, if trebui si Ovidiu. Pe Ovidiu 1-a scris in Octomvrie i Noemvrie 1884 grabindu-se a.-1 pune pe scen in
iarna aceasta Graba 1-a si impiedecat pe Ovidiu de-a intrece
pe Horatiu

In 1885 de-atatea ori gloriosul Alecsandri este ministrul trii la Paris. <Maine (era 17 Maiu) tn duc s m prezint
1) Familia, 1883, No. 16.
59

www.dacoromanica.ro

la Eliseu in ceremond usitat 1), apoi voiu incepe vizftele


pe la ambasadori, minitri, etc. alt bucluc2). oNu-mi er
mie mai bine la IVIircesti, in Uniste, in aer curat si mai cu
seam la soare?

Trei luni poetul s'a chinuit la Paris, tuteo casa care nu-/
multmi.
Dar noua sa functie-1 apropiase mai bine de Curtea regar.

In acelas an (1885), in Octomvrie, fu oaspe al ei, intfun


ocastel feerio), la Sinaia, unde poetul admira cminunile naturii impreunate cu ale geniului omenesc. In Decemvrie era
iars la Paris.
Din nenorocire poetul se afl acum <tinte perioad de
sterilitate care-I intrist1)3), dar na-i topa interesul pentru literatur, despre care toate scrisorile din acest timp vorbesc mult.

Satisfcut c, dup doi ani de lucrare la tipcarea intereselor Rotaniei cu ale Frantei, a incheiat o conventie comercial, poetul pleac in Vara a. 1886 la Aix-les-Bains
de acolo la Sinaia, la Peles, de unde abii dup dou5-trei
sptmani poate inaint la Mircesti.
In Octomvrie se afl la Curtea de Arges, la sfintirea bisericii restaurate a lui Neagoe-Voca. Se adunase acolo o gload
de douzeci de mii de trani; regele Carol a tinut un discurs
Mimos i de un inalt caracter politic; iar poetul oceti in
gura mare oda ce compusese pentru aceast ceremonie.
Popor, rege, regin, ostasi, poet ce mirare s'A mai fie, c
poetul si-aduse aminte tocmai de viteazul, imperialistul francez Henric al IV-lea(
Apoi viata-i curse poetului iarAs linistit, intre Paris, Peles,
Mircesti. Prin Bucuresti trecea numai.

63. Prin anii 1887-1888 un nour negru se ls asupra


sufletului su. Rusia si Austria se inarmau de-alungul
Pregedinte era Grevy.

9 Catre Al. Papadopol-Calimach, in Scrisori, ed. Chendi, p. 178.


3) Tot acolo, p. 187.
6e

www.dacoromanica.ro

hotarelor; intrebarea sa era: Cu care din ambele mari puteri


ne vom alias. Ce spune Coglniceanu i" Ce gandeste Brtianus'
Nimeni nu ne tine in curent de msurile ce se iau in ;ark' 9....

Era firesc ca in astfel de timpuri boala lui Conlniceanu


s -1 intereseze mereu. Ca sl la acesta, ca la toti pe atunci, temerea

lui Alecsandri era Rusia; el mai curand i.si dorii moartea


deck s asiste la catastrofele ce se dociau peste Prut; dar
apoi iaras se simtia incurajat 2): Tot sper el Dumnezeu
nu ne va rasa dupa atatea lupte prin care am trecut; mai
mult, am convingerea cd oricine se leagd sau se va legd de Romdnia nu va aved bun sfdrfiv). De uncle-si lua el aceast convingere De sigur din sentimentul de incredere ce i-1 lsa-

sett succesele de cateva decenii ale trii sale, pe care, la intaia intelegere, de copilio vzuse o nemernicie turco-greceasc,

iar la sfarsitul vietei un regat populat, rsboinic, cu

cultura nott, ce-i hrnia aspiratiuni mari. El vazuse


in vieata sa minuni; i in minuni trebuia s fie sl
Dumnezeu

64. Dar in anul 1889 se anunt o boa% despre care in 19


Septemvrie insus regele Carol ceril doctorilor lmuriri. Ingrijit poetul se caut si la Viena, sl la Paris.
In 1890, primvara, se simtia mai bine; apoi iars ran;
in Main Inca odat mai bine; profitand de ragazul acesta se

intoarse in Iunie la Mircesti, unde timpul ii parti atat de


aspru hick in 6 si in 7 Iunie fost obligat s faca foc prin
(Age. N la mijlocul lunei soarele s'a milostivit, i-a ambit
iara's; i se rani si dor de asosirea amicilior adevratin i nerabdator ii chem la sine, la vechiul sfat intim, cald, glumet.
Tot acolo, p. 212.
Tot acolo, p. 22o.
Despre Dumnezeu Alecsandri scrise, mistic, In 25 Aprilte 1886: oPentru ce tot omul se simte cuprins de bucurie in ziva de Papa, tnai mult deck
In alre rile? 'at% un mister, ce te leaga ce credinta ai nimiceate fanfaronadele
ateismulub. Tot acolo, p. r8g.

6i

www.dacoromanica.ro

Parta, inainte de a inchide ochii, voi s-si revaz 1'116odat, la sfat cu ei, vieata care cu el incepe a fi sgrcit.

In acelas an, in 22 August, vieata fug' toat din trupul


ski; pleoapele czur lin peste ochii sk, desprtindu-1 pe veci

de tot ce au privit cu drag; lar sub ele nu s'a mai miscat


niciun vis, niciun vers.
Trise saptezeci de ani.

65. La virsta de treizeci de ani, Aletsandri, care nu-si


incheiase tineretele, care se afl in aninul epocei sale celei
mai brbtesti, dup ce multe ptise, simtise si cugetase, din
tot derivase filosofia ce i-a scris-o lui N. Blcescu, pe atunci
In Hyres, in Octomvrie 1851: qDup socotinta mea; cea
mai frumoas parte a vietii se compurie din simtirile ce insuflo

primeste un om pre pcimdnt. Filosofii vor zice cl poetul


er un aderent al primatului sentimentului; eu le-as da dreptate. Dar aici altceva m mai opreste in !lac; m opreste suma
simtirilor ce el a dat, suma de multmire, de plcere ce el

a rspandit-o in lume prin cuvantul su, prin faptele sale.


Abi intors in tar el zugrveste o pildd de iubire fidel,
inteo novell; amorul, fidelitatea, voinicia, eroismul, jertfa
pentru tar, cavalerismul apar mereu in doinele sale; apoi
abi inchide izvorul de iubire i nuante din cartea lacrimilor
sale pentru o feme4 , :0ra;.sj, .94 vremurile se intoarce
la patriotismul sentinelb rot-14e in Orient, dar fl la idolatria
Moldovencei florioare. El culege ideale, din lumea ce le are
ina semanate rar, dar mai mult din inima sa si din bogtia
servitoarei acesteia, din fantazia sa; i le arunea in tar, nu
ca un foc de artificii repede stins, ci ca stele, ca luceferi,
care se infig in bolta trii si se vld mereu licurind. Da, nu-i
prea malt zis: El intinde asupra trii sale un cer de stele
cluzitoare. Fereasc-1 Domnul pe cel ce se pune in calea
ragelor lor ! Pentru acestia el pute s aib sl o sfant manie;
dad nu erau constienti de pleat, ii invli in glumele come-,
diilor sale; dac rar erau indrciti in rutate, ii izbi,

www.dacoromanica.ro

ca la 1857, in blestemarea trdtorilor. In schimb n'a fost


oin bun trii, ca in poet s nu se trezeasc iubire si admiratie pentru el: A ridica pe cei buni c'un vers, c'o dedicatie,
din multime i a-i atita ei ca intrupkori ai nobletei, ca prototipuri de multiplicat in viitorul trii, era pentru el o fapt
instinctiv. Idealele sale devenir astfel bune mijloace de
selectiune moral. lar &Mid tot poporul stt fcfi dovad ca- de
se afr inc aclanc inrdkinate in sine, la 1878, cine a fost mai
presus de poet .5' Se impc, atunci, deplin cu tara; comedia

de hohot, satira cu mrcini se retrase din opera sa; acum


el zugrvil bucuros frumosul i binele, aseznd pe scen figuri
care sunt msura spiritului slit, nu numai pild de simtire.

Astfel btrinetele sale semAnar perfect cu tineretele; dela


acestea pan la acelea el una a fost, un fel a fost: om nobil,
indrgit de frumtisete, de tar, de lume, chemtor spre sine,
dar chemtor spre o alcltuire a neamului, care este inca'
inaintea noastra' i &due care toad opera lui duce incl.
Oameni ca el pier, dar nu mor. In mausoleu am inchis
moa.ste; duhul poetului a rmas Mara', in larg, in tara mare,
cum a dorit-o din toat iMma sa. Pentru acest duh, in tara
sa, nu va exista moarte.

www.dacoromanica.ro

/y
/

MAUSOLEUL LUI VASILE ALECSANDRI LA MIRCETJ

www.dacoromanica.ro

MAUSOLEl'L LL'1 VASILE ALECSANDRI LA MIRCETI

www.dacoromanica.ro

CASA LUI V. ALECSANDRI LA MIRCE$TI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RUCURETl
CVL'r\rJt.J\ NATI
I

NAJ.A

926

www.dacoromanica.ro