MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA MISCARII

1.

TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE CONTINUA

Mecanismul surub piulita
Mecanismul pinion- cremaliera
2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE RECTILINIE
ALTERNATIVA

Mecanismul biela- manivela

Mecanismul cu culisa oscilanta

3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE DE ROTATIE
INTERMITENTA
Mecanismul cu clichet
Mecanismul cu cruce de Malta
4.
ALTE MECANISME
Mecanisme cu came
Mecanisme patrulater

1.
TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE
RECTILINIE CONTINUA
Mecanismul surub piulita
Mecanismul pinion- cremaliera
Mecanismul surub piulita
Notiuni generale
Se compune dintr-un surub (surub de forta) si o piulita.
Avantaje
-obtinerea unei miscari lente concomitant cu ocrestere a fortei;
-capacitate portanta mare n cazul unor dimensiuni de gabarit mici ;
-simplitate constructiei si a executiei
- posibilitatea obtinerii unei precizii inalte a deplasarilor
Dezavantaje:
-pierderi prin frecare ;
-randament scazut la viteze mari.
Domenii de utilizare :
-prese cu surub (fig 16)
-masini unelte ;
-deplasari de reglaj (fig 17) ;
-micrometre (deplasari precise de divizare fig 18);
-cricuri (ridicarea sarcinilor fig 19).

Cerinte constructive si recomandari de utilizare

Pentru deplasarile de precizie mare se impun :
-filete cu pas fin ;
-filete cu profil dreptunghiular;
-filete cu pas mare, n cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati, solicitari
importante).
Variante constructive
Surub rotativ deplasabil prin translatie si piulita fixa (cricuri simple fig 19) ;

Constructie telescopica cu doua cupluri surub piulita pentru marirea cursei ;

Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens, nsa cu pasi diferiti). La o
singura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta
dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica ;
Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este nlocuita cu frecarea prin
rostogolire (fig 20) ;

Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 21);

Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta stnga (fig 22).

Mecanismul pinion cremaliera

Constructie:
Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata
cilindrica si o bara sau rigla danturata, numita
cremaliera.
Principiul de functionare:
De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se
rostogoleste rectiliniu.
Sistemul este un caz particular al angrenajelor
cilindrice, la care una dintre roti are o raza
infinit de mare.

Cnd roata dintata va avea o miscare de rotatie, cremaliera va capata o miscare de translatie n lungul ei.
Uneori, roata dintata se nlocuieste cu un melc
(surub), rezultnd mecanismul melc cremaliera.
Materiale:

Cremaliera otel forjat de sectiune dreptunghiulara

Roata dintata (vezi transmisii cu roti dintate)

Utilizari:
n cazul masinilor unelte
(n fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.)
constructia sistemelor de directie,
constructia aparatelor de laborator (microscoape).
cricuri
masini tipografice
Conditii de montaj (fig 24)
-dreapta primitiva AA a cremalierei sa fie tangenta la
cercul primitiv de raza R al rotii dintate cu care
angreneaza ;
-sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si
cremaliera n timpul deplasarii;
-sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa
dintilor cremalierei.

2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN

MISCARE RECTILINIE ALTERNATIVA

Mecanismul biela- manivela

Mecanismul cu culisa oscilanta

Mecanismul biela manivela
Rol: n functie de scopul urmarit, cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari :
-miscarea de translatie alternativa n miscare de rotatie continua
-miscarea de rotatie continua n miscare de translatie alternativa
Variante constructive :
-dezaxat, avnd axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea "e"
fata de directia ghidajului B (fig2a);
-axat, atunci cnd e xcentricitatea este nula (fig 2 b).
Elementele componente:

1 manivela ;
2 biela ;
3 piston.

Elemente constructive
1 - piston ;
2 tija pistonului ;
3 cap de cruce ;
4 glisiere ;
5 cilindru ;
6 biela ;
7 manivela arborelui
cotit ;
8 lagare ;
9 volant ;
10 segmenti.
Elementele pot fi grupate n elemente fixe si elemente mobile .
Elementele mobile sunt :
-pistonul ;
-biela ;
-manivela.
Elementele fixe :
-cilindrul ;

-lagarul de pe batiul masinii.

n figura 4 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur:
1 cilindru;
2 tija pistonului;
3 cap de cruce;
4 volant;
5 glisiera;
6 biela;
7 biela;
Biela (fig 5)
rol functional:
de a transmite fortele de la piston la manivela sau invers.
Materiale:
materiale rezistente la oboseala si cu rezistenta mare la rupere :
OL 50 B,OL 60 B,
OLC 35, OLC 45,
oteluri aliate cu Cr, Ni,Mo.
Solicitarile la care sunt supuse bielele :
-flambaj ;
-compresiune ;
-ncovoiere ;
-oboseala.
Pistonul (fig 6)
Rol
etanseaza spatiul de lucru, ghideaza si transmite n timpul miscarii componenta
normala pe directia miscarii catre peretii cilindrului .
Materialele folosite la confectionarea pistoanelor vor avea urmatoarele
Proprietati :
-rezistenta la oboseala ;
-rezistenta la temperaturi ridicate ;
-rezistenta la uzura etc.

Cele mai folosite sunt aliajele de Al .

Pentru motoarele rapide se vor allege materiale cu densitate mica (aliaje de

aluminiu cu cupru, siliciu, magneziu
Segmentii:
Rol:
de etansare si ungere
Materiale:
Fonte aliate cu Ni Cr Mo
Bronzuri
Materiale nemetalice
Capul de cruce
Rol: face legatura intre tija pistonului si biela
Se utilizeaza la compresoarele mari
Materiale:
fonta
otel
Mecanismul cu culisa oscilanta
Rol

transforma miscarea circulara a elementului conducator, n miscare de translatie alternativa a

elementului condus.
Constructie:
1. manivela
2. piatra de culisa
3. culisa
A0,B0,B. articulatie
5 piulita
Principiul de functionare

Piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata

si executa o miscare circulara uniforma n jurul articulatiei A0, prin
intermediul manivelei 1.
Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscileaza la
un capat n jurul articulatiei B0, iar cu celalalt pune n miscare
elementul condus C. Acesta va realiza miscarea principala (C
este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata n
miscare de translatie de un surub cu care este conjugata).
Variante constructive principale :
a) mecanismul manivela culisa oscilanta (ex. mecanismele seping) - fig 8;
b) mecanismul manivela culisa rotativa (ex. motoarele cu cilindri rotativi) fig 9.
1 manivela ;
2 piatra de culisa ;
3 - culisa
A0, B0 - articulatii

n prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa avnd o miscare
oscilanta.
n a doua varianta, culisa se roteste permanent n acelasi sens.

3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN

MISCARE DE ROTATIE INTERMITENTA
Mecanismul cu clichet
Mecanismul cu cruce de Malta

Mecanismul cu clichet

Rol functional: Transforma miscarea de rotatie continua in miscare de rotatie intermitenta

Utilizari: masini unelte.
Constructie:

Clichetul este o prghie (1) articulata la un capat si care are celalalt

capat profilat, astfel nct, patrunznd ntre dintii unei roti dintate (2) sa
mpiedice rotirea acesteia ntr-un anumit sens (fig 10).

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

manivela
biela
balansier
batiu
roata cu dinti
clichet
clichet de blocare

Principiul de functionare :
Roata cu dinti (5) are o miscare de rotatie, imprimata de
manivela (1) prin intermediul bielei (2) si a balansierului (3).

Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se

roteste liber n jurul unei articulatii solidare cu balansierul
(3).
Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta
mpotriva schimbarii sensului de rotatie n mod accidental.
ntregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) batiu.
Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare
cu cursa foarte scurta.
El este actionat pentru a mpinge un dinte si apoi,
retragndu-se un pas, antreneaza urmatorul dinte, repetnd
miscarea. n acest fel, roata dintata sau cremaliera se
deplaseaza pas cu pas.

Mecanismul cu cruce de Malta

Rolul functional :
Asigura obtinerea unei miscari de rotatie intermitenta
Utilizari:
pentru antrenarea aparatelor tip "dozator" n industria chimica
Constructie:
3

1.
2.
3.
4.
5.
A
B
C

roata conducatoare
element condos (cruce de Malta)
arbora conducator
arbore condos (pe care se monteaza crucea de Malta)
canal radial
zona decupata din roata conducatoare
zona accesibila
stift

Modul de functionare (fig 12) :

Roata conducatoare (1) se roteste cu o viteza unghiulara constanta.
Elementul condus (2) are forma crucii de Malta.
Roata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli.
Elementul condus are 4 santuri radiale, dispuse la 90 n care intra pe rnd stiftul (C).
Pentru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus (2).

5. ALTE MECANISME
Mecanisme cu came
Mecanisme patrulater
Mecanismul cu came
Rol : transforma miscarea de rotatie, de translatie sau de oscilatie a camei, nt-o miscare rectilinie sau
oscilatorie a tachetului.
Principiul de functionare:
Cama C este elementul conducator profilat, care transmite elementului condus
numit tachet T o miscare determinata, ce se desfasoara dupa o lege data de
profilul camei. Tachetul este prevazut cu rola R, care transforma frecarea de
alunecare n frecare de rostogolire.

n fig 13

mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei n miscare rectilinie alternativa

verticala a tachetului.
n fig 14
mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului
n fig 15
mecanismul cu cama de translatie si tachet oscilant.
Utilizare : comanda supapelor la motoarele cu ardere interna, a elementilor pompelor de injectie cu elementi
n linie etc.