Consideratii Privind Sistemele de Actionare Hidraulice Şi Pneumatice PDF

TEMA PROIECTULUI:
CONSIDERATII PRIVIND SISTEME

DE ACTIONARE HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice
CUPRINS:
ARGUMENT
I.Actionari hidraulice (notiuni generale)
1.1 Locul hidraulicii in industrie
1.2 Tipuri de lichide hidraulice si proprietatile acestora
1.3 Masini hidraulice.Pompe si motoare
1.4 Motoare hidraulice
II. Actionari pneumatice(notiuni generale)
2.1 Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice
2.2 Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice
2.3 Aplicatiile actionarilor pneumatice
2.4 Motoare pneumatice liniare
2.5 Asigurarea calitatii in sistemele pneumatice
III. Lucrari de intretinere a instalatiilor si echipamentelor
3.1 Metode de utilizare la stabilirea limitelor de uzura
IV. Principii ergonomice la locul de munca
V. Masuri de protectia muncii la sistemele de actionare hidraulice
si pneumatice
VI. Bibliografie
VII. Anexe
ARGUMENT
Mecatronica este o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele
electronice de control si comanda, si informatica, ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in
functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente... Termenul "mecatronica" a fost
utilizat pentru prima data in anul 1975 de catre concernul japonez Yaskawa Electric
Corporation , fiind o prescurtare a cuvintelorMechanica-Electronica-Informatica.
La inceput, mecatronica a fost inteleasa ca o completare a componentelor mecanicii de
precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicatie mecatronica.Cu
timpul,
notiunea
de
mecatronica
si-a
schimbat
sensul
si
si-a
extins aria
de
definitie: mecatronica a devenit stiinta inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale

constructiei de masini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei stiinte
este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelor
componente intr-un tot unitar.
Totusi, mecatronica nu este acelasi lucru cu automatica sau cu automatizarea
productiei.
Acestia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,dar sunt si
inclusi in el. Mecatronica poate fi definita ca o conceptie novatoare a tehnicii de automatizare
pentru nevoile ingineriei si educatiei.
Mecatronica s-a nascut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a raspandit in intreaga
lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente.
Un important aspect al mecatronicii este acela ca masinile si utilajele mecatronice sunt
exemplu al imitarii naturii.
Principala caracteristica a utilajelor mecatronice este capacitatea de a se adapta in
permanenta la conditiile externe si de a da informatii (sub forma semnalelor mecanice,
electrice, pneumatice, optice, etc) printr-o automatizare de nivel ridicat.
Trasaturile caracteristice ale utilajelor mecatronice sunt urmatoarele:
Multifunctionalitatea, adica posibilitatea de a realiza diferite procese

tehnologice, de exemplu prin schimbarea programului;
Inteligenta, reprezentand capabilitatea masinii de a comunica cu mediul si de a

lua decizii;
Flexibilitatea, adica posibilitatea de a modifica fara dificultati majore

constructia utilajului pe etape de proiectare, productie sau exploatare, de
exemplu prin folosirea constructiei modulare;
Posibilitatea de a fi conduse de la distanta, ceea ce impune cunoasterea si

utilizarea unor interfete complexe de comunicare;
Tot produse mecatronice sunt si camerele video miniaturale, CD-playere si alte micromasini,
dar si masinile agricole mari si cele stradale din noua generatie, sistemele cu gabarit mare si
liniile de productie automate.
Mecatronica este rezultatul evoluiei firesti n dezvoltarea tehnologic. Tehnologia

electronic a stimulat aceasta evoluie. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea
electromecanic. n urmatoarea etap, prin integrarea microprocesoarelor n structurile
electromecanice, acestea devin inteligente i, astfel s-a ajuns la mecatronic
ACTIONARI HIDRAULICE
NOTIUNI GENERALE DESPRE HIDRAULICA.
Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din punctul
de vedere al aplicatiilor in tehnica.
Denumirea de hidraulica provine din cuvintele grecesti hidra-apa si aulos-tab.Notiunea a fost
initial pusa in legatura cu orga cu apa (instrument musical in Grecia antica)unde
caracteristicile sunetelor erau realizate de inaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practice incompresibile,ele nu au
forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune.
Lichidele
in
cantitati
mici
iau
forma
sferica,iar
in
cantitati
mari
iau
forma
recipientului,prezentand o suprafata libera.
LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTIE
Hidraulica are un vast domeniu de aplacabilitate.Apa fiind un element indispensabil

vietii,primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei.
In timp au aparut primele lucrari-hidrotehnice:diguri,stavilare,apeducte,sisteme de irigatii.
Mai tarziu,rezervele mari de apa stranse in lacurile de acumulare sau canale au putut fi
utilizate dupa dorinta pentru irigatii,navigatie,pentru scopuri industriale sau energetice.
Domeniul de aplicabilitate al hidarulicii s-a extins considerabil.La ora actuala nu exista nici
o ramura atehnicii unde san u isi gaseasca aplicabilitatea.
Exemple:
-
Indistria constructoare de masini: in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei,

navale,in industria usoara si alimentara s-au extins hidraulice de comenzi,actionari si
automatizari,amortizoare,suspensii hidarulice etc.
Transporturi: principiile de functionare ale color mai multe mijloace de transport sunt
bazate pe legile hidraulicii.Astfel sunt vapoarele si submarinele,avioanele,vehiculele
pe perna de aer etc.De asemenea transportul in conducte si canale ,transportul
hidraulic si pneumatic al diferitelor materiale in suspensie (pulberi, paste).
Metalurgie: siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este problema apei

de racire la furnale,laminoare,dispozitive hidraulice de turnare a metalelor si maselor
plastice,echipamente hidraulice ale forjelor si preselor etc.
Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplacabilitate: turbine

hidraulice sau eoliene,turbine de foraj,pompe de diferite tipuri etc.
TIPURI
DE
LICHIDE
HIDRAULICE
SI
PROPRIETATILE ACESTORA
PROPRIETATI:
Principalele proprietati ale lichidelor hidraulice sunt:
a) DENSITATEA reprezinta masa unitatii de volum

Ea variaza cu temperatura si presiunea,dar pentru variatii mici se poate considera
constanta. Valoarea densitatii influenteaza atat pierderile de presiune din system cat si
pierderile volumice(probleme de etansare pentru vascozitate mica).
b) GREUTATEA SPECIFICA reprezinta greutatea unitatii de volum
c) VISCOZITATEA, este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita

interactiunii intre particulele constituente.
Vascozitatea poate fi:
-dianmica, reprezinta raportul dintre tensiunea tangentiala si gardientul de viteza al
masei de fluid.
-cinematica,reprezinta raportul dintre viscozitatea dinamica si densitatea fluidului.
Din punct de vedere fizic reprezina rezistenta opusa de fluid deplasarii sub greutatea
proprie.
Vascozitatea uluiului variaza cu temperature,fapt ce influenteaza pierderile volumice si
energetice din sistem.Influenta temperaturii trebuie luata in considerare,deoarece
7
transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi ireversibile,insotite de

degajare de caldura care modifica temperatura uleiului.
d) COMPRESIBILITATEA indica variatia relativa a volumului unitary de lichid supus unei

variatii unitare de presiune. Este exprimata printr-un coeficient de compresiune relativa p sau
prin modulul de elasticitate volumica Ev.
e) PUNCTUL DE APRINDERE este temperature la care vaporii de ulei se aprind. In

sistemele de actionare hidraulica acest punct de inflamabilitate nu are importanta prea
mare deoarece temperatura agentului motor in aceste sisteme este mult mai mica decat
temperature de inflamabilitatea uleiului. In schimb la presale hidraulice pentru presare
la cald actionate cu ulei mineral este foaret importanta.De asemena in cazul depozitarii
uleiurilor in legatura cu prevenire incendiilor.
f) PURITATEA AGENTULUI DE LUCRU

Impurificarea uleiului cu substante care provindin afara (substante mecanice
ca:praf,nisip,pulbere de metal etc.) are urmari grave putand duce la deeriorarea
elementelor hidraulice in miscare.Impuritatile se determina prin gravimetrie.Uleiul se
poate impurifica si cu produsi lichizi si in special cu apa.Prezenta apei poate fi
constatata si visual,in unele cazuri,dupa culoarea tulbure pe care o da uleiurilor.
TIPURI DE LICHIDE HIDARULICE
Lichidul de lucru din sistemele de actioare hidraulica este supus actiunii indelungate a unor
temperaturi,viteze si presiuni ridicate variind in limite largi in aceste conditii,mediul
hidaraulic trebuie sa raspunda unor cerinte restrictive din care amintim:
- sa aiba bune proprietati lubrefiante;

- sa aiba rezistenta mecanica ridiacata a piulitei;
- sa aiba rezistenta chimica si termica ridicata;
8
- sa nu degaje vapori la temperature obisnuite;

- sa nu fie activ chimic in raport cu elementele sistemului;
- sa aiba o variatie minima a viscozitatii in raport cu temperatura;
- sa aiba punct de inflamabilitate;
- sa nu absoarba aer si sa nu formeze spuma;
- sa aiba un continut minim de impuritati;
Lichidele de lucru utilizate in sistemele de actionare hidraulica se pot grupa in trei categorii:
apa,uleiurile minerale si lichidele sintetice.
Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile minerale,care au o durata de viata ce este determinata
de calitatea lor,precum si conditiile de lucru.
Pentru cazul unor instalatii care functioneaza la temperaturi ridicate (metalurgie,siderurgie)
mediul hidraulic utilizat este mediul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din
77% NATRIU si 23% KALIU. Punctul de topire -12 grade Celsius ,iar cel de fierbere este de
850 grade Celsius.
MASINI HIDRAULICE .POMPE SI MOTOARE

Pompe rotative
Pompele rotative refuleaza fluid sub presiune prin simpla rotatie a elementelor care
formeaza volumele de aspiratie refulare sau prin combinarea unor miscari de rotatie si
oscilatie
acestora.
Orice
pompa
rotativa
este
compusa
dintr-o
paret
staionara(carcasa,stator) si una mobile (rotativa)care posedaunul sau mai multe elemente

de formare a volumelor de aspiratie-refulare.
Principiul de functionare a pompelor rotative consta in aspiratia fluidului intre
elementele interioare care formeaza volumul de lucru, transportul acestuia pe
circumferinta spre zona de iesire si refularea lui sub presiunea in reteaua de conducte a
instalatiei.
Aceste pompe nu necesita ventile pentru zonele de aspiratie si refulare, facnd astfel
posibila functionarea lor si ca motor.Lipsa elementelor de antrenare de tip arbore cotit,
permite functionarea acestora la turatii mari, de pana la 5000 rot/min si chiar mai mult.
Numarul volumelor de aspiratie refulare care formeaza volumul unitar al pompei este
mai mare decat in cazul pompelor cu pistoane (de la 3 pana la 12 fata de 1-3 a celor cu
pistoane prezentate anterior).In plus, fluxul aproape continuu a uluiului care este aspirat
din rezervor si refulat spre circuit,le confera un grad mult mai mare de uniformitate a
debitului.
Aceste avantaje le au impus utilizarea in multe domenii, inclusive constructia de
aeronave, unde sunt utilizate la alimentarea cu combustibil a motoarelor, la sistemele de
ungere, cat si in transmisiile hidraulice de putere ale acestora.
Pompele rotative pot fi casificate din punct de vedere constructive astfel:
1. Pompe cu roti dintate care pot fi cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti (cu
angrenare exterioara sau interioara), care refuleaza fluidul la un unghi drept fata de axa de
rotatie a elementelor de formare a volumului de aspiratie- refulare.
2. Pompe cu suruburi la care refularea fluidului este realizata de-a lungul axelor de
rotatie s suruburilor.
3. Pompe cu palete in care fluidul este aspirat in spatial creat de stator,rotor si palete.
10
4. Pompe cu pistonase axiale sau radiale fata de axa de rotatie a arborelui de

antrenare in care fluidul este aspirat in spatiile careate prin deplasarea pistonaselor in
rotor sau in blocul port- pistoane .
Pompe cu roti dintate

Pompele cu roti dintate sunt de regula construite dintr-o pereche de roti dintate cilindrice
cu dintii drepti etansate periferic de carcasa inchisasi lateral prin asa-numitii ochelari cu
bucse.Uleiul care intra prin orificiul de aspiratie sub actiunea presiunii atmoserice, umple
spatiile in crestere create prin iesirea dintilor din angreanre, fiind apoi tarsportat la
preiferia rotilor in goluri spre orificiul de refulare.Linia de contact a dintilor rotilor aftati
in angrenare permite izolarea celor doua zone cu presiuni diferite revenind astfel
intoarcerea uleiului dinspre zona de refulare spre rezervor.Oricum o parte din ulei este
transportat inapoi spre zona de aspiratie,deoarece spatiile dintre dinti( golurile) sunt cu
ceva mai mari decat dintile rotilor .
.
Fig.1. Pompa cu roti dintate
Simbol
Pompe cu angrenaj interior
Aceste pompe prezinta, comparativ cu cele cu angrenaje exterioare, avantaje datorate n

special angrenarii interioare: angrenare mai mare, constructii mai favorabile, datorita
dispunerii centrale a axului de antrenare, etansare mai buna. Variatia debitului este de
asemenea mai mica, fapt care conduce la o functionare cu zgomot mai mic. Combinnd aceste
avantaje cu metodele de compensare se pot obtine randamente foarte bune, ct si presiuni de
lucru mai mari. n figura 2 este prezentata principial constructia unei pompe cu angrenaj
11
interior. Rotile dintate, pinionul 2 si roata condusa 4, sunt dispuse relativ central n corpul
pompei 1, separatia dintre zona de aspiratie si cea de refulare realizndu-se cu ajutorul unui
element n forma de semiluna 4.
Fig.2. Pompa cu angrenaj interior
Pompe orbitale DANFOSS

Pompa orbitala, prezentata schematic n figura 3, poate fi privita ca o varianta
constructiva a pompelor cu roti dintate cu angrenaj interior, care nsa nu mai necesita
elemente de separatie de tip semiluna sau virgula, aceasta realizndu-se prin constructia
adecvata a profilelor
Fig.3. Pompa orbitala DANFOSS

12
Pompe cu suruburi
Pompele cu suruburi respecta acelasi principiu functional ca si pompele cu roti dintate, nsa
cinematica lor este tridimensionala. Dintre avantajele lor, se pot mentiona debitul aproape
uniform si turatiile mari la care pot fi antrenate. Pompa este compusa din trei suruburi, figura
4, cel din mijloc fiind conducator (celelalte conduse), cu raportul de transmisie 1. Profilul
acestora este cicloidal, surubul conducator avnd filet pe dreapta, iar cele conduse pe stnga.
Cele doua canale ale suruburilor exterioare mpreuna cu surubul conducator si carcasa
formeaza un spatiu nchis A, care se deplaseaza dinspre aspiratie spre refulare, fara sa-si
schimbe volumul, sub forma unei piulite de fluid. n zona de aspiratie iesirea profilului
exterior al unui surub din golul celuilalt va determina cresterea volumului mentionat, la
refulare producndu-se fenomenul invers, n sensul descresterii volumului.
Fig.4. Pompa cu trei suruburi
13
Pompe cu palete
Pompele cu palete sunt construite att n varianta cu volum unitar reglabil, ct si cu volum
unitar fix, fiind des utilizate n diverse domenii. Din punct de vedere constructiv aceste
pompe constau dintr-un inel statoric si un rotor montat excentric fata de acesta, n care pot
culisa n directie radiala, n canale special prevazute acestui scop, paletele, figura5. Datorita
fortei centrifuge este mentinut n permanenta contactul dintre vrful paletelor si inelul statoric.
Fig.5. Schita principiala a pompei cu palete
Simbol
Uleiul este aspirat din canalul C n spatiul aflat n crestere O, dintre palete, rotor si stator,
fiind transportat spre canalul de refulare C si fortat sa iasa din spatiul P aflat n scadere, prin
reintrarea paletelor n rotor. Distanta s ntre cele doua canale de aspiratie si refulare trebuie sa
fie mai mare dect distanta dintre doua palete pentru a separa cele doua zone de lucru.
Modificarea excentricitatii se realizeaza prin deplasarea statorului, rezultnd modificarea
volumului unitar.
14
Pompe cu pistonase
Clasificarea pompelor cu pistonase se poate face din mai multe puncte de vedere, n aplicatiile
practice fiind ntlnite doua categorii constructive mari, n functie de modul de dispunere a
pistonaselor:
- pompe cu pistonase radiale;
- pompe cu pistonase axiale. De asemenea
ambele tipuri constructive pot fi realizate n varianta cu volum unitar fix sau reglabil.
Pompele cu pistonase pot realiza debite mari si presiuni de lucru de pna la 500 bar, antrenate
fiind la turatii de maxim 3000 rot/min. Pompe cu pistonase radiale
Aceste masini, n constructii limita, realizeaza volume unitare mari: V si presiuni de 160 ...
630 bar. La anumite constructii de pompe cu pistonase radiale, rotorul, este montat excentric
si este prevazut cu mai multe orificii cilindrice n care oscileaza pistonasele n timpul rotatiei
acestuia, figura 6.
Fig.6. Schita principiala a pompei cu pistonase radiale.
15
Fig.7. Schita pompei cu pistonase radiale cu stator poliprofilat.
16
Po mp e c u p ist o na se ax i ale
Si la aceasta categorie de pompe, principiul de lucru este acela al aspiratiei si refularii create
de miscarea oscilatorie a pistonaselor cilindrice. Miscarea oscilatorie a pistonaselor este
realizata cu disc fulant, cu disc nclinat fix sau cu tambur (bloc) port-pistoane nclinat.
Schematic, n figura 8 , este prezentata constructia pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.
a)
b)
a,bFig.8 a. Schita pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.
La aceasta varianta constructiva aspiratia si refularea se realizeaza prin intermediul unui bloc
cu supape, figura 8 b, avnd n vedere faptul ca fiecare pistonas realizeaza o miscare
oscilatorie n corpul pompei, n functie de pozitia rotationala a discului fulant. n figura 3.30
este prezentata o pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc nclinat, la care schimbarea
sensului de curgere si reglarea volumului unitar se realizeaza prin nclinarea discului .
Fig.9. Pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc nclinat.
17
Un al treilea tip de pompa (cu pistonase axiale) este acela cu tambur port-pistoane nclinat,
figura 10. Aici discul
mpreuna cu tamburul port-pistoane nclinat T, sunt antrenate n
miscare de rotatie. Volumul unitar si sensul de parcurgere cu ulei sunt determinate de

nclinarea tamburului, mai precis a corpului C.
Fig. 10 Pompa cu tambur port-pistoane nclinat
Si la acest tip de pompa se pot realiza variante constructive cu volum unitar fix sau cu volum
unitar si sens de parcurgere reglabile.
18
MOTOARE HIDRAULICE
Motoare hidraulice rotative
Majoritatea pompelor sunt masini reversibile, ele putnd functiona si ca motoare

hidraulice. Ca si la motoarele electrice, la care modificarea turatiei se realizeaza prin
modificarea curentului rotorului, sau a intensitatii cmpului, la motoarele hidraulice, turatia
depinde de debitul de ulei care actioneaza motorul, ea putnd fi reglata prin modificarea
acestuia (corespunde reglarii curentului rotoric) sau prin reglarea volumului de absorbtie si
refulare (care corespunde reglarii intensitatii cmpului).
Motoare hidraulice liniare

Motoarele liniare servesc la transformarea energiei hidraulice n miscare rectilinie cu
ajutorul ansamblului cilindru-piston si a transmiterii de forte. Forta pe care acestea o pot
dezvolta este:
ApF 3.52 unde:
- p - presiunea maxima admisa;
- A - aria pistonului.
Viteza motorului V, conform relatiei de continuitate, este:
V
3.53
Motorul bilateral cu tija unilaterala, figura11, permite realizarea de viteze diferite, n

ambele sensuri de miscare, la acelasi debit condus n el. Cursa de iesire se realizeaza prin
alimentarea cu ulei sub presiune a camerei 1 (legatura A) si evacuarea uleiului din camera 2
(legatura B). Raportul de viteza la mersul nainte si napoi se determina prin raportul
suprafetelor , se pot obtine pentru acelasi debit de intrare, viteze egale n ambele sensuri, cu
un distribuitor special care asigura ca uleiul iesit din camera din stanga.
19
Fig. 3.45. Motor bilateral cu tija unilaterala.

Motorul bilateral cu tija bilaterala, figura11, functioneaza (ca viteze si forte dezvoltate) n
mod egal n ambele sensuri.
Fig. 11. Motor bilateral cu tija unilaterala
20
ACTIONARI PNEUMATICE
NOTIUNI GENERALE DESPRE PNEUMATICA
Utilizarea aerului comprimat in scopul mecanizarii proceselor de productie precum si in

domeniul transporturilor este cunoscuta de peste un secol. In intelesul sau mai vechi
pneumatica era definite ca fiind stiinta care studia miscarea aerului si fenomenele atmosferice.
Odata cu dezvoltarea tehnicii,aceasta a imprimat semnificatii proprii notiunii de
pneumatica,in sensul ca efectele suprapresiunii sau ale depresiunii au capatat utilizare
practica. Varietatea larga a tehnicilor pneumatice are la baza utilizarea energiei potentiale de
suprapresiune ale unui gaz si in special,a aerului comprimat in prealabil. Rezulta deci ca
instalatiile pneumatice inglobeaza masinile si aparatele care folosesc in calitate de agent de
energie aerul comprimat.
In ultimul timp aerul comprimat a capatat o larga utilizare si in realizarea aparatelor si
sistemelor de control automat si comanda a celor mai variate sisteme tehnice si/sau procese
tehnologice.
Pneumatica se dezvolta atat pe directia rezolvarii de sine statatoare a numeroaselor
probleme tehnice in competitie cu echipamentele electronice de automatizare dar si in
colaborare cu anumite elemente ale sistemelor electronice si hidraulice de automatizare in
scopul solutionarii unor probleme de mare complexitate. In acest mod pneumatica joaca un
rol important si in sistemele combinate de reglaj automat.
Generarea energiei pneumatice se face dupa un ciclu deschis. Un asemenea ciclu
presupune aspirarea din atmosfera, comprimarea, tratarea, distributia la utilizatori si refularea
in atmosfera. Fiind un ciclu deschis,aerul care alimenteaza sistemul de actionare se
reimprospateaza continuu,fiind supus de fiecare data unui process complex de filtrare.
Avantajul acestui tip de sistem (cu circuit deschis) consta in simplitatea sa (nu mai este
necesar un circuit de intoarcere a mediului de lucru la statia de compresoare).Fiabilitatea,
durata de viata si nu in ultimul rand performantele unui system pneumatic de actionare
depend in cea mai mare masura de calitatea agentului folosit.
21
Schema pneumatica in doua variante stanga-dreapta
22
Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice
Actionarile pneumatice constituie una dintre caile cele mai eficiente de mecanizare si
automatizare a instalatiilor masinilor si utilajelor,dezvoltata considerabil in ultimii ani.Din
acest motiv este necesara cunoasterea avantajelor oferite de actionarile pneumatice,a
principiilor de proiectare si functionare ale acestora,cat si a intretinerii exploatarii
corespunzatoare pe baze stiintifice a elementelor si sistemelor pneumatice. In acest context
automatica a transformat actionarile pneumatice clasice in sisteme complexe de actionare si
comanda automata,oferind atat din partea de forta cat sip e cea de prelucrarea a
semnalelor,posibilitatii mult sporite,in conditii de siguranta si economicitate. Actionarile
pneumatice si-au demonstrate superioritatea in domeniul fortelor si momentelor de executie
medii, iar combinatiile electropneumatice si hidropneuatice au permis valorificarea calitatilor
fiecarui sistem in parte, largind si mai mult domeniile de aplicatie a sistemelor pneumatice de
automatizare. Deci,actionarea pneumatica automata se refera la totalitatea elementelor
pneumatice de comanda,reglare si control a presiunilor si debitelor precum si de executie

legate intre ele printr-o retea de circuite. Aceste elemente frmeaza ulul sau mai multe lanturi
de comanda si actionare care indeplinesc functii bine precizate.
Principalele avantaje pe care le ofera actionarile pneumatice in comparative cu celelalte
tipuri de actionari constau in faptul ca acestea au o greutate cera,in general,este cu mult mai
redusa decat cea a actionarilor electrice si suporta supraincarcari fara pericol de avarii. In ceea
ce priveste intretinerea actionarilor pneumatice acestea nu ridica probleme deosebite
comparative cu cele electrice care necesita personal calificat,de asemenea la acestea din
urma,campul electric atrage particulele metalice din domeniul exterior si le fixeaza fiind
necesara denontarea si curatirea lor mai frecvent decat in cazul actionarilor pneumatice.Se
remarca si faptul ca,in comparative cu actionarea electrica unde exista pericolul
scurtcircuitelor,actionarea pneumatica prezinta un pericol de accidente redus.
Actionarile pneumatice prezinta si unele dezavantaje determinate spre exemplu de faptul ca

la cele prevazute cu cilindru de forta la care se produce,ca urmare a unei cerinte tehnologice o
miscare rapida a pistonului, la finele cursei acestuia apare o lovitura puternica,consecinta a
impactului pistonului in raport cu peretele care limiteaza cursa. Acest dezavantaj poate fi
inlaturat prin utilizarea unor cilindi cu amortizor a caror viteza este diminuata actre finele
cursei.
23
Un alt dezavantaj este cauzat de faptul ca destinderea brusca a aerului comprimat in cilindrii
pneumatici este insotita de scaderea tempereturii ceea ce provoaca separarea si depunerea apei
pe pereti care favorizeaza coroziunea elementelor pneumatice. Introducerea in circuit a
separatoarelor de apa,filtrelor si ungatoarelor corelata cu o alegere corespunzatoare a
materialelor pot contribui la atenuarea si chiar eliminarea acestui dezavantaj.
In sfarsit,deplasarea aerului comprimat prin conducte lungi si cu numeroase variatii de
sectiune si schimbari de directie este insotita de pierderi de presiune care reduce randamentul
total al instalatiei la care contribuie si pierderile de aer prin neetanseitati.
In concluzie,trebuie aratat ca desi costul obtinerii energiei pneumatice este relative
ridicat datorita nivelului redus al randamentului energetic al instalatiei determinat de
pierderile cauzate de ireversibilitatea proceselor de producere, stocare si utilizare a aerului
comprimat, totusi utilizarea instalatiilor cu actionare pneumatica nu conduce la costuri mai
ridicate decat in cazul altor moduri de actionare. Analizele tenico-economice scot in evidenta
faptul ca utilizarea rationala a actioarilor pneumatice in conditiile reducerii la minimum a
pierderilor enumerate face ca acestea sa fie mai rentabile,in multe si extreme de variate
domenii,decat celelalte tipuri de actionari utilizate in tehnica.
Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice

Utilizarea actionarilor si comenzilor pneumatice este extinsa in present practice in toate
ramurile industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor actionari si comenzi
poate fi facuta pornind de la clasificarea operatiilor de lucru. Pornind de la tipul de
miscare,impusa,elementele pneumatice pot fi folosite sub urmatoarele forme:
- elemente cu miscare liniara in care se incadreaza cele de avans precum si cele de tipul
unitatilor pneumohidraulice de translatie;
- elemente de miscare liniara pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu
comanda intrinseca pentru diferite lungimi de cursa,reglabile,reversibile si limitate;
- elemente cu miscare oscilatorie in care se incadreaza cilindrii oscilanti in domeniul
de pana la 180* sau chiar 360*;
- elemente cu miscare circulara pas cu pas ca de exemplu masa rotativa cu posibilitati
de fixare a unui numar corespunzator de pasi in cadrul unei rotatii complete;
- elemente cu miscare rotativa de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o
24
putere de pana la 25CP.
Aplicatiile actionarilor pneumatice
Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extreme de

variate,pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de
aceste actionari.
-
datorita vitezelor de lucru si de avans mari,precum si momentelor de inertie mici,

durata operatiilor este mica;
actionarile pneumatice pot fi foarte rapide: utilizand elemente logice sau convertoare
electropneumatice se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat care ofera
prouctivitate mare;
posibilitatea amplasarii elementelor pneumatice in orice pozitie este un avantaj

important,simplificandu-se astfel proiectarea masinilor si micsorand gabaritul
acestora;
fortele,momentele si vitezele motoarelor pneumatice pot fi reglate usor,utilizand

dispozitive simple;
suparaincarcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;
transmisiile pneumatice permit porniri,opriri dese si schimbari de sens bruste,fara

pericol de avarie;
aerul comprimat este relative usor de produs si de transportat prin retele,este repoluant
si neinflamabil.
poate fi stocat in cantitati apreciabile;
pericolul de accidentare este redus
intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de personal calificat.
In comparatie cu alte tipuri de actionari(hidraulice,electrice)actionarile pneumatice

prezinta urmatoarele dezavantaje:
-
datorita limitarii presiunii de lucru fortele si momentele oferite de motoarele

pneumatice sunt reduse;
compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a unor parametric de

functionare,de exemplu mentinerea constanta a unor viteze mici de deplasare.
aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile,fapt ce duce la uzura unor

piese prin eroziune si abraziune precum si la coroziunea componentelor;
25
in anumite conditii de mediu si fuctionarea exista pericol de inghet;
randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.
Actionarile pneumatice sunt utilizate: in industrie cu pericolul de incendii,explozii:

metalurgie,chimie,minerit,prelucrarea lemnulu,termocentrale.
26
MOTOARE PNEUMTICE LINIARE

Intr-o instalatie pneumatica,elemental de actionare propriu-zis este motorul pneumatic.
Motoarele pneumatice, denumite si elemente de executie, transforma energia de presiune a
aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul a
diferite lanturi pneumatice liniare.
Cilindri pneumatici efectueaza lucrul mecanic printr-o miscare de translatie,de obicei
liniara, ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare.
Exista doua tipuri de cilindri pneumatici:cu membrane si cu piston. Au aplicatii foarte
largi si se construiesc intr-o gama tipodimensionala extreme de diversificata. Se prezinta mai
jos, orientativ, cateva din performantele constructive si functionale ale cilindrilor cu piston:
diametru 6 320 mm;
cursa: mica de 4 m;
viteze: - cilindri de uz general;mai mici de 1,5 m/s;
forte: pana la 50000 N.
Clasificarea cilindrilor pneumatici

1. Dupa modul de alimentare cu aer comprimat, cilindri cu piston se clasifica astfel:
Cilindri cu simplu efect: - cu revenire cu arc;

- cu revenire sub actiunea unei forte rezistente.
Cilindri cu dublu efect: - cu tija unilaterala;

- cu tija bilaterala.
Cilindri in tandem: - cu amplificare de forta;

- avand cursa in doua trepte.
2. Dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi:
Cilindri fara franare la capat de cursa;
Cilindri cu franare la capat de cursa: - reglabila;

- nereglabila.
27
Cilindri pneumatici
Daca racordul a este limitat cu aer comprimat la presiunea P, asupra pistonului de
suprafata S va actiona o forta F=PxS, care va determina deplasarea acestuia si a tijei spre
dreapta. Viteza si acceleratia ansamblului mobil piston tija depind de presiune, debit si forta
care se opune miscarii tijei (forta rezistenta).
Cand racordul A este conectat la atmosfera resortul 4 determina revenirea pistonului in
pozitia initiala.
Forta unui cilindru este data de valoarea presiunii de alimentare si de suprafata
pistonului. De aceea in unele situatii este necesar un cilindru care pentru un anumit diametru
si o anumita presiune de alimentare trebuie sa dezvolte o forta mai mare decat poate dezvolta
un cilindru normal .
In cursa de avans, momentul in care mansonul 1 ajune in dreptul etansarii 2, evacuarea

camerei din dreapta nu se mai poate face prin spatial dintre tija si capac. Aerul este obligat sa
curga prin orificiul a carui sectiune este reglat de droselul 3, aceasta sectiune fiind mult
micsorata, debitul de aer evacuate este mai mic.
Configuratia duce la aparitia unei contrapresiuni in zona capatului de cursa,aceasta
contra presiune se opune deplasarii pistonului spre dreapta, deci il franeaza.
In functie de reglajul efectuat asupra droselului, se obtine un efect de franare mai
redus sau mai puternic. Regland in mod diferit cele doua drosele, se obtin efecte diferite,pe
fiecare capat de cursa
Comanda cilindrilor
Prin comanda pneumatica (electropneumatica) se intelege totalitatea elementelor
pneumatice (si/sau electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi
ce asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe lanturi
de comanda, care indeplinesc functii bine precizate.
28
Conform definitiei, elemental de comanda prelucreaza informatia,iar elemental de

executie transforma energia. In orice sistem de comanda, o marime este influentata de
prezenta sau absenta altei marimi, iar sensul acestei actiuni corespunde unui sistem in forma
de bucla deschisa numit lant de comanda .
Un lant de comanda pneumatic poate consta dintr-un ventil de distributie si un cilindru
pneumatic, situatie in care ventilul de distributie indeplineste functiile elementului
declansator, elementului de comanda ale organului de executie .
Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect schema de comanda contine un

distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil,comandat pneumatic si doua distribuitoare 3/2 monostabile
pentru comanda celui dintai. Ca si in cazul precedent, sistemul poate fi alimentat cu presiuni
diferite pe circuitele de comanad si forta.
Comanda indirecta a cilindrului cu dublu
Comanda indirecta a cilindrului
efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil
cu dublu efect cu distribuitor

directional monostabil
Comanda directa a cilindrului cu dublu efect se poate face, de asemenea, utilizand doua
distribuitoare 3/2, unul fiind inchis, celalalt normal deschis, actionate sincron .
Comanda indirecta a cilindrului cu simplu efect acest tip de comanda impune

utilizarea a doua distribuitoare 3/2 normal inchise: unul care permite alimentarea cilindrului,
29
numit distribuitor directional si un al doilea pentru comanda celui dintai. Avantajele oferite de
acest tip de comanda sunt enumerate mai jos:
-
distribuitorul directional poate fi dimensionat corespunzator cerintelor de forta-viteza

impuse cilindrului, in timp ce comanda acestuia se poate face cu ajutorul unui
distribuitor de mici dimensiuni, care necesita un effort de comutare minim,deci un
consum minim de energie.
se pot utiliza distribuitoare de comanda actionate electric ,la tensiuni nepericuloase,

pentru comutarea distribuitorului directional.
se poate utiliza comanda de la distanta
Comanda directa a cilindrului cu dublu efect

cu doua distribuitoare 3/2

cu simplu efect
30
Comanda indirecta a unui cilindru cu simplu efect utilizand auto-mentinerea

cu dominanta ON, cu separarea alimentarii/ventilarii
consumatorului de auto-mentinere
31
ASIGURAREA CALITATII IN SISTEMELE

PNEUMATICE
Asigurarea calitatii reprezinta ansamblul activitatilor prevenite prin care se urmareste in mod
sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii, organizarii, coordonarii,
antrenarii, si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ
dorit.
SISTEM DE MAMAGEMENT AL CALITATII- sistem de mamagement prin care se
orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.
Calitatea totala stisfacerea contunua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri minime.
Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel:
-
Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate, in scopul de a da incredere

clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute;
Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii

firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta
Controlul laitatii ete determinat de:

-
Supravegherea calitatii reprezinta monotorizarea si verificarea continua a starii unei

entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specifice sunt satisfacute
Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in

ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate
Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca

una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele
specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici
Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele specificate,

prin examinarea si aducerea de probe tangibile.
AUDITUL CALITATII reprezinta un process systematic, independent si documentat de

evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura sunt indeplinite
criteriile de audit prestabilite.
In managementul calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii
produselor, serviciilor, proceselor unui firme sau a sistemului de mamagement al calitatii.
32
Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si rezultatelor acestora,

refertoare la ciliate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta
activitatilor.
Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite, pentru a stabili in
ce masura sunt respectate criteriile de audit.
Criteriile de audit sunt: procedurile plicabile, cerintele specificate in standarde si specificatii
tehnice, politica firmei in domeniul calitatii.
AUDITOR IN DOMENIUL CALIATII este persoana care are compenta necesara pentru a
efectua audituri ale calitatii; el trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit tip de
audit.
SCOPUL AUDITULUI CALITATII este de a evalua actiunile corrective necesare pentru
eleiminarea neconformiatilor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului de management al
calitatii firmei, a produselor si serviciilor, si a proceselor.
Auditurile caliatii evaluaeaza: produsele, serviciile, procesele sau sistemele calitatii unei
firme.
Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in procesul de
desfasuarare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de asiguarera calitatii.
Auditul calitatii produsului se efectueaza pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de
calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu cerintele specifice in
documentele de referinta.
33
LUCRARI DE INTRETINERE A INSTALATIILOR SI

ECHIPAMENTELOR
Metode de organizare si executare a repararii in sistemul preventive-planificat:Sistemul
de intretinere si reparare preventive planificat se poate efectua cu ajutorul a doua metode:
A.Metoda standard consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatie la
intervale de timp dinainte stabilite, fiecare din acestea in parte. Felul volumului si continutul
reparartiilor care vor fi effectuate au un character standard, potrivit unei documentatii tehnice,
indifferent de starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie.
B.Metoda dupa revizie consta in faptul ca volumul si continutul reparartiilor se determina
in urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felul reparatiilor ce vor fi executate se
intocmeste mai intai ciclul de reparartii al fiecarei categorii de utilaje in parte.
1.Intretinerea si supravegherea zilnica se executa de catre persoanele care lucreaza pe
utilajele din sectiile de productie, sau de catre personae specializate in executarea acestor
operatii. In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se urmareste inlaturarea
micilor defectiuni ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese.In afara interventiilor tehnice
cuprinse in sistemul preventiv planificat, in cadrul intreprinderilor se mai executa si alte
tipuri de interventii tehnice cum sunt:
a) Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se defecteaza la intervale de timp
nedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita unor
caderi accidentale
Cauzele accidentelor pot fi:
-
oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si deci a

caracteristicilor mecanice
intretinere necorespunzatoare
reparatiile necorespunzatoare
reparatiile neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator
exploatarea neglijenta
b) Reparatiile de renovare: se efectueaza la utilaje care au trecut prin mai multe operatii
capitale si au un grad ridicat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se recomanda si
efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului.
34
c) Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare a

proastei utilizari sau intretineri sau sin cauza unor calamitati natuarale: cutremure, incendii,
inundatii.
2. Revizia tehnica cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente sau
capitole, in scopul determinarii starii tehnice a masinii, utilajului sau instalatiei sia
principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate pentru a
se asigura in continuare functionarea normala a acestuia.
3.Intretinerea planificata. Reparatiile curente si reparatia capitala
Reparatia curenta(Re) reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor piese
componente sau subansamblui uzate ale masinilor, utilajelor sau instalatiilor in vederea
mentinerii caracteristicilor functionale ale acestora.
Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic, in mod planificat in scopul
inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea, reconditionarea sau
inlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri uzate.
Reparatia capitala(Rk)- reprezinta gama de lucrari ce se executa in mod planificat dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in scopul mentinerii parametrilor
nimonali si preintampinarii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.
METODE DE UTILIZARE LA STABILIREA LIMITELOR DE

UZURA
Metode pentru stabilirea limitelor de uzura sunt:
-
Teoretice
Statistico materiale
Experimentale
Metode de determinare a uzurii pieselor se clasifica, in raport cu conditiile experimentale

de efectuare a masuratorilor in doua categorii.
-
Metode discontinue care implica demontarea pieselor
Metode continui de masurare a uzurilor fara demontarea pieselor.
Din prima grupa fac parte: micrometrarea, metoda amprentelor, cantarirea si

profiliografierea. Toate aceste metode mai putin metoda cantariri permit determinarea
directa a uzurii pieselor, metoda cantaririi asigura determinarea cantitatii de material
pierdut prin uzare, pe o piesa, si deci permit determinarea globala a uzurii.
35
PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE MUNCA

Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,
fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile
echipamentului uman, precum si de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul
activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare penrtu manipularea maselor,
ca si de necesitatea asigurarii cofortului psihofizic. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale,
ale corpului lucartorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului
se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin
utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile regulamentarilor in vigoare.
Locurile da munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum
si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie onostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru asezarea lucartorului cel putin pentru perioade scurte de timp (scaune, banci).
Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu
sufficient pentru sprjinirea comoda si stabile a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu
posibilitatea miscarii acestora.Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica
se stabileste in functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristiciile
ontropometrice ale lucartorului si de marimea efortului membrelor superioare. Pentru evitarea
miscarilor de rasucire si aplicare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor,
trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare
corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul
intervine direct.
36
MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA SISTEMELE

DE ACTIONARE HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care

cuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfasurarea principalelor activitati din
economia nationala n conditii de securitate.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau persoanele
fizice de raspundere pentru prevenirea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a
muncii adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.
Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind asigurarea securitatii si sanatatii n munca, sistem compus din:
- Norme generale de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii si de
igiena a muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii
specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala,
indiferent de forma de organizare sau de proprietate n care se desfasoara activitatea pe care o
reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice urmareste corelarea prevederilor normative
cu riscuri comune uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de
securitate a muncii, pentru activitatile caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a
aspectelor de securitate a muncii utilizata n cadrul Normelor generale de protectie a muncii.
37
Conform acestei abordari procesul de munca este tratat ca un sistem complex, structurat,
compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:
- Executantul: persoana fizica implicata nemijlocit n executarea unei sarcini de munca si
care are calitatea de angajat cu contract de munca ori conventie civila sau de membru
cooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii;
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;
- Mijloacele de productie: totalitatea mijloa-celor de munca (instalatii, utilaje, masini,
aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se
utilizeaza n procesul de munca;
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice n care,
unul sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de protectie a muncii n cadrul normelor specifice de protectie a
muncii, viznd global desfasurarea uneia sau mai multor activitati n conditii de securitate a
muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul
fiecarui element al sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de
munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii
constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea n
munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii persoanelor juridice;
- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
38
n contextul general prezentat, "Normele specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si

ntretinerea drumurilor si podurilor" au fost elaborate tinnd cont de reglementarile existente
n domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, si pe baza studierii proceselor de munca
si stabilirea pericolelor specifice, astfel nct, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o
masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structurarea acestei norme este facuta pentru fiecare activitate, prevederile urmnd o
succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantilor n procesul de munca.
Normele mai cuprind si un capitol de prevederi de proiectare care vor fi respectate la
proiectarea cladirilor, a altor constructii si a echipamentelor tehnice, prevederi care ramn
valabile pna la acoperirea problematicii tratate prin standardele din domeniu.
n acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele mai
cuprind o anexa n care sunt explicati o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai n ceea ce priveste
continutul, dar si forma de prezentate, conform altor acte legislative si normative, s-a procedat
la utilizarea unor subtitluri, care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta
problematica, facilitnd astfel pentru utilizatori ntelegerea si gasirea rapida a textelor
necesare.
Prevederi generale
Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de exploatare si ntretinere drumuri
si poduri cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale sp
17317g63r ecifice acestor activitati.
Scop
Scopul prezentelor norme specifice este ca prin respectarea masurilor de prevenire cuprinse sa
se asigure desfasurarea n conditii de securitate a activitatilor de exploatare si ntretinere
drumuri si poduri.
Domeniu de aplicare
Prezentele norme specifice se aplica la toate persoanele juridice care desfasoara activitati de
exploatare si ntretinere drumuri si poduri, cu personal angajat n baza unui contract
39
individual de munca sau n baza unei conventii civile. De asemenea, se aplica membrilor
cooperatori si ucenicilor, elevilor si studentilor pe timpul practicii profesionale indiferent de
forma de proprietate a capitalului social si de modul de organizare al acestora.
Conexiunea cu alte acte normative
1) Prevederile cuprinse n prezentele norme specifice se aplica cumulativ cu prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.
2) Pentru activitatile auxiliare sau conexe activitatilor de exploatare si ntretinere drumuri si
poduri se vor aplica prevederile actelor normative prezentate n Anexa 1.
Revizuirea normelor
Prezentele norme specifice se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cte ori este
urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, la nivelul
persoanelor juridice sau la nivelul proceselor de munca.
Prevederi comune activitatilor de exploatare si ntretinere drumuri si poduri
2.1. ncadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca
ncadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca se vor efectua n conformitate cu
prevederile cuprinse n Normele generale de protectie a muncii.
Salariatii care n timpul efectuarii sarcinilor de munca folosesc tehnici specifice lucrului la
naltime sau alpinismului utilitar trebuie angajati si repartizati la locul de munca conform
prevederilor NSSM pentru lucru la naltime si NSSM pentru alpinism utilitar.
Pentru activitati complexe (utilizarea masinii de frezat asfalt, a masinii de marcat drumuri, a
utilajului denumit "inspector poduri" etc.) sunt admisi numai salariatii care poseda calificarea
necesara, care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice si fizice si care au
mplinit vrsta de 18 ani.
2.2. Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie (EIP)
Acordarea si utilizarea echipamentului individual de protectie se vor face conform
prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din Normativul-cadru de acordare
40
si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale.
Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati nainte de a
verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si de a urmari utilizarea
corecta a acestuia.
Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si
certificate n conformitate cu standardele si normativele aflate n vigoare.
Echipamentul individual de protectie mpotriva pericolelor de natura electrica trebuie verificat
la termenele stabilite, fiind interzisa utilizarea celui defect sau neverificat.
Echipamentul individual de protectie mpotriva pericolelor de cadere de la naltime trebuie
depozitat si utilizat n conformitate cu instructiunile stabilite de fabricant.
2.3. Protectia mpotriva electrocutarii
Echipamentele tehnice actionate electric ct si echipamentele electrice trebuie sa corespunda
prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din NSPM pentru utilizarea
energiei electrice n medii normale .
Echipamentele tehnice electrice sau actionate electric trebuie sa fie verificate la receptie si
dupa fiecare reparare sau modificare tehnica pentru a se testa eficacitatea masurilor de
protectie mpotriva pericolului de electrocutare.
nainte de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric salariatii sunt obligati sa
verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afla normal sub tensiune si legatura la
centura de mpamntare.Deplasarea de la un loc de munca la altul a echipamentelor tehnice
mobile actionate electric se va face numai dupa ntreruperea alimentarii cu energie electrica.
2.4. Protectia mpotriva incendiilor
Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de exploatare si ntretinere drumuri si
poduri au obligatia de a asigura echiparea si dotarea cu materiale de prevenire si stingere a
incendiilor n conformitate cu Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.
La fiecare loc de munca unde exista pericol de incendiu se vor afisa instructiuni cu privire la
prevenirea si stingerea incendiilor si planul de autoaparare mpotriva incendiilor.
41
Fumatul si focul deschis nu sunt permise dect n locurile destinate n acest scop.
Caile de acces la mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa fie n
permanenta degajate.
42
BIBLIOGRAFIE
1.Mecatronica Manual pentru clasa aXI-a Editura Dalta 2004

2. BARSAN I. "Actionari Si Comenzi Hidraulice Pentru Masini Unelte" - Universitatea Din
Sibiu, 1993
3. TELEA D., FETCHE V., BOGDAN L. "Masini Unelte Si Agregate, Indrumar De
Laborator, Fascicola 2" - Universitatea Din Sibiu, 1991
4. IONESCU FL., CATRINA D., DORIN AL. "Mecanica Fluidelor Si Actionari Hidraulice Si
Pneumatice" - Ed. Didactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1980
5. MARIN V., MOSCOVICI R., TENESLAV D. "Sisteme Hidraulice De Actionare Si
Reglare Automata" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981
6. OPREAN A. "Actionari Si Automatizari Hidraulice" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989
7. OPREAN A., IONESCU FL., DORIN AL. "Actionari Hidraulice. Elemente Si Sisteme" Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982
8. VASILIU N., CATANA I. "Transmisii Hidraulice Si Electrohidraulice" - Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1988
43
ANEXE
Fig. 1 Pompa cu roti dintate
Fig. 2 Pompa cu angrenaj interior
44
Comanda indirecta a cilindrului cu dublu

efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil

cu dublu efect cu distribuitor
directional monostabil
45

Consideratii Privind Sistemele de Actionare Hidraulice Şi Pneumatice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consideratii Privind Sistemele de Actionare Hidraulice Şi Pneumatice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA PROIECTULUI:

CONSIDERATII PRIVIND SISTEME

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

definitie: mecatronica a devenit stiinta inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale

Multifunctionalitatea, adica posibilitatea de a realiza diferite procese

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Inteligenta, reprezentand capabilitatea masinii de a comunica cu mediul si de a

Flexibilitatea, adica posibilitatea de a modifica fara dificultati majore

Posibilitatea de a fi conduse de la distanta, ceea ce impune cunoasterea si

Mecatronica este rezultatul evoluiei firesti n dezvoltarea tehnologic. Tehnologia

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

recipientului,prezentand o suprafata libera.

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTIE

Hidraulica are un vast domeniu de aplacabilitate.Apa fiind un element indispensabil

Indistria constructoare de masini: in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei,

Metalurgie: siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este problema apei

Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplacabilitate: turbine

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

a) DENSITATEA reprezinta masa unitatii de volum

b) GREUTATEA SPECIFICA reprezinta greutatea unitatii de volum

c) VISCOZITATEA, este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi ireversibile,insotite de

d) COMPRESIBILITATEA indica variatia relativa a volumului unitary de lichid supus unei

e) PUNCTUL DE APRINDERE este temperature la care vaporii de ulei se aprind. In

f) PURITATEA AGENTULUI DE LUCRU

TIPURI DE LICHIDE HIDARULICE

- sa aiba bune proprietati lubrefiante;

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

- sa nu degaje vapori la temperature obisnuite;

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

MASINI HIDRAULICE .POMPE SI MOTOARE

staionara(carcasa,stator) si una mobile (rotativa)care posedaunul sau mai multe elemente

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

4. Pompe cu pistonase axiale sau radiale fata de axa de rotatie a arborelui de

Pompe cu roti dintate

Pompe cu angrenaj interior

Aceste pompe prezinta, comparativ cu cele cu angrenaje exterioare, avantaje datorate n

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig.2. Pompa cu angrenaj interior

Pompe orbitale DANFOSS

Fig.3. Pompa orbitala DANFOSS

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig.4. Pompa cu trei suruburi

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig.5. Schita principiala a pompei cu palete

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

- pompe cu pistonase radiale;

- pompe cu pistonase axiale. De asemenea

Fig.6. Schita principiala a pompei cu pistonase radiale.

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig.7. Schita pompei cu pistonase radiale cu stator poliprofilat.

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

a,bFig.8 a. Schita pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.

Fig.9. Pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc nclinat.

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

mpreuna cu tamburul port-pistoane nclinat T, sunt antrenate n

miscare de rotatie. Volumul unitar si sensul de parcurgere cu ulei sunt determinate de

Fig. 10 Pompa cu tambur port-pistoane nclinat

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Majoritatea pompelor sunt masini reversibile, ele putnd functiona si ca motoare