Sunteți pe pagina 1din 4

Factori perturbatori ai evalurii

Nota este un simbol cruia i se atribuie o anume semnificaie. Ea exprim o judecat valoric emis asupra
unui rezultat, reprezentnd un reper pentru un profesor (privind performana elevilor) i pentru elev (ca
element de autoapreciere).
Funciile ndeplinite de aciunea de evaluare a rezultatelor colare se regsesc i ca funcii ale notei.
O notare corect trebuie s ndeplineasc urmtoarele caracteristici:
1. Obiectivitate: exactitate, precizie, corectitudine, responsabilitate
2. Validitatea: nota acordat s corespund poziiei ierarhice din sistemul de notare
3. Nota acordat de un examinator s se regseasc la oricare alt examinator
Cercetrile au pus n eviden faptul c n practica didactic se ntlnesc numeroase disfunciuni n evaluarea
rezultatelor colare. Situaiile generatoare de erori n evaluare provin din mai multe surse:

Factori perturbatori care provin din activitatea cadrului didactic


Factori ai variabilitii notrii care in de elevi

Factori care in de specificul disciplinei predate

Factori care in de metodele de evaluate didactic

Factori cate in de circumstanele sociale n care se realizeaz evaluarea

Factori perturbatori care provin din activitatea cadrului didactic

efectul halo supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub influena impresiei
generale a profesorului despre un elev
efectul blnd tendina evaluatorului de a aprecia cu indulgen elevii mai bine cunoscui dect pe
cei mai puin cunoscui

eroarea de generozitate acordarea unor note excesiv de mari n raport cu nivelul real de pregtire al
elevilor: probe uoare, exigen sczut;

efectul de ancorare, const n supraevaluarea unor rezultate din cauz c acestea atrag atenia asupra
unor aspecte mai puin frecvente, ateptate, identificabile la nivelul majoritii formelor de rspuns
date de elevi. Cu acest prilej, se constituie noi grile de valorizare a tezelor sau rspunsurilor care
urmeaz.

efectul Pygmalion sau efectul oedipian - aprecierea rezultatelor obinute de elevi este puternic
influenat de opinia pe care profesorul i-a format-o despre posibilitile acestora.

efectul tendiniei centrale - se manifest prin conduita profesorului de a evita extremele scalei de
notare din dorina de a nu grei i de a nu deprecia elevii. Majoritatea notelor acordate se nscriu n
jurul valoriilor medii.

efectul curbei lui GAUSS exprim dorina cadrului didactic ca distribuia rezultatelor colare n
fiecare clas, s fie ct mai aproape de curba lui Gauss. Aceasta presupune ajustarea exigenei n
notare n raport de nivelul general atins de fiecare clas astfel nct distribuia rezultatelor s reflecte,

pe ct posibil, o distribuie normal. Astfel, la o clas foarte bun exigena crete, iar la alta cu
rezultate n general mai slabe, exigena scade.

efectul de contrast - rspunsurile succesive ale elevilor sunt apreciate prin contrast. Dac, dup un
elev care a rspuns foarte bine, urmeaz un elev care a rspuns bine, exist tendina de a-l subevalua
pe cel din urm. Dac, dup un rspuns slab, urmeaz un rspuns bun, cel din urm este
supraevaluat.

efectul de ordine. Se manifest prin exigene sporite ale profesorului la nceputul procesului de
evaluare (la nceputul anului, la nceputul examinrii, cnd poate folosi nota n scop de intimidare) i
prin comportamente mai indulgente spre finalul procesului de evaluare (la sfritul anului, al
examinrii devine mai concesiv).

ecuaia personal a examinatorului - n cadrul ecuaiei personale, profesorii ar putea fi plasai de la


cei foarte indulgeni i generoi, la cei foarte exigeni, de o severitate deosebit (constant sau
temporar, intenionat sau neintenionat), de la cei care sunt impresionai i apreciaz n mod
deosebit originalitatea rspunsurilor, nota personal a acestora, pn la cei care se conformeaz
numai celor predate de ei i sunt cuprinse n manuale.

Factori ai variabilitii notrii care in de elevi


Personalitatea elevilor constituie si ea o important surs pentru multe erori de notare si apreciere.
Perturbaiile provin din:

nepotrivirea dintre instrumentele folosite n evaluare i diferitele nsuiri ale personalitii elevilor;
reaciile elevului ca manifestare a individualitii sale, mascheaz uneori randamentul real;

starea psihic n care se afl, determinat de oboseal, temperament, atitudine, abilitile de care
dispune si pun amprenta asupra rspunsurilor exprimate;

specularea sistemului de notare al profesorului;

factori accidentali: stres, frustrare, anxietate etc

Factori care in de specificul disciplinei predate


Specificul obiectelor de nvmnt influeneaz, in mod evident, evaluarea:

disciplinele exacte, riguroase, faciliteaz obiectivitatea evalurii;


disciplinele socio-umane comport evaluri subiective

Factori care in de circumstanele sociale n care se realizeaz evaluarea


Acesti factori se refer la interveniile prinilor, rudelor, cunotinelor sau a altor profesori cu scopul de a
favoriza anumii elevi.
Modalitile de corectare a interveniei factorilor perturbatori n evaluarea didactic

cunoaterea de ctre profesori a factorilor perturbatori, a modalitilor concrete de manifestare a


erorilor n evaluarea didactic i evitarea acestora;
realizarea evalurii n acord cu obiective generale i operaionale bine delimitate;

realizarea unor instrumente riguroase de verificare curent i periodic

combinarea metodelor i tehnicilor de evaluare pentru asigurarea unor judeci de valoare corecte;
diversificarea metodelor i instrumentelor de evaluare;

informarea elevilor asupra obiectivelor evalurii i asupra modalitilor de evaluare;

practicarea unei evaluri transparente (prezentarea criteriilor de evaluare, utilizarea baremelor de


corectare, ete.);

verificarea ritmic a elevilor i informarea lor asupra progreselor realizate;

asigurarea anonimatului probelor scrise;

dezvoltarea capacitii de autoevaluare a elevilor

Complexitatea procesului de evaluare i influena factorilor perturbatori n desfurarea sa oblig profesorul


la o perfecionare docimologic continu. Calitatea de bun examinator se dezvolt, se educ prin informare,
exerciiu i autocontrol.

O alta abordare a acestei chestiuni:


a) efectul halo.
Aprecierea unui elev, la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte materii. Elevii cei mai
expusi sunt, in general, elevii fruntasi sau cei slabi. Pentru diminuarea consecintelor negative, generate de
acest efect, se poate recurge la examene externe, in care vor fi atrasi profesionale de la alte scoli si vor
realiza ei corectarea. Se pot da si lucrari cu caracter secret, care asigura anonimatul celor evaluati.
b) efectul oedipian sau Pygmalion.
Aprecierea rezultatelor obtinute de elev este influentata de parerea pe care prfesorul si-a format-o despre
capacitatile elevului; increderea in posibilatiile elevilor si convingerea ca sunt capabili de reusite reprezinta
modalitati de diminuare sau de anihilare a consecintelor acestui efect.
c) efectul de contrast
Elev bun, elev rau; elev cuminte, elev cu abateri, etc. Efectul apare prin accentuarea a doua insusiri
contrastante care survin in timp si spatiu. Se intampla ca acelasi rezultat sa primeasca o nota mai buna daca
urmeaza dupa evaluarea unui rezultat mai slab sau sa primeasca una mediocra daca urmeaza imediat dupa
raspunsurile excelente ale unui candidat.
d) de ordine
Unii profesori sunt exigenti intr-o anumita parte a zilei (dimineata, la pranz,) intr-o anumita parte a anului
scolar/semestrului. Profesorul trebuie sa dovedeasca o constantza in evaluare, indiferent de partea
zilei/anului scolar/semestrului
e) ecuatia personala a examinatorului.
Fiecare profesor are criterii proprii de apreciere. Unii sunt mai generosi, folosesc valorile de sus ale scarii
valorice, altii sunt mai exigenti, folosind valorile intermediare sau de jos ale scarii valorice. Unii profesori
folosesc nota ca stimulare, sau pentru constrangerea elevului in a depune anumite eforturi. Unii apreciaza
mai mult originalitatea solutiilor.
f) efectul referitor la raportul dintre evaluarea cunostintelor si comportarea elevilor.
La stabilirea notelor pentru cunostinte nu se iau in considerare faptele, comportamentul, decat in cazul
copiatului (nota 1); pentru comportament exista nota purtare, conform regulamentului scolar.
g) lipsa notarii ritmice cauza programa incarcata, profesorul este preocupat de predare.