7.stadiul Adolescentului

PSIHOLOGIA VARSTELOR
ADOLESCENTUL
Lect. univ dr. Bucur Cristian
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

DFP / Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti
Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

Perioada adolescentei
In general, aceasta perioada se incadreaza intre 12 si 18/20 ani. Ea mai poate fi subdivizata:
perioada pubertara (12-14/15 ani)

perioada adolescentei (14/15-18 ani)
perioada adolescentei prelungite (18-20 ani)
Latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate de : perceptie, reprezentare, memorie,

gandire, imaginatie, la care vom adauga si limbajul si comunicarea.


Perceptia
modificari
pragurile senzoriale scad

sensibilitea vizuale inregistreaza o crestere de 2-3 ori
se dezvolta campul vizual, largindu-se (in general este o dezvoltare

asimetrica spre stanga)
apare o sensibilitate mai mare in perceptia culorilor in campul vizual
si identificarea nuantelor (in special pentru galben si albastru)
culorile incep sa devina criterii in vestimentatie
incep sa-si piarda din efecte anumite iluzii, concomitent cu o mai
buna evaluare a distantelor, marimilor (forma, volum)
apare o mai buna discriminare a obiectelor si diferentelor intre
obiecte aparent asemanatoare


Perceptia
modificari
exista totusi dificultati de a trasa linii de dimensiuni exacte, forme

geometrice cu mana libera
descrieriele puberilor sunt orientate mai mult catre un sens director,

dar sunt puternic ancorate in detalii- lucru care se reduce o data cu
adolescenta cand ideea unificatoare conduce intreaga descriere, iar
detaliile devin modalitati de particularizare
se pastreaza proiectivitatea in naratiuni si descrieri, dar capata
accente specifice problematicii sociale si afective ale puberilor,
respectiv adolescentilor
perceptiile auditive sunt legate de modificarile generate de
maturizarea sexuala, dar si de sensibilitatea fata de elementele
paralingvistice si rolul lor in comunicare.


Perceptia
modificari
sensibilitatea olfactiva capata semnificatii importante- aparitia

utilizarii diferitelor produse cosmetice, dar si ca vector in dezvoltarea
sexualitatii si comportamentelor erotice.
se dezvolta indemanarea si finetea miscarilor- se poate lucra foarte
bine cu obiecte de dimnesiuni reduse
spritul de observatie devine mai accentuat o data cu largirea
campului perceptiv si formarea domeniilor de interes
Reprezentare
modificari
adolescentii pot organiza si dirija propriile reprezentari

sunt posibilitati deosebite de reprezentare. Adolescentul este capabil
sa realizeze cu usurinta imagini foarte bogate in detalii .
pot cu usurinta sa reprezinte orice si sa verbalizeze imediat si nuantat


Gandirea
operaiile formale
11 18/20 ani
capacitatea de a rezolva probleme abstracte

raionamentul ipotetico-deductiv
nu mai este limitata la realitate sau experienta
personala
contientizarea propriilor procese cognitive
preocupri privind probleme sociale i de
identitate


Gandirea
modificari
o data cu 15 ani apar problematizarile filosofice

curiozitatea capata accente de explicare complexa
se dezvolta argumentatia si sistemele de explicatii, acestea

nemaifiind izolate, punctuale, ci adolecentul resimtind nevoia de a
avea o viziune de ansamblu, integratoare pentru toate secventele sau
domeniile vietii
este varsta la care gandirea atinge complexitatea procesuala pe care
si-o pastreaza de-a lungul intregii vieti
nu exista diferente de dezvoltare a procesualitatii gandirii intre cele
doua genuri
ideile incep sa se organizeze in rationamente
iar informatiile capata accente ierarhice de abstractizare si

generalizare


Gandirea
modificari
adolescentul cauta teorii si isi dezvolta teorii pe care apoi le aplica

realitatii- titlul de adevar pe care ele il capata este mai degraba de ordin
subiectiv decat logic, obiectiv
strategiile folosite de adolescent in tratarea informatiilor :
gasirea cauzalitatii/legitatilor care guverneaza informatiile
parcurse
dupa prezentarea unei teorii, demonstratia implica un sir lung
de propozitii
stabilirea de reguli aplicate unui set informational eterogen
(chimie/ gramatica)
strategii mixte


Gandirea
modificari
conceptele de probabilitate si posibilitate incep sa fie operante la

nivel cognitiv, iar comportamentele adolescentului se ghideaza dupa
ele
se formeaza si se consolideaza scheme de gandire
rationamentul ipotetico deductiv se realizeaza cu usurinta
se pare ca gandirea convergenta se dezvolta mai repede la baieti
decat la fete
dezvoltarea gandirii, dar si cea intelectuala, in general, este sub
auspiciul influentelor culturale, implicit educationale


Limbaj si comunicare
particularitati
se inregistreaza o marire a debitului verbal (pana la 3 ori), dar si a

celui scris
se adopta un mod particular de scris, cat si de a semna

apar multiple expresii si algortimi
limbajul intern capata proportii mai mari in viata adolescentului
exprimarea capata particularitati
adaptandu-si limbajul corespunzator
sitautionale,
adolescentul
sunt adoptate jargoane atat in cadrul scolii, cat si in grupurile de

covarstnici
limbajul devine din ce in ce mai bogat, exprimarea devenind
plastica, putand sa duca si spre creatie literara sau exprimare artistica
exista diferente de gen in dezvoltarea abilitatilor lingvistice


Limbaj si comunicare
particularitati
vocabularul continua sa se nuanteze, fiind prezente si numeroase

expresii tehnice;
se consolideaza corectitudinea gramaticala a limbii materne;

se stabilizeaza caracteristicile scrisului si ale semnaturii;
apare placerea discutiilor in contradictoriu;
exprimarea este, de cele mai multe ori, virulenta si zgomotasa


Memoria
modificari
apar modificari fundamentale

memoria implica o mai activa prelucrare a informatiei;
prelucrarea apare in insusi procesul fixarii, cand se procedeaza la

restructurari care sa faca mai sistematic si mai inteligibil materialul de
memorat. Pastrarea se sistematizeaza mult
informatiile se structureaza in sisteme mai bine corelate
formele
memoriei incep sa capete
(volntara/involuntara; mecanica/logica)
proportii
diferite
volumul memoriei creste extrem de mult, chiar daca nu brusc

incep sa fie utilizate tehnicile de memorare si se constituie strategiile
de memorare
se definesc stilurile de memorare


Memoria
particularitati
memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a

emotiilor si sentimentelor, existand o ancorare extrem de puternica a
evenimentelor (chiar obisnuite) traite intens de adolescent
encodarea ierarhizeaza o anumita ordine si primordialitate a ceea ce
trebuie sa se pastreze folosind criterii logice.
recunoasterea opereaza mult cu asociatii si cu structuri de
reprezentari
recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice,

prin coordonatele lui logice
reproducerea implica o structurare verbala in stil propriu, iar
adolescentul se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris
sau oral
se includ in relatarile verbale numeroase elemente de explicatie

(personale) sublinieri, asociatii, comparatii- originalitatea reproducerii

Dezvoltarea personalitatii in adolescenta
Dincolo de dezvoltarea fizica si fiziologica, dar si de cea cognitiva, unele dintre cele mai importante
schimbari si acumulari pe care le au puberii si adolescentii au loc la nivelul personalitatii
noile componente orientativ-valorice ale personalitatii
valori
imagine de sine
sine Eu

E Erikson
Intimitate/ Izolare
(20-35 ani)
activitate: Prietenii, relaia de cuplu

adolescentul trebuie s ating un sentiment de identitate
n ocupaie, isi asuma roluri de gen in cuplu
L Kohlberg
nivel de moralitate
convenional
(13-16 ani)
membri ai societii convenionale cu valorile sale,

norme, i ateptrile.
a fi o persoan bun, ceea ce nseamn n esen a fi
de ajutor cuiva;
respectarea legilor pentru existenta societatii ca ntreg.

J Piaget
moralitatea
autonom
respect reciproc (ntre egali)

cooperare
de-centrare
sanciuni prin reciprocitate
r repsonsabilitatea este relativ

relativism moral
personalitatea
creativitate, nou, progres
L Kohlberg
b.
nivel de moralitate
convenional
(13-16 ani)
membri ai societii convenionale cu valorile sale,

norme, i ateptrile.
a fi o persoan bun, ceea ce nseamn n esen a fi
de ajutor cuiva;
respectarea legilor pentru existenta societatii ca ntreg.

Caracterul
modificari
din punct de vedere caracterial, tendintele fomulate in copilarie si

comportamentele frecvente incep sa se cristalizeze ca trasaturi
caracteriale
sustinute, sanctionate sau ignorate de catre adultii/ covarstnicii din
jurul adolecentului, aceste trasaturi caracteriale capata o forma din ce
in ce mai pregnanata, putand sa fie recunoascute in activitati din ce in
ce mai diverse
trasaturile caracteriale nu apar peste noapte, ci ele se structureaza in
timp, prin eforturile si exemplele adultilor si a covarstnicilor

Caracterul
modificari
din punct de vedere caracterial, tendintele fomulate in copilarie si

comportamentele frecvente incep sa se cristalizeze ca trasaturi
caracteriale
sustinute, sanctionate sau ignorate de catre adultii/ covarstnicii din
jurul adolecentului, aceste trasaturi caracteriale capata o forma din ce
in ce mai pregnanata, putand sa fie recunoascute in activitati din ce in
ce mai diverse
trasaturile caracteriale nu apar peste noapte, ci ele se structureaza in
timp, prin eforturile si exemplele adultilor si a covarstnicilor

Caracterul
modificari
aspectele valorice care se formeaza la adolescent isi au cu precadere

sursele in modalitatile comportamentale ale adultilor
atitudinile adolescentului sunt extrem de flexibile si usor de

influentat; au drept criterii elemente exterioare, aparente
cu toate acestea, autoevaluarea sistemului atitudinal este mult mai
rigida decat evaluarea realitatii exterioare

Caracterul
1
2
3
4
5 al 6 romnului
7
Profilul de personalitate al
europeanului
i
n 2005
Toleran/Empatie
Consideraie de sine
Abiliti cognitive
Asertivitate
Moralitate
Eficien
Modern
Nu-i pas de alii

Neprietenos
Intolerant
Egoist
Individualist
Agresiv
Rece, distant
i pas de alii
Prietenos
Tolerant
Generos
Om de echip
Neagresiv
Cald, afectuos
Democrat
Politicos
Are ncredere n sine
Prere bun despre sine
Inteligent
Competent
Active
Conductor
ndrzne
Independent
Modest
Relaxat
Vorbre
Moral
Cinstit
Muncitor
Organizat
Disciplinat
Realist
Riguros
Liberal (Modern)
Autoritar
Nepoliticos
Nu are ncredere n sine
Prere proast despre sine
Neinteligent
Incompetent
Inactiv
Executant
Timid
Dependent
ncrezut
ncordat
Rezervat
Imoral
Necinstit
Lene
Dezorganizat
Nedisciplinat
Vistor
Superficial
Conservator
Europeanul
Romnul
Baza 1.001

Caracterul
Exist chiar o logic a adaptrii care implic trecerea prin mai multe niveluri.
Figura nr. 1. Niveluri ale adaptrii (dup G. Szymanski)

Caracterul
moralitate
din punct de vedere al dezvoltarii morale (Kohlberg), adolescentul

atinge nivelul:
conventional
interesul pentru familie, societate, standarde nationale;
ce se cere, cum trebuie sa te comporti, cum sa fi
apreciat etc
post-convetntional
este bazat pe principii, fiind guvernat de valorile deja
asimilate; rationamentul moral fiind din ce in ce mai
inalt

Valori; constiinta, identitate, imagine, concept de sine

In perioada adolescentei se intensifica perceptia propriei identitati:
fie ca ne referim la cea corporala (care trece prin modificari marcante),
fie ca ne referim la cea sociala (asumarea si preluarea de noi roluri sociale, inclusiv
cresterea responsabilitatii),
fie la cea actional-comportamentala si performantiala,
sau la cea psihologica.

Cerinte noi si statute noi

elev;
se angajeaza in activitati competitionale diverse- care-l conduc catre
formarea identitatii de sine
emotii puternice, trairi interne, atitudini (sincere fata de sexul opus)
Dezvoltarea sexuala- maturizarea
compoenentele sociale- stabilirea relatiilor; angajarea in relatii de prietenie/ iubire
aparitia relatilor sexuale
fragilitate afectiva (majoritar la fete)- emotivitatea intern, ca i excitabilitatea
emoional

imaginea
corporala
migreaza din zonele periferice ale constiintei de sine din copilarie

spre zone centrale ale acesteia- aspirand spre nucleul constiintei
o data cu 12-14 ani incepe o activitate mult mai intensa de

descoperire si observare a propriului corp
puberul, dar si adolescentul petrece o parte semnificativa a timpului
sau in activitati de cunoastere a corpului si a noiului aspect corporal

Universitatea
Bucuresti, Facultatea
Stiintele Educatiei
DFP
/ Pedagogiadin
Invatamantului
PrimardesiPsihologie
Prescolar-siBucuresti
imaginea
corporala
se descopera noi capacitati de expresie faciala si gestica

timpul petrecut in fata oglinzii incepe sa devina mai mare si se
nuanteaza diferente de gen
apar incongruente intre aspectul fizic (dupa puseul de crestere) si
cel al imaginii de sine (direct raportate la constructia anterioara
acestui puseu)
este puternic influentata de relatia adolescentului cu ceilalti
pubertatea devine o perioada de fragilitate psihologica, aparent
depasita la 18-20 ani

identitate
Erikson caracteriza aceasta perioada a dezvoltarii umane

prin criza: confuzia identitatii vs confuzia rolului
pentru formarea identitatii Eului sunt implicate trei
componente:
unitate in perceptii
continuitate
reciprocitate
pentru atingerea identitatii, adolescentii incearca o gama
destul de larga de roluri si ipostaze
momentul in care aceste roluri incercate devin pre/stiluri
de viata este incert; putem sa vorbim despre un continuum,
dar nu despre momente temporale
criza de originaliate isi are resursele in nesigurana
adolescentului

identitate
Marcia (1960, 1980) identifica 4 tipuri de identitati la adolescenti:
difuziunea de identitate
forcluderea identitatii
moratoriul
dobandirea identitatii
un element particular este cel al diferentelor de gen
in dezvoltarea identitatii: Erikson vorbeste despre
dobandirea diferita a identitatii

identitate
o alta variabila importanta in formularea identitatii este constituita de

stilurile parentale
ele au fost identificate ca aflandu-se in stranse relatie cu modul si

nivelul de adoptare a comportamentelor adecvate ale adolescentilor in
societate (Rutter)
parinti democratici, dar severi- apreciere de sine inalta,
increzatori , independenti
autoritari- mai putin independeti si increzatori, caonsidera
ca au parinti absurzi si lipsiti de afectiune
in 1995, Durkin arata ca aceasta identitate este rezultatul unui proces
de lunga durata asupra caruia isi pun amprenta stilurile de cognitive,
atiittudinale si comportamentale ale adultilor implicati in viata
puberilor/adolescentilor

identitate
nu poate fi rupta de identitatea sexuala, chiar daca nu este atat de

vizibila
rolurile adoptate de adolescente, desi sunt aparent influentate de

mass-media, ele nu apar doar ca rezultat al acesteia; ci isi regasesc
aspecte valorice sau atitudinale in realitatile psihologice oferite de
parinti sau alti adulti din jur, cat si de ceilalti adolescenti
fetele gasesc explicatii pentru esecuri (afective, in general) pe seama
lipsei de abilitati, pe cand baietii pe o lipsa a neangajarii
corespunzatoare, a neimplicarii optime
unele tendinte spre depresie (nu insa si depresie)- relatia cu adultul
este o resursa importanta in depasirea problemelor

identitate
relatiile dintre parinti si adolescenti sunt caracterizate de

compromisuri si conflicte
desi interactiunea capata valentele unui razboi, nu exista

invingatori sau invinsi decat pe termen lung;
aparentele infrangeri sau victorii sunt doar inselatoare
de multe ori parintii pot resimti independenta afectiva a
puberilor/adolescentilor ca fiind o lipsa de afectiune
expectatiile si sperantele adolescentilor sunt extrem de mari in sfera
afectiva, indiferent de sursa care le va alimenta
din aceasta perspectiva influentele majore asupra ideilor si parerilor
adolescentilor sunt exercitate nu de catre parinti (cel mai adesea), ci de
catre persoane exterioare, chiar straine

identitate
identitatea se castiga si o data cu independenta materiala si

orientarea vocational-profesionala
probelamtica vocationala este foarte actuala nu doar la nivel familial,

ci si scolar si social

identitate
orientarea vocationala implica parcurgerea catorva etape:
fantezisa- copilaria; in special profesii care presupun

interactiunea de zi cu zi, din domeniul serviciilor sua legate de
proifesiile din cadrul familiiei
interese- 11-16 ani- planuri profesionale care nu au o baza
aptitudinala, dar sunt reflectari in acord cu acea conceptie
despre lume si viata
realista- cristalizare specifica, particularizare si asumare a
aacelei profesii, aactivitatilor pe care le impllica, formularea
unui plan profesional si educational in consecinta

sinele si eul
profesorul Golu M tgrateaza Eul din perspectiva a 4 trasaturi

definitorii:
Reflexivitatea Eu sint Eu, nu tu, el sau ei
Adresabilitatea eu ma raportez la cei din jur, la lume, ca

Eu
Transpozabilitatea Eu ma compar cu altii si ma transpun
in situatia lor
Teleonomia orientarea spre scopuri

sinele si eul...
profesorul Zlate arata ca exista 6 nivele ale eului in cadrul

personalitatii:
Eul real (cum este);
Eul autoperceput (cum crede ca este);

Eul ideal (cum ar vrea sa fie);
Eul perceput (cum percepe eurile celorlalti);
Eul reflectat (cum crede ca il percep altii);
Eul actualizat (cum se manifesta)

sinele si eul
procesul de indentitate de sine nu se finalizeaza o data cu iesirea din

adolescenta: el ramane in permanenta deschis
relatia dintre sine, Eu si constiinta se traduce in final prin sistemul

atitudinal al adolescentului
putem sa spunem ca, in general eul este cel care cunoaste, pe cand
sinele este cel care se lasa cunoscut
rareori se reuseste o potrivire intre aceste doua entitati, de cele mai
multe ori, existand diferente

Intrebari si discutii

7.stadiul Adolescentului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7.stadiul Adolescentului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIA VARSTELOR

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

perioada pubertara (12-14/15 ani)

Latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate de : perceptie, reprezentare, memorie,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

pragurile senzoriale scad

se dezvolta campul vizual, largindu-se (in general este o dezvoltare

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

exista totusi dificultati de a trasa linii de dimensiuni exacte, forme

descrieriele puberilor sunt orientate mai mult catre un sens director,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

sensibilitatea olfactiva capata semnificatii importante- aparitia

adolescentii pot organiza si dirija propriile reprezentari

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

capacitatea de a rezolva probleme abstracte

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

o data cu 15 ani apar problematizarile filosofice

se dezvolta argumentatia si sistemele de explicatii, acestea

iar informatiile capata accente ierarhice de abstractizare si

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

adolescentul cauta teorii si isi dezvolta teorii pe care apoi le aplica

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

conceptele de probabilitate si posibilitate incep sa fie operante la

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

se inregistreaza o marire a debitului verbal (pana la 3 ori), dar si a

se adopta un mod particular de scris, cat si de a semna

sunt adoptate jargoane atat in cadrul scolii, cat si in grupurile de

exista diferente de gen in dezvoltarea abilitatilor lingvistice

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

vocabularul continua sa se nuanteze, fiind prezente si numeroase

se consolideaza corectitudinea gramaticala a limbii materne;

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

apar modificari fundamentale

prelucrarea apare in insusi procesul fixarii, cand se procedeaza la

volumul memoriei creste extrem de mult, chiar daca nu brusc

se definesc stilurile de memorare

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Dezvoltarea cognitiva in adolescenta

memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a

recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice,

se includ in relatarile verbale numeroase elemente de explicatie

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

activitate: Prietenii, relaia de cuplu

membri ai societii convenionale cu valorile sale,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

respect reciproc (ntre egali)

r repsonsabilitatea este relativ

membri ai societii convenionale cu valorile sale,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

din punct de vedere caracterial, tendintele fomulate in copilarie si

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei