Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Efectul de levier
2.Hedging sub mare
Optiuni la piata
4 grile 2 erau probleme
Grila..
1) Optiunea put sub mare
2) Ce tranzactii short/call
3) De ce sunt contractele futures titluri derivate
4) Problema cu marja si ordinea brokerului
5) 2 grile , care din % este o asemanare intre contractele forward si futures ( cica
amandoua)
6) sau ce este forwardul ( definitia)
Grila3
1. Strategii cu optiuni (sub larg)
2. Ce reprezinta baza?
3. Ce inseamna instructiunea executa sau lasa
4.1 Care este principala asemanare intre futures si forward : cred ca rasp era ca ambele
sunt cu executare ulterioara
4.2 Daca un broker are inscrise urm instructiuni de executat : 2 ctr la 10si1/2 4 ctr la
10si1/4 ; 2 ctr la 10si1/8 ; 4ctr la 10si 3/8 ; 2 ctr la 10si 5/8
care va fi primul
executat ?
4.3 nu mai stiu
4.4 o problema cu tranzactii futures era cam asa :
Marja initiala=500um/contract
Marja de mentinere=300um/ctr
Un operator vinde 15000 bu grau la 2,75/bu
La cat tr sa creasca pretul pt a se face apelul in marja ? .mie mi-a dat 2,79(adica
b)
Grila 2
1. Futures-def, mecanism, importanta
2. ce este cash-spot ?
3.
4. la grile imi amintesc ca am vaz una : daca un broker are de la cl sau un ordin de
cump la 100 si pe piata gaseste o camanda de vz la 99 ce face ? si rasp era :
indeplineste ordinul la 99
problema era la fel ca si la grila 1 :
m initiala=1500
m mentinere=1000
un operator vinde la 6.25
1
=======
Am cateva modele de grile pe care ni le-a dat la seminar profu nostru, spunea ca de obicei
cele din examen sunt mai usoare
ti le trimit pe astea, altceva nu am. iti atasez si niste grile pe optiuni, nu mai stiu de unde
le am, stiu decat ca le am salvate de vreo 2 sapt in calculatorla ultimul curs proful a dat
example de subiecte deschise ce ar putea sa pice la examen:
1 .long hedging
2. hedging prin baza
3.delimitari intre call si put
4.diferente intre ctr futures si forward/options si futures( cu exemple)
5.care sunt strategiile cu optiuni
Cam cu atat te pot ajuta, imi cer scuze ca iti rasp asa tarziu abia acum am deschis
calculatorulbafta maine la examen! sper sa ne dea ceva usor
BUZZ!!!
Test
Nr. 1
pretul
pretul forward;
b)
cash
d)
pretul
pretul futures;
cash
pretul forward
e)
pretul
pretul futures;
cash
pretul cash;
c)
pretul futures
pretul cash;
c)
d)
obligatiilor
contractuale
aferente
e)
ce
se
fac
vinovati
de
incalcarea
poate
castiga
d)
nelimitat;
b)
poate
maxim prima;
castiga
poate
pierde
c)
e)
nelimitat;
9. Un operator pe piata futures poate primi un apel in marja daca:
a)
b)
c)
d)
a) si b);
e)
b) si c);
10. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures scad catre pretul
spot viitor, situatia de pe piata se numeste:
a)
contango;
b)
backwardation;
c)
vanzare spot;
d)
cumparare
cu
prima;
e)
cost of carry;
11. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit
este:
a)
forward;
b)
3
spot;
c)
curent;
d)
prin baza;
e)
futures;
mai
putin
de
5%;
b)
aprox. 5%;
c)
aprox. 10%;
d)
aprox 20%:
e)
aprox 50%;
b)
c)
d)
e)
14. Pretul cash al graului este de 25,25$/5000bu si cel futures la 6 luni este de
23,75$/5000bu. Baza este:
a)
0,30;
c)
4,75;
b)
5,05;
d)
1,50;
e)
0,49;
15. Daca pretul cash este de 3,75$ si futures la 6 luni este de 3,95$, baza este:
a)
0,2
c)
3,7
0;
b)
5;
-
d)
e)
7,7
0;
3,9
0,20;
5;
24. Daca cumparati o optiune call, cel mai nedorit lucru este ca cursul sa _________.
25. Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui call 50, prima 5 este de _______.
26. Un activ se negociaza la 70 si dvs. cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim
la expirare de la care inregistrati pierderi este ________.
27. O tranzactie cu optiuni pune fata in fata un vanzator de optiuni de vanzare si
uncumparator de optiuni de cumparare.
a) adevarat
b) fals
castiga o pozitie
d)
futures long;
b)
castiga o pozitie
futures short;
c)
plateste
prima
optiunii;
e)
incaseaza prima;
exercita optiunea;
b)
vinde optiunea;
c)
astepta
optiunea sa expire;
d)
e)
ca
exercita optiunea;
b)
c)
d)
vinde optiunea;
astepta
optiunea sa expire;
e)
ca
31. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul
castiga cand:
a)
PC
c)
-PE>p
b)
PC
-PE<p
PC
-PE=p
d)
PE
-PC>p
e)
PE
-PC<P
toate
diferentele fiind
pozitive
32. Daca un operator plateste o prima de 0,1$/bu pentru un contract call options pe
porumb cu un pret de exercitare de 2,9$/bu, care este pierderea maxima pe care o
poate inregistra?
a)
0,1$/bu;
b)
2,9$/bu;
c)
Nelimitata;
d)
Marja;
Test
Nr. 2
33. Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures? Care este cel
mai utilizat? De ce?
34. Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot
viitoare.
35. Care este scopul marjelor?
36. Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures?
37. Ce este baza (basis)?
38. Livrarea (delivery) se refera la:
a)
b)
c)
d)
e)
39. In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures, baza este egala cu:
a)
valoare
d)
pretul
contractului;
e)
pretul contractului
mai putin cheltuielile cu
livrarea marfii;
negativa;
b)
zero;
c)
o valoare pozitiva;
poate
nelimitat;
castiga
c)
poate
nelimitat;
b)
poate
maxim prima;
castiga
d)
pierde
e)
situatia
de
d)
limitare variatiilor
zilnice ale preturilor;
situatia
de
e)
sistemul
tranzactionare prin strigari;
contango;
b)
backwardation;
c)
de
limitarea
numarului de pozitii deschise;
b)
it;
d) tick;
ong;
e) settlement;
c) short;
43. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit
este:
a)
for
c)
cur
ward;
b)
e)
ent;
spo
d)
fut
ures;
pri
t;
n baza;
for
c)
cas
ward;
b)
e)
h;
fut
d)
pri
n baza;
de
ures;
transfer;
c)
d)
e)
46. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures cresc catre pretul
spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de:
a)
contango;
b)
backwardation;
c)
vanzare spot;
d)
cumparare
prima;
e)
cost of carry;
47. Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cuoscuta ca:
7
cu
a)
deschiderea
unei
d)
pozitii;
regularizarea
pozitiei;
b)
marcarea la piata;
c)
compensarea unei
e)
situatie
contango;
de
pozitii;
48. Daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$, atunci baza
este:
a)
0,1
c)
4,1
5;
b)
e)
0;
-
d)
8,7
5;
4,2
0,15;
5;
castiga o pozitie
d)
futures long;
b)
c)
plateste
prima
optiunii;
castiga o pozitie
futures short;
e)
incaseaza prima;
exercita optiunea;
b)
vinde optiunea;
c)
astepta
optiunea sa expire;
d)
e)
ca
62. Cumparatorul
unei
optiunioptiunea;
poate:
a)
exercita
b)
c)
d)
vinde optiunea;
astepta
optiunea sa expire;
e)
ca
63. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul
castiga cand:
a)
PC-PE>p
d)
b)
PC-PE=p
e)
c)
PC-PE<p
PE-PC>p
PE-PC<P
diferentele fiind pozitive
toate
64. Daca un operator vinde o optiune put, prima de 0,3$ si pret de exercitare de 40$,
care este maximul pierderii sale?
a)
0,3$;
b)
marja initiala;
c)
prima;
d)
nelimitat
Burse
Grile de la ASE alt profesor nu Hurduzeu
Sub 2
1) Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures?
Care este cel mai utilizat? De ce?
2) Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu
preturile spot vitoare?
3) Care este scopul marjelor?
4) Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures ?
5) Ce este baza (basis)?
6) Livrarea (delivery) se refera la
a) compensarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrar
b) depunerea unor sume de bani in contul marja
c) predarea/primirea marfii la scadenta
d) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate
e) acordarea de catre broker a unui credit clientului
7) In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures baza..
a) are o valoare negativa
b) zero
c) are o valoare pozitiva
d) pretul
e) pretul. Putin.. c marfii ( ilizibil)
8) in cazul in care piata creste , cumparatorul unui contract futures
9).(ilizibil)
a) .. preturilor
b) situatia de backwardation
c) limitarea numarului de pozitii deschise
d) . Preturilor
e) sistemul de tranzactionare prin. strigari
10) Fluctuatia minima de pret in cazul in cazul unui contract futures se
numeste:
a) pit
b) long
c) short
d) tick
e) settlement
11) Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un
pret stab.. este:
a) forward
b) spot
c) curent
d) prin baza
e) futures
12)Contractul spot este cunoscut ca fiind un contract:
a) forward
b) futures
c) cash
d) de transfer
e) prin b
13) prin ce se aseamana contractele futures de cele forward
a) amandoua sunt standardizate obligatoriu
b) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza la
scadenta
c) amandoua au termen suspensiv
d) amandoua se marcheaza la piata
e) amandoua au valoare fixa
14) Daca de-a lungul vietii unui contract futures , preturile futures cresc
catre pretul spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o
situatie de :
a) contango
b) bacwardation
c) vanzare spot
d) cumparare cu prima
e) cost of carry
15) Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este
cunoscuta ca:
a) deschiderea unei pozitii
b) marcarea la piata
c) compensarea unei pozitii
d) regularizarea pozitiei
e) situatie de contango
16) daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$ ,
atunci baza este:
a) 0,15
c) 4,10 d) 4,25
e) 8,75
b) 0,15
d) 4,25
17) Ce este o optiune de vanzare?
18) Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane
19) Cand o optiune este in bani?
20..
21) Detinatorul unei optiuni ____________ acestuia dreptul de a
cumpara un activ ..?un pret stabilit, inainte de data expirarii.
22)Valoarea intrinseca a unei operatiuni call cu un pret de exercitare de
40$ cand cursul de pe piata este de 35 este de ___________
23) O optiune call al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de
pe piata activului suport este_____________
24) Detinatorul unei optiuni ____________ da acestuia dreptul de a vinde
un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.
25) Daca cumparati o optiune call , cel mai nedorit lucru este ca cursul
sa
26) Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui put 50, prima 5 este
de__________
27) Un activ se negociaza la 70 si dvs cumparati un call 60 cu prima 5.
Pretul minim la expirare de la care nu exercitati optiunea este
_____________
28) La exercitare, detinatorul unei optiuni call:
a) castiga o pozitie futures long
b) castiga o pozitie futures short
c) plateste prima optiunii
d) nici una din cele de mai sus
Bursa de valori si de marfuri GRILE DE PE NET
1.Bursa este:
a. o institutie a economiei de piata;
b. o societate pe actiuni;
c. o institutie financiara.
2.Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca:
a. forma organizata de schimb pentru marfuri sau titluri financiare;
b. forma organizata pentru titluri de plasament;
c. forma organizata pentru vanzarea actiunilor.
3. Dupa obiectul tranzactiei bursele se clasifica in:
a. burse de marfuri;
b. burse de servicii;
c. burse de valori;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
4. Dupa forma de organizare:
a. burse publice;
b. burse de stat;
c. bursa privata.
d. modalitati de incasare.
15. Membrii bursei pot fi:
a. persoane fizice;
b. persoane juridice;
c. a si b.
16.Pentru a deveni membru al unei burse, conditiile generale sunt:
a. sa primeasca autorizatie;
b. sa dispuna de capitalul necesar;
c. sa respecte regulile bursei;
d. a si b;
e. b si c.
17.Organele de decizie ale bursei sunt:
a. adunarea generala si consiliul de administratie;
b. actionarii;
c. asociatia bursei;
18. Organul suprem de decizie a bursei este:
a. Adunarea Generala sau Asociatia Bursei;
b. Asociatia Bursei;
c. Consiliul de Administratie.
d. a si b;
e. a si c.
19. Departamentul pentru cotatii urmareste:
a. desfasurarea tranzactiilor;
b. lansarea unor produse noi;
c. executarea contractelor.
20. Departamentul informativ urmareste:
a. lansarea unor produse noi;
b. informarea asupra clientilor, stabileste relatiile intre membri;
c. informare asupra cotelor, valorii tranzactiilor.
21.Comitetul pentru Etica Bursiera face investigatii:
a. in rezolvarea litigiilor;
b. asupra eticii afacerilor;
c. in defasurarea tranzactiilor.
22. Brokerii sunt:
a. angajatii firmei;
b. agentul profesionist angajat al busei;
c. agentul de consultanta.
23.Piata bancara se caracterizeaza prin:
a. tranzactii cu active bancare negociabile;
b. tranzactii cu active bancare non-negociabile a caror lichiditate este maxima;
c. tranzactii cu active bancare a caror lichiditate este minima.
24. Societatile bancare au rolul de:
a. intermediere intre posesorii de disponibilitati si utilizatorii de fonduri;
b. client;
c. utilizator de fonduri.
25. Piata monetara este caracterizata prin:
a. tranzactii cu active bancare;
b. tranzactii cu marfuri;
c. tranzactii cu active financiare de catre societatile financiare.
26. Tranzactiile financiare includ:
c. titluri de plasament.
38. Managementul bursier include patru mari categorii de organisme:
a. organe de control, de decizie, de emisie, de conducere;
b. organe de conducere, de supervizare, de audit si de executie;
c. organe de decizie, de executie, de consultanta si de control.
39. Agentii piete bursiere sunt:
a. investitorii;
b. clientii;
c. agentii bursieri.
40. Pietele bursiere se disting prin modul de realizare:
a. a echilibrului intre cerere si oferta;
b. a echilibrului intre stabilirea pretului de vanzare si de cumparare;
c. a si b.
41. Cotarea unui titlu este determinat in cursul:
a. unei sedinte in functie de cerere si oferta;
b. unei sedinte bursiere prin confruntare libera;
c. niciun raspuns nu este corect.
42. Metodele de cotare sunt:
a. metode de strigare;
b. cotare prin opozitie;
c. prin urna;
d. prin calculator;
e. a, b si c;
f. toate raspunsurile sunt corecte.
43. Indicele bursier este un indicator:
a. financiar;
b. statistic;
c. real.
44. Operatiunea de cotare stabileste un curs care sa:
a. sa poata fi contestat de client;
b. sa fie cel mai bun;
c. sa nu poata fi contestat de client.
45. Investitorii bursieri pot fi:
a. persoane fizice;
b. societati financiare;
c. companii;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
46. Dupa obiectul de activitate avem:
a. burse de stat;
b. burse private;
c. ambele.
47. Actiunile au mai multi parametri, printre care:
a. valoarea nominativa;
b. cursul actiunii;
c. prima de emisiune;
d. data de gratie a unei actiuni noi;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
48. Emisiunea de titluri de credit atrage fonduri banesti:
a. sub forma de imprumut pe termen scurt;
b. sub forma de imprumut pe termen lung;
39. a, c
40. a
41. b
42. f
43. b
44. b, c
45. d
46. c
47. e
48. b, c
49. a
50. a
Institutia bursei
SUBIECTE: Aici vor fi intebari punctuale, sunt importante, raspunsurile pot fi cu
mai multe variante
Ex; Ce inseamna un club in bursa? ( mu am gasit nicaieri)
Ce stabilesc ei (regulamentul)?
Cum se organizeaza membrii unei burse?
Cum sunt organizate bursele de marfuri?
- Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactii ci functia ei primordiala consta
in crearea unei cadru eficient pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea
unor servicii si facilitati:
- mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societati
comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital.
- Bursele de marfuri pot fi organizate
a) sub forma de cubluri si
b) sub forma de comitete
- Din punct de vedere institutional, bursa este o organizatie ai carei membrii pot
fi persoane fizice sau juridice.
- Membrii unei burse se organizeaza in: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete
- Calitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri
- La bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigura dreptul de
a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de
brokeraj.
- Locul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui
loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective.
- membrii bursei au diverse avantaje, cum ar fi : sunt indereptatii sa execute in mod
direct operatii in bursa
- Conducerea si administrarea bursei
a) Managementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal
administrativ.
b) Conducerea executiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de
catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa
specialisti nemembrii ai bursei.
- Documentele institutiei bursiere :
a) sunt statutul si
b) Regulamentul bursei este stabilit de catre Consiliul de directori si implementat
in practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de
personal administrativ.
Contractele la termen
Tranzactiile cu lichidare la un anumit termen de la incheierea contractului au
aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. In practica de afaceri exista
doua categorii de contracte la termen:
1) Contract forward ("anticipate")
2) Contract futures ("viitoare").
1) Un contract forward este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si
cumparator), prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se
obliga la plata pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in
momentul contractarii.
Contractele forward sunt tranzactionate la OTC = over the counter
Contractul, in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale
esentiale (obiect, pret, scadenta), ramine insa incerta valoarea acestuia la lichidare
(deci rezultatul virtual al contractului), tinind seama de faptul ca intre momentul
incheierii contractului si cel al executarii lui, pretul marfii, valutei sau activului
posibilitati:
a) sa lichideze contractul prin predarea/primirea activului care face obiectul
acestuia, adica prin livrare (engl. delivery);
b) sa lichideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens
contrar, respectiv o compensare (engl. offsetting).
Astfel, cel care detine o pozitie long poate lichida pozitia sa, realizind o vinzare
futures a contractului respectiv; iar cel care detine o pozitie short o poate lichida prin
Subiect:
Mecanismul tranzactiilor comerciale futures la CME
cuprinde urmatoarele faze:
1) Tranzactia este initiata de cumparatori/vinzatori ce dau ordine firmelor broker cu care
lucreaza pentru incheierea unui contract futures; ordinul este transmis brokerului de
bursa (floor broker), care urmeaza sa-l execute in sala bursei, in "groapa" (pit).
2) Dupa incheierea contractului, brokerul de bursa semneaza tichetul de ordine si-l
trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost executat contractul si precizindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).
3) Dupa incheierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit
reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata
la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei; pretul va aparea instantaneu
pe tabela electronica.
4) In cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma broker ia legatura cu o firma
membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din
contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (4a). Aceasta din urma
procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunile legate
de compensarea pozitiilor si lichidarea contractelor, instiintind membrul cliring despre
aceste activitati (4b).
5) Casa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din
operatiune in legatura cu creditarea/debitarea contului membrului cliring (5a), iar banca
avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (5b).
6) Banca plateste/incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din
efectuarea compensatiilor. Ulterior, membrul cliring anunta firma broker, iar
aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului.
SUBIECT : Contul in marja
Marja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broker. Partea
foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate
in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier =
(adica cu un efort mic se obtin randamente mari)
In vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii deschid conturi
speciale (engl. commodity accounts) la firmele broker cu care lucreaza. Firmele broker
solicita clientilor garantii pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin contractele
futures (margin requirements), care difera de la o bursa la alta. De regula marja
initiala este de 10% din valoarea contractului. Daca disponibilul din cont scade sub
aceasta marja, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa existe o
marja de mentinere de 2/3-3/4 din marja initiala. Cind disponibilul din cont scade
sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un apel in marja (margin call),
brokerul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Garantia ramasa in cont
la lichidarea contractului se restituie clientului.
SUBIECT : Paralela intre Diferenta intre TRANZACTII in MARJA si
TRANZACTII FUTURES
Tranzactii in marja
Tranzactii Futures
1) Marja initiala
50 %
3 10 %
2) Marja de mentinere
( mm m i )
25 %
cand scade contul
3) Cand contul scade sub marja
de mentinere
primesc apel in marja
trebuie sa aducem bani trebuie sa aducem bani
cash pana la marja de
cash pana la marja
mentinere
initiala
SUBIECT Casa de compensatie sau Casa de cliring
Are un rolul esential in primul rand prin faptul ca se interpune intre vanzatorii
contractelor futures si cumparatorii acestora, apoi prin faptul ca asigura atat
marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a
tranzactiilor care se efectueaza la bursa. Ansamblul operatiunilor de compensatie,
decontare si predare/primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring poarta numele de regularizare (engl. settlement).
Prin procesul de regularizare are loc actualizarea (marcarea la piata) sau , dupa
caz, lichidarea contractelor futures. In acest sens, membrii cliring depun la casa de
compensatie garantii, numite marje de regularizare (engl. clearing margin), pentru
asigurarea executtrii contractelor derulate prin mijlocirea lor.
In cazul in care firmele broker care lucreaza cu clientii nu sunt membri ai casei de
compensatie, ei depun marjele respective la membrul cliring, prin intermediul
caruia efectueaza regularizarea contractelor. Garantiile depuse de firmele broker provin
din marjele pe care ei insisi le solicita clientilor.
SUBIECT; Marcarea la piata (marking to market)
Este f importanta deoarece fara marcarea la piata , tranzactionarea pe bursa nu se
poate realiza.. Ea reprezinta adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate
in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata.
Regula este ca
a) daca valoarea contractului creste, cumparatorul primeste in contul sau in
marja o suma cash echivalenta cu diferenta dintre pretul de lichidare (regularizare) al
zilei curente si cel al zilei precedente, multiplicata cu numarul de contracte.
b) daca valoarea contractului scade, se deduce din contul sau in marja o suma
obtinuta prin multiplicarea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si
cel al zilei anterioare.
Procesul de marcare la piata se deruleaza la doua nivele:
1) Casa de compensatii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai
2) Firmele broker/ brokerii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau
diminuind disponibilul din contul in marja al acestora.
Daca marja se reduce sub nivelul de mentinere, casa de compensatie va solicita o
marja suplimentara (variation margin), pe care brokerul trebuie sa o depuna in cel
mai scurt timp (o ora). La rindul sau, brokerul va face un apel in marja, solicitind
clientului depunerea unei garantii suplimentare.
SUBIECT: Lichidarea contractului
Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face in doua modalitati:
1)Prin livrare (engl. delivery), adica prin predarea/plata marfii,
Livrarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzatorul,
avand la dispozitie in acest sens trei zile:
Ziua 1 - Ziua pozitiei - Cu doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din
(positon day)
luna respectiva detinatorul unei pozitii short anunta casa
de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa; )
Ziua 2 Ziua notificarii - In urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe
(notice day)
destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long
cea mai veche; apoi ii anunta pe vanzator si pe
cumparator in legatura cu efectuarea livrarii.
Ziua 3 Ziua livrarii - are loc predarea marfii (respectiv a titlului asupra
(delivery day)
acesteia) de catre cel cu pozitia short, cel cu pozitia
long facand plata.
In cazul in care detinatorul unei pozitii deschise nu isi anunta intentia de livrare
pana in ultima zi a pozitiei (adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii),
casa de compensatie va lichida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi de
livrare (last delivery day).
Lichidarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa
din ansamblul tranzactiilor futures.
2) Prin lichidarea pozitiei (engl. liquidation), adica operatorii inchid pozitiile inainte
de expirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operatiune de sens
short
long
----------------------------------------------------------------------------------
Elementele care modifica marimea bazei (adica a diferentei dintre pretul cash si
pretul futures).
1) Stocurile ramase din anul anterior;
2)Cererea si oferta de produse substituibile;
3) Perspectivele privind productia anului curent;
4) Productia mondiala;
5) Cererea externa;
6) Costurile stocarii;
7) Facilitatile de stocare;
8) Costurile de transport; 9) Problemele de transport; 10) Costurile asigurarii;
11) Politicile agricole;
12) Fluctuatiile sezoniere de pret;
12) Termenul de expirare a contractului futures.
1.3.1. Determinarea bazei
1) Daca pretul futures este mai mare ca pretul spot
- avem o situatie de contango (report),
- adica pretul futures face o prima fata de pretul cash.
- Diferenta dintre pretul cash si pretul futures este negativa
2) Daca pretul futures este mai mic ca pretul spot
- avem o situatie de backwardation (deport),
- adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount.
- diferenta dintre pretul cash si pretul futures este pozitiva
f.f. important
Pe piata futures de marfuri agricole, pretul futures este, de regula, mai mare
dacat pretul spot (deci o baza negativa), datorita costului de stocare (sau cost de
stoc) (engl. cost-of -carry, carrying charges).
In aceasta situatie, baza este cotata ca o prima al pretului futures fata de pretul
cash.
Daca, de exemplu, pe 10 februarie pretul cash FOB Chicago al boabelor de soia nr. 2
yellow este de 6,20 $/bushel iar pretul futures mai este de 6,50 $/bushel, atunci baza
pentru boabe de soia la contractul futures este de (6,20 6,50) $ = 0,30 $.
Aceasta situatie este denumita 30 sub (engl. 30 under), insemnand ca pretul cash
este cu 0,30 $ sub nivelul pretului futures mai.
Deoarece locatia, costul de transport si calitatea marfii fizice se modifica,
baza se schimba. De exemplu, in aceeasi zi pretul cash CIF al boabelor de soia de o
calitate superioara, (de exemplu nr. 1), la New Orleans, ar putea fi de 7 peste pretul
futures mai (engl. 7 over) pentru un pret cash echivalent cu 6,57 $/bushel. Figura 1.1
ilustreaza cum relatia cash futures difera in raport cu locatia si calitatea.
Important!!!!!!!
La o anumita locatie preturile futures fac prima in raport cu preturile
cash, iar la o alta locatie preturile futures inregistreaza discont fata de cele cash.
Diferentele in baza ( preturi diferite), in cazul de mai sus, sunt date de:
a) locatia diferita,
b) costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare
c) diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru
contractul futures.
d) Disponibilitatea facilitatilor de transport,
e) vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului,
f) greve etc.
pot influenta componentele bazei.
Fiecare piata locala are un set specific de fundamente ale relatiei cerere oferta
care o diferentiaza de alte zone. Daca aceste fundamente se modifica, baza se va
ajusta corespunzator.
De exemplu, conditii diverse pot cauza o insuficienta a ofertei intr-o anumita regiune,
in timp ce oferta intr-o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea.
Aceasta situatie ar putea determina o evolutie anormala a relatiei dintre pretul
cash si pretul futures datorita dezechilibrului local intre cerere si oferta.
Diferentele in baza pot de asemenea reflecta diferentele intre tipurile de
pret cash luate in calcul.
De exemplu, pt aceeasi locatie, un pret CIF cash va face prima in raport cu
pretul FOB, deoarece, fata de acesta din urma, reflecta costuri suplimentare. Cele
doua preturi, desi reprezinta aceeasi calitate a locatiei, vor avea baze diferite.
Un pret futures reflecta asadar, asa numitul cost cu marfa fizica (engl.
cost of carry, carrying changes), intre momentul incheierii contractului futures si
cel al livrarii.
Daca marfa poate fi depozitata, acest cost are in vedere cheltuielile ce includ
in primul rand, costul depozitarii sau stocarii marfii, asigurarea acesteia, dobanzile
si costul manipularii.
Astfel, in cazul cerealelor, costul-de-stocare poate fi format din cheltuieli de
cantarire, de stabilire a calitatii, de spalare si de curatare, de administrare etc.
La acestea se adauga o prima sau se deduce un discont ce reflecta varietatea
conditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cu
atat mai importanta cu cat data de expirare este mai indepartata (o anumita "valoaretimp" a contractului).
Dam, spre exemplificare, componenta cost of cary a pretului futures la canola, cotat la
Winnipeg Commodity Exchange. Aceasta include urmatoarele:
- manipulare:
9,00 $ per tona;
- curatare/spalare:
4,25 $ per tona
- cantarire/inspectare:
0,30 $ per tona
- administrare:
2.50 $ per tona
- depozitare/dobanzi:
7,80 $ per tona
- transport:
10,00 $ per tona
- prima
6.15$ per tona
Total:
40,00 $ per tona
Asadar, pe o piata normala preturile futures se pot determina pe baza
preturilor cash, relatia de calcul fiind in acest caz:
FPt,T CPt CPt Rt,T (T-t)/365 Gt,T
unde CPt este pretul cash la momentul t; Rt,T este rata anuala a dobanzii aferenta unui
credit lipsit de risc, pentru perioada T-t, iar Gt,T reprezinta costurile aferente pastrarii
unei unitati de marfa pe perioada dintre t si T.
1) In luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie (luna recoltarii) poate fi
mai mica decat cotatia spot;
2) Piata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de Casa de Clearing
situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica;
3) Piata futures devine excesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu
mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei;
4) Piata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural
cerere oferta;
5) Scade foarte mult volumul tranzactiilor futures datorita unei imobilitati prelungite
a pietei spot.
1.3.3.
Sezonalitatea bazei
Desi preturile cash si cele futures tind sa convearga, foarte rar ele ating acelasi
nivel.
Motivele pentru care cele doua preturi nu sunt identice la momentul
expirarii contractului, sunt :
a) diferentele tehnice intre comercializarea marfii (tranzactionarea ei ca obiect al
contractului futures) si indisponibilitatea de a livra efectiv marfa pentru
indeplinirea obligatiei din contractul futures.
b) operatorul nu cunoaste cu exactitate momentul sau locul in care poate prelua
marfa
c) cumparatorul nu are certitudine in legatura cu calitatea marfii livrate.
d) cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei
exacte de livrare.