Basmul Cult-Ion Creanga

Basmul cult
1.George Calinescu: Basmul este[...] o oglindire a vietii in moduri
fabuloase.
2.Basmul a aparut in epica populara, apoi a patruns in literatura culta, in perioada
de afirmare a esteticii romantice, in secolul al XIX-lea.
3.In basmul cult autorul preia tiparul basmului popular, insa il reorganizeaza
conform viziunii sale artistice si propriului sau stil. Basmul cult imita oralitatea
basmului popular, foloseste clisee compozitionale (de inceput, mediane, de sfarsit),
motive surprsine: calatoria, victoria,lupta eroului, rasplata, casatoria, probele
depasite, demascarea si pedepsirea raufacatorului, reperele spatio-temporale sunt
vagi, imaginare, moduri de expunere imbinate (dialog cu naratiune si cu descriere),
cifrele magice,simbolice, obiecte miraculoase, fabulosul este tratat in mod realist,
acceptarea de la bun inceput a supranaturalului ca explicatie a intamplarilor
incredibile.
Harap-Alb
1. George Calinescu: Basmul este[...] o oglindire a vietii in moduri
fabuloase.Convorbiri literare,1877
2.Basm cult=specie narativa ampla,numeroase personaje purtatoare de valori
simbolice,care, prin referire la erou(protagonist), indeplinesc diferite functii:ajutoare,
donatori,antagonist, actiunea implica fabulosul, care este tratat realist,
supranaturalul fiind de la bun inceput acceptat ca explicatia e unor fapte incredibile,
este prezentat drumul maturizarii de catre erou, coordonatele spatio-temporale sunt
vagi,imaginare, prezenta cliseelor compozitionale(formule bla bla), a cifrelor
magice, simbolice, obiecte miraculoase, personajele sunt individualizate prin
trasaturi si limbaj, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si
descrierea.
3.naratiunea:persoana a III-a,omniscient, dar nu si obiectiv(comentarii, reflectii).
4.moduri de expunere:topeste naratiunea in dialog(Tudor Vianu). Naratiunea
este dramatizata prin dialog, nu se evita subiectul principal(se reduc digresiunile),
se reduc descrierile, actiunile si personajele individualizate prin amanunte. Dialogul
prezinta evolutia actiunii si caracterizarea personajelor, realizeaza scenic secventele
narative.
5.tema:triumful binelui asupra raului. motive:calatoria,lupta cu raufacatorul,
rasplata eroului,casatoria, superioritatea mezinului.
6.Actiunea se desfasoara linear, secventele sunt prezentate prin inlantuire.
7.Timp si spatiu: aspatialitatea si atemporalitatea timpului : Amu cica era odata
ca niciodata-> dificultatea aventurii eroului.
8.Formule tipice. Formulele de inceput si sfarsit->intrarea si iesirea din fabulos.
Naratorul pune povestea pe seama altcuiva (Amu cica era odata), fara a nega
ca in basmul popular (A fost o data ca niciodata) . cine are bani, sta si
mananca,iara cine nu, se uita si rabda->iesirea din fabulos. Formulele
mediane (si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua, si mai
merge el cat mai merge) fac tranzitia intre secventele narative.
9.Caracterul de bildungsroman presupune parcurgerea unui traseu al maturizarii. Se
foloseste triplicarea, insa, la curtea Imparatului Ros sunt mai mult de trei probe,
conform avertismentului tatalui : sa te feresti de omul ros. Raul nu este
intruchipat de fapturi himerice, ci de omul insemnat, :spanul si Imparatul Ros. Nici

protagonistul nu este un Fat-Frumos cu puteri supranaturale, curajos,luptator

priceput, ci dobandeste calitatile.
10.Factor perturbator: cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand decat
fete, are nevoie de un mostenitor. Dupa esuarile fratilor mai mari, eroul reuseste sa
treaca de proba tatalui, aceasta trecere urmand unei etape de pregatiri. Este sfatuit
de Sfanta Duminica sa ia calul,armele si hainele cu care tatal sau a fost mire
pentru a izbandi. Dupa trei incercari, calul devine tovarasul si sfatuitorul
tanarului. Craiul, auzind aceasta, parca nu i-a prea venit la socoteala. La
inceput , urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave, calul il sperie si isi arata
puterile, insa dupa trecerea podului, ratacindu-se in padurea labirint, datorita
naivitatii sale, devine robul spanului :boboc in felul sau la trebi de aieste.
11.Coborarea in fantana-renastere: si atata vreme ai a ma sluji, pana cand ii
muri si iar ii invie.
12.La curtea Imparatului Verde,trei probe: aducerea salatilor din Gradina ursului,
aduce pieii cerbului, cu cap cu tot,asa batute cu pietre scumpe cum se
gasesc, iar a treia proba e aducere fetei imparatului Ros. Primele doua probeSf.Duminica, a treia proba-o alta etapa a intierii. Pe drum: ajuta ocoleste musuroiul
de furnici, trecand prin apa, ajuta albinile si se imprieteneste cu pers. himerice.
Primeste de la craiese doua aripi.
13. Curtea imparatului Ros: casa de arama-Gerila (proba focului), 12 harabale
cu paine,12 ialovite(vaci) fripte si 12 butoaie cu vin(pr.apei si pamantului)Flamanzila, Setila, a treia proba ->alte probe: pazirea nocturna a fetei de imparat,
dupa luna-Ochila, Pasari-Lati-Lungila, alegerea fetei de imparat cu ajutorul
albinei (motivul dublului), si ultima proba impusa de fata imparatului, sa aduca
trei smicele de apa dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii
in capete)
14.Curtea imparatului Verde-Harap-Alb decapitat->se face Spanul pana jos praf
si pulbere.Decapitarea eroului-moartea initiatica,ruperea juramantului ,eroul e
recompensat:fata Imparatului Ros si Imparatia. Deznodamantul-refacerea
echilibrului,rasplata eroului.
15.NUmere magine 3,12,24, semne ale totalitatii.
16.Harap-Alb nu are puteri supranaturale, insusirii exceptionale, dobandeste
calitatile. Sf. Duminica:Cand vei ajunge si tu odata mare si tare ii cauta sa
judeci lucrurile de-a fir a par,[...] pentru ca acum stii ce e necazul. Numele
de Harap-ALb..
17.Spanul-rau necesar, calul zice:si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata. Naratorul,calul, celelalte personaje sunt constiente de scenariul
evolutiei.
18.Ajutoare si donatori, Spanul are functie de trimitator.
19.Tipologii:frigurosul,mancaciosul, aspectul grotesc ascund prietenia si bunatatea,
Sf. DUminica e inteleapta.
20. Modalitatile nararii sunt :povestirea si reprezentarea, povestirea faptelor insotita
de reflectiile naratorului: Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa va spun povestea
si va rog sa ascultati..
21.Limbajul cuprinde termeni apartinand registrului popular, oral,regional, cuprinde
termeni si expresii populare(Da-i cu cinstea sa moara rusinea)., regionalisme.
Umorul,placerea zicerii, exprimare mucalita: sa traiasca trei zile cu cea dealaltaieri, ironia: Doar unu-i imparatul Ros, vestit prin meleagurile aceste
pentru bunatatea lui nemaipomenita,porecle.

22. Oralitatea:expresii narative (si atunci, si apoi), exprimarea afectiva (Ca

alta, ce pot sa zic?), versuri populare :De-ar sti omul ce-ar pati,/ Dinainte sar pazi! ).
23.Concluzie
Caracterizare
1.Personajele, tipuri : ajutoare(donatori,fiinte supranaturale, personaje himerice) .
Se utilieaza triplicarea, Creanga schimba procedeul, ultima proba necesita mai
multe probe impuse de I.Ros si de fata.
2.Harap alb nu este un Fat-Frumos, nu are calitatile necesare unui imparat (...), ci le
dobandeste, cu ajutorul raului necesar, caracterul de buildungsorman.
3.Initial, rusinos,timid,necurajos:iese afara in gradina si incepe a plange in
inima sa.
4.o respinge pe batrana, nu banuieste sensul ascuns al vorbelor ei,insa este milostiv
apoi, dandu-i un banut. calul,armele si hainele. auzind aceasta, parca nu ia prea venit la socoteala). Calul devine apoi ajutorul baiatului si il ajuta sa
treaca de prima proba->trecerea podului->o alta etapa a procesului.
5.ratacirea in padurea-labirint,pica in plasa spanului:boboc in felul lui la trebi
de aieste.(caracterizare directa realizata de narator) . juramantul :pana cand ii
muri si iar ii invie.
6.numele Harap-Alb
7.caracterizare indirecta:fapte,comportament, relatii cu celelalte personaje,nume
8.probele de la curtea imparatului Verde, primele doua(salatilor-Gradina Ursuluilicoare cu somnoroasa,cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe-o licoare,
obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot) cu Sf Duminica, a treia proba-o noua
etapa, isi face prieteni noi, care il vor ajuta.
9.probele de la Imp.Ros(casa de arama,12 harabale cu pane, 12 ialovite
fripte,12 buti pline cu vin).alegerea macului de nisip.
10.probele in legatura cu fata de imparat: straja nocturna, se ascunde dupa
luna,recunoasterea fetei, si ultima proba:trei smicele de mar dulce si apa vie
si apa moarta de unde sa bat muntii in capete).
11.demascarea Spanului,decapitarea lui Harap-Alb,Harap s-a indragostit de fata,
grea incercarea, cea mai grea,dar pastreaza juramantul. Moartea initiatica,
omorarea spanului, si se facu spanul pana jos praf si pulbere).
12.Deznodamantul-rasplata eroului
13.Spanul-un rau necesar, si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata.
14.Naratorul, personajele sunt constiente de scenariul evolutiei
15.individualizarea celorlalte personaje, fara protagonist, prin portretele fizice,
trasaturi sufletesti dominante.
16.Concluzie