Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Morfopat
Morfopat
-Procese patologice datorate unor tulb ale metab celular sub actiunea unor
factori nocivi interni sau externi ce duc la alterare structurala reversibila/ireversibila
Distrofii proteice:
Intracelular:
-distrofia granulara (intumescenta tulbure) = prezenta in
citoplasma celulara a unor depozite granulare
-distrofia vacuolara (intumescenta clara) = prezenta in citoplasma celulara a unor
vacuole cu balonizarea celulei
-distrofia hialina = depunerea de picaturi omogene, glicoproteice in citoplasma
celulelor
Extracelular:
-distrofia amiloida = depunerea in tresutul extracelular a unui
material fibrilar (amiloid)
-distrofia fibrinoida = depunerea in tesuturi a unui material granular, omogen,
eozinofilic
-distrofia hialina = depunerea interstitiala a unei substante amorfe, omogene,
eozinofile pe structurile fibrilare extracelulare
Distrofii lipidice:
Ale lipidelor simple:-obezitate
-casexie
-lipomatoza
-steatoza = depunerea de trigliceride in organe
parenchimatoase care in mod normal nu contin lipide
Ale lipidelor complexe: -boala Niemann-Pick = deficit de sfingomielinaza
-boala Gaucher = deficit de glucocerebrozidaza
-boala Tay-Sachs = deficit de galactozidaza
-boala Krabe (leukodistrofia globoida)
Distrofii glucidice:
Diabetul zaharat: - insulino-dependent
- insulino-independent
Glicogenoze grupul hepatic
- grupul miopatic
- grupul miocardic
Mucopolizaharidoze:-sindrom Hurler
-sd Hunter
-sd Morquio
Distrofii pigmentare:
Lipofuscina
Melanina
Feritina
Pigmenti exogeni
Distrofii minerale
Calciul
Cuprul
Distrofii ale nucleoproteinelor
Guta
Alte tipuri
2. Leziuni distrofice granulo-vacuolare
distrofia granulara (intumescenta tulbure)
-se caract macrosc prin organomegalie, consistenta flasca, friabila cu aspect de
carne fiarta
-MO: celulele cresc in dimensiuni cu aparitia unui material granular fin in citopl
-ME: dilatarea RER, balonizarea MT cu diminuarea cristelor si hiperhidratare
-apare in organele parenchimatoase: ficat (hepatita acuta si cronica), rinichi
(intoxicatii, nefropatii tubulo-interstitiale), miocard (distrofia ceroasa Zencker)
-daca MB este intacta epiteliul se regenereaza fara sechele
distrofia vacuolara (intumescenta clara)
-se caract macrosc prin organomegalie cu consistenta friabila
-MO: vacuolizari citoplasmatice cu balonizarea celulei
-apare in organele parenchimatoase, dar este mai grava ca cea granulara
-separarea dintre cele 2 tipuri de distrofii este pur didactica, in realitate ele
asociindu-se in aceeasi celula
3. Distrofia hialina intracelulare
-se caract prin depunerea de picaturi omogene glicoproteice in citopl celulelor
-se evidentiaza in:
-epiteliul TCP - in intoxicatii,
-in hepatocite prin corpii Mallory (incluziuni eozinofilice perinucleare alcoolici
care contin citokeratina si ubiquitina),
-in plasmocite corpusculii Russell (agregate de Ig perinuclear),
-in celulele interstitiale Leydig - cristale proteice Reincke,
-in celulele bazofile HF = cel Crooke (aspect omogen, sticlos, fibrilar) in sd
Cushing
4. Distrofia hialina extracelulara
-depunere interstitiala a unei substante amorfe omogene, eozinofile pe structurile
fibrilare extracelulare
-organele sunt dure, translucid sticloase, alb sidefii cu aspect de glazura de tort
-fiziologic: -depuneri in capsula splenica (imbatranire splenica) si are aspect de
splina glazurata
-corpii albicans ovarieni
-patologic: -cicatrici (cheloidul la arsi)
-tumori fibromul uterin, schwanomm
-seroase
-arteriole medii in DZ, ducand la aparitia arteriosclerozei si cu
aparitia HTA
-se acumul odata cu varsta in neuroni, miocard, hepatocite, organela aparand mici
si cafenii (atrofia bruna)
21. Feritina
-este un complex feroproteic derivat din fractiunea hem a Hb, evidentiabila cu
coloratia Pearls (albastru de Prusia), care se depune in ficat (cel Kupffer), spl si MOH
(macrofage) si muschi striati
-apare prin exces local in hemoragii si staza pulmonara cronica din ICS sau prin
exces generalizat in hemocromatoza (caracterizata prin ciroza hepatica micronodulara,
DZ, pigmentare generalizata)
22. Porfirina
-este un pigment endogen derivat din protoporfirina fractiunii hem a Hb, ce se
dpune in piele, ficat, spl, rinichi
-da nastere unui sd clinic = porfirie, manifestat prin rectie cutanata la expunerea la
soare (urticarie si vezicule), pierderea sensibilitatii cutanate, HSM, porfirinurie, dureri
abdominale
23. Boala Wilson (degenerescenta hepato-lenticulara)
-def: b autosom recesiva caract prin dep Cu la un niv toxic in ficat, creier, ochi
-lez hep constau intr-o succesiune de evenimente ce implica steatoza, hepatita
acuta apoi cronica si, in final, ciroza
-degenerescenta lenticulara consta in acumulare de Cu in neur si cel gliale din
corpii striati, manifestandu-se printr-un sd extrapiramidal \
-la niv ocular apar dep de Cu (verde-brun) la niv corneei cu aparitia inelului
Kayser-Fleischer
26. Boala Paget / Osteodistrofia deformanta
Afecteaza frecvent craniul, vertebrele, pelvisul si poate fi monostotica/
poliostotica. Afectiunea evoulueaza in 3 etape:
1) faza osteolitica
caracterizata de prezenta a numeroase osteoclaste in jurul spiculilor ososi
2) faza osteoblastica
caracterizata prin trabecule osoase delimitate de osteoblaste cu leziuni
hipervasculare
3) faza osteosclerotica in care leziunea are aspect de mozaic(zone de osteoid
calcificat alternand cu osteoid necalcificat si fibroza maduvei)
B Paget Osoasa poate evolua spre un osteosarcom secundar multicentric.
27. Guta (Distrofie nucleo-protidica)
Afectiune manifestata in special prin artrita datorata depunerii cristalelor de urat
monosodic in articulatii, ca urmare a unui nivel seric crescut de acid uric. Afecteaza in
10
a. Gangrena uscata
in acest tip de gangrena tesuturile sunt dense, de culoare neagra si cu linie de
demarcatie intre zona viabila si cea necrozata.
b. Gangrena umeda
in acest tip de gangrena tesuturile sunt moi, albastrui fara linie de demarcatie.
c. Gangrena gazoasa
in acest tip de gangrena zona are culoare cenusiu verzuie, cu aspect emfizematos
si miros putrid.
Efectele necrozei (depind de tipul si marimea organului afectat)
- pierderea splinei nu afecteaza supravietuirea pe termen lung (dar pacientii au
risc crescut de a face infectie cu pneumococ);
- pierderea unei mici portiuni a sistemului excitoconducator cardiac poate fi
fatala;
- pierderea unui rinichi poate fi compensata de celalalt care se hipertrofiaza si
lucreaza la capacitate dubla;
- pierderea tesutului cerebral este ireversibila si duce la paralizii sau pareze;
-pierderea a 75% a parenchimului hepatic nu este fatala, ficatul regenerandu se
in cateva saptamani (in conditii experimentale).
Tesuturile necrozate sunt indepartate printr un proces inflamator local si reparate.
PMN urile si macrofagele sunt atrase in zona necrotica prin chemotaxie si
elibereaza enzime ce lichefiaza tesuturile, urmata de fagozitoza. In zonele cu necroza
intinsa, tesuturile moarte sunt inlocuite printr o cicatrice fibroasa sau prin calcificare.
Necroza tisulara duce la eliberarea in circulatie a unui varietati de macromolecule
ce produc efecte nespecifice (febra, transpiratie); alte enzime sunt specifice tesutului
necrozat (amilaza in pancreatite, CPK-MB si LDH in infarctul miocardic, transaminazele
in necroza hepatocitelor din hepatite).
Din punct de vedere morfologic in necroza se constata o eozinofilie intensa
celulara, cu un nucleu picnotic, uneori disparut si limite celulare neclare. Uneori in
citoplasma sau nucleu pot aparea figuri mielinice (stucturi lamelare lipidice derivate
din plasmalema, ce au inglobat o picatura de apa).
Tipuri speciale de necroza : escara (necroza de decubit), citosteatonecroza
(necroza grasoasa), sechestrul.
Cauza cea mai frecventa a necrozei este ischemia; cei mai sensibili la ischemie
sunt neuronii din hipocampus si cerebel iar cele mai rezistente sunt fibroblastele tesutului
conjunctiv.
31. Apoptoza (caderea frunzelor in greaca)
termen preluat de la Homer in 1972 de Kerr pentru a defini sinuciderea celulei.
S a aratat ca daca nu ar avea loc apoptoza, mucoasa intestinului subtire ar realiza
in timpul vietii o lungime de 32 de km, maduva osoasa ar produce 3 t de tesut
hematopoetic iar pielea s ar ingrosa de 1000 de ori.
Apoptoza este o moarte celulara programata genetic. Are 4 faze:
1. Inductia
- in aceasta faza nu se observa modificari celulare;
- organitele celulare se compacteaza;
- volumul celulei se reduce prin pierderea apei;
11
2. Executia
- apar pliuri pe suprafata celulei ce formeaza o serie de cavitati si cratere
- condensarea cromatinei in mase granulare mari subiacent membranei nuclere
3. Degradarea
- are loc fragmentarea nucleilor si formarea corpilor apoptotici
4. Fagocitoza
- corpii apoptotici sunt fagocitati de macrofage si celulele inconjuratoare.
Cresterea calciului citosolic duce la activarea unor endonucleaza ce fragmenteaza
ADN ul la nivel internucleozomal, cu formarea unor fragmente de 180-200 pb si
solubilizarea mono- si oligonucleotidelor.
Se recunosc 3 tipuri de apoptoza: normala, abuziva si aberanta, in care sunt
implicate 14 gene (din care cele mai importante sunt bcl-2 care inhiba apoptoza si p53
care induce apoptoza si joaca rolul de gardian al ciclului celular arestand celula in
momentul in care ea prezinta leziuni ale ADN ului).
In cadrul apoptozei exista 4 sisteme de activare a programului mortii celulare:
- transductia semnalului in celula activata, prin legarea de un receptor ce contine
un domeniu citoplasmatic al mortii (sistemul Fas/Fas - L)
- leziuni mitocondriale prin activarea caspazelor (ex Ca)
- leziuni ADN prin activarea p53-p73 (ex: citostatice)
- leziuni celulare membranare prin activarea sfingomielinazei cu generarea
ceramidelor (ex: radicalii liberi de O)
Cele mai importante elemente in desfasurarea apoptozei sunt caspazele si
mitocondria. Caspazele sunt cistein proteaza care au capacitatea de scindare a
reziduurilor de acid aspartic in proteinele tinta celulare. Activarea mitocondriei duce la
eliberarea Ca ce activeaza o serie de endonucleze si cliveaza ADN ul la nivel
internucleozomal. Pierderea potentialului transmembranar mitocondrial duce la
deschiderea unor pori mitocondriali (megacanale), care sunt complexe de transport
proteic si ionic, cu eliberarea citocromului C si factorului initiator al apoptozei (AIF) in
citosol, ce activeaza la randul lor cascada caspazelor, cu inducerea apoptozei. Fenomenul
deschiderii canalelor de transport mitocondriale este inhibat de proteina Bcl 2 si activat
de Bax.
Din punct de vedere morfologic, apoptoza este caracterizata prin condensarea
cromatinei, distorsionarea celulei si formarea corpilor apoptotici. Corpii apoptotici poarta
diferite denumiri: corpi tingibili in ganglioni, corpi Councilman in ficat, corpi Civatte in
piele si mucoase.
Detectarea apoptozei precoce se poate face cu Annexina V, care se leaga de
fosfatidil serina membranara (se gaseste in stratul intern al membranei celulare si sufera o
miscare de translatie in stratul extern al membranei miscare de flip-flop).
Detectarea apoptozei tardive se poate face cu iodura de propidiu.
Apoptoza afecteaza celulele individual si nu se insoteste de inflamatie sau
cicatrice.
32. Atrofia si involutia
Reprezinta scaderea dimensiunilor celulelor cu scaderea dimensiunilor si
diminuarea functiilor unui organ sau tesut. Celulele atrofice isi pierd functiile specializate
si acumuleaza un pigment de uzura galben brun numit lipofuscina (ex: atrofia bruna a
inimii).
12
13
stimulul
Tesut metaplazic
Fum de tigara
Epiteliu scuamos
Epiteliul tranzitional
Epiteliu scuamos
Infectii cronice
Epiteliu scuamos
Sucul gastric
Epiteliu columnar
Traumatisme repetate
Tesut osos
Epiteliul scuamos
esofagian
Tesut fibros
36. Displazia
Uneori celulele au o rata de proliferare mare si atunci nu mai pot atinge maturatia
completa (dezvoltarea in intregime a citoplasmei) inainte de a intra intr un nou ciclu
celular; acest lucru duce la aparitia unei populatii celulare cu structura anormala. Celulele
au raportul nucleu citoplasma crescut, cu nucleu mari de cromatina intunecata si cu
nucleoli proeminenti. Citoplasma este putina si cu lipsa unor structuri specializate
(vacuole de mucus sau cili). Toate acestea arata insuficienta diferentiere iar celulele se
numesc atipice.
Atipia celulara poate aparea si ca o consecinta a multiplicarii rapide, ca raspuns la
distrugerea epiteliului; in acest caz atipia este rezultatul turn overului celular crescut, in
incercarea de a regenera epiteliul si care dispare dupa incetarea stimulului.
Displazia este o atipie celulara persistenta si este privita ca o leziune
precanceroasa, ea poate aparea pe arii de metaplazie sau de novo si se insoteste de
anomalii ale unor oncogene sau anti oncogene celulare.
37. Regenerarea (def, etape, varietati)
mecanism adaptativ de a lungul filogenezei, constand intr un proces de inlocuire
si refacere a tesuturilor ce au fost distruse prin diferite mecanisme patogene.
Regenerarea presupune 2 procese:
- Multiplicare celulara din celule stem nediferentiate
- Diferentiere celulara spre un anumit tip de tesut
Factorii care influenteaza regenerarea:
- hiperemia
- factor endocrin (STH stimuleaza, cortizonul - inhiba)
- dieta (aport proteic)
Varietati de regenerare:
- regenerarea completa (restitutia) in care vindecarea se face in totalitate
(restitutio ad integrum)
- regenerarea incompleta (substitutia) care consta in organizare reparatorie cu
inlocuirea tesutului lezat cu un alt tip de tesut
14
15
16
17
18
19
20
21
23
24
25
26
27
28
Adenopatia satelit este nedureroas, dur, bine delim, mobil i persist mai mult timp
(patognomonic).
Diag diferenial se face cu alte ulceraii:
-ancrul moale (apare dup 24h de la contaminarea cu Streptobacilul Ducrey)
-ancrul granulomatos Nicolas Favre.
Histopatologic se evid infiltrat inflam limfomonocitar, dispus ca un manon n
jurul arterelor mici i arteriolelor cu endotelit prolif.
85. Luesul secundar
Apare dup 2-12 spt de la apariia ancrului sau dup 63-65 zile de la contactul
infectant i se caract printr-o erupie generalizat, simetric i contagioas n urma
septicemiei cu treponeme. Bolnavii pot acuza cefalee, icter, iritaie meningeal, sd
nefrotic; poate persista 2-3 ani, perioad cu serologie poz.
Lez care pot apare sunt cutanate (sifilide), mucoase i viscerale.
*Sifilidele sunt macule sau papule indurate, nedureroase, de cul roz-roiatic,
superf i diseminate care se vindec fr cicatrice i conin un nr mare de spirochete.
Acestea sunt nsoite de microadenopatie, cu o cretere generalizat de volum a limfoggl
(nedureroi i fr periadenit) mai ales cervicali i epitrohleeni.
*Sifilidele eritematoase: rozeolele sunt o erupie de macule rotund-ovalare, rozpal, diam 5-15 mm, marg estompate, care dispar la vitropresiune. La baza gtului apare
pleucomelanodermia sifilitic, fr sau cu alopecie, supranumit i colierul lui Venus.
*Sifilidele papuloase (cele mai frecvente) apar n lunile 4-12, diam 3-10 mm, rozroie-armie, acoperite de o scuam fin, uscat. Histopatologic: n dermul superf se
gsete infiltrat luetic; epidermul prezint acantoz i hiperacantoz.
*Sifilidele micropapuloase n jurul foliculilor piloi; prez cel Langhans- diag
difenreial cu TBC.
*Sifilidele psoriaziforme sunt lez ale epidermului cu acantoz i scuame
paracheratozice; diag diferenial cu psoriazisul.
*Sifilida papulohipertrofic (sau condilomat lat)- proeminen turtit, roiebrun, 2-3 cm diam, care se difereniaz de condiloamele acuminate (etiologie: virusul
papiloma uman).
La nivelul mucoaselor lez sunt mai rare, se numesc plci mucoase (sifilide
papuloerozive prin ulcerarea rapid a epit).
La nivelul fanerelor apare alopecia n luminiuri.
86. Luesul teriar
Acesta a devenit f rar. Cnd apare, urmeaz unei perioade de laten de 2-4 ani
(extreme: de la cteva spt la 30 de ani). Lez au caracter prolif i alterativ, cu dispoziie
nodular sau difuz (gome sau infiltrate de tip gomos).
Morfologic, goma evolueaz n 4 stadii:
i)goma crud: la 2-3 spt, se evid nodoziti indurate, elaste, bine delim, neinflam,
mobile i nedureroase. Histopatologic: se observ un infiltrat sifilitic circumscris.
ii)goma ramolit: centrul lez, care devine fluctuent, se lichefiaz. Pielea care
acoper lez este de culoare roie-violacee.
29
30
89. Rinoscleromul
31
32
Chlamydia poate exista sub dou forme: CORPI ELEMENTARI (care nu se divid
i care sunt infecioi) i CORPI RETICULAI (care se multiplic n vacuolele create n
celula gazd i nu sunt infecioi).
Limfogranulomatoza debuteaz printr-un mic ANCRU GRANULOMATOS
greu vizibil ntre pliuri, nsoit de o ADENOPATIE SATELIT inghinal, pelvic i
rectal. Ganglionii sunt tumefiai i supureaz prin mai multe orificii, asemenea unui
cap de stropitoare. Examenul microscopic descrie o leziune specific n ganglion cu
aspect N COCARD (centrul este purulent supuraie cu PMN-uri alterate), mijlocul
este ocupat de celule epiteloide cu nuclei n palisad i rare celule gigante, la periferie
se gsete un infiltrat cu : limfocite, plasmocite, PME, PMN. Pentru conunctivit,
mucoasa este hiperemic, edemaiat i arat un infiltra cu monocite.
91.Granuloame din boli autoimune (prototip: nodulul reumatoid)
Este format din necroz fibrinoid central, delimitat de celule epiteloide n
palisad i un infiltrat limfoplasmocitar periferic
92. Sarcoidoza (B. Boeck-Besnier-Schaumann)
Se caracterizeaz prin apariia unor granuloame compuse din celule gigante
multinucleate, celule epiteloide, macrofage, limfocite i plasmocite.
Trebuie fcut diagnostic diferenial cu TBC prin: lipsa necrozei de cazeificare,
foliculi bine individualizai fr tendin la confluare, prezena fibrozei. Elementul
caracteristic este prezena corpilor asteroizi Schaumann (formai din proteine i Ca).
Clinic, n sarcoidoz apar Sindrom Lofgren (adenopatie hilar bilateral, eritem
nodos i artrit). Testul Kveim (IDR cu extract de splin sarcoidotic de iepure) este
pozitiv n 75% din cazuri.
Afeciunea rspunde excellent la corticosteroizi.
33
bar dinat sau omid, histiocitele se numesc celule Anitschow. n timp (ani, zeci
de ani) corpii Aschoff sunt nlocuii de cicatrice fibroase.
94. Febra tifoid i tifosul exantematic
Febra tifoid
Granulomul tipic se dezvolt la nivelul plcilor Peyer i n ganglionii satelii.
Granulomul este format din celule Rindfleisch (macrofage modificate spumoase)
Tifosul exantematic
Este produs de Rickettsia.
Se caracterizeaz printr-o endotelit proliferativ trombotic i granuloame
Fraenkel (infiltrate limfoplasmocitare i macrofagice nodulare perivasculare)
95. Poliomielita i rabia
Poliomielita
Se caracterizeaz prin alterarea neuronilor motori din coarnele anterioare ale
MS, sub efect citopatic al virusului poliomielitei, ajungnd pn la necroz. Structurile
neuronale necrozate sunt eliminate printr-un proces de satelitoz (=Hiperplazie de
elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi, aparand in jurul celulelor
nervoase din ganglionii simpatici sau din creier, ca urmare a unor leziuni inflamatorii si
procese distrofice consecutive ale neuronilor aka: nevrogliile se depun n jurul neuronilor
lezai) i neuronfagie urmat de un process de glioz (proliferare patologic a celulelor
gliale).
Rabia
Reprezint leziuni ale encefalului (predominant n hipocamp) sub forma
nodulilor rabici, compui din celule gliale ce conin incluzii virale intracitoplasmatice
(noduli Babe-Negri), date de virusul rabic (are form de glon).
96. Infecia cu Pneumocistis carinii
Pneumocistis carinii este un fung evideniabil cu o coloraie special, coloraia
Grocott (impregnare argentic), care produce o pneumonie interstiial cu plasmocite la
imunosupresai i nou-nscui. n alveole apare un exsudat spumos ce conine fungul.
97. Actinomicoza
Actinomicoza - reprezint o infecie cu Actinomyces Israelii (bacil Gram pozitiv,
anaerob) care se localizeaz cu predilecie n regiunea cervico-facial, dar i n
alte regiuni ale organismului (toracic, abdominal, n particular asociat cu
dispozitive de contracepie intrauterine sau cicatrici apendiculare).
Infecia este endogen, bacilul fcnd parte din flora normal a orofaringelui,
vaginei i tractului gastro-intestinal.
Microorganismul poate invada osul subjacent i ocazional poate disemina
hematogen n creier sau prin aspiraie n plmn. Bolnavul se poate prezenta
clinic cu tumefierea lemnoas a regiunii cervico-faciale, febr, pierdere n
greutate, leucocitoz n sngele periferic, tuse i hemoptizie cnd este implicat i
plmnul.
34
98. Candidomicoza
E produs de Candida albicans i se caracterizeaz prin prezena unor inflamaii
subacute mixte (limfoplasmocite i PMN); evidenierea filamentelor fungice se poate
face cu coloraia PAS.
Candidoza poate fi superficial (tegumente, mucoase), visceral sau septicemic
prin vehculare sanguin.
99. Toxoplasmoza
E produs de Toxoplasma gondii => limfadenit cronic, ce e caracterizat prin:
- insule de celule epiteloide (leziuni Piringer)
- hiperplazie folicular limfoid
- limfocitoz B monocitoid perisinusal
100. Histoplasmoza
Este o infecie sistemic cu fungi din genul Histoplasma (capsulatum sau
dubiosii), endemic n America de N i Africa.
Fungul este inhalat sub form de spori, ajunge n alveole, se multiplic n
macrofage, ducnd la formare de granuloame cu calcificri. Boala se poate
manifesta n cteva variante:
- asimptomatic
- infecie pulmonar acut sub form de grip
- infecie pulmonar cronic (cu tuse, febr, scdere n greutate, cavitate
pulmonar vizibil radiologic)
- infecie diseminat cu afectarea mduvei osoase, a ficatului i a splinei
Infecia rspunde la AMFOTERICIN B.
101. Aspergiloza
Este o afeciune cauzat de o specie de fungi aflai n mediul nconjurtor, din
care Aspergillus fumigatus i Aspergillus niger sunt hife septate cu ramificaii
dihotomice la 40 de grade i cu capete de fructificare. Sporii sunt inhalai de om
odat cu praful i ajung n alveolele pulmonare unde genereaz o inflamaie subacut
cu PMN i macrofage. Sporii germineaz i produc hife care invadeaz esutul
pulmonar care invadeaz esutul pulmonar i vasele sanguine, producnd ocluzie sau
necroz hemoragic.
Din plmn pe cale sanguin fungul poate disemina n piele (producnd foliculit
hemoragic) sau n creier (unde produce infarct cerebral cu hemiplegie).
n plmn poate produce pneumonie, aspergilom pulmonar sau alveolit alergic
(reacie alergic asociat cu IgE crescute, eozinofilie i infiltrat pulmonar fugace
Loeffler vizibil radiologic).
102. Trichineloza i echinococoza
35
Trichineloza
Este produs de un parazit animal (Trichinella spiralis) i se caracterizeaz
histologic prin prezena n muchii striai a unor granuloame cu eozinofile, celule
gigante la periferie, iar n centru larva torsionat.
Echinococoza
Este produs de Taenia Echinococcus ce formeaz chistul hidatic cu localizare
mai frecvent n plmn sau n ficat.
Histopatologic se observ prezena unui esut de granulaie, pereii chistului
(substan anhist) i veziculele fiice cu larve. Chistul conine un lichid limpede ca
apa de izvor.
103. Granulomul de corp strin
Corpi strini exogeni
Pulbere de talc n chirurgie, poate rmne n...., cu apariia unor
granuloame albicioase, cu diametrul de aprox. 1 cm, compuse din talc, celule
epiteloide, celule gigante multinucleate de corps strin (dispoziie neregulat a
nucleiolor n citoplasm)
Materiale de sutur (catgut) granulom cu fire de catgut (care e resorbabil)
Substane uleioase (ihalate sau injectate) determin oleogranuloame (n
regiunea fesier, noduli superficiali cnd sunt injectate sau n hilul pulmonar,
oleu camforat, utilizat n rinitele cronice atrofice)
Pulberi inhalate n bolile profesionale (pneumoconioze), de ex, siliciu 2
cristalin (quartz) n silicoz determin granulomul silicoid (macrofage ce
fagociteaz quartz-ul nu-l pot degrada, mor i acesta se elibereaz, e preluat de
altfage i apare o reacie granulomatoas de corp strin); crbunele NU duce
la apariia granuloamelor de corp strin (ci la apariia antracozei).
Corpi stini endogeni
Produi de dezintegrare lipidic n necrozele esutului adipos duc la
formarea unui lipogranulom.
Keratina, n chistul epidermal, se acumuleaz n lumenul chistului, iar n
jurul lui se formeaz un granulom.
Cristalele de acid uric se depun periarticular la vrstnici, cu generarea unui
granulom = toful gutos.
Colesterolul
104. Ageni carcinogeni chimici
Carcinogenii chimici necesit activare metabolic nainte de a reaciona cu
produi celulari. Activarea metabolic este produs de un iniiator ce determin
modificri nedetectabile i ireversibile celulare.
Celule iniiat necesita un al doilea agent carcinogenic (ce produce modificri
adiionale) numit promotor pentru a-i ncepe dezvoltarea.
Agenii carcinogeni chimici pot fi:
36
37
38
(Retrovirusurile sunt virusuri ARN care rin replicare formeaz ADN proviral care
se integreaz n ADN-ul gazdei, transmind informaie genetic modificat la celulele
descendente. Aceste secvene nucleotidice (oncogene virale) induc transformarea
malign experimental i sunt n stadiul de a produce cancere sau HIV.
Oncogenele sunt gene care induc maligniti i deriv din gene celulare normale
denumite protooncogene. Ele confer celulelor tumorale condiii prefereniale de
cretere. Diferite oncogene:
- au funcii diferite
- apar sub form intercorelat.
Protooncogenele se activeaz i devin oncogene prin 4 mecanisme: mutaii
punctifiome, amplificare genic i mutagenez prin inserie.
Genele supresoare tumorale sunt gene supresoare tumorale care acioneaz ca
gene autozomal dominante, mpiedicnd diviziunea anormal a celulelor; ele favorizeaz
creterea tumoral prin pierderea sau deleia lor (de exemplu, mutaiile P53 au fost
identificate n mai multe tipuri de celule tumorale, favoriznd creterea tumoral).
Virusurile ADN au un rol mai puin cunoscut n geneza tumoral. Virusurile ADN
carcinogeni au coduri pentru anumite proteine asociate membranei i activitii
proteinkinazce.)
108. Cauze genetice ale neoplaziilor
Exist unele familii cu predispoziie pentru cancer (ereditar). Anomaliile
cromozomiale ne-ereditare cresc, de asemenea, riscul de apariie al unor cancere.
Observaiile clinice evideniaz BAZA MENDELIAN a transmiterii malignitilor:
Xeroderma pigmentosum (cancer cutanat)
Polipoza familial a colonului (adenocarcinoame)
Neurofibromatoza de tip I (neurofibrosarcoame)
Sd. Von Hippel-Lindau (angiom al retinei, hemangioblastom al cerebelului i risc
n dezvoltarea cancerului renal)
Toate cele de mai sus se gsesc mai frecvent la vrst naintat. De asemenea, copii cu
boli imunitare promare au o rat foarte nalt a malignitii limfoide: copiii cu boala
Down au o cretere a incidenei leucemiei acute de pn la 30 de ori.
Translocaia t(8;14) cu amplificarea genei c-myc este asociat cu limfom
Burkitt (= limfom non-Hodgkin difuz cu celul B)
Retinoblastomul (= tumor ocular, cu celule mici, rotunde, albastre, uneori
dispuse n rozete) poate fi motenit autozomal recesiv. Se caracterizeaz prin
deleii ale genei Rb de pe cromozomul 13.
Cromozomul Philadelphia Ph1+ este marker pentru leucemia granulocitar
cronic
Cromozomul inelar +r12 apare n liposarcomul bine difereniat
Translocaia t(2;13) apare frecvent n rabdomiosarcomul alveolar.
109. Celula canceroas (aspecte morfologice)
Caracteristic unei tumori maligne sunt:
39
40
tumorile benigne
-cresc lent, expansiv,comprimand tesutul vecin
-au suprafata neteda
-pe sectiune sunt omogene, culoarea este uniforma
-sunt in general bine incapsulate, dar pot da complicatii locale
-pot comprima circulatia din jur
-hipersecretie (TB ale glandelor endocrine: STH, tiroxina, calcitonina,
ACTH)
-hemoragii produse la nivelul tubului digestiv sau urinar
-dupa exereza nu mai recidiveaza
-au prognostic bun, nu invadeaza tesuturile locale si nu se imparstie in alte
tesuturi (nu metastazeaza)
tumori maligne
-cresc rapid, invadeaza tesutul local cu sau fara distrugerea lui
-marginile tumorale nu sunt marcate (suprafata neregulata), capsula nu se
formeaza si pot disemina in alte tesuturi (metastaze) cu invazia canalelor limfatice si a
vaselor sanguine
-pe suprafata de sectiune sunt neomogene cu zona de necroza si hemorgie deci
culoarea este neuniforma
-tumorile maligne dau complicatii printre care:
-anemie (feripriva, in cc genitourinare si GI)
-malnutritia (cc la cap si gatfie inhiba nutritia fie post radio si
chimioterapie)
-casexie (tumorile secreta cytokine, ca TNF care stimuleaza catabolismul
si implicit pierderea de tesut adipos si muscular)
-pierderea functiei (invazia tumorii cu distugerea tesutului normal)
-sindroame paraneoplazice
-hipercoagulabilitatea cu acuze complexe la bolnavii cu metastaze macroscopice sau prin
hormonii secretati de catre tesutul tumoral
-infectia
112. Initierea si promotia procesului neoplazic & 113. Conversia si progresia
tumorala
-carcinogeneza reprezinta o succesiune de evenimente in urma carora o celula normala e
transformata intr-o celula maligna prin mutatii aditionale sub actiunea unor agenti
initiatori si promoteri
-agentii: fizici, chimici, biologici (vezi sub 104-108)
celula normal initiator
perioada de latenta cu leziuni AND
instabilitate genetic a promoter
proliferare
41
42
43
44
45
G1 bine diferentiata
G2 mediu diferentiata
G3 slab diferentiata
G4 nediferentiata
Gb borderline
Gx grad nedeterminat de diferentiere
124. Adenomul
-aceasta categorie defineste tumorile benigne care formeaza modelele galandulare, fara a
fi obligatorie reproducerea modelului glandular al organismului parenchimatos, a
glandelor exocrine sau endocrine in care se formeaza
-celulele epiteliale tumorale sunt dispuse pe o memebrana bazala intacta pe 1-2 straturi
-macroscopic formatiunile nodulare pot fi unice sau multiple, de dimensiuni variabile,
bine delimitate sau incapsulate
-microscopic celulele tumorala pot fi dispuse in travee (adenom trabecular hepatic,
pancreatic, etc.) sau tubular (in glanda mamara, la epiteliul tubular renal etc.). Unele
glande se dilata chistic prin acumulare de mucus sau lichid seros: chistul adenom seros
sau mucos de ovar. Uneori apar proiectii digitiforme cu ax conjunctiv-vascular denumirea
fiind de adenom papailifer seros sau mucos de ovar. Cand apar dilatatii chistice
denumirea este de chist adenom papilifer seros sau mucos de ovar.
-tumorile dezvoltate din glandele endocrine pastreaza adesea functia secetorie hormonala,
cu aparitia unei hiperfunctii endocrine; astfel glanda tiroida produce hipertiroidism,
glanda paratiroida prodice osteodistrofie fibroasa, celulele acidofile din adenohipofiza
dau acromegalie iar celulele bazofile dau sindromul Cushing
-adenoamele pot fi insotite de proliferarea altor tesuturi, de exemplu tesutul fibros in
fibroadenoamele sau adenofibroamele peri- si intercalare de glanda mamara
-componenta epiteliala imprastiata in stroma mixoida, condroida sau osteoida defineste
adenomul pleomorf de parotida
fibroadenomul mamar
-este o tumor benign cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar,
caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoas, nconjurat de o strom conjunctiv
ce comprim epiteliul. Este o tumor hormono-dependent, ce apare n perioada de
fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani.
-se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de consisten
ferm, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau subjacente, care se dezvolt frecvent
n cadranul supero-extern al snului.
-microscopic, se constat spaii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are
la periferie stratul de celule mioepiteliale.
-spaiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive fiind dispuse
concentric (fibroadenom pericanalicular).
-uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniform a fibrelor
conjunctive, cu aspect de coarne de cerb (fibroadenom intracanalicular).
-IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru celulele epiteliale, actina, CD10
pentru celulele mioepiteliale
tumora mixta de parotida (adenomul pleomorf)
47
-reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel mai frecvent n
decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara predominan feminin. De obicei este unic, dar poate
fi multipl, uni- sau bilateral.
-excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial i datorit micilor
proiecii ce se pot extinde la distan de masa principal. Recidivele sunt frecvente i apar
uneori dup zeci de ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe,
de obicei recidivante, se transform malign.
-macroscopic, tumora este ferm, elastic, nodular, net delimitat de o capsul
conjunctiv. Pe seciune este alb sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori
ferma, albastru translucid zone condroide.
-microscopic se evideniaz elemente epiteliale ce formeaz ducte, acini, tubi neregulai
sau insule, plaje celulare; frecvent celulele mioepiteliale, mici, ntunecate, fusiforme,
mrginesc epiteliul cuboidal, crend dou straturi distincte de celule. De asemenea, se pot
evidentia arii de esut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroid i, mai
rar, matrice osoas.
125. Papilomul
-este o tumor benign a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a
epiteliilor metaplaziate pavimentos.
-macroscopic, papilomul apare ca o cretere exofitic papilar, n fire de iarb, rugoas
sau neted, cu un diametru de ~ 1-2 cm.
-exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat)
-papilomul poate fi:
-sesil (baz de implantare larg, axul tumorii fiind paralel cu suprafaa unde s-a format)
sau
-pediculat (baz de implantare ngust, axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde
s-a format)
-unic (redus sau voluminos) sau multiplu.
-microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme,
ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu:
-akantoza (ingrosarea stratului spinos)
-hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos)
-papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)
-evolutia se manifesta prin ulcerare si infectare secundara cu infiltrat inflamator in corion;
daca etiologia este data de HPV, se poate produce malignizarea
condilomul
-proliferare epiteliala (acantoza si hiperkeratoza) cu prezenta unui bogat infiltrat
inflmator limfomononuclear, in corionul imediat subiacent
cheratoacantomul (moluscum sebaceum)
-apare prin expunere la soare ale zonelor descoperite ale pielii, mai ales la femeile
albe de peste 50 de ani
-macroscopic apare ca un nodul cutanat, neted, cu centru ombilicat pe seama unei
gramezi de cheratina sau sub forma de noduli multipli, voluminosi
-microscopic se evidentiaza insule si/sau cordoane de celule epidermoide care
patrund in dermul superficial. Mitozele sunt in numar redus iar mitozele atipice sunt
48
126. Polipul
-polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafaa
mucoaselor din organele cavitare, proeminnd n lumenul cavitilor (intestinale,
endometriale, bronsice).
-macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din cazuri) sau multipl, sesil sau
pediculat, de obicei aezat pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent rectosigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm.
-suprafaa tumoral este n general neted, umed, lucioas.
-microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare cu celule nalte, cu
nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificai, hipercromi i cu citoplasm bazofila in care
pot persista mici picturi de mucus.
-la nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplazici:
-hiperplazic
-juvenil
-hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers),
-limfoid
-regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)
-polipi neoplazici:
-polipul adenomatos
-polipul vilos
-polipul mixt.
polipi hiperplazici
-micoscopic apar ca glande cu epiteliu diferentia spre celule caliciforme sau de
absorbtie
-lumenul glandelor este festonat datorita proliferarii epiteliului secretor
-tesutul conjunctiv care separa glandele este abundent iar celulele inflamatorii
sunt separat de lamina propria a mucoasei
polipi juvenili (hamartomatosi)
-unici sau multipli
-prezinta componente ale mucoasei normale dispuse anormal
-poliploza juvenila este diagnosticata in jurul varstei de 5 ani ca un sindrom
ereditar, localizat in rect cu diseminare spre colon
-microscopic se observa glande dilatate chistic cu mucus, strom abundenta si
inflamatie
-evolutie: polipul se poate ulcera, torsiona, infarctiza, autoamputa si elimina prin
scaun
polipi Peutz-Yegers (hamartomatosi)
-boala autozomal dominanta
49
-macroscopic sunt unici, multipli, pe tot traiectul IS sau chiar a intregului tub
digestiv si se asociaza cu pigmentarea in cafea cu lapte cutaneo-mucoasa (buze,
mucoasa bucala, fata, organe genitale, palme)
-microscopic apar structuri ramificate de tesut conjunctiv si muschi neted
acoperite de epiteliu intestinal normal, bogat in celule Paneth si glande alungite,
torsionate
-tumora este fara potential malign dar insoteste cancerul de pancreas, san, ovar,
uter sau pulmon
polipi inflamatori: b. Crohn (enterita cronica segmentara)
-constituie o reepitelizare a ulceratiilor
-microscopic se constata tesut conjunctiv in zona centrala cu infiltrat inflamator
granulomatos acoperit de epiteliu regenerativ cu glande dilatate chistic
polipi limfoizi
-sunt proeminente ale mucoasei, secundare hiperplaziei reactive a tesutului
limfoid al mucoasei (local sau difuz la copii)
polipi (adenom) tubulari
-componenta vilozitara este de maxim 25%
-microscopic sunt glande cu aspect uniform: celulele sunt inalte, slab diferentiate,
mucosecretoare, cu nuclei pseudostratificati. Se gasesc rare celule caliciforme iar
proliferarea nu depaseste muscularis mucosae. Stroma conjunctivala este saraca, nu apar
glande in axul fibrovascular al pediculului.
-se pot transforma malign iar potentialul de malignizare este corelat cu diametrul
tumorii
-daca diametrul tumorii este sub 1 cm malignizarea apare in aproximativ 1% din
cazuri; dac diametrul tumorii depaseste 2 cm, malignizarea apare in 40% din cazuri
polipi vilosi
-repr leziuni precanceroase
-diametrul este mai mare, depasind 10 cm
-macroscopic sunt sesili, usor lobulati eventual ulcerati sau hemoragici in
suprafata; predomina pe suprafata mucoaselor
-microscopic, in peste 50% din cazuri apare o stratificare papilara pe axe
fibrovasculare (aspecte digitiforme: vili/firisoare de par), acoperite de epiteliu inalt,
columnar, mucosecretor, bogat in proteine
-datorita secretiei proteice abundente poate sa apara hipoproteinemia,
hipoalbuminemia sau hemoragiile
polipii tubulovilosi
-prezinta un procent al componentei viloase de 25-50%
poliplozele intestinale
*poliploza colonica familiara este o boala tumorala ereditara autosomal dominanta.
Diagnosticul este pus, de obicei, in copilarie si se manifesta clinic dupa 20 de ani
(tumorile nu sunt prezente la nastere), iar dupa varsta de 40 de ani se dezvolta
adenocarcinom la toti pacientii. La nivelul colonului sunt prezenti intre 100-2500 de
polipi. Macroscopic se vad zone de adenom tubular cu arii de adenom vilos. Deoarece
riscul de degenerare maligna este foarte mare, in mod constant se practica colectomie
profilactica.
50
*sd Gardner este o boala autozomal dominanta, cu polipi tubulari in colon, asociata cu
osteonul multiplu, chistul epidermoid si fibromatoza
*sd Turcot este o poliploza de colon asociata cu tumori a SNC (glioame)
127. Fibromul
-tumora benigna ubicuitara
-macroscopic prezinta o forma nodulara, bine delimitata, incapsulata de culoare
albicioasa, slab roscata, sidefie sticloasa, cu diametru de la cativa milimetri pana la 1015 cm
-in sectiune aspectul este in vartejuri sau fascicule, de consistenta variabila
-fie dur, adesea pediculat, bine incapsulat, format din celule conjunctive adulte,
foarte bogat in tesutul conjunctiv dens
-fie moale, din tesut conjunctiv imatur cu dispozitie laxa, amstecat cu tesut gras
-diagnostic diferential cu pseudotumorile fibromatoase
128. Leiomiomul
-tumora benigna care imita muschiul neted si pate sa apara oriunde in partile moi cu
muschi neted sau in peretii vaselor
leiomiofibromul uterin
-leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare la una din 5 femei
n perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi asimptomatic, dar poate produce
meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinare.
-macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate
dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt n miometru, n mod excepional n
colul uterin sau n ligamentele uterine.
-tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea seroasei (subseros)
sau n apropierea endometrului (submucos). Pot proemina n cavitatea peritoneal sau n
cavitatea endometrial.
-pe suprafaa de seciune, apare un model n vrtejuri pe seama benzilor de muchi neted.
Tumorile mari prezinta arii galben-brun-rocate, moi (degenerare chistic). La vrste
avansate (cnd se produce o regresie n postmenopauz) masele tumorale atrofiate tind s
devin colagenice, hialinizate, i uneori prezint o calcificare parial sau complet.
-microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu
nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intr-o stroma conjunctiva
-tumorile sunt hormonodependente: cresc mai repede in tipul sarcinii sau in
timpul utilizarii de contraceptive; de asemenea pot pune probleme mecanice in timpul
sarcinii si pot interfera cu functia de conceptie
leiomiomul gastric
-cea mai frecventa tumora mezenchimala gastrica; mai frecvent se foloseste
termenul de tumora stromala benigna deoarece atat la microscopia electronica cat si IHC
diferentierea spre muschi neted este dificil de evidentiat
-histognetic se considera ca celula de origine este fie in celulele fusiforme fie in
celule epitelioide deoarece s-au identificat componente fibrocitare, fibrohistocitare, de
teaca nervoasa periferica, musculare, lipidice etc., astfel ca denumirea este de tumora
stromala benigna
51
-leiomioamele pot sa apara la orice varste dar cel mai frecvent apar la varste
cuprinse intre 30 si 70 de ani; pot fi identificate accidental, iar cand au peste 3 cm pot da
sangerari, durere sau alte simptome
-talia tumorii este intre 1-20 cm (unii autori considera ca la dimensiuni mai mari
de 6 cm tumora este un leiomiosarcom)
-tumora este de obicei intramurala, producand o discreta ridicare a mucoasei;
uneori este atasata la muscularis mucosae printr-un pedicul care proiecteaza spre oment
leiomiomul cutanat
-este identificat, dupa excluderea altor origini, prin prezenta unor noduli durerosi
-microscopic, leziunea este compusa din benzi de celule eozinofile, alungite, cu
citoplasma fibrilara asemeni musculaturii netede
-mitozele sunt rare
129. Rabdomiomul
-tumora benigna foarte rara care imita musculatura striata scheletica
-apare iin limba sau ventriculi (cord), la sugari si copii, reprezentand 40% dintre toate
tumorile de la aceasta varsta si fiind, probabil, hematoame fetale derivate din mioblasti
cardiaci embrionari
-o treime dintre bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla si de
dimensiuni mari, proeminand in cavitatile cardiace
-microscopic tumora este formata din celule mari care contin glicogen abundent iar focal
se demonstreaza miofibrile maligne
-corespondentul malign este rabdomiosarcomul
130. Lipomul
-este cea mai obisnuita tumora de parti moi
-seamana cu tesutul adipos dar este incapsulata cu mici invaginatii in tesutul vecin si
lipsita de lobulatia tesutului adipos normal
-poate fi mic sau poate avea talii considerabile
-se gaseste frecvent pe extremitati sau pe spate
-degenerarea lipomului in liposarcom nu este clar documentata
131. Condromul (encondromul)
-este o tumora catrilaginoasa benigna, solitara sau multipla, cu afectarea oaselor mici ale
mainii si piciorului la persoane cu varste cuprinse intre 20-60 de ani
-condroamele multiple realizeaza doua sindroame cu un risc relativ inalt de transformare
maligna, cu aparitia condrosarcoamelor (in metafiza oaselor plate):
-b. Ollier: rara, nonereditara, cu multiple condroame in metafiza si diafiza oaselor
-b. Maffucci: congenitala, caracterizata de discondroplazie si multiple
hemangioame in piele si viscere
-clinic, tumorile sunt asimptomatice. Examenul radiologic arata defecte chistice,
localizate, radiotransparente, cu deformari ale conturului osos. Pot fi prezente arii de
calcificare
-morfologic, tumora benigna este originala in tesutul cartilaginos heterotopic din
cavitatile medulare ale oaselor
52
53
54
55
56
57
58
147. Melanomul
-tumoare malign agresiv cu punct de plecare n melanocite, celule aflate la jonciunea
derm-epiderm, ce deriv din creasta neuro-ectodermal.
-2 tipuri celulare:epitelioide sau fusiforme.
-diseminarea local se face pe orizontal(radial n derm), apoi vertical, invadnd
hipodermul, cu metastaze n ganglionii limfatici regionali.
-4 tipuri histogenetice(dup Clark): superficial-extensiv, lentiginos, acral, nodular(cu
varianta acromic).
-5 tipuri de nivele de invazie Clark:
Nivel I =melanom in situ
Nivel II =melanocite extinse n papilele dermice
Nivel III =invadarea dermului papilar
Nivel IV =invadarea dermului reticular
Nivel V =invadarea hipodermului
-indicele Breslow apreciaz grosimea tumorii prin intermediul micrometrului ocular
Grupa I <0,75mm
Grupa II 0,75-1,5mm
Grupa III 1,5-3 mm
Grupa IV >3mm
-aprecierea activitii mitotice: G1 =<1 mitoz/5 cmpuri; G2 = >1mitoz/5 cmpuri; G3
= >1 mitoza/camp.
-indicele de proliferare: I.P. = Nr. mitoze/mm2x H, H=grosimea tumorii.
-alte elemente de pronostic:
existena unei ulceraii pe trana de parafin
invadarea vascular
prezena unui infiltrat inflamator limfomo-plasmocitar
existena unor semne de regresie tumoral
prezena melaninei(coloraia Masson-Fontana)
-pozitivitate la vimetin, proteina S-100, antigen HMB45
148. Seminomul
-cea mai frecventa tumora maligna testiculara, 30-45 ani.
-macroscopic: tumora alb-cremoasa, omogena, circumscrisa, cu pattern lobular, poate
inlocui intregul testicul; da metastaze in ganglionii iliaci si paraaortici.
-3 forme:
spermatogonic(clasic) =populatie celulara monomorfa, cu nuclei mari, veziculosi;
celule rotunde, citoplasma clara, cu granule glicogen, limite celulare distincte;
celulele sunt grupate in insule compacte, inconjurate de septuri conjunctive, pline
cu limfocite.
Spermatocitic =la >65 ani, crestere lenta, rare metastaze, tumora gli palida, moale,
friabila, 2 populatii celulare, una mai numeroasa cu celule cu nuclei rotunzi dispusi
la margine, citoplasma eozinofila asemanatoare spermatocitelor secundare, si alta
de celule gigante imprastiate uni/multinucleate; nu exista infiltrat limfocitar, mitoze
tipice.
60
150. Mezoteliomul
-tumora bifazica maligna cu punct de plecare in mezoteliu(ce intra in alcatuirea
seroaselor organismului: pleura, pericard, peritoneu) ce poate apare prin expunerea la
azbest dupa o perioada de 20-25 ani.
-cel mai frecvent este cel pulmonar(pleural, 90% cazuri), mai frecvent la barbati >50 ani,
care au fost expusi la azbest.
-are o componenta sacomatoasa sub forma unor celule fusiforme dispuse in benzi si o
componenta epiteliala sub forma unor structuri glandulare delimitate de celule epiteliale;
lipsa uneia dintre componente atrage denumirea de mezoteliom monofazic(celule
epiteliale columnare ce delimiteaza fante si fomreaza papile ce protruzioneaza in
interior).
-celule bombate cu aspect de ru sau cuie
-pozitiv la citokeratina, vimetina, mezotelina, calretinina.
61
-secreta acid hialuronic, vizibil in celulele tumorale sub forma de vacuole la coloratiile
speciale
151. Sarcomul sinovial
-tumora bifazica maligna localizata la extremitati, in apropierea articulatiilor mari, mai
ales genunchi si glezna.
-2 componente histologice:
epiteliala, ce conine celule cubo-cilindrice, cu dispozitie in cordoane sau glande;
sarcomatoasa, ce contine fascicule dense de celule fusiforme, alungite.
-pozitiv la vimentina, citokeratina.
-pot exista sarcoame sinoviale monofazice(numai componenta sarcomatoasa).
62