Curs Autism

Pagina 1 din 69

EVOLUTIA CONCEPTULUI SI CERCETARILOR PRIVIND

AUTISMUL
Conceptul de autism infantil" a declanat numeroase intrebri,
controverse i nfruntri ideologice.
In secolul XIX, preocuprile n aceast direcie au fost puine. Copiii
cu tulburri mentale erau considerai idioi (arierai profund sau congenital).
Formele clinice - in afar de cele psihotice - erau inexistente, copiii bolnavi
erau fie aruncai, fie abandonai, fie inchii.
In 1900, medicul psihiatru Maria Montessori a revoluionat lumea
medical cu propunerile sale. Ea a facut remarca urmatoare: copiii deficieni
nu sunt n afara legii i au dreptul s triasc i s mearg la coal ". Ea a
elaborat o metod pedagogic educativ elementar pentru copiii cu dificulti
mintale i sociale.
La nceputul secolului XIX conceptele de demen precoce" i
de regresie" se dezvolt puin cte puin, plecnd de la observaii asupra
copiilor cu tulburri mintale. Astzi, aceste tulburri alctuiesc psihozele
infantile din care face parte i autismul.
In 1911, psihiatrul Eugen Bleuler descrie pentru prima data sindromul
de schizofrenie infantila, termen care l nlocuia pe acela de demen
precoce".
In afar de simptomele acestei afeciuni, E. Bleuler insist asupra
disocierii i introduce termenul de autism" pentru a califica aceti copii, care
vin din afara realitaii, afundai n viata lor interioar.

-1-

Curs Autism

Pagina 2 din 69

In 1943, medicul austriac Leo Kanner descrie cu exactitate sindromul

autist. La acea vreme, el cosidera autismul ca pe ,,o incapacitate crescut de
a realiza biologic contactul obinuit cu ali oameni". In descrierea bolii nu se
include i prognosticul fatal de arierare, accentul fiind pus pe capacitile
restante ale pacienilor. Aceast descriere a bolii este recunoscut i astzi n
clasificrile internaionale.
Bruno Bettelheim, in 1950 considera originea autismului exclusiv ca pe
o experien i nvinovea parinii pentru aceasta grava tulburare.
Intre anii 1950 - 1960 exista tendina de a pune in eviden influena
unei anumite conjuncturi in apariia sindromul autist. Teza cea mai recunoscut
este de orientare psihanalitic si ea ii invinovea pe parinii acestor copii,
considerand ca, prin crearea unei ambiane nepotrivite acestia pot s determine
apariia sindromului autist. Se vorbete de ,,mame rele", care reuesc s induc
copiilor o stare de repliere psihic, o angoas profund fa de lumea
exterioar pe care copilul o percepe ca pe o ameninare la adresa lui. Din
aceast cauz, cura psihanalitic preconizeaz separarea copilului de mediul
familial.
In 1956, Leo Kanner vorbete de dereglrile psihologice la copilul
autist. El incrimineaz, pe lang aspectele psihologice i sociale i
disfuncionalitatea biologic, remarcnd si lipsa de caldur matern sincer i
atitudinea distant a tatlui.
Intre 1960-1970, autismul este considerat din punct de vedere etiologic,
ca o entitate omogen, observabil n diferite circumstane. n U.S.A,
autismul descris de Kanner este admis ca o entitate specific, dar este ataat
schizofreniei infantile.
Aceast clasificare este refuzat de numeroase ri europene, care ataeaz
autismul la psihozele precoce.

-2-

Curs Autism

Pagina 3 din 69

Misc si Lang introduc noiunea de psihoze deficitare i dizarmonice

evolutive pentru a caracteriza procesele psihotice asociate cu o deficiena mintal
sau instrumental.
Cognitivitii cerceteaz fiecare sindrom autist la nivelul functiei de
percepie, n vorbire i n viaa social n general. Ei recunosc att tulburri de
percepie, ct i tulburri prezente n capacitatea de inelegere i de comunicare.
Astfel ncep s apar supoziii privind legatura dintre autism si factorii organici. Se
consider c plasamentul n coal i familie este mai puin adecvat.
In 1969 este creat n Frana, Fundaia ,,Sesame autisme", care va deveni
membr fondatoare a ,,Asociaiei autismului european". Fundaia numr n
prezent 1200 de familii, regrupate n 30 de asociaii regionale/departamentale,
afiliate ,,UNAPEI" (Uniunea Naional a Asociaiilor de prini i prieteni ai
persoanelor handicapate mintal).
n perioada 1970 1990, distorsioanarea relatiei mam - copil" nu mai
este considerat cauza exclusiv a apariiei autismului, cercettorii abordand cu
atenie drama prinilor cu copii autiti, care se deosebesc de prinii copiilor cu
alt handicap.
In 1975, n Frana este promulgat o lege care prevede ,,educaia
obligatorie" a copiilor handicapai ca urmare a presiunilor fcute de prinii i
educatorii acestora. Din nefericire, aceast lege este rar aplicat.
In 1978 au loc numeroase dezbateri nosografice. Wing si Gould vorbesc
de sindromul autist i nu de boala autist, ei subliniand etiologia heterogen a
autismului. pe care l consider, drept ,,o stare final" cauzat de factori diveri.
Din 1981, psihozele infantile sunt denumite de DSM III tulburri care
invadeaz dezvoltarea" pe scurt T.E.D." (,,pervasive developmental disordes").
Aceste tulburri sunt considerate deviaii de dezvoltare a funciilor
psihologice fundamentale implicate in dobndirea aptitudinilor sociale si de
limbaj.
In 1987, D.S.M. III revizuit nu mai recunoate dect dou forme:
-3-

Curs Autism

Pagina 4 din 69

- T.E.D. - ca tulburare autist;

- T.E.D. - ca tulburare autista nespecific.
Aceast mprire a autismului a ridicat numeroase probleme. Astfel de
concepii neglijau dimensiunea psihopatologic i negau suferina acestor copii.
Cu mult nainte, unii autori au preferat s vorbeasc de ,,tulburri majore de
organizare a personalitii", afectnd att constituirea identitii copilului ct i
raporturile lor cu realitatea exterioar. Pentru acetia, problema angoasei i a
mecanismelor de aprare este prioritar.
In anul 1990, cercetrile medicale progreseaz, fiind suspectate cteva
tulburri psihologice; era totui greu de a preciza dac acestea sunt consecinta
unor tulburari psihologice sau este vorba, mai degraba, de o interactiune intima
ntre cei doi poli. n acest an, mass-media a contribuit mult la cunoasterea
problemelor de autism, ziaristii manifestand un mare interes fata de aceasta boala
enigmatica care a intrigat lumea ntreaga.
In 1992, Asocaia Autismului European lupta pentru restabilirea
drepturilor persoanelor autiste, pe linia drepturilor omului, tinandu-se cont de
dificultatile din viata sociala.
In 1993 unii considera autismul drept o caracteristic nnscut/fixat
precoce, ambele situaii prezentnd autismul ca fiind definitiv. Alii ineleg
autismul ca pe un proces dinamic care poate duce la evoluii diversificate; acestia
avand o orientare dinamica.
Mises, Perron si Hochmann au subliniat marea varietate de evoluii spre
moduri de organizare diferite si si-au pus urmatoarea ntrebare: fixitatea
structural nu poate fi legat, in unele cazuri de factori asociai, sau reflect
insuficiena mijloacelor terapeutice de care dispunem ? "
In 1996, drepturile persoanelor autiste sunt recunoscute de Parlamentul
European, care precizeaza ca ,,autismul este un handicap" si se recomanda statelor
membre sa recunoasca aceste drepturi si sa faca in asa fel ca ele sa fie
respectate prin adaptarea unei legislatii corespunzatoare. Aceasta legislatie trebuie
-4-

Curs Autism

Pagina 5 din 69

sa mentioneze dreptul la o viata independent si dreptul de a participa in msura

posibilitatilor, la deciziile privind viitorul lor; ei trebuie sa beneficieze de
educatie si asisten medical corespunzatoare si sa nu fie supusi la angoase,
amenintari sau tratamente abuzive.
Actualmente este regretabila existenta unor conflicte ideologice intre
cercetarile medicale, psihanalitice, cognitive si educationale, precum si graba cu
care se dagajeaza factorii organici, atunci cand nu exista un tratament medical
pentru autisti. Aceste conflicte se reflecta astfel:
- cercetarile psihiatrice sunt adesea in opozitie cu cercetarile din domeniul
educational;
- parintii critica lipsa de sustinere a psihiatrilor, pe care o regasesc si ei
in cercetarile educative;
- uneori autismul este redus la cativa factori de ordin neuro-biologic;
- cel mai adesea, functia psihologica este restransa la un numar de
deficiente (limbaj, comunicare, etc.).
Toate acestea duc la o dificila intelegere a autismului, care este o boala cu o
etiologie multipla.
In Franta, autismul este recunoscut ca o forma de psihoza infantila. In alte
tari, autismul nu este recunoscut ca ,,o structura", ci ca ,,o organizare".
Din contra, alte clasificari internationale vorbesc de tulburari care
invadeaza personalitatea.
Dezvoltarea evolutiilor permit tot mai mult descrierea sindromului si
posibilitatea de a-1 diagnostica, de a gasi strategii educative, pornind de la
gravitatea simptomelor, deficientelor si potentialitatile autismului. Tratamentul
copiilor autiti este adesea reprezentat de o educatie specializata. Metode
specifice sunt dezvoltate in special n vederea cresterii autonomiei acestor copii.
Astazi, unii clinicieni se intreaba care dintre factorii biologici sau de
conjunctura sunt determinanti in dezvoltarea persoanei autiste si a dificultatilor de
adaptare. Treptat apare evident ca o etiologie unica de dezvoltare, cum sugereaza
-5-

Curs Autism

Pagina 6 din 69

dihotomia (bifurcarea) nnscut sau dobandita, este putin realista si greu de

admis.
Pe acest criteriu Bursztejn, contesta opozitia dintre etiologia organica si
cea psihogenetica. El subliniaza conditionarea inevitabila a dezvoltarii, atat prin
determinismul genetic, cat si prin interactiunile cu mediul. El recunoaste
participarea factorilor neurologici la o organizare mentala, particular, care insa
nu poate exclude si o participare psihopatologica.
Se sugereaza ca prin interactiunile din diferite domenii de cercetare sa se
ajunga la propuneri mai realiste. In concluzie dezvoltarea copilului autist si a
obstacolelor ce-i stau n cale sunt ,,rezultatul unei interactiuni complexe" a
potenialelor genetice si biologice si a experienei reprezentate de parini, anturaj,
mediul socio-economic si cultural si a tot contextului relational.
TEORII ASUPRA AUTISMULUI
Fenomenul autist a fost remarcat inca din secolul al XVII-lea, cercetatorii
incepand sa faca observatii privind aceast manifestare curioas asupra psihicului
uman. Teoriile au inceput s abunde atat ca rezultat al unor cercetari in comun, cat
si emanate de individualitai de renume in tiinele medicale i psihologice.
Vom reda dintre aceste teorii pe cele mai importante, insotite de
argumentele pro i contra, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra modului in
care a fost perceput aceasta manifestare patologica a psihicului uman.

LEO KANNER
La mijlocul secolului XX, in 1943, psihiatrul dr. Leo Kanner, de la
Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, a raportat existenta unor similaritati
comportamentale la 11 copii, pentru care el a introdus formula de autism
infantil. El a sugerat acest termen de autism, care vine din limba greaca, de la
cuvantul autos si care inseamna insusi. El l-a folosit pentru a descrie faptul
-6-

Curs Autism

Pagina 7 din 69

ca acesti copii pareau sa nu fie interesati de alti oameni, opuneau rezistenta la

schimbare si se angajau in activitati repetitive. Pe parcursul timpului el a
observat la acesti copii o serie de comportamente specifice:

evidenta lipsa a jocului simbolic;

o fascinatie fata de anumite obiecte care erau de obicei
manipulate cu indemanare;
un mutism sau un limbaj caruia parea sa-i lipseasca intentia
comunicativa;
insule de abilitati sau abilitati speciale, care erau exprimate
in performante remarcabile in diferite domenii (memorare
mecanica, calcule matematice).
Autorul afirm ca autismul precoce infantil este o tulburare fundamental
care consta in imposibilitatea copiilor de a stabilii relaii normale cu alte persoane
sau de a reaciona la diferite situaii aparute in cursul vieii.
Se poate presupune c aceti copii au venit pe lume cu incapacitatea
innscut de a construi, din punct de vedere biologic, contacte afective obinuite
cu alti oameni. Caracteristica lor consta in retragerea autista, lipsa de flexibilitate,
la care se adaug stereotipiile gestuale i verbale, precum i tulburarile de limbaj.
Astzi, autismul este studiat intr-o sfera mai larga, gasindu-se structuri autiste si in
alte patologii in afara de psihopatologie.

Hans Asperger
In anul 1944 savantul austriac dr. Hans Asperger a facut observatii
similare, desi mai tarziu numele sau a fost legat de o forma de autism higher-

-7-

Curs Autism

Pagina 8 din 69

functionig, cunoscuta ca Sindromul Asperger. De-a lungul timpului, pentru

acest grup de simptome a fost preferat termenul de psihoza.
Volkmar (1996) arata cum a evoluat acest concept de la primele descrieri
si pana in prezent :
- in 1906 De Sanctis introduce termenul de Dementia Praecocissima;
- Heller, in 1908 Dementia Infantilis (Desintegrative Disorder);
- Rank, in 1949 Atypical Personality Development;
- Rett, in 1966 descrie Rett Sindrome, complex simptomatologic
particular cu evolutie spre exitus.
Acest grup de tulburari a fost introdus in clasificarea DSM III, in anul
1980, sub numele de Pervazive developmental disorders si reflecta efortul de
a delimita o patologie pedopsihiatrica specifica precum :
- Autismul infantil ;
- Tulburarea Asperger ;
- Tulburarea Rett ;
- Tulburarea dezintegrativa a copilariei.
Aceste doua entitati sunt in prezent listate in DSM IV Manualul de
Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (editia IV revizuita), ele fiind
doua dintre cele cinci tulburari pervazive de dezvoltare cunoscute (PDD).
Tulburarile pervazive de dezvoltare reprezinta un grup de tulburari
neuropsihiatrice caracterizate prin anomalii si deviante in dezvoltarea sociala de
comunicare si cognitiva cu debut in primii 5 ani de viata. Acestea difera de alte
tulburari de dezvoltare si prin trasaturile specifice de comportament.
In DSM IV la capitolul tulburari pervazive de dezvoltare sunt mentionate:
- Autismul infantil;
- Sindromul Rett;
-8-

Curs Autism

Pagina 9 din 69

- Tulburarea dezintegrativa a copilariei;

- Tulburarea Asperger;
- Tulburari pervazive de dezvoltare nespecificate (Autismul atipic).

Clasificarea ICD 10 pentru Tulburarile pervazive de dezvoltare F84

cuprinde:
- Autismul infantil F 84.0
- Autismul atipic F 84.1
- Sindromul Rett F 84.2
- Alta tulburare dezintegrativa a copilariei F 84.3
- Tulburarea hiperactiva asociata cu intarziere mintala si miscari stereotipe
F 84.4
- Sindromul Asperger F 84.5
-

Alte tulburari pervazive de dezvoltare ale copilariei F 84.8

TOBIE NATHAN
Autismul este considerat drept o functiune asociativa intre cultur i
psihism; desradacinatii, fara nici o posibilitate de a se confrunta sau de a se
inelege, sunt cei mai expui la a deveni autiti..
Autorul tinde sa explice autismul pornind de la etnopsihiatrie, prin factori
psiho-culturali, intr-un studiu asupra familiilor de emigranti cu copii autiti. Aceste
familii se confrunta cu imprejurari care-i destabilizeaza si ei ii pierd capacitatea de
a da copiilor rezolvari precise i ferme care sa ii ajute in dezvoltarea i formarea
lor psihica. Emigrarea poate provoca la copii o adevarata dezradacinare; se poate
vorbi atunci de un aa numit ,,gol de existenta".

-9-

Curs Autism

Pagina 10 din 69

Toate aceste radacini incontiente, care le favorizeaza identitatea, se pierd, iar

copiii speriati nu mai pot sa-i construiasca un sistem coerent de comunicare. Ei se
refugiaza in autism, creandu-i propria lor " ngradire psihica".
Copiii autiti, nascuti din familiile transplantate, pot progresa atunci cand
familiile acestora au posibilitatea sa creeze un climat de incredere i sa-i manifeste
credinta i propria cultura.

CERCETARI MEDICALE
Cercetarile medicale au pus accentul pe urmatoarele elemente:
originile posibile ale autismului
cauze patologice
cauze organice
cauze biochimice
cauze imunologice
cauze neurologice;
procentajul semnificativ al copiilor;
tratamentul medical.
Cu toate ca s-au obinut o serie de rezultate, nici o cauza obiectiv nu a
putut fi determinata pana in prezent, cum ar fi existenta la copiii autisti a unei gene X
fragile sau probe ale unei disfuncii neurologice.
Totusi, unele rezultate au fost obtinute constant:
- deficiente imunologice cu urme crescute ale neuromediatorului ;
- o legatura intre stresul matern anormal din timpul sarcinii, retardul
psihomotor si unele insensibilitti algice (de durere).

- 10 -

Curs Autism

Pagina 11 din 69

Unele cercetari se orienteaza spre o interactiune intre diferite procese care, din
cauza unui dereglaj, antreneaza demobilizarea larg a mecanismelor psihice
cerebrale sau motorii.

DR. TARDJMAN
Descrie autismul ca un profil comportamental asociat cu un profil neuroanatomic si neuro-clinic. Exista o apropiere de date biologice, psihologice si de
mediu. El vorbeste de cauze multifunionale, generatoare de senzatii
incomprehensibile si care nu pot fi stapanite, darorita unei disfuncii in
comportarea semnalelor de mediu, de angoase primitive sau arhaice, care
acioneaza asupra reprezentarilor spaiale si de imagine a corpului. Aceste angoase
ar fi responsabile de trairile de ,,prabusire", de distrugere si exterminare, de
,,cadere in adancuri". Copilul incearca sa faca fata acestei situatii printr-o tentativa
de stapnire, printr-un sistem senzorio-perceptiv. Aceasta este cauza care duce la
aparitia "serotoninei" - ca o "descarcare a tensiunii anxioase".
PSIHANALIZA I AUTISMUL
Modelul psihanalitic aplicat starilor psihotice ale adultului nu poate explica
autismul infantil. Din aceasta cauza, unii autori au elaborat noi concepte:
- unul dintre modele considera autismul ca fiind un mod de aprare
contra tririlor terifiante;
- ali autori acorda o mai mare importanta auto-senzorialitaii si dificultatii
de a controla i stapni evenimentele senzorialitati ;
- altii acorda importanta vieii stranii sau trairilor corporale si a rezonantei
asupra funciei pielii;
- multi autori pun accentul pe relatia mama copii ;
- altii subliniaza rolul tatlui - in functia sa simbolic si locul
imaginarului.
- 11 -

Curs Autism

Pagina 12 din 69

BRUNO BETTELHEIM
Autorul a fost inchis intr-un lagar de concentrare, unde a putut observa
fenomenele de repliere a prizonierilor, in atitudini catatonice, acestia parand a
accepta voluntar situatia lor.
Comparnd aceste rezultate cu autismul infantil, ajunge la urmatoarea
concluzie: copilul nu poate face faa, prin experiena sa proprie,la o activitate
care sufer modificri, datorit aparitiei unor elemenle noi; ca atare el nu poate
sa obtin satisfactie pentru nevoile sale, ajungand la o disperare profund".
Concluzie: copilul gaseste in replierea autist singurul refugiu posibil, ca
raspuns la o experienta intolerabila si destructiva a lumii exterioare. Aceasta
experienta negativa apare in trairile foarte precoce, datorita relatiilor cu mama sa si
cu mediul familial. Copilul respinge lumea exterioara, ,,se retrage in el insusi" si
evita o actiune care ii poate provoca neplacere. EI sfarseste prin a deveni ,,o
fortareata goala.
Este vorba de copiii- victima victime ale unor grave perturbari afective,
determinate de un mediu familial neanimat, atemporal care face din copilul lor ,,o
masina". Prin aceasta, autorul descrie o teorie care culpabilizeaza parintii,
considerandu-i pe parintii drept prima cauza a handicapului propriilor copii
(perturbare afectiva grava).

FRANCES TUSTIN
Ipoteza sa se bazeaza pe faptul ca autismul poate fi explicat prin ,,ruptura
copilului de la sanul mamei" (in sens metaforic), copilul fiind considerat ,,o
prelungire a corpului mamei". In felul acesta, dezvoltarea psihica a fost stopata intr-un stadiu precoce al vietii de trairea maternala, cand ,,copilul avea inca
nevoie de a trai iluzia unei contopiri corporale cu mama". Aceasta iluzie trebuie
eliminata progresiv, printr-o pregatire simultana atat a mamei cat si a copilului, iar

- 12 -

Curs Autism

Pagina 13 din 69

momentul separarii trebuie realizat treptat. Aceasta ruptura creeaza trairea de

,,discontinuitate corporala", intre corp si mediu, ,,o ruptura a unei parti din sine
insusi"'.
Copilul prezinta tendinta de a completa propriul sau corp, folosind si
manipuland obiecte neanimate, pentru a pastra sentimentul de continuitate
minimala.
Plecand de la aceasta ipoteza centrala, autoarea distinge diferite tipuri de
autism:

autism normal, care cuprinde prima perioada de hranire;

autism primar normal, unde copilul are un comportament inert si pasiv,
legat de o slabiciune fata de sanul maternal;
autismul secundar, determinat de ruptura precoce de la sanul mamei ;
"Eu-1 nu este diferentiat de Non-Eu (copilul isi construieste o cochilie
protectoare, pe care o numim crustacee)" .
Autoarea acorda multa importanta metodelor educative si pedagogice,
afirmand ca este important ca parintii, educatorii si terapeutii sa creeze o
prezenta, care sa fie resimtita de copil sub forma unei atmosfere de incredere, de
caldura si de incurajare. Se pune intrebarea: "ruptura foarte precoce de la sanul
maternal nu este mai degraba o consecinta, decat originea autismului?!".
CUVINTE CHEIE:

ruptura precoce de la sanul mamei;

trairea psihica de ruptura, imaginata de copil ca o ,,gaura

neagra";

construirea de catre copil a unei cochilii protectoare ".

MARGARET MAHLER

- 13 -

Curs Autism

Pagina 14 din 69

Autoarea descrie stadiile copilariei in urmatoarele perioade:

- faza autista, in primele saptamani;
- faza simbolica, in primele luni;
- faza de individualizare, cand copilul incepe progresiv sa devina autonom.
Studiul facut pe copiii psihotici a scos la iveala lipsa uneia din aceste faze in
evolutia dezvoltarii lor, ce a determinat-o sa ajunga la urmatoarea concluzie:
psihoza autista este cauzata de lipsa primei faze de dezvoltare a copilului, care
are la baza halucinatia de despartire a mamei, care nu a putut sa devina
obiectul de referinta senzoriala. In aceasta situatie, limitele ,,Eu-lui corporal"
nu ar putea sa fie percepute ; (faza simbolica dificila poate fi originea unui autism
primar sau secundar, daca mama, antrenand o relatie simbolica cu copilul sau, traieste in
imprevizibil si frustrare ; aceasta stare va duce copilul la autism).
In psihozele simbolice copilul recunoaste pe mama sa ca fiind diferita fata de el si
ezita sa fuzioneze cu ea pentru a nu fi absorbit de aceasta; el isi considera mama
drept ,,o extensie a corpului sau", deoarece ,,el insusi nu va fi diferit de obiectul
mama". Deseori, aceste doua categorii se pot combina intre ele.

MELANIE KLEIN
Autoarea afirma ca inca de la inceputul existentei sale "viata fantastica a
sugarului este dominanta". Ea descrie doua perioade necesare evolutiei Eu-lui, si
anume: perioada de schizofrenie a sugarului si perioada depresiva.
Mecanismele de aparare arhaice contra unei angoase persecutive sunt
urmatoarele:
- proiectia;
- identificarea proiectiva;
- refuzul sau respingerea;
- idealizarea.

- 14 -

Curs Autism

Pagina 15 din 69

Daca ambianta maternala este neadecvata si daca unele mecanisme intrapsihice nu sunt puse in miscare, sau daca progresul cognitiv este insuficient, atunci
va avea loc fixarea patologica - la prima faza precoce de dezvoltare a copilului si
consolidarea patologica schizo-paranoida (divizarea obiectului si Eu-lui in bine si
rau).
Caracterul dureros al realitatii duce la identificarea proiectiva patologica,
care va face realitatea si mai dureroasa si mai persecutiva.
Intr-o psihoza, daca predomina experientele rele asupra celor bune, copilul
nu va putea sa abordeze faza depresiva, sa integreze ambivalenta sa si nici sa
construiasca o realitate adecvata.
Autoarea pare sa introduca cate ceva din reprezentarea mintala a
schizofrenului si din dizarmoniile psihotice ale copilului mare. Din contra, ea nu
aduce nici o explicatie autismului.
I. Perioada (pozitia) schizo-paranoida. Procesele de delimitare si angoasa
sunt dominante (angoasa paranoida este angoasa de distrugere a Eu-lui pana la
obiectul sau). Astfel, se protejeaza fata de suferinta depresiva prin mecanismele
de separare, proiectie, intersectie si identificare proiectiva.
Separarea obiectului si a experientelor copilului in bine si rau organizeaza
universul impresiilor emotionale. Aceasta separare are ca scop indepartarea
obiectului persecutor; are loc separarea pulsiunilor agresive si libidinoase.
Obiectele rele sunt separate de cele bune si proiectate spre spatiul inconjurator;
cele bune sunt incorporate in sine. Separarea este o conditie prealabila de integrare
ulterioara; treptat se trece la perioada (pozitia) urmatoare.
II. Perioada (pozitia) depresiva. Binele si obiectul rau sunt percepute ca
unul singur, iar mama este o sursa atat a binelui cat si a raului. Sugarul descopera
suferinta sa, dependenta extrema fata de mama si gelozia fata de ceilalti. El va
,,proba" suferinta, nelinistea, depresia si va confrunta ambivalenta sa fata de
acest ,,obiect total" (mama) prin tendintele sale agresive. Pentru a se proteja de

- 15 -

Curs Autism

Pagina 16 din 69

atacurile sale sadice fata de mama, copilul va cauta sa repare, ceea ce va constitui
premisele de afectiune fata de altii.
Aceast etap bazat pe antagonismul ntre dragoste i ur este necesar
dezvoltrii. Dac perioada depresiv va fi depit cu greu, ea poate deveni
nucleul unde se vor grefa strile patologice ulterioare.
CUVINTE CHEIE:

viaa fantastic a copilului;

perioada schizo-paraniod i depresiv;

separarea i identificarea proiectiv;

angoasa persecutiv i depresiv.

WILFRED BION
Mama este o fiin mulumit atunci cnd isi ngrijete bine copilul; ea
va veghea ca acesta s fie protejat i bine hrnit i ii va asigura o bun
dezvoltare. Gesturile sale vor reflecta gndurile, grija i sentimentele pe care le
are fa de copil.
Autorul descrie funciile de mulumire, de legatur sau de delimitare a
mamei. El situeaz relaia mam sugar, ntr-o relaie continu. Mama
supravegheaz copilul, observ i adun emoiile neorganizate sau tririle
terifiante ale acestuia, pe care le modific, fcndu-le suportabile. Ea le va reda
copilului su ntr-o form acceptabil. Copilul realizeaz c mama este bun,
dnd o form tririlor sale haotice, pe care va putea, astfel, s le pstreze ntr-un
spaiu psihic.
n cadrul psihozelor autiste sau simbolice exist un derapaj al acestor
procese. Copilul va rmne afundat n resentimentele sale haotice, este confuz,
neputnd s realizeze ce-i lipsete. Trebuie subliniat c, pentru copilul autist este
necesar o terapie care s adune toate emoiile primitive, neorganizate i
neelaborate, pe care s le redea ulterior sub o form asimilabil. n felul acesta,

- 16 -

Curs Autism

Pagina 17 din 69

copilul va putea s acioneze pe cont propriu, s realizeze un spaiu psihic

personal i s-i organizeze viaa emoional.

GENEVIEVE

HAAG

Autoarea consider relaia mam copil, ca fiind o legtur psihic;

mama este aceea care filtrez primele senzaii ale copilului, avnd un rol de
paraexcitare (excitare paralel). Copilul se va forma datorit acestui schimb de
senzaii, percepii i emoii care trec de la mam la copil. Mama trebuie s se
adreseze copilului prin cuvinte care s reprezinte triri menite s-l anime.
Autoarea a observat c la copii autiti exist o rupere a legturii psihice
ntre mam i copil. Aceast stare va genera instalarea mecanismelor autiste de
supravieuire. Astfel, copiii ajung s nu-i mai cunoasc sau s nu foloseasc
anumite pri ale propriului corp.
Autoarea consider c apare a doua piele, ca sistem defensiv, ca o
barier ntre copil i cei din jur. Copilul va considera vemintele drept o
carapace, o cochilie somatic rigid, care-i d posibilitatea s-i ascund
deficienele.
CUVINTE CHEIE:

filtru i paraexcitaia

expunerea n cuvinte a tririlor copilului

mecanismele autiste de supravieuire

apare o a doua piele.

ESTHER BICK
Autoarea remarc lipsa de coeziune psihic i nepsarea fa de diferite

pri ale corpului; ea consider pielea ca pe un nvelis ce adpostete o serie de

zone interioare, ca un sac ce delimiteaz un spaiu n interior. Mama va deveni

- 17 -

Curs Autism

Pagina 18 din 69

obiectul de legtur al copilului, care progresiv va interioriza i apoi va percepe

propriul su organism.
E. Bick vorbete de acea zis piele psihic care va permite o organizare
progresiv a mecanismelor proiective, introective i de identificare; n felul
acesta se va dezvolta propriul psihism al copilului.
n aceast situaie, integrarea nu este posibil i se instaleaz
comportamentul patologic, identificarea proiectiv morbid i identificarea
adeziv. Copilul se lipete de alt persoan i folosete corpul acesteia ca pe o
prelungire a propriului su corp; aceast persoan nu este recunoscut n
existena sa proprie.
Uneori, copilul i construiete o carapace denumit a doua piele
muscular. El se nvelete cu aceast piele muscular, nlocuind dependene
obiectului printr-o pseudoindependen.
CUVINTE CHEIE:

absena coeziunii psihice (mam - ft);

pielea psihic;

a doua piele muscular;

Identificarea adeziv;

Identificarea proiectiv;

Identificarea introectiv.

DONALD MELTZER
Se refer la teoriile autoarei E. Bick i descrie autismul ca pe o
dezorganizare a senzaiilor; Eu-l este dezmembrat, nu exist nici o posibilitate
de coeren, iar diferitele capaciti perceptive sunt separate unele de altele.
Astfel se realizeaz o disociere a senzaiilor, o multitudine de evenimente
senzoriale suprapuse, necoordonate i neinteligibile.
Exist un vid psihic, fr nici o posibilitate de discriminare a tririlor
interne i externe.
- 18 -

Curs Autism

Pagina 19 din 69

n articolul su, autorul vorbete de un organism neexpus la toate vnturile

senzoriale i emoionale: universul relaional al autitilor este caracterizat prin
absena spaiului psihic i corporal,care sunt de neseparat i care percep
universul ntr-o manier bidimensional. Acest univers este perceput fr
profunzime i fr difereniere ntre afar i nuntru.
n continuare, autorul vorbete de lipsa de coeziune a facultilor mentale
i lipsa ataamentului fa de evenimentele unisenzoriale.
Stereotipiile sunt manevre defensive de izolare, ca o necesitate de a
controla obiectele ntr-o manier repetitiv, n scopul de a fi percepute. Copilul
va intra n crize de angoas atunci cnd posibilitile de reechilibrare devin
imposibile.

CUVINTE CHEIE:

lipsa de coeziune a facultilor mentale;

lipsa de ataament fa de evenimentele unisenzoriale.

DIDIER

ANZIEU

El descrie functia psihic de dezvoltare cu ajutorul funciei corporale. Este

vorba de un Eu-corporal, prin care toate funciile psihice se vor desfura.
Mama este prima piele a copilului. Autorul descrie Eu-l - piele, pe care
l consider ca pe un nveli protector i securizant de la care Eu-l va putea s
nceap, puin cte puin s se constituie, s se organizeze i s se structureze.
Aceasta ofer psihismului, contiina nveliului nostru corporal, care ne va
permite s ne ancorm i s trim n lume.
Autorul consider Eu-l corporal ca precursorul sentimentului identitii de
sine i de sensul realitii; el recunoate interaciunea mam sugar ca pe un
dublu feed-back (dubl informare), ca pe o piele comun pentru copil i mam,
ca pe o etap prealabil n procesul de recunoatere a pielei proprii i a
- 19 -

Curs Autism

Pagina 20 din 69

propriului Eu. Relaia primordial a mamei este recunoscut ca o condiie

prealabil n recunoaterea de sine.
Pielea mai ndeplinete urmtoarele funciuni:
- meninerea psihismului;
- ocrotirea psihismului pentru a forma reprezentrile la copil, oferind
acestuia senzaii-afecte uor de integrat;
- para-excitaia;
- inter-senzorialitatea;
- funcia de susinere a relaiilor sexuale; Eu-l corporal inglobeaz
investiia libidinal i devine un nveli de excitatie sexual global;
- nscrierea n urmelor senzoriale.
Autorul consider pielea ca pe un manuscris original care pstreaz urme de
tersturi ale unei scrieri originale.
n psihoze exist o perturbare grav a diverselor funcii ale Eu-lui-piele.
Copilul nu poate s verifice sentimentul de continuitate care s-i permit a
diferenia senzaiile ce i-au lsat urme pe propriul creier. El nu a putut s
perceap un nveli corporal complet pentru a putea tri n lumea care-l
nconjoar. Este vorba de o aprare la nivelul Eu-lui-piele care nu a putut s
devin un postament puternic pentru a procura o bun relaionare cu obiectele.
Manuscrisul originar nu a putut s nregistreze dect urme abia vizibile. Autorul
descrie apariia unei antifuncii numit distrucia pielei.
El descrie o alt form de autism n care copilul este depit de angoas,
avnd loc o mare permeabilitate senzorial, pielea ne-mai-putnd s asigure
funcia filtru i de modelare al stimulilor. Manuscrisul originar va fi plin de
semne, care ns nu pot fi nelese. Este vorba de o funcie toxic a Eu-lui-piele,
care devine o tunic otrvit, sufocant i dezagreabil.
CUVINTE CHEIE:

interaciunea mam sugar;

dublul feed-back;
- 20 -

Curs Autism

Pagina 21 din 69

apariia Eu-lui-piele;

funciile pielii;

manuscrisul originar.

D.W.

WINNICCOTT

Originea psihozelor infantile este cutat n eecul relaiei de adaptare

ntre mam i copil. Copilul reprezint stadiul primar al ne-integrrii i el nu
poate exista fr ngrijirile mamei. Este nevoie i de condiiile optime de mediu
care s favorizeze dezvoltarea armonioas a copilului. Mama trebuie s fie
suficient de bun, pentru a menine o existen continu copilului pe toat durata
fazei de dependen absolut a acestuia fa de mam. ngrijirile acordate de
mam vor ajuta la structurarea Eu-lui copilului. Sentimentul continuu al
existenei nu trebuie s fie ntrerupt de neliniti exterioare, cum ar fi, de
exemplu, agresiunile.
ngrijirile mamei permit copilului s se diferenieze progresiv, trecnd
prin faza de dependen relativ, care va fi urmat de faza de evoluie spre
dependen absolut. ncepnd cu aceast ultim faz de dependen absolut,
copilul va descoperi progresiv realitatea exterioar, fiind n msur s o
neleag. Psihoza infantil este rezultatul anulrii acestor cuceriri din cauza
reaciilor de aprare fa de mediu.
Sugarul este o fiin imatur, tot timpul aflat n faa unei angoase pe
care nu o cunoate; el este fragil i dependent de mediu. Angoasele distructive
nu provin din fantasmele sale, dar sunt legate de lipsa de dezvoltare. Dac
mediul este nefavorabil, are loc un oc interior, o stare de confuzie i o lips de
integrare, oarecum i neputina de a avea relaii cu propriul corp.
Autorul descrie depresia psihotic ca pe o discontinuitate i o ruptur cu
suprafaa corporal, cnd relaia cu obiectul nu mai este posibil. Copilul nu va
mai avea acces la existena fiinei sale i nu va mai putea diferenia exteriorul
de interior.
- 21 -

Curs Autism

Pagina 22 din 69

Autorul vorbete de un stadiu al oglinzii. Mama care-l privete i se

ocup de copil exprim, prin mimic i calitatea ngrijirilor acordate, imaginea
dorinelor sale. n acest stadiu, copilul poate capta acest portret n el nsui i
pentru a-l pstra n vederea construirii propriul Eu; imaginea mamei este
precursoarea oglinzii n dezvoltarea emoional a omului.
Autismul este o ncercare de supravieuire n faa unei anarhii i a unui
haos interior, care depesc modul de aprare contra senzaiilor angoasante. Nu
este vorba de o oprire ntr-un stadiu primar, ci de o organizare deviant i
specific. Mama susine copilul asigurnd o funcie de suport pe lng Eu, pe
care l protejeaz de angoase. Copilul va cpta ncredere, va putea s se
integreze, iar personalitatea sa va gasi un fundament sigur.
Prin ngrijirile sale, mama va face copilul s simt o legtur solid intre
Eu-l i corpul su. Maniera de a ine copilul are un rol important n capacitatea
de acceptare i de integrare corporal. n acest fel, se permite interiorizarea
schemei i imaginii corporale. ngrijirile mamei favorizeaz tendina nnascut a
copilului de a accepta limita produs de piele, aceast barier care separ Eu-l de
non-Eu.
Adaptarea mamei la nevoile copilului creaz acestuia iluzia c exist o
realitate exterioar care corespunde propriei sale capaciti de a crea (jocul cu
realitatea). Apsarea exercitat de un obiect va determina relaia cu acesta
(relaia subiectului cu obiectul). Este necesar de a oferi Eu-lui cadrul i timpul
de a consolida aceste cuceriri, de a negocia i de a se ntlni cu realitatea care l
nconjoar.
CUVINTE CHEIE:

mama suficient de bun;

existena nelinitii exterioare;

structura unitar: sugar ngrijiri maternale;

stadiul de oglind;

autismul ncercare de supravieuire.

- 22 -

Curs Autism

Pagina 23 din 69

JACQUES LACAN
Consider ca drama psihoticului nu const n lipsa mamei ci n
imposibilitatea de a umple aceast lips. Autorul explic psihoza infantil prin
lipsa stadiului de oglind i din decderea din drepturi al numelui de tat. La
naterea sa, copilul este aruncat ntr-o lume simbolic i social, ncrcat de
sensuri. El triete ntr-o lume n care senzaiile sale nu sunt nc structurate i
unde imaginarul su se amestec cu propriile percepii. Accesul la simboluri nu
este posibil dect prin trecerea prin stadiul de oglind, cnd se reflect imaginea
corpului unificat; el va putea s recunoasc i s construiasc un Eu-imaginar,
precursor al Eu-lui definitiv. Acest moment va constitui prima cucerire
imaginar a unei identiti identificarea primitiv a unei imagini totale a
corpului, pe care se vor grefa identificrile ulterioare.
Cnd copilul nu parcuge stadiul de oglind, rmne la marginea
imaginarului pierdut n fantasma corpului su, fr vreun suport cu alte obiecte;
astfel el va deveni psihotic.
Chiar nainte de concepie, copilul devine rezultatul unor proiecii
paternale, obiectul dorinei prinilor. Imaginea copilului se realizeaz

prin

fantasmele prinilor, legate de istoria individual a cuplului i de o structur

social difereniat. Mama va constitui o oglind unde se amestec maniera real
a copilului i istoria fantastic maternal nscris n el. Copilul reprezint dorina
imaginar a mamei, care nu este imaginea ei, ci una care se detaeaz de corpul
i de existena sa real.
Autistul nu are acces la stadiul de oglind; Eu-l su corporal nu este
separat de cel al mamei. El triete ntr-un stres nedeterminat, iar tririle
senzoriale i emoionale nu pot fi controlate.
Autorul consider c psihoza este legat de decderea semnificaiei de
non-tat, adic absena inscripiei de castrare simbolic in incontient.

- 23 -

Curs Autism

Pagina 24 din 69

Dei la natere, este rupt biologic de mam, el continu s formeze cu

aceasta un tot, i caut s atrag asupra lui toat dorina mamei. Se poate
spune c sugarul este ntr-o poziie de falus maternal. n acest situaie, funcia
tatlui este de a rupe copilul din aceast poziie. El va proceda la castrarea
simbolic, pentru c tatl reprezint o lege (interzicerea incestului).
Mama asigur o funcie de mediere in legea tatlui.
Psihozele corespund unei structuri psihologice, unde procesul de castrare
nu a avut loc; copilul rmne ntr-o relaie cu mama, unde tatl nu-i mai gsete
locul.
CUVINTE CHEIE:

stadiul de oglind

fantasma corpului

Eu-l imaginar, precursor al Eu-lui adevrat

decderea non-tatlui

castrarea asimbolic
TEORIILE COGNITIVISTE

ALAN LESLIE
Teoria spiritului. Psihismul se datoreaz unei imaturiti mentale n care
aranjarea reprezentrilor joac un rol important. Acest proces este indispensabil
instalrii comunicrii. Absena acestei faculti la copilul autist, determin o
lips de aptitudine de a-i reprezenta propriile sale stri mentale i
imposibilitatea de a nelege interaciunile i bazele comunicrii; n consecin,
nu se poate da un sens obiectelor, reaciilor i emoiilor celorlali. Nu exist
acces la imaginaia ludic.
Cunoaterea: reprezint un proces prin care o fiin vie primete
informaii din mediul su. Aceste informaii trec printr-o funcie mental care
grupeaz gndirea, judecata, percepia, memoria i atenia. Slbirea sau chiar
- 24 -

Curs Autism

Pagina 25 din 69

absena unor componente duc la repercusiuni asupra empatiei, identificrii,

recunoaterii asupra propriilor afecte i asupra comunicrii n general.
Sistemul central reprezint o structur important care pune n micare o
for de coeziune care grupeaz ansamblul informaiilor unei situaii, inainte de
declanarea aciunilor, judecilor i comportamentului.
Dezintegrarea senzorial. Dou percepii nu pot fi asociate simultan.
Aceasta ar explica greutatea de nelegere, semnificaia lucrurilor i
mecanismelor de execuie.

UTA FRITA
Originea autismului este datorat unei disfuncii mentale la nivelul
central. Copilul autist are un defect neurologic ce afecteaz sistemul central i
impiedic acea for de coeziune s se organizeze. Copilul va fi condamnat s
triasc ntr-un univers fragmentat, fiind capabil s regrupeze stimulii din
mediu, ntr-un tot unitar.
Autoarea recunoate unele aptitudini cu faculti intelectuale importante
(n special: memoria), dar desprinde de sensul general al situaiilor i deci fr
nici o valoare n comunicare.
CUVINTE CHEIE:

dereglarea dezvoltrii

fora de coeziune

insule de aptitudini

ROSEMARY CROSSLEY
Fr a avea ca scop vindecarea, autoarea propune o metod educativ, ca
mijloc de ameliorare a comunicrii; ea pornete de la ipoteza c tulburrile de

- 25 -

Curs Autism

Pagina 26 din 69

comunicare sunt tulburri de expresie n general, legate de tulburri neuromotorii (apraxiile). Astfel, o persoan, ncearc s se uureze i s coordoneze
micrile copilului afectat, stimulnd dorina de autonomie a acestuia.

ERIC SCHOPLER
Se merge pe ipoteza unei patologii cptate ntr-un context relaional i
propune programe educative. Se vorbete de profilul psiho-educativ i de
strategii educative pentru autism.
Obiectivul const n a aduce copilul, prin interaciuni succesive i
comportamente din ce n ce mai bine adaptate, pentru a-i permite s neleag
mediul. De-a lungul exerciiilor progresive i ludice, aceast strategie caut s
dezvolte percepia, imitaia i motricitatea, comportamentul, autonomia, i
competena.

THEO PEETERS
A nfiinat n Belgia, clase specializate, care s foloseasc metoda
TEACH, adaptat pentru Europa. Aceasta metod permite prinilor s o aplice
ei nii copiilor lor, avnd ca scop redarea autonomiei acestora.
ETIOLOGIE
Exista mai multe teorii care incearca sa explice etiologia Tulburarilor
Pervazive de Dezvoltare (TPD). Autori precum CAMPBELL (1995)
VOLKMARK, 1996 si 2000 fac o trecere in revista a celor mai noi dintre aceste
teorii.
Teoriile Psihosociale

- 26 -

Curs Autism

Pagina 27 din 69

Initial, Leo Kanner a considerat ca ar fi o cauza innascuta un deficit

innascut al contactului afectiv. Ulterior, a considerat ca un rol important l-ar
avea influentele psihogenice: parinti reci emotional, detasati, obsesionali, care
si-au crescut copiii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final
la inghetarea emotionala a copiilor autisti. Alti autori au concluzionat ca
autismul este rezultatul unei traume afective, mame negative, ostile, care nu-si
doreau copiii cu adevarat. Bruno Bettelheim considera ca originea schizofreniei
copilariei se gaseste in atitudinile materne si in reactia copilului care traieste o
amenintare permanenta. Autorul a comparat viata grea a acestor copii cu cea a
prizonierilor din lagarele de concentrare. Aceste teorii ale anilor 50 60 au
condus la reactii contradictorii intre clinicieni, iar pe de alta parte au creat
confuzie si multa culpabilitate la parintii care cresteau astfel de copii si care
sufereau deja fara a intelege cauza.
Teorii Si Controverse Privind Cauzele Deteriorarii
Sociale in Autism
Inca de la descrierea initiala a autismului, realizata de Kanner (1943), a
fost subliniata centralitatea disfunciilor sociale pentru tulburare.
Insa, desi descrierea fenomoneologica a tulburarii, realizata de Kanner, s-a
dovedit a fi extrem de durabila, alte aspecte observate de el au sugerat piste false
pentru cercetare. De ex., Kanner a insistat asupra stilurilor deviante de
interactiune cu copilul si asupra gradelor neobisnuite de realizare personala
prezente la parinti. Astfel de observatii erau congruente cu importanta acordata
la vremea aceea factorilor psihodinamici in psihopatologie si sugerau ca
tulburarea aparea ca urmare a perceperii mediului psihosocial ca traumatizant si
imposibil de controlat (vezi Bettelheim, 1967). Erau comune descrierile unor
mame ratacitoare si se punea accent pe scoaterea copilului din mediul

- 27 -

Curs Autism

Pagina 28 din 69

daunator si implicarea lui intr-un program terapeutic pentru remedierea

deficitelor presupuse.
Mai multe tipuri de dovezi, inclusive date longitudinale, au contribuit la
restabilirea centralitatii deteriorarii sociale pentru definirea sindromului si pentru
clarificarea rolului factorilor experimentali in patogeneza. A devenit clar ca
parintii nu manifestau deficite particulare in ingrijirea sau in interactiunea cu
copilul lor cu autism. De asemenea, studiile au aratat ca cele mai nefavorabile
experiente timpurii (copii crescuti in conditii de abuz sever) nu conduc in mod
obisnuit la declansarea tulburarii.
Hermelin si OConner (1970) au revolutionat cercetarea in domeniul
autismului, fiind primii care au sustinut ca acei copii cu autism presupusi
netestabili ar putea fi testati daca probele le-ar fi prezentate in maniera
corecta; ca o abordare experimentala (utilizand metode derivate din studiul
dezvoltarii normale) a deficitelor lor psihologice ar fi extrem de productiva; si ca
era nevoie de o reconceptualizare a fenomenului autismului in termenul unor
anormalitati in procesele dezvoltarii si nu in termenii unor simptome ale unei
maladii mentale sau psihoza dobandita. Constatarile lor au contribuit la
renuntarea la conceptia gresita a autismului ca forma atipica de schizofrenie
infantila.
Originala ipoteza a lui Kanner era ca deficitele sociale din autism sunt de
natura congenitala, problema fundamentala a indivizilor cu autism fiind o lipsa
de contact afectiv cu oamenii, neavand componentele constitutionale ale
reactivitatii emotionale (vezi Hobson si Baron Cohen & colab. 1993,
capitolul 10). Aceasta ipoteza a fost reluata si dezvoltata mai tarziu de Hobson.
Hobson are meritul de fi primul (inca din 1981) care a realizat o cercetare
sistematica a deficitelor socio-emotionale asociate cu autismul si a atras atentia
asupra necesitatii studierii proceselor socio-cognitive. Cercetarile lui au
demonstrat foarte clar ca indivizii cu autism au performante foarte scazute la
identificarea indicilor socio-emotionali si se poate afirma ca acesta este un
- 28 -

Curs Autism

Pagina 29 din 69

aspect important pentru sindromul autismului. Hobson a formulat ipoteza ca

ceea ce determina deteriorarea sociala observata in autism este o incapacitate
innascuta de a raspunde emotional la ceilalti, bazata pe lipsa aprecierii directe a
emotiilor interpersonale (vezi Hobson in Baron Cohen & colab. 1993,
capitolul 10). Rezultatele obtinute la sarcinile de recunoastere a emotiilor sustin
intr-o oarecare masura aceasta ipoteza.
Totusi, exista mai multe motive pentru care aceasta teorie afectiva este
insuficiennta in explicarea deteriorarii sociale in autism:
- diferentele dintre grupuri privind deficitele in recunoasterea emotiilor
dispar in mare parte o data cu echivalarea loturilor sub aspectul nivelului
limbajului si al capacitatilor cognitive;
- astfel de deficite sunt intalnite intr-o gama larga de tulburari si nu sunt
deci specifice doar autismului;
- indivizii cu autism nu difera de indivizii cu sindrom Down in ceea ce
priveste utilizarea termenilor emotionali, dar difera in ceea ce priveste
referirea la stari mentale de ordin cognitiv (Tager Flusberg, in BaronCohen & colab. 1993, capitolul 7);
- nu exista nici o dovada directa conform careia un deficit afectiv ar cauza
tipul si gradul intarzierii din limbaj prezenta in autism;
- in autism este frecvent prezenta o receptivitate emotionala interpersonala.
Toate acestea sugereaza ca sunt implicati si factori nonafectivi.
Rezultatele obtinute de Hobson i-au stimulat pe cercetatori sa se orienteze
catre studierea cognitiei sociale si catre posibilitatea ca la baza problemelor de
relationare sociala ar putea sta anumite deficite cognitive.
Aceasta ide nu este deloc noua, diversi autori sugerand aceasta
posibilitate inca de la inceputul anilor 70. De ex., Hermelin & OConner au
evidentiat rolul deficitelor din secventiere, abstractizare si intelegerea
semnificatiilor. In mod clar, astfel de deficte aveau implicatii majore in
- 29 -

Curs Autism

Pagina 30 din 69

functionarea sociala, dar nu era deloc clar cum ar fi putut ele explica
deteriorarea sociala.
In acest sens au fost propuse mai multe teorii cognitive influente (Koenig
1999).
1) Una dintre ipoteze (teoria slabiciunii coerentei cerebrale Frith)
afirma ca lipseste un impuls central catre coerenta, consecinta fiind
concentrarea pe fragmente disociate si nu pe integrarea lor intr-un
intreg, ceea ce conduce la o experienta a lumii fragmentara si excesiv
de concreta.
2) O alta ipoteza ( teoria deficitului executiv) sustine ca dificultatile
intalnite frecvent in legatura cu abstractizarea regulilor, inhibarea
raspunsurilor nerelevante, disributivitatea atentiei si realizarea feedbackului ca si retinerea simultana a mai multor informatii in timpul
luarii unei decizii asa numitele functii executive stau la baza
aspectelor sociale comunicationale si comportamentale din autism.
Intrucat se considera ca functiile executive sunt mediate de ariile
frontale, aceasta ipoteza accentueza asemanarile dintre autism si
tulburarile rezultate in urma unor leziuni ale lobului frontal.
3) O a treia ipoteza (ipoteza teoriei mentale Baron Cohen, Leslie), in
prezent cea mai influenta, sugereaza ca lipsa de reciprocitate in
interactiunea sociala este cauzata de imposibilitatea de a atribui
celorlati stari mentale cum sunt credintele si intentiile, de a deduce
gandurile si motivatiile lor; in consecinta, indivizii cu autism nu sunt
capabili sa se adapteze corespunzator la ele (Baron & Cohen, 1989).
Teorii Neuropsihologice
Studiile neurologice, pe langa faptul ca se concentreaza asupra trasaturilor
autismului au si o alta tinta, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele
- 30 -

Curs Autism

Pagina 31 din 69

cognitive fundamentale ce se afla in spatele anormalitatii comportamentale

observate in cazul acestei boli.
1. Functia executiva este un termen care acopera o larga zona de
procese cognitive superioare cum ar fi:
- capacitatea de a se elibera de context;
- inhibarea unor raspunsuri nepotrivite;
- planificarea, indeplinirea unei sarcini;
- schimbarea sarcinilor si monitorizarea lor.
In scopul evaluarii acestor procese sunt utilizate teste psihologice cum ar
fi Turnurile din Hanoy si Sortarea Wiskonson a cartilor de joc care au pus in
evidenta functii executive anormale in autism, in particular deficit in capacitatea
de a trece de la o sarcina la alta. Aceasta disfunctie este prezenta in paralel cu
comportamentul ritualic-repetitiv observat in autism si reprezinta caracteristica
definitiva a acestei boli.
2. O a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoanele
autiste au o slaba coerenta centrala. Pornind de la asumptiile psihologiei
gestaltice (Kofka, 1935) ipoteza coerentei centrale postuleaza tendinta
sistemului cognitiv uman, de a raspunde la un numar cat mai mare de stimuli
posibili si generalizarea acestora la un numar cat mai mare de contexte posibile
(Frith,1989).
Teoria coerentei

centrale se refera la tendinta de a asambla, categoriza,

informatiile din mediu, atribuindu-le un interes semantic mai general.

Extinderea acestora la un alt context tine de un mecanism firesc al sistemului
cognitiv uman denumit coeziune cognitiva care asigura economicitatea
semnificativa gandirii.
Ca dovada, in sustinerea acestei teorii sta faptul ca autistii nu pot deosebi
tipare, modele sau stimuli intr-un context cu inteles, spre
- 31 -

deosebire de o

Curs Autism

Pagina 32 din 69

persoana care nu sufera de aceasta boala. Acest deficit poate insemna limitare in
procesarea unor evenimente sau stimuli importanti, dar poate servi la cresterea
performantei unui individ autist de a procesa stimuli intamplatori, observatie ce
a fost facuta in mai multe studii.
De exemplu intr-un studiu, indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate
relativ dezvoltata in a-si aminti cuvinte intamplatoare, fara sens, dar au avut
rezultate proaste in a-si aminti propozitii cu inteles.

Teoria mintii
Ipoteza teoriei mentale continua traditia privind utilizarea teoriilor si
cercetarea din domeniul psihologiei dezvoltarii. Este realizata pe o populatie
normala in scopul avansarii la studiul unor populatii atipice.
Prima extensie de la cercetarea teoriei mentale la copiii dezvoltati normal
catre studiul autismului a fost realizata de Simon Baron-Cohen, Alan Leslie,Uta
Frith in studiul lor din 1985- Does the autistic child have a theory of mind?.
Acest studiu, impreuna cu cele asemanatoare care i-au urmat, a oferit dovezi
substantiale in legatura cu deficitul specific copiilor cu autism privind
intelegerea cuvintelor false (intelegerea faptului ca ceilalti oameni ar putea avea
conceptii foarte diferite fata de ale lor), autorii argumentand ca deficitul teoriei
mentale ar putea explica autismul.
Tinand cont de necesitatea teoriei mentale pentru intelegerea sociala si
comunicare, pare plauzibila presupunerea ca un deficit in aceasta arie ar putea
explica cel putin doua dintre simptomele cheie ale autismului.

Importanta

ipotezei teoriei mentale pentru intelegerea naturii autismului si a dezvoltarii

normale din punct de vedere social, consta in faptul ca, explica deteriorarea

- 32 -

Curs Autism

Pagina 33 din 69

sociala in termenii unui deficit cognitiv, considerat de Leslie ca fiind de ordin

reprezentational, iar de Simon Baron Cohen un deficit in citirea mintilor.
Din perspectiva deficitului reprezentational, dificultatea pe care o au
copiii cu autism in intelegerea categoriilor mentale este specifica starilor
mentale reprezentationale cum ar fi credintele. Acestea sunt stari mentale al
caror continut prezinta realitatea ca fiind intr-un anumit fel. Credintele sunt
exemplul cel mai clar de astfel de stari mentale: cel care crede ceva atribuie
valoare de adevar unei propozitii indiferent de realitatea exprimata de continutul
ei.
In schimb, ceea ce caracterizeaza versiunea deficitului de citire a mintii
se refera la presupunerea ca toate formele de stari mentale sunt deficitare in
autism indiferent daca au sau nu au un caracter reprezentational. Studierea
autismului din perspectiva ipotezei teoriei mentale ne poate arata ce se intampla
cu un copil atunci cand aceasta abilitate nu este disponibila intr-o maniera
suficienta, care sunt efectele asupra limbajului si comunicarii sau asupra
dezvoltarii sociale si care sunt implicatiile clinice ale acestor deficite. In plus,
daca deteriorarea sociala din autism este intr-adevar cauzata de insificienta
dezvoltare a unei teorii mentale atunci studierea autismului ar putea duce la
evidentierea modului in care aceasta importanta abilitate este achizitionata in
mod normal atat de usor.
Teoria mintii sugereaza ca autistii au un defict in a-si crea o parere despre
sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti, cum ar fi dorintele si
cerintele lor. Acest deficit este observabil atunci cand unui individ autist I se
cere sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat in
considerare posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca
individul ar putea avea o opinie gresita (Testul Sally -Ann).
Citirea mintii prezint:
- abilitatea de a interfera asupra starilor mentale ale unor persoane;
- 33 -

Curs Autism

Pagina 34 din 69

- abilitatea de a utiliza aceste informatii pentru a interpreta ceea ce

spun ;
-

abilitatea de a da un sens comportamentului lor si de a face predictii

asupra comportamentului lor in viitor.

Citirea mintii se refera la:

Citirea gandurilor;
Citirea dorintelor;
Citirea emotiilor;
Jocul simbolic.

Citirea gandurilor. Se bazeaza pe principiul a vedea conduce la a

cunoaste.
Nivelul I:
- abilitatea de a interfera asupra a ceea ce o persoana vede - prezenta de la
2ani;
-

aducerea sau scoaterea un obiect din campul vizual

prezenta la

2ani
Nivelul II:
- abilitatea de a interfera asupra modului in care un obiect este vazut de o
alta persoana

- prezenta de la 3ani si 6luni 4ani (copiii de 3ani nu

reusesc sa raspunda la ce vede o persoana care se uita la acelasi obiect)

Citirea dorintelor. Dorintele sunt intelese de catre copii normali de la
varsta de 2ani (exemplu: batutul din picior si din degete nerabdare, mersul
pe varfuri a trece neobservat).

- 34 -

Curs Autism

Pagina 35 din 69

Citirea emotiilor (expresii faciale: bucurie, tristete, furie etc.) Copilul

este capabil sa faca predictii asupra modului in care o situatie determina o
emotie - de la 3ani.
Jocul simbolic. Copilul atribuie functii simbolice unor obiecte (ex.
banana telefon). Apare la 10 18 luni si se defineste 3-4 ani.

Abilitatea de citirie a mintii la autisti

Exemple ale inabilitatii citirii mintii:
-

insensibilitate la sentimentele celorlalti

incapacitate de a lua in considerare ce stiu altii
incapacitate de a negocia relatia de prietenie prin citirea si

raspunderea la intentii
incapacitatea de a citi nivelul de interes din vorbirea
celuilalt
-

incapacitate de a anticipa ce ar putea cineva gandi din

actiunile acestuia
incapacitate de a intelege greselile altora
incapacitate de a intelege motivatia actiunilor
incapacitate de a intelege reguli nescrise sau conventionale

Invatarea citirii mintii

Etape:

- 35 -

Curs Autism

Pagina 36 din 69

prezentarea de fotografii ale expresiilor faciale;

prezentarea de desene schematice ale expresiilor faciale;
prezentarea de situatii de determinare a emotiilor;
prezentarea de situatii de dorinte.

Desi toate aceste trei teorii: (1 )deficit in functiile executive, (2)coerenta

centrala slaba si (3) teoria mintii au incercat sa explice teoriile
comportamentale si cognitive ale autismului, nu exista un model unic care sa
poata explica toate caracteristicile tuturor indivizilor.
De exemplu, chiar daca teoria dficitului in crearea unei opinii explica
deficitul social observat in autism, ea nu explica suficient comportamentul
ritualistic- repetitiv sau retardarea mentala care e prezenta pana la 70% din
cazuri.
Teorii Biologice
Exista multe studii care aduc argumente ca autismul este un sindrom
cauzat de multiple conditii care afecteaza sistemul nervos central. Argumente in
acest sens sunt:
-

asocierea cu intarzierea mintala intr-o rata mare;

incidenta crescuta a epilepsiei;

existenta rubeolei congenitale sau a fenilcetonoriei, care se pot asocia cu

sindromul autist;
Totusi, anomaliile biologice care insotesc tulburarea autista raman de cele

mai multe ori necunoscute. Anne McBride (1998) aduce argumente depre
hiperserotoninemie in autism, argumente confirmate si de alti autori. 5
hidroxitriptamina (5 - HT) sufera cea mai importanta alterare bilogica in autism.
Teoriile Genetice

- 36 -

Curs Autism

Pagina 37 din 69

Studiile familiale si pe gemeni au aratat ca exista posibilitatea existentei

unor factori genetici care sa influenteze aparitia comportamentului autist. Trei
studii pe gemeni, comparand rate pentru autism la gemenii monozigoti si
dizigoti, cu acelasi cromozom X au gasit o rata de concordanta pentru autism la
perechile monozigote de 36,5 89% si repectiv concordanta 0 la dizigoti.
Studiile familiale au aratat o rata de 2,5 3% de autism la frati, care este de 50
100 de ori mai mare decat in populatia generala. In asociere cu autsimul, in
familiile cu copii autisti se pot agrega deficite cognitive si tulburari de
personalitate. Alti autori raporteaza o rata mare a schizofreniei la parintii
copiilor autisti.
Delong & Dwyer (1988) au gasit ca 5 % dintre rudele de gradul I au avut
un istoric de Tulburare Afectiva Bipolara. Gillberg & Colab., 1991, discutau
posibilitatea ca etiologia sindromului autist sa se gaseasca intr-o afectare a
cromozomului 15 (trisomie partiala a cromozomului 15).
Alte ipoteze recente vorbesc depsre o afectare a cromozomului 5. Rata
inalta a concordantei pentru autism la gemenii monozigoti, rata semnificativa
crescuta a autismului la frati si agregarea familiala stabileste importanta
factorilor genetici in etiologia autismului. Modurile specifice de transmitere sunt
diferite sunt cercetati cr. 15, cr. 5 si cr. X. Sindromul X fragil se asociaza cu
autismul si a fost prima data cand s-a raportat ca un grup de indivizi cu autism
au o anomalie cromozomiala clara deosebita. Marker-ul a fost descoperit in
1964 la patru barbati cu intarziere mintala si care erau rude precum si la mamele
lor normale. Locusul fragil (xq 27.3) este usor de detectat cand celulele sunt
cultivate pe medii speciale cu deficit de acid folic. Mutatia din locusul X fragil
este localizata pe gena recent clasata a intarzierii mintale X fragil (FMR - 1) si
consta intr-o repetitie tripla a (CGG) citozin guanin guanin. Aceste repetitii
ale trinucleotidelor se pot amplifica semnificativ la fiecare generatie succesiva si
pot explica fenomenul de anticipatie genetica. Sindromul X fragil este, dupa

- 37 -

Curs Autism

Pagina 38 din 69

sindromul Down cea de-a doua etiologie cromozomiala a intarzierii mintale cu o

rata a prevalentei de 1 la 1000.
Teorii Neuroanatomice
Unele cercetari neuroanatomice, completate de tehnici moderne de
neuroimagistica cerebrala aduc argumente despre afectarea unor arii cerebrale la
copiii cu comportament autist.
VOLKMARK (2000) arata ca rezultatele cercetarilor neuroanatomice
vizeaza: mezocortexul, vechi filogenetic care include: lobii frontali, temporalii si
neostriatul, cerebelul si structurile diencefalice conexe si care sunt implicate in
sistemele de procesare senzoriala ale atentiei.
Studiile RMN au aratat hipoplazie a lobilor cerebrali 6 si 7 din vermis.
Studii anatomopatologice au gasit la 90% din cazuri o scadere a celulelor
Purkinje; emisferul stang care este imatur sau afectat in perioada perinatala;
lobul temporal a fost un subiect de mare interes in anii 70 cand s-a identificat
dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copiii autisti.
Studiile pneumo-encefalografice din anii 70 au fost completate cu studii
computer tomograf recente care confirmau largirea ventriculului lateral stang
la 15% dintre copiii autisti; modificari celulare majore in amigdala si hipocamp
au fost evidentiate la examenul anatomopatologic; neuronii din hipocamp erau
de 3 ori mai mici decat cei normali cu o densitate celulara mult crescuta; dupa
encefalita cu Herpers Simplex s-a evidentiat afectarea lobului temporal si
comportament autist. Deasemenea se pare Oligodendrogliomul lobului temporal
duce la aparita aceluiasi comportament; studiul functionarii emisferului stang i-a
condus pe unii cercetatori la concluzia ca anomaliile limbajului, profilul cognitiv
cat si deficienta sociala din autism s-ar datora disfunctiei emisferului stang.
Totusi, nu toate simptomele autismului pot fi explicate prin functionarea
emisferului stang.
- 38 -

Curs Autism

Pagina 39 din 69

Ipoteze Neurochimice
Au fost studiate:
- serotonina frecvent sunt raportate modificari de tip hipersertoninemie
la copiii autisti, dar si la mamele acestora;
- dopamina - s-a sugerat ca o functionare hiperdopaminergica a sistemului
nervos central poate implica hiperactivitatea si stereotipiilor din autism;
- haloperidolul blocant al receptorilor dopaminergici s-a dovedit a avea
efect in reducerea stereotipiilor din autism;
- opioidele endogene observarea similaritatii intre copiii autisti si copiii
expusi la opioide prenatal au dus la studii in acest domeniu. S-a constatat
ca copiii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine.
Aceasta

teorie

asigura

rationamente

pentru

experimentele

medicamentoase cu antagonisti opiacei.

Teorii Imunologice
Descoperirea autoanticorpilor impotriva filamentelor neuronale axonale in
serul copiilor autisti, cat si descoperirea autoanticorpilor impotriva receptorilor
serotoninergici sugereaza posibila implicare a sistemului imunologic. Ipoteza
porneste si de la descoperirea ca unele mame au anticorpi impotriva antigenelor
de pe leucocitele propriilor copii este deci posibil un atac direct al anticorplior
materni impotriva tesutului fetal cu afectarea sistemului nervos central care ar
conduce la aparitia comportamentului autist.
Enumeram cateva din ipotezele psihofarmacologice care au dus la utilizarea
medicatiei in autismul infantil:
Cresterea activitatii dopaminergice la copiii autisti ar explica hiperactivitatea
si stereotipiile prezente. Utilizarea antipsihoticelor care blocheaza receptorii
- 39 -

Curs Autism

Pagina 40 din 69

dopaminergici s-a dovedit a fi semnificativ mai eficace decat placebo in

reducerea simptomelor tinta. Asocierea tratamentului cu Haloperidol si terapie
comportamentalcognitiva s-a dovedit eficace. Studiile dublu orb controlat cu
placebo au dovedit eficacitatea Pimozitului, un alt antipsihotic eficace in
autismul infantil.
Hiperserotoninemia observata la 1/3 din copiii autisti a dus la concluzia ca
5 HT ar fi implicata in aparitia simptomelor autiste. A fost studiata si eficacitatea
inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS): fenfluramina, sertralina
fluoxetina cateva studii au raportat eficacitatea acestora in scaderea
stereotipiilor si hiperactivitatii, desi exista studii care nu au confirmat aceasta
observatie.
Similaritati intre comportamentele copiilor autisti si consumatorii de
opiacee aflati in intoxicatie acuta sau sevraj au condus la ipoteza dereglarii
secretiei de opioide in autism. Rapoartele de caz si incercarile de utilizare pe un
numar mic de pacienti au aratat ca Naltrexona, un antagonist opioid poate
reduce hiperkinezia, retractia social si poate imbunatati liumbajul la copilul
autist. Este o sugestie din literatura care nu este sprijinita insa pe date
concludente.
Mai exista si alte observatii precum:
- utilizarea carbonatului de litiu la copiii autisti;
- utilizarea agonistilor adrenergici a fost gasita ca fiind eficace fata de
placebo intr-un studiu recent dublu orb controlat placebo.
Amfetaminele utilizate mai frecvent la copiii cu sindrom hiperkinetic au
fost utilizate recent si la copiii autisti obtinandu-se ameliorarea hiperactivitatii si
imbunatatirea nivelului atentional;
Antidepresivele triciclice clomipramine au fost utilizate pe un lot de
pacienti de 618 ani cu rezultate bune de schimbare a comportamentelor
repetitive si autiste.

- 40 -

Curs Autism

Pagina 41 din 69

Coerenta centrala slaba caracterizata prin inabilitatea de a experimenta

ceva ca intreg
Imunizarea poate fi o cauza a aparitiei autismului prin metilarea AND-lui
care are loc in urma imunizarii, nu s-a raspuns inca la aceasta intrebare.

Imageria Cerebrala Si Autismul

Tomografia prin emisie de pozitroni PET - se realizeaza introducanduse apa marcata cu O 15, si se masoara fluxurile sanguine la nivelul creierului,
prin inregistrarea glucozei la nivelul sinapselor, se poate afla daca exista o
functie la diferite nivele.
In RMN exista tehnici de activare prin modificarea metabolismului la
diferite nivele.
S-au efectuat tomografii prin aceste procedee pe un numar de 32 copii cu
varste cuprinse intre 6-10 ani, in regiunea temporala superioara s-a constatat o
scadere a fluxului sanguin cerebral deci o activare a sinapselor la copiii autisti
fata de cei care nu au autism. Anomalia nu este asigurata in acelasi loc pentru
fiecare copil. Exista 160.000 de puncte la nivelul substantei gri unde apar
modificari anatomo- clinice si functionale.
Santul

temporal

superior

este

responsabil

de

recunoasterea

fetei(emotiilor), a ochilor, a corpului.

Perceptia sociala reprezinta perceperea miscarilor biologice (fetei, ochilor,
corpului, mainilor). Aceste informatii le invatam de cand ne nastem.

- 41 -

Curs Autism

Pagina 42 din 69

La nivel vizual s-au efectuat studii referitoare la miscarea mainii, a gurii.

Daca auzim pe cineva strigand creerul trateaza vocea in mod diferit.
Cand aude o voce in raport cu alte sunete nu activeaza regiunea temporara
superioara. Persoanele cu autism nu percep vocea ca fiind ceva diferit fata de
alte sunete. Din acest motiv copilul autist cand este chemat pe nume nu
raspunde, dar reactioneaza la alte sunete.
In raport cu privirea exista un aparat care reconstituie traectul privirii
noastre prin reconstituirea traiectului privirii s-a demonstrat ca ochii nostri sunt
centrati pe ochii personajelor dintr-un film.
Teoria spiritului este capacitatea de a putea deduce ceea ce gandesteo
alta persoana. Cohen 1994 a facut afirmatia ca privirea este mai importanta
decat zambetul.
La copiii cu autism s-a constat lipsa de activare a zonelor care raspund
acestor stimuli.
Perceperea fetelor: in partea mediana aproape de regiunea occipitala
exista o zona care raspunde de perceperea fetei. La copiii cu autism nu se
activeaza aceasta zona. Acesta este motivul pentru care s-a incercat si s-a obtinut
o activare a acestei regiuni prin desenarea unei cruci pe frunte. In acest fel va fi
atent la acel desen si regiunea respective se activeaza.
DIAGNOSTICUL MEDICAL
DEFINITII:
Tulburarea autista, cunoscuta si sub numele de
autism infantil este cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. Vom
prezenta mai multe incercari de definire a caestei tulburari.
CAMPBEL, SHAG(1995) Tulburarea Autista
se caracterizeaza printr-o afectare permanenta a capacitatii de relationare

- 42 -

Curs Autism

Pagina 43 din 69

sociala, printr-o deviere a comunicarii si patternuri comportamentale restrictive,

stereotipe.
GRAHAM (1999) Autismul Infantil se
caracterizeaza prin debutul precoce (inainte de 3ani) a unor tulburari sau devieri
care intereseaza cel putin 3 arii de dezvoltare:
- inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a exprima
interes si emotii;
- incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea (atat verbal, cat si
nonverbal);
- prezenta unui comportament stereotip, incluzand un repertoriu
comportamental restrictiv si repetitiv.
O definitie originala care incearca sa inglobeze toate caracteristicile
acestei tulburari este aceea a Prof. St. Milea (1988): Sindromul autist reprezinta
un complex simptomatologic de etiologie variata, specific patologiei psihice a
copilului mic. Denumirea i se datoreaza autismului, simptomul central in jurul
caruia se grupeaza o suma de manifestari intre care cele mai importante se
considera a fi tulburarile de limbaj si stereotipiile plasate intr-un amestec
particular si bizar de forme si mijloace primitive si pervertite de exprimare a
functiilor psihice cu altele mai elaborate, insule izolate de abilitati si resurse
uneori bine conservate alteori monstruos dezvoltate.
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV - pentru diagnostic este nevoie de
prezenta unui total de 6 sau mai multi itemi din categoriile (1), (2) si (3) cu cel
putin 2 itemi din (1) si cate unul din (2) si (3).
Afectarea calitativa a interactiunii sociale manifestate prin cel putin 2 din
urmatoarele simptome:
- incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non-verbale
precum: privirea ochi in ochi, expresia faciala a emotiilor,
postura corpului si gesturile care exprima interactiunea sociala;
- 43 -

Curs Autism

Pagina 44 din 69

- incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta;

- lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane
(exprimate prin incapacitatea de a se bucura aratand, cautand sau
aducand un obiect de interes comun);
- absenta reciprocitatii emotionale si sociale.

Afectarea calitativa a comunicarii manifestate prin cel putin unul din

urmatoarele simptome:
intarzierea sau absenta totala a dezvoltarii limbajului vorbit
(neacompaniat de incercari de a compensa prin moduri alternative
gesturile mimico-pantomimice);
la copiii cu un limbaj adecvat este prezentata o inabilitate profunda
de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane;
folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincratic;
absenta unui joc elaborat, spontan sau a jocului social-imitativ,
potrivit nivelului de dezvoltare.
Patternuri specifice de comportament cu interese si activitati
restrictiv-repetitive si stereotipie manifestate prin cel putin unul din
urmatoarele simptome:
- preocuparea anormala ca interes si intensitate pentru un
comportament stereotip si repetitiv;
- inflexibilitate la schimbare, aderenta nefunctionala la
ritualuri specifice sau la rutina;

- 44 -

Curs Autism

Pagina 45 din 69

- manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale

degetelor, mainilor, fluturari ale mainilor, miscari complexe
ale intregului corp);
- preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui
obiect.
- functionarea anormala sau intarzierea in dezvoltarea a cel
putin uneia dintre urmatoarele arii de dezvoltare, cu debutul
inainte de 3ani:
-

interactiunea sociala;

limbajul folosit in relatie cu comunicarea

sociala;
-

jocul simbolic si imaginativ.

CRITERIILE DE DIAGNOSTIC DIN ICD 10

F.84 .0 Autismul infantil
Inainte de varsta de trei ani se observa o afectare a dezvoltarii in
urmatoarele arii:
- este afectata functia de comunicare a limbajului receptiv sau expresiv;
- este afectata dezvoltarea abilitatilor sociale cu instalarea incapacitatii de
a avea reciprocitate emotionala sau atasament.
Sunt necesare cel putin sase simptome din urmatoarele categorii:
- anomalii

calitative

in

interactiunea

sociala

si

exprimarea

reciprocitatii emotionale;
- copilul nu poate si nu stie sa utilizeze adecvat mesajele faciale si
corporale in exprimarea emotionalitatii; privirea ochi in ochi,
gesturile si postura corpului;
- nu poate dobandi abilitatea de a relationa cu cei de aceeasi varsta,
nu stie sa isi exprime interesul, bucuria, sa imparta jucariile;
- 45 -

Curs Autism

Pagina 46 din 69

- reciprocitatea

socio-emotionala

raspunsuri bizare

este

saraca,

copilul

avand

sau deviate, modularile emotionale sunt

neadecvate contextului, iar integrarea in contextul social se face

printr-o comunicare neadecvata si haotica.
Spontaneitatea emotionala este aproape absenta, copilul nu stie sa isi arate
bucuria in timpul jocului, nu stie sa ofere, sa ceara, sa participe la joc.
Anomalii calitative in comunicare:
- limbajul verbal este insuficient dezvoltat si nu este acompaniat de
limbajul non-verbal;
- incapacitate si esec in initierea si sustinerea conversatiei;
- limbajul este stereotip si repetitiv, cu utilizarea de cuvinte si fraze
idiosincratice;
- jocul imitativ este sarac.
Pattern de comportament stereotip, repetitiv, sarac, in activitati si
interese:
- copiii pot avea preocupari si interese anormale in continutul lor si
in intensitatea cu care se manifesta;
- pot avea uneori o aderenta exagerata pentru rutine si ritualuri
proprii;
- comportament motor stereotip si repetitiv, cu fluturarea mainilor,
rotirea lor si rotirea intregului corp, preocupari pentru joc stereotip
si parti ale obiectelor, sau cu obiecte nefunctionale; miroase, atinge
cu limba, sau asculta zgomotul obiectelor.
Simptomatologia nu poate fi atribuita altor Tulburari Pervazive sau
intarzierii mintale cu tulburari aociate emotionale sau de comportament nici

- 46 -

Curs Autism

Pagina 47 din 69

tulburarile de limbaj cu probleme socio-emotionale asociate si nici tulburarilor

reactive de atasament.
Criteriile de diagnostic fundamentale mentionate de RUTTER (1977) si
citate de VOLKMAR (2000):
- Debutul simptomatologiei inainte de 30 de luni;
- Copilul cu autism are un mod particular de insuficienta profunda si
generala a capacitatii de a dezvolta relatii sociale;
- Acesti copii prezinta o forma de intarziere a limbajului care implica
afectarea intelegerii, vorbirea ecolalica si inabilitatea utilizarii
pronumelui personal la persoana I;
- Comportamentul lor este marcat de prezenta unor variate gesturi si
comportamenterituale si compulsive.

Caracteristici clinice
Descrierea aspectelor clinice ale copilului cu Autism Infantil o vom face
urmarind:
Particularitati de comportament:

Modalitatea de debut si specificul relatiilor sociale;

Particularitatile de limbaj;

Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme;

Rezistenta la schimbare si repertoriu restrans al activitatilor;

Atasamentul particular pentru obiecte;

Reactiile acute emotionale;

Particularitatile jocului la copilul autist.

Dezvoltarea intelectuala:

Dezvoltarea intelectuala generala;

Deficite specifice de intelegere a limbajului.

Dezvoltarea somatica.
- 47 -

Curs Autism

Pagina 48 din 69

PARTICULARITATI DE COMPORTAMENT:
a. Modalitati de debut si specificul relatiilor sociale:
In jurul varstei de 3 ani, parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor
pare a fi surd(a), ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu
pare interesat de ce se intampla in jur; ca sugar era foarte cuminte, se joaca
singur ore intregi fara sa planga, fara sa ceara companie.
Se evidentiaza astfel, precoce, deficitul in exprimarea afectiunii si in
initierea interactiunii sociale:
- copilul se poarta de parca n-ar observa intrarea sau iesirea mamei din
camera;
- au o atitudine indifernici enta, detasata; de fapt nu isi exprima dorinta
unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate;
- nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si
exprima sentimentele sau emotiile, nu-si exteriorizeaza dorintele;
- nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati;
- nu plang daca se lovesc; par neatenti la obiectele din jur;
- nu privesc interlocutorul in ochi, dand impresia ca se uita in gol;
- nu li se poate capta atentia sau interesul, foarte rar privesc adultul in
ochi; pot avea contact vizual doar pentru foarte putin timp si pot fi
atrasi numai de obiectul care ii preocupa in mod special;
- nu se joaca cu alti copii; (acest comportamnt este repede observat de
parinti si care ii ingrijoreaza obligandu-i sa se adreseze medicului);
copilul autist prefera jocurile solitare, stereotipe, sarace, neelaborate;
- copiii autisti au aceasta incapacitate profunda de a relationa empatic cu
propria mama sau cu alte persoana. Cand mama pleaca din camera,
copilul nu se ingrijoreaza, poate chiar sa mimeze sarutul in fuga,
- 48 -

Curs Autism

Pagina 49 din 69

conventional, isi ia ramas bun, dar parca tot nu o vede. Altii pot fi
anxiosi, agitati la separarea de mama, sunt dependenti de ea, dar tot ca
fata de un obiect, de fapt in ciuda eforturilor acesteia, nu comunica nici
cu ea, desi unele mame ajung sa descifreze nevoile copilului in acest
amestec particular si bizar de exprimare.
In 1952, Magaret Mahler a descris Psihoza simbolica hiperkinetica
dependenta patologica a copilului autist fata de mama sa.
Modul de interactiune al copilului autist a fost devizat in trei grupuri:
distant, pasiv si activ dar bizar:
- copilul autist distant este retras, indiferent, poate exprima un
minim de atasament; este deranjat de orice gest de apropiere si
afectiune;
- copilul autist pasiv accepta apropierea, se poate juca cu ceilalti
copii, dar intr-o maniera proprie si doar daca jocul a fost structurat si
adaptat pentru el;
- copilul autist activ, are o maniera activa dar bizara de interactiune,
nepotrivita si unilaterala.
b.Tulburarile particulare de limbaj
Copilul cu autism prezinta o afectare calitativa a comunicarii verbale si
nonverbale cat si a jocului (maniera cea mai comuna de interactiune la copii).
Aceasta tulburare se poate manifesta in doua moduri: fie limbajul este absent, fie
exista, dar are cateva particularitati specifice autismului.
Cand limbajul nu a fost achizitionat (se pare ca pana la 50% din copii
autisti raman fara limbaj), copilul pare ca nu intelege ce i se spune sau intelege
dar nu raspunde sau raspunsul este relativ rareori utilizeaza limbajul
nonverbal, aratand cu degetul obiectul pe care il doreste sau ia mana mamei
pentru a arata obiectul dorit;
- 49 -

Curs Autism

Pagina 50 din 69

Cand limbajul a fost achizitionat exista cateva caracteristici:

- limbajul parca si-a pierdut functia de comunicare;
- copiii au dificultati semantice (de a intelege sensul cuvintelor sau
frazelor);
- au dificultati pragmatice (uzul limbajului in context adecvat);
- au dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a
cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu
asocierea in care el a fost invatat;
- nu poate invata cuvinte noi decat bazandu-se pe similaritati
perceptuale mai mult decat pe atribute functionale;
- pot avea difcultati in a intelege cuvintele cu mai multe sensuri;
- inteleg greu verbele a da si a lua cat si utilizarea pronumelui
personal la persoana I;
- utilizeaza pronumele personal la persoana a II-a si a III-a. Cand li se
pune o intrebare ei o repeta, astfel ca pronumele este inversat si ei
invata asa pronumele pe care il vor utiliza numai in acest fel. Ei
vorbesc despre ei insisi la persoana a II-a sau a III-a (ex: la intrebarea
vrei apa? copilul raspunde da-i baiatului apa sau Marina vrea
apa).
- copii autisti repeta uneori cuvintele imediat ce le aud sau dupa un
interval de timp: ecolalie imediata sau ecolalie intarziata;
- exista de asemenea, o prozodie, o melodicitate particulara, adica
intonatia cu care sunt pronuntate cuvintele este deosebita, ei raspund la
intrebari mentinand caracteristicile intonatiei. Nu-si pot exprima
emotiile prin tonul vocii. Vorbirea are o nota de pedanterie accentuata;
- pot folosi aprecieri sau un limbaj cvasimetaforic sau idiosincratic (ex:
un ursulet de plus care nu-i placea de fapt si cu care nu se juca era
denumit animalul impaiat)

- 50 -

Curs Autism

Pagina 51 din 69

- copiii autisti au o mare dificultate de a purta o conversatie pentru ca nu

stiu cum sa schimbe un subiect sau cum sa mentina conversatia. Ei nu
isi privesc interlocutorul in ochi, nu pot anticipa sensul conversatiei
de fapt nu sunt interesati sa o faca. Raspund numai la intrebari sau pot
repeta la nesfarsit intrebarile in banda de magnetofon intr-un joc
parca numai de ei stiut;
- comunicarea nonverbala este de asemenea afectata, ei nu folosesc
gesturile pentru a comunica doar daca au fost invatati pot misca
mana sub forma de la revedere altfel nu stiu sa faca nici un gest.
c. Comportamentul motor, marcat de stereotipii si manierisme
Cei mai multi copii autisti prezinta frecvent miscari stereotipe precum
falfaitul mainilor, topait, mers pe varfuri, leganat:
cei mai multi dintre ei au un grad crescut de hiperactivitate motorie;
copilul autist poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi
stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat;
examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba,
pipaindu-le structura, ascultand zgomotul pe care il fac, pare uneori
fascinat de ceea ce descopera,
poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de
comunicare, sunete pe care le poate inlocui cu altele dupa catva timp.
d.Rezistenta la schimbare si repertoriul de interese restrans
Legat de aceasta permanentizare a comportamentului este si rezistenta la
schimbare:
orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate
declansa o stare emotionala accentuata, cu tipete si agitatie bizara;
insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu aceleasi
hainute (o mama povestea ce greu i-a fost sa ii inlocuiasca sosetele
- 51 -

Curs Autism

Pagina 52 din 69

care se uzasera sau rochita care se rupsese deja). Refuza sa se imbrace

cu orice alta haina. Asteapta sa fie spalata si uscata rochita ei;
uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod si asezata pe masa in
acelasi fel;
copilul insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin (ex: cand
mama a ales alt drum pe care nu se afla o reclama pe care el o prefera
si in fata careia se oprea de fiecare data copilul a avut o agitatie bizara
si nu s-a putut linisti decat dupa ce au refacut drumul in maniera lui stereotipa preferata);
modificarea aranjamentului mobilei in camera copilului, schimbarea
perdelelor sau a culorii asternutului poate declansa, la fel, reactii
catastrofice.

e.Atasamentul particular pentru obiecte

- Spre deosebire de copiii normali, copilul autist prefera sa se joace cu
obiecte, nu cu jucarii;
- dezvolta uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o
cutiuta, o bucata de material (ex: o pacienta se atasase de un mosor de
ata pe care intr-o zi l-a ratacit si tot personalul s-a grabit sa-l caute
pentru ca fetita nu se mai putea calma);
- alteori prezinta aceeasi atitudine bizara, stereotipa, fata de sunetul
apei care curge, fata de fosnetul hartiei, pot invarti sau atinge la
nesfarsit un obiect numai pentru sunetul pe care-l produce (un baietel
prefera sa traga apa la baie si asculta zgomotul ore in sir);
- orice incercare de a-i desparti de obiectul preferat, de a-i indeparta de
sursa de zgomot care le place, declanseaza reactii intense, de nepotolit.
f. Reactiile acute emotionale
- 52 -

Curs Autism

Pagina 53 din 69

Am prezentat deja conditiile in care ele se declanseaza. Orice modificare

in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema. Se pot trage de par, se
pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc.
Parca nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.
g. Particularitatile jocului la copilul autist:
- jocul este stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ;
- in loc sa creeze, sa imagineze, copilul autist mimeaza repetitiv
atitudini sau gesturi;
- copilul autist are un deficit in activitatea imaginativa la diferite
niveluri ale simbolismului;
- natura simbolica a jucariilor le este straina, nu o pot intelege;
- este afectata si abilitatea de a substitui un obiect cu altul in jocul
simbolic, jocuri cu roluri. De altfel, nici nu participa si nici nu
inteleg astfel de jocuri;
- copilul autist se joaca cu propriile lui stereotipii, el se distreaza
rasucind obiectele, invartindu-le sau privind obiecte care se misca
repetitiv (ex: privesc indelung masini rotative, evantaie).
Dezvoltarea intelectuala
Dezvotarea intelectuala generala
Contrar opiniei lui Leo Kanner, copiii autisti sunt intr-un procent de 7580% cu deficit cognitiv. Aproximativ 70% din ei au un Q.I. non-verbal sub 70
iar 50% sub 50. Numai 5% au un Q.I. peste 100.
Deficite specifice de intelegere a limbajului:
- copiii autisti au un pattern dinstinct la testele de inteligenta, datorat
dificultatilor de secventiere verbala si abstractizare. Gandirea
- 53 -

Curs Autism

Pagina 54 din 69

simbolica nu este dezvoltata, de aceea nu pot intelege ce simt si cum

gandesc ceilalti;
Au fost elaborate teorii cognitive ale autismului in urma observarii
comportamentului lor la testele de inteligenta:
1. se considera a fi absent motorul central al coerentei, ceea ce duce la
fragmentarea vorbirii si detasarea de ea;
2. o alta ipoteza ar fi aceea ca, copilul autist este incapabil de a atribui
statusuri mentale celorlalti (normalul poate anticipa comportamentul
celuilalt, interferand cu gandurile, credintele si sentimentele lui).
Copilul autist nu are dezvoltata aceasta abilitate;
3. copiii autisti au o lipsa de empatie si intuitie sociala care le explica
comportamentul.
O alta particularitate a inteligentei copiilor autisti este, la unii dintre ei,
cea a unei memorii de fixare excelenta ( de ex pot memora cifre, date, pot
reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe
care ceilalti le-au uitat deja). Au fost denumiti idioti savanti dar nu toti cei cu
astfel de manifestari sunt autisti.
Exista, de asemenea, probleme de organizare a informatiei si in a trece de
la o idee la alta sau de la o actiune la alta.
Dezvoltarea somatica
Majoritatea copiilor autisti sunt dezvoltati armonios, eutrofici, fara
anomalii fizice. Totusi 15% dintre copiii autisti dezvolta Epilepsie in copilarie
sau la adolescenta, forma partiala. Crizele nu sunt severe si raspund la
anticonvulsivante.
Copiii autisti cu varste cuprinse intre 2 si 7 ani sunt mai scunzi decat cei
normali de aceeasi varsta.

- 54 -

Curs Autism

Pagina 55 din 69

Pot prezenta, uneori, tulburari ale somnului precum inversarea ritmului

somn-veghe.
Pot prezenta aversiune fata de unele alimente si pot avea un pattern
alimentar foarte dificil de satisfacut.
Unii copii autisti pot prezenta raspunsuri anormale la stimuli senzoriali:
- hipersensibilitate la sunete, se pot speria la sunete obisnuite precum
soneria telefonului, latratul cainilor, sirena politiei;
- hipersensibilitate la lumina (nu pot suporta o lumina mai puternica,
desi sunt fascinati de ea);
- pot fi sensibili la atingere nu suporta anumite texturi (lana sau
haine cu etichete; o pacienta nu suporta nici un fel de haine, statea
toata ziua desbracata si doar seara la culcare accepta sa fie acoperita
cu un cearceaf); totusi, unii dintre ei, paradoxal, pot deveni
cooperanti si chiar sa doreasca sa fie atinsi (o fetita incepea sa
zambeasca sau chiar sa rada cand era gadilata, avand, astfel, o
schita de interactiune).
Diagnostic diferential
Sunt mai multe etape de diagnostic diferential:
A) prima etapa vizeaza tulburari organice care pot avea o
simptomatologie asemanatoare: paralizii cerebrale (encefalopatii cronice
infantile), hidrocefalii, agnozii corticale ce pot fi atat de severe incat sa
determine aparitia comportamentului autist.
Diagnosticul diferential cu tulburarile genetice si de metabolism respectiv:
neurolipidoze,

adeno-leuco-distrofii

(B.

Schilder),

leuco-distrofia

metacromatica, sfingo-mielinoze, ganglio-zidoze, boli de colagen cu deficit de

elastina (B. Williams) necesita investigatii paraclinice suplimentare, dar care
aduc repede argumentele necesare.
- 55 -

Curs Autism

Pagina 56 din 69

B) a doua etapa cuprinde toate tulburarile psihice ale copilului cu

simptome asemanatoare ( autist like):
- diagnosticul diferential se poate face cu intarzierile mintale, mai ales
formele moderata, severa si profunda unde, datorita deficitului
cognitiv, pot aparea afectari ale interactiunii sociale;
- tulburarile de dezvoltare a limbajului necesita diagnostic diferential in
primii ani, cand copilul prezinta o mare afectare a intelegerii si
exprimarii, dar absenta stereotipiilor si a discontactului psihic de tip
autist exclude diagnosticul;
- tulburarile senzoriale (surditatea si cecitatea) se pot insoti, uneori, de o
scadere a capacitatii de relationare datorata anxietatii, fricii de
necunoscut, constientizarii deficitului. Copiii cu astfel de deficite pot
dezvolta uneori un grad de neresponsivitate la mediu, dar, cu timpul,
educatia speciala poate compensa si reduce comportamentul;
- tulburarea reactiva de atasament cu sociabilitate nediscriminativa si
esec social impune diagnostic diferential cu Tulburare Autista, dar
evolutia favorabila odata cu acordarea de ingrijiri si suport emotional
infirma diagnosticul;
- diagnosticul diferential cu Schizofrenia Infantila necesita, in primul
rand, discutarea acestei entitati nozologice, care nu exista ca atare in
nici unul dintre instrumentele taxonomice mentionate.
Experienta ne face sa aderam la punctul de vedere al lui GRAHAM, 1999,
care mentioneaza acest diagnostic diferential. Intr-adevar, Autismul Infantil nu
se poate confunda cu Schizofrenia Infantila prezenta halucinatiilor si iluziilor,
cat si a tulburarilor formale de gandire la copilul de 6 sau 9 ani, o diferentiaza
usor de autism. Este rara Schizofrenia cu debut la pubertate, dar exista.

- 56 -

Curs Autism

Pagina 57 din 69

C) ultima etapa de diagnostic diferential se face, in cadrul categoriei

diagnostice Tulburarilor Pervazive de Dezvoltare, cu celelalte tulburari:
- Tulburarea dezintegrativa a copilariei;
- Sindromul Rett;
- Tulburarea Asperger.
Observarea atenta a comportamentului si folosirea criteriilor de diagnostic
ajuta la diferentiere, desi, pentru un specialist tanar, fara experienta, poate fi
destul de dificil.

TULBURAREA ASPERGER
1. Istoric.
A fost descrisa pentru ptima data de medicul austriac Hans Asperger in
1944. El a descris pentru prima data copiii cu dificultati de incadrare sociala si a
caror tulburare a denumit-o psihopatie autista pentru a mentiona caraterul
stabil al bolii.
Copiii cu afectare severa a capcitatii de relationare sociala semanau cu
copiii autisti descrisi de Leo Kanner, desi erau mai inteligenti si limbajul lor era
mai bine dezvoltat. Asperger a constatat ca pacientii cu psihopatie autista erau
diferiti de cei cu autism infantil. Din 1981, cand Lorna Wing a descris un grup
de persoane cu o pronuntata afectare a relatiilor sociale, s-au reluat cercetarile si
observatiile privind diferentierea tulburarii Asperger de tulburarea autista.
Recunoasterea oficiala a acestei entitati se va face abia in anii 90, cand in
IDC 10 apare pentru prima data diagnosticul de sindrom Asperger, iar in DSM V

- 57 -

Curs Autism

Pagina 58 din 69

- Tulburarea Asperger. Exista insa controverse si dispute privind distinctiile intre

tulburarea Asperger si autismul inalt functional, bine adaptat.
2. Definitie.
Tulburarea Asperger este o tulburare pervaziva de dezvoltare care se
caracterizeaza printr-o afectare a comportamentului social, a interactiunii
socciale, prin existenta unor preocupari si interese restrictive, stereotipe,
specifice autismului; acesti copii au o buna functionare cognitiva si de limbaj, cu
caracteristici specifice varstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiva,
de exprimare a reciprocitatii emotionale, de comunicare empatica.
Acesti copii pot acumula foarte multe informatii intr-un anume domeniu,
dar intr-o maniera mecanica, fara utilitate uneori.
Limbajul acestor copii este corect gramatica, dar cu o intonatie si cu o
prozodie particulara, marcat de aceeasi stereotipie si pedanterie.
Aceasta tulburare a fost descrisa uneori ca personalitate schizoida sau ca o
psihopatie autista.
3. Epidemiologie
Studiile arata ca tulburarea Asperger poate aparea la 34 / 10.000 de copii.
Incidenta se pare ca este mai mare la baieti decat la fete, in majoritatea cazurilor
debutul situandu-se intre 3 si 4 ani.
4. Etiopatogenie
Ca si in autismul infantil, cauza tulburarii Asperger, ramane inca
necunoscuta, desi factorii genetici sunt considerati din ce in ce mai importanti:
similaritatea celor doua tulburari sugereaza posibilitatea existentei unei etiologii
comune. Exista in literatura de specialitate rapoarte privind existenta celor doua
entitati clinice, chiar in aceeasi familie (ceea ce ne confirma ipoteza genetica).
S- a propus de catre unii autori ca sindromul Asperger sa poata fi considerat o
- 58 -

Curs Autism

Pagina 59 din 69

forma pura de autism cu o mare componenta genetica. La un moment dat s-a

presupus ca autismul apare atunci cand de fapt copilul destinat sa se nasca cu o
tulburare Aperger sufera o afectare a SNC. In prezent studiile care compara
copiii cu sindrom autist cu cei considerati ca indeplinind toate criteriile de
autism nu au identificat diferentieri considerabile.
Evaluarea neuropsihologica a copiilor cu autism inalt functional a aratat
diferenta semnificativa in particularitatile de limbaj, comparativ cu cei cu
sindrom Asperger.
5. Criterii de diagnostic si caracteristici clinice.
Evaluarea implica o buna anamneza care are la baza istoricul de
dezvoltare a copilului in toate ariile: aspectul social, comunicarea,
comportamentul si afectivitatea. Examinarea fizica, de obicei nu arata nimic
patologic; acesti copii sunt ca si cei cu Autism Infantil; euforici, armoniosi, cu
aspect placut. Existenta unor grade diferite de dezvoltare a limbajului, cat si a
dezvoltarii cognitive a impus termenul de Sindrom Asperger, care este
rezervat copiilor diagnosticati cu autism, dar la care limbajul este suficient de
bine dezvoltat.
ICD 10 continua sa foloseasca termenul de Sindrom Autist, iar DSM IV
considera deja Tulburarea Asperger.
Diagnosticul de Tulburare Asperger necesita demonstrarea afectarii
calitative a interactiunii sociale si existenta comportamentului restrictiv,
repetitiv, cu stereotipii si incapacitatea de a rezona afectiv si de a avea trairi
empatice toate aceste modificari aparand la copiii fara afectare cognitiva si de
limbaj.
Putem spune ca, acest copil, care nu este un autist vera , are totusi
dificultati in relationarea sociala, are un limbaj bine dezvoltat, dar care esueaza
in adaptarea la contextul social.

- 59 -

Curs Autism

Pagina 60 din 69

Limbajul lor este corect gramatical, are o intonatie particulara si o

prozodie bizara, fiind marcat de pretiozitate si pedanterie; desi inceaqrca sa fie
comunicativi si sociabili ei nu reusesc sa fie acceptati de cei de o varsta. QI ul
verbal este net superior QIului de performanta. Acesti copii sunt neindemantici,
stangaci, nepriceputi, fara abilitati sportive, dar pot avea interese si performante
intr-un anumit domeniu. Pot memora date, cifre, nume proprii cu o mare
usurinta dar numai daca se incadreaza in sfera lor de interes (astronomie, chimie,
muzica). Pot desena cu mare usurinta si talent personaje din desene animate
sau pot reda schema imaginara a unei masini hidraulice pe care vor sa o
inventeze. Totul este marcat totusi de bizar si stereotipie. Uneori dialogheaza cu
personaje imaginare, carora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme
dar pot si inventa neologisme in aceste jocuri imaginative, bogate dar de care
nu se pot bucura decat ei singuri (de ex., un baietel dialoga cu personaje
imaginare, pe care numai el le vedea).
Formele mai severe de Tulburare Asperger nediagnosticate in copilarie pot
fi diagnosticate in perioada adulta ca Tulburare de Personalitate Schizoida Sau
Schizotipala.
6. Criterii de diagnostic DSM IV
A. Exista afectari calitative a interactiunii sociale manifestate prin cel
putin doua din urmatoarele criterii:
a) Afectare marcata a comportamentelor nonverbale precum: absenta
privirii ochi in ochi, lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale,
inexistanta gesturilor si posturilor corporale cu scop de comunicare
interpersonala;
b) Incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta;
c) Lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea
unei persoane agreate si incapacitatea impartasirii bucuriei cu
ceilalati;
d) Lipsa reciprocitatii emotionale si sociale.
- 60 -

Curs Autism

Pagina 61 din 69

B. Existenta unui pattern de comportament cu interes si activitati

restrictive, repetitive si stereotipe, mainfestate prin cel putin unul din
urmatoarele criterii:
a) Existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care
sunt caracterizate prin acelasi pattern restrictiv si stereotip ;
b) Aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii, non-functionale ;
c) Manierisme motorii stereotipe si repetitive (ex. fluturarea sau
rasucirea mainilor sau degetelor sau miscari complexe de rasucire ale
intregului corp) ;
d) Joc persistent cu preocupare persistenta pentru anumite parti ale
obiectelor.
C. Prezenta acestor simptome determina o afectare sociala, ocupationala
sau in alte arii de functionare.
D. Nu exista intarziere in dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj
(copilul a folosit cuvinte singulare pana la 2 ani si a putut sa comunice prin fraze
de la 3 ani).
E. Nu exista nici un semn de afectare clinica generala sau a dezvoltarii
cognitive sau a abilitatilor specifice varstei.
F. Nu sunt indeplinite criteriile pentru alte tulburari pervazive de
dezvoltare.
*Alte denumiri : Psiohopatia autista sau Tulburarea schizoida a copilariei
7. Diagnosticul diferential
- 61 -

Curs Autism

Pagina 62 din 69

Dat fiind polimorfismul si particularitatile acestei tulburari, diagnosticul

diferential se impune a fi facut cu urmatoarele mari grupe de tulburari :
Cu toate celelate tulburari si sindroame incluse in Tulburarile
pervazive de dezvoltare ;
Cu tulburarile de invatare ;
Cu tulburarile de limbaj si comunicare ;
Cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist ;
Cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal
O prima etapa a diagnosticului diferential vizeaza toate bolile organice
cerebrale si somatice ce se pot insoti de o pierdere semnificativa a achizitiilor
psihice si/sau motorii : encefalite si encefalo-mielite, intoxicatii severe cu
afectare cerebrala, tumori cerebrale, boli neurodegenerative de etiologie
metabolica, epilepsii grave de tip sindrom LennoxGastaut. Investigatiile
paraclinice si de laborator ajuta la stabilirea diagnosticului, iar particularitatile
clinice specifice din SR cu scaderea perimetrului cranian si aparitia gestului
stereotip specific de spalare a mainilor, orienteaza diagnosticul.
A doua etapa vizeaza celelate boli psihice ce se pot insoti de deficit
cognitiv : intarzieri mintale, tulburari de invatare, de limbaj.
A treia etapa de diagnostic diferential se va face in cadrul tulburarilor
pervazive de dezvoltare.
TULBURAREA RETT
1. Definiie
Andreas Rett, medicul austriac care a descris prima dat aceast tulburare,
a definit-o ca fiind o encafalopatie progresiv, care se dezvolt n principal la
fete, dup o perioad de 5 luni de via aparent normal (dezvoltarea pre- i perinatal normal, dezvoltare psihomotorie normala la natere). Dup 5-45 luni de
- 62 -

Curs Autism

Pagina 63 din 69

via se observ, treptat, ncetinirea creterii perimetrului cranian, tulburri ale

mersului, pierderea unor achiziii i ndemnri, inclusiv a limbajului i
relaionrii sociale.
O caracteristic important este pierderea indemnrilor motorii, a
prehensiunii (a deprinderilor de utilizare a minilor) i apariia unor micri
stereotipe, nefuncionale, precum rsucirea i frecarea minilor n apropierea
gurii, imitnd gestul sde splare. Evoluia acestor copii este grav, cu
deteriorarea treptat a mersului, cu regres psihomotor i exitus, care poate
surveni n civa ani.

2. Epidemiologie
Cea mai mare prevalenta 1/3000, a fost raportata in Anglia in 1989,
sindromul Rett fiind considerat a doua cauza de intarziere mintala la fete dupa
Sindromul Down.
3. Diagnostic i Criterii de Diagnostic
Primul stadiu are ca principal manifestare incetinirea creterii capului;
acest indicator este greu de observat i se instaleaz dup primele 2-4 luni de
via i dup o perioad de dezvoltare normal.
Dei, n ansamblu, neurodezvoltarea poate fi considerat normal n
primele 6 luni de via, o examinare foarte atent relev tulburri de tonus, de
alimentare sau de comportament la scurt timp dup natere.
n cel de-al doilea stadiu, manifestrile pot fi acute, uneori asemntoare
cu cele dintr-o boal neurodegenerativ. Discontactul psihic, restrngerea
relaiilor sociale de tip autist, tulburrile de atenie, de auz i de afectivitate por
fi considerate ca fiind tulburri specifice autismului infantil. Tulburrile de
- 63 -

Curs Autism

Pagina 64 din 69

comunicare din sindromul Rett devin complexe n acest stadiu. Anomaliile EEG
sunt prezente n toate cazurile, cu aspect de paroxisme de vrfuri sau ritm n
regiunile centrale, pe un fond lent de unde delta i teta.
n stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% dintre copii, cu aspect de
joc stereotip cu propria respiraie. Aceste anomalii respiratorii se datoreaz unor
disfuncii corticale care au conexiuni cu cile respiratorii.
Micrile stereotipe, de splare a minilor, de frecare a lor, de
mucare conduc la involuia copilului n a simi minile, mna devenind
nefuncional, avnd numai jocul stereotip.
n stadiul patru boala atinge un nivel pe care l poate menine mult timp:
convulsiile i tulburrile respiratorii fie dispar fie se amelioreaz, se instaleaz
scolioza, hipotonia difuz se transform treptat n rigiditate i distonie,
deteriorarea cognitiv care se instaleaz treptat se poate opri n stadii diferite.
Criterii de diagnosatic DSM IV
A. Sunt necesare urmtoarele criterii:
1. Dezvoltarea pre- i peri-natal aparent normal
2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normal la natere n primele luni de
via
3. Circumferina cranian normal la natere
B. Apariia, dup o perioad aparent normal de dezvoltare, a urmtoarelor
simptome:
1. ncetinirea creterii perimetrului cranian ntre lunile 5-48 de via
2. Pierderea abilitilor motorii din sfera prehensiunii dobndite anterior,
n lunile 5-30 de via, cu apariia micrilor stereotipe i nefuncionale
ale minilor (splarea minilor, frecarea minilor)
3. Pierderea precoce a abilitilor sociale (adesea interaciunea social se
dezvolt mai trziu)
- 64 -

Curs Autism

Pagina 65 din 69

4. Coordonarea dificil a micrilor trunchiului i a mersului

5. Alterarea sever a limbajului expresiv i receptiv, cu regres psihomotor
sever.
Criterii de diagnostic ICD 10 pentru Sindromul Rett - F 84.2
-

Dezvoltarea aparent normal pn n 5 luni; perimetru cranian normal la

natere

ntre 5 luni i 4 ani se observ o ncetinire a creterii perimetrului cranian

i o pierdere a achiziiilor n utilizarea minilor ntre 5 i 30 de luni;
concomitent se observ i deficit n comunicare, n interaciunea social i,
de asemenea, n coordonarea motorie a trunchiului.

Afectarea sever a limbajului receptiv i expresiv, cu piederea achiziiilor

deja fcute.

Apar ulterior micri stereotipe ale minilor, care sugereaz gestul de

splare a minilor, fapt care se observ dup ce s-a pierdut funcia de
prehensiune a acestora.
Criterii de diagnostic n SR (TREVATHAN i NAIDU - 1988)

1. Perioada prenatal i postnatal aparent normal

2. Dezvoltarea psihomotorie aparent normal n primele 6 luni
3. Perimetrul cranian normal la natere
4. ncetinirea creterii craniene ntre vrsta de 5 luni i 4 ani
5. Pierderea ndemnrilor dobndite ntre vrsta de 6 i 30 luni, temporar
asociat cu dificulti de comunicare i de socializare
6. Apariia unor severe alterri ale limbajului expresiv i receptiv i prezena
unui regres psihomotor sever

- 65 -

Curs Autism

Pagina 66 din 69

7. Micri stereotipe severe: strnsul i desfcutul pumnului, btutul din palme,

grimase i automatisme de frecare splarea minilor, aprute dup ce
copilul i-a pierdut ndemnarea (prehensiunea)
8. Apraxia mersului i apraxia ataxia trunchiului ntre 1 i 4 ani
9. Apariia criteriilor de diagnostic pn la vrsta de 2-5 ani.

TULBURAREA DEZINTEGRATIV
A COPILARIEI
I. Istoric.
Aceasta tulburare a fost descrisa pentru prima data de Theodore Heller,
in 1908. Autorul a descris 6 copii care, dupa 3 4 ani de evolutie aparent
normala, prezentau o importanta regresie in mai multe arii de dezvoltare.
Afectiunea a fost numita Dementa Infantila, cunoscuta si sub numele de
Dementa Heller sau Psihoza dezintegrativa.
II. Definitie.
Aceasta entitate este descrisa in DSM IV. Tulburarea dezintegrativa a
copilariei se caracterizeaza printr-un regres motor si psihic, aparand dupa
primii 2 3 ani de dezvoltare, aparent normala. A fost considerata ca fiind un
proces demential. Se considera ca in spatele ei, probabil, se afla tulburari
metabolice inca neevidentiate.
- 66 -

Curs Autism

Pagina 67 din 69

III. Criteriile din DSM IV.

A. Dezvoltarea aparent normal n cel puin primii 2 ani de via,
manifestat printr-un comportament verbal i non-verbal adecvat vrstei,
comportamentul adaptativ, jocul i relaionarea social fiind corespunztoare
vrstei.
B. Pierderea semnificativ a ndemnrilor i abilitilor dobndite
anterior n cel puin 2 arii de funcionare din urmtoarele (nainte de vrsta de
10 ani):
1. pierderea limbajului expresiv i receptiv
2. afectarea treptat a comportamentului adaptativ-social
3. pierderea controlului sfincterian
4. modificarea jocului
5. piederea ndemnrii motorii
C. Apariia unor anomalii de funcionare n cel puin dou dintre
urmtoarele arii:
1. Afectarea calitativ a interaciunii sociale (a comportamentului
non-verbal, a reciprocitii emoionale)
2. Afectare calitativ a comunicrii (ntrzierea apariiei sau lipsa
limbajului vorbit, pierderea capacitii de comunicare non-verbal,
limbaj cu stereotipii i repetiii)
3. Comportament restrictiv, repetitiv, stereotip, interese i activiti
motorii stereotipe
D. Tulburarea nu aparine altei tulburri pervazive de dezvoltare sau
Schizofreniei.

- 67 -

Curs Autism

Pagina 68 din 69

IV: Criteriile ICD 10 pentru Alt tulburare dezintegrativ a copilriei

(F 84.3)
Simptomele sunt descrise astfel:
- este o tulburare invadant a dezvoltrii, caracterizat prin existena unei
perioade de evoluie normal, urmat de o pierdere a performanelor
dobndite anterior n multiple domenii
- aceste manifestri se nsoesc de o pierdere global a interesului fa de
mediu, de o conduit motorie stereotip, repetitiv i de o alterare a
comunicrii, caracteristic autismului
- n unele cazuri se poate evidenia o cauz organic, o encefalopatie, dar
diagnosticul trebuie s se bazeze pe prezena modificrilor n
comportamentul copilului
Alte denumiri:
- Demen infantil
- Psihoz dezintegrativ
- Psihoz simbiotic
- Sindromul Heller
Spre deosebire de DSM IV, ICD 10 introduce n capitolul Tulburri
Pervazive De Dezvoltare i hiperactivitate asociat cu ntrzierea mintal i
micri stereotipe (F 84.4)
Aceast entitate a fost i continu s fie considerat encefalopatie infantil
cu tulburare hiperchinetic i simptome caracteristice autismului, precum
stereotipii, discontact psihic i afectiv.
Copiii cu ntrziere mintal, sever sau profund, pot prezenta agitaie
psihomotorie, uneori sever, cu incapacitatea de a fixa atenia, cu micri
stereotipe nefuncionale, prin deficitul cognitiv pe care l au devenind astfel
- 68 -

Curs Autism

Pagina 69 din 69

incapabil de a relaiona cu ceilali. Deficitul de limbaj i face uneori incapabili

s-i comunice emoiile i sentimentele, adeseori sunt considerai autiti, dar
observarea i examinarea atent, ct i investigaiile ulterioare confirm
etiologia sechelar.
V. Diagnosticul diferenial
Se va face cu :
1. Toate celelate tulburari pervazive de dezvoltare, fata de care se
diferentiaza prin existenta progredientei simptomatologiei, prin aceasta
pierdere a achizitiilor anterioare. Nici copiii cu autism, nici cei cu
tulburare Asperger nu pierd achizitiile, ci fac progrese psihomotorii,
mentinandu-si acel deficit de cominucare si relationare. Copiii cu
sindrom Rett sufera un proces de degradare neurologica, cu ataxia
trunchiului, pierderea functiei de prehensiune a mainilor.
2. Se impune diagnosticul diferential cu sindromul LANDAU
CLEFFNER (afazie cu epilepsie) copii care au achizitionat limbajul,
dar treptat il pierd (copiii cu tulburare dezintegrativa nu au crize
epileptice).
3. Diagnosticul diferential cu bolile metabolice, care pot prezenta acest
sindrom deteriorativ.

- 69 -