Panseluta

Panselua de cmp, barba mpratului, catifelua, trei-frai-ptai, sau (Viola tricolor - L.) este o
floare slbatic de origine european, care crete n toate anotimpurile. A fost introdus n
America de Nord, unde s-a rspndit pe vaste teritorii i este cunoscut ca Johnny Jump Up
(dei numele este folosit pentru a denumi i alte specii similare precum Panseaua galben).
Este progenitoarea panselei cultivate i din acest motiv este numit i Pansea slbatic; naintea
dezvoltrii panselei cultivate, "Pansea" era denumirea alternativ pentru specia slbatic.
Panselua este o plant de dimensiuni mici, care crete pe tulpin, atinge cel mult 15 cm n
nlime, cu flori care au un diametru de aproximativ 1.5 cm. Crete pe pajiti i n regiuni pustii,
mai ales pe pmnt acid sau neutru. De regul crete n locuri par ial umbroase i nflore te din
aprilie pn n septembrie. Florile pot fi purpurii, albastre, galbene sau albe. Ele sunt
hermafrodite i fertile, polenizate de albine.
Un exemplu de floare
Cum sugereaz i numele, panselua are o lung istorie de
folosire n medicina naturist. A fost recomandat ca
tratament n tratarea epilepsiei, astmului, bolilor de piele
i exemelor. Are proprieti expectorante, fiind folosit astfel
n tratamentul bronitei i a tusei convulsive. Este de
asemena diuretic, ceea ce duce la folosirea sa n tratarea
reumatismului i a cistitei.
Florile au fost de asemenea folosite pentru producerea
vopselei galbene, verzi i verzui-albstrui, n timp ce
frunzele sunt folosite n producerea unui indicator chimic.
Cu mult nainte de dezvoltarea panselelor cultivate,
panselua a fost asociat cu gndul n " limbajul florilor", de regul prin denumirea sa alternativ
de pansea (de la francezul "pense" - gnd): n consecin citatul Opheliei din opera lui William
Shakespeare Hamlet, "Acolo sunt pansele, sunt pentru gnduri". Ceea ce Shakespeare avea n
minte erau panseluele, nu panseaua de grdin de azi.
Shakespeare face o referire mai direct la Panselu n Visul unei nopi de var. Oberon l
trimite pe Puck s adune "o mic floare slbatic" pe care fetele o numeau "Iubire-n-trndvie".
Motivul lui Oberon este c a deviat o sgeat trimis de Cupidon, destinat unei "vestale drepte,
ncoronat de vestici" (se presupune c este vorba de Regina Elisabeta I) pentru a cdea peste
planta "nainte alb precum laptele, acum purpurie ca rana dragostei". Oberon sus ine c zeama

panseluei, "pe pleoapele dorminde aezat, va face brbat sau femeie s iubeasc la nebunie
urmtoarea persoan pe care o va vedea." Dotai cu astfel de puteri, Oberon i Puck controleaz
soarta mai multor personaje din pies, pentru a da nota dramatic i comic a piesei.
Panselua are un numr mare de nume colocviale alternative, de pn la 200.
Panselu este i titlul unei cri din trilogia The Changes, scris de Peter Dickinson

Panselutele sunt de origine europeana, salbatice si care scresc in toate anotimpurile.

Descriere:
Panseluta este o planta de dimensiuni mici, care creste pe tulpina, atinge cel mult 15 cm inaltime,
iar florile au un diametru de 1,5 cm, floarea avand 5 petale, lobate, 3 dintre ele situandu-se
deasupra altor doua.
Petalele sunt bi-colorate, uneori se regasesc chiar 3 culori, care se imbina armonios. De aceea, in
popor, mai este cunoscuta si sub denumirea de trei-frati-patati. Florile pot fi purpurii, albastre,
galbene sau albe.

Habitat
Panseluta creste pe pajisti, in regiuni pustii, mai ales in zone cu pamant acid.
Utilizare
De-a lungul istoriei, panseluta a fost utilizata ca tratament in tratarea epilepsiei, astmului sau a
bolilor de piele.
Panseluta are proprietati expectorante, si a fost folosita in tratarea bronsitei sau a tusei
convulsive.
Deasemenea, florile au fost utilizate in industria chimica, pentru obtinerea unor coloranti.
Inmultire
Panselutele se inmultesc asexuat si vegetativ.

Inmultirea asexuata se seamana in pepiniera in perioada iunie-iulie. Se pot semana si

in rasadnite sau sere. Plantele ies la 14-15 zile dupa semanare.

Inmultirea vegetativa se face prin butasi de tulpina. Inradacinarea se face in nisip sau
perlit. Dupa de au prins radacini, butasii se vor muta in locatia dorita.

Ingrijire
Panselutele nu sunt plante pretentioase. Se uda ori de cate ori este nevoie sau cand solul se
prezinta uscat, si se fertilizeaza atunci cand rezerva de substante nutritive din sol este mica; se
aplica in acest caz un amestec de 10g azotat de amoniu, 9g de superfosfat si 5g de sulfat de
potasiu.
Este o planta rezistenta la frig si la seceta. Solul trebuie sa fie lutos sau nisipos.