1

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN
TRANSPORTURI

MANAGEMENT SI MARKETING IN
TRANSPORTURI
NOTE DE CURS
SEF LUCRARI DR. IORDANOAIA FLORIN

CONSTANTA
2011
 2

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL AUTORITATII DE STAT

PENTRU TRANSPORTURI

1.1. MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI

INFRASTRUCTURII AUTORITATE NATIONALA DE STAT
SI ORGAN DE SPCIALITATE
Organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a fost
reglementata prin H.G. nr. 76/2009. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii reprezinta
autoritatea de stat in domeniul transporturilor si infrastructurii, pe care o exercita direct sau
prin organisme tehnice specializate, institutii publice subordonate, unitati care functioneaza
sub autoritatea ori coordonarea sa sau societati comerciale autorizate.
In aceasta calitate ministerul are urmatoarele atributii:
a).Aproba, potrivit legii:
-Instructiunile si regulamentele obligatorii pentru activitatile de transport feroviare,
auto, navale si aeriene.
-Utilizarea spatiului aerian, cu acordul organelor abilitate ale Ministerului Apararii
Nationale si ale Ministerului Administratiei si Internelor.
-Tarifele percepute de catre organismele tehnice specializate, institutiile publice sau
operatorii economici, ca urmare a prestarii activitatilor pentru care le-au fost delegate
competente in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 29/1997, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
-La solicitarea administratorului aeroportului, masuri speciale pentru operarea
aeronavelor civile a caror functionare are impact semnificativ asupra mediului.
-Planurile de gestionare a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii.
b).Acorda urmatoarele:
-Pe baza de reciprocitate, dreptul de utilizare cu plata sau gratuit a infrastructurilor
de transport pentru utilizatorii straini.
-Dreptul de arborare a pavilionului roman sau poate dispune suspendarea ori
retragerea acestui drept.
-Permisiunea de intrare si de plecare a navelor romanesti si straine in/din porturile
civile romanesti.
c).Autorizeaza:
-Functionarea porturilor, aeroporturilor civile, garilor si a autogarilor.
-Autorizeaza statiile de inspectie tehnica, supravegheaza si controleaza activitatea
acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica.
 3

-Autorizeaza operatorii economici care desfasoara activitati de reparatii, de

intretinere, de reglare, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere,
precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.
-Autorizeaza scolile de conducatori auto si centrele de pregatire si perfectionare a
personalului din domeniul de transporturi rutiere, cu exceptia celor care apartin Ministerului
Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii
si altor institutii similare.
-Autorizeaza deplasarea pe teritoriul Romaniei a mijloacelor de transport straine si
executa controlul acestei activitati, iar pentru transporturile speciale, strategice, si cu
aprobarea Ministerului Apararii Nationale.
d).Avizeaza efectuarea de lucrari in zonele supuse servitutilor de aeronautica civila.
e).Asigura urmatoarele:
-Controlul utilizarii resurselor financiare alocate prin bugetul de stat, din fonduri
comunitare, si a resurselor din credite interne si externe, al stadiului executarii fizice a
lucrarilor de infrastructura din domeniul sau de activitate si al calitatii acestora.
-Certificarea si omologarea de tip sau individuala a mijloacelor de transport.
-Organizarea spatiului aerian national, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
29/1997 privind Codul aerian, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in
colaborare cu organele specializate ale Ministerului Apararii Nationale.
-Certificarea aerodromurilor civile.
-Organizarea si functionarea serviciilor civile de navigatie aeriana in spatiul aerian al
Romaniei si autorizeaza efectuarea zborurilor in spatiul aerian national, in limita
competentelor legale.
-Buna organizare a activitatilor de supraveghere a traficului, de cercetare a
evenimentelor si a situatiilor de pericol, pentru limitarea sau, dupa caz, inlaturarea
acestora, solicitand, la nevoie, sprijinul altor ministere si organe de stat; coordoneaza
sistemul de securitate in transporturi si activitatile de protectie impotriva actelor de
interventie ilicita.
-Dirijarea navelor in apele nationale navigabile, in conformitate cu reglementarile
nationale si internationale.
f).Certifica:
-Starea tehnica a mijloacelor de transport, in conformitate cu reglementarile
nationale si conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte.
-Prin omologare, agreare si prin inspectie tehnica periodica, dupa caz, incadrarea
vehiculelor rutiere in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului
si folosinta conform destinatiei.
g).Controleaza respectarea de catre detinatorii de mijloace de transport a normelor
privind calitatea, prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului, conform
reglementarilor interne si internationale.
h).Coordoneaza:
-Activitatile industriale, de constructii, de cercetare si proiectare, de sanatate,
precum si alte activitati specifice transporturilor si zonelor libere.
-Participarea la investigarea incidentelor si accidentelor produse in activitatile de
transport si emite reglementari specifice privind raportarea si investigarea tehnica a
acestora, in conditiile legii.
 4

-Sistemul de securitate in domeniul aviatiei civile si aproba sistemele de facilitati

aeronautice la nivelul aeroporturilor civile.
i).Desemneaza/acrediteaza institutii publice subordonate, organisme tehnice
specializate si societati comerciale, autorizate, care sa elaboreze si sa puna in aplicare
normele tehnice si reglementarile specifice transportului rutier si sa asigure inspectia si
controlul tehnic de specialitate;
j).Elaboreaza in conditiile legii:
-Norme de efectuare a transporturilor speciale.
-Norme obligatorii privind clasificarea autovehiculelor destinate transportului de
persoane pe categorii de confort.
-Programe de pregatire si de perfectionare pentru personalul de siguranta din
transporturi si organizeaza desfasurarea acestora;
-Norme si reglementari specifice in transporturi, cu privire la protectia mediului.
k).Emite urmatoarele categorii de acte si documente oficiale:
-Avizele si aprobarile de specialitate prevazute de lege in domeniile sale de
activitate.
-Norme obligatorii de licentiere si autorizare a operatorilor economici care
efectueaza sau urmeaza sa efectueze activitati de transport ori activitati specifice sigurantei
traficului si stabileste conditiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licentelor,
autorizatiilor si certificatelor.
-Norme obligatorii de atestare, certificare, licentiere si brevetare a personalului care
lucreaza in transporturi sau care concura la siguranta traficului si stabileste conditiile de
suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licentelor ori brevetelor
acordate.
-Norme obligatorii de siguranta a traficului in transporturile rutiere, feroviare, navale,
aeriene, precum si in transportul multimodal si combinat si supravegheaza respectarea
acestora.
-Norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de marfuri periculoase.
-Norme si asigura prin reteaua sanitara proprie asistenta medicala si psihologica a
personalului din transporturi cu atributii in siguranta circulatiei si a navigatiei, precum si
controlul sanitar-veterinar specific tuturor modurilor si activitatilor de transport si emite
autorizatii sanitar-veterinare in toate cazurile in care legea ii recunoaste acest drept.
-Norme metodologice privind pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a
lectorilor/formatorilor necesari in procesul de pregatire si de perfectionare profesionala a
personalului din domeniul transporturilor rutiere.
-Norme privind examinarea medicala si psihologica la angajare si examinarea
periodica a personalului cu atributii in siguranta circulatiei rutiere, precum si norme pentru
agrearea altor unitati medicale si psihologice in vederea efectuarii acestor examinari.
-Norme privind evaluarea psihologica obligatorie ce preceda pregatirea teoretica si
practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere auto si pentru
obtinerea certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de
tramvaie, precum si norme vizand autorizarea laboratoarelor de psihologie ce efectueaza
aceste evaluari, conform reglementarilor in vigoare.
-Norme tehnice pentru constructia, reparatia, intretinerea infrastructurii si a
mijloacelor de transport.
 5

-Reglementari specifice privind certificarea agentilor aeronautici civili si asigura

eliberarea, prelungirea valabilitatii, validarea, echivalarea, modificarea, limitarea,
suspendarea si revocarea documentelor de certificare a agentilor aeronautici civili.
-Reglementari specifice privind siguranta si securitatea activitatilor aeronautice civile
si supravegheaza respectarea acestora.
-Reglementari specifice obligatorii pentru efectuarea transporturilor aeriene de
marfuri periculoase.
-Reglementari specifice privind certificarea tehnicii aeronautice si asigura certificarea
acesteia.
-Reglementari specifice privind certificarea personalului aeronautic civil si asigura
eliberarea, prelungirea valabilitatii, validarea, echivalarea, modificarea limitarea,
suspendarea si revocarea documentelor de certificare pentru aceasta categorie de
personal.
-Reglementari specifice privind raportarea si investigarea evenimentelor de aviatie
civila, precum si a actelor de interventie ilicita asupra aeronavelor civile.
-Reglementari cu privire la durata si continutul cursurilor de pregatire, modul de
obtinere a brevetelor si certificatelor de capacitate, a documentelor de conformitate,
precum si cu privire la anularea sau suspendarea acestora.
k).Exercita:
-Inspectia de stat privind respectarea reglementarilor interne si internationale in
activitatile specifice transporturilor.
-Activitatea de registru, de inspectie de stat si de control in transporturi.
-Toate drepturile si obligatiile privind realizarea obiectivului Pod peste fluviul
Dunarea, la Calafat-Vidin, care reveneau Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului potrivit Hotararii Guvernului nr. 174/2004, pentru aprobarea componentei
reprezentantilor partii romane si organizarea activitatii acestora in Comisia mixta romano-
bulgara pentru realizarea obiectivului Pod peste fluviul Dunarea, la Calafat-Vidin.
l).Elibereaza, printr-o societate cu clasificare agreata, certificate de clasificare a
navei si a echipamentelor acesteia, care atesta buna stare de navigabilitate, in conformitate
cu acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
m).Editeaza publicatii de specialitate si de informare specifice domeniilor sale de
activitate.
n).Gestioneaza frecventele de comunicatii alocate.
o).Monitorizeaza si verifica intocmirea cadastrului pentru domeniul public al statului
aferent infrastructurii de transport.
p).Organizeaza sistemul de salvare pe mare si pe apele interioare navigabile.
r).Propune Guvernului, cu avizul Ministerului Apararii Nationale, inchiderea unor linii
de cale ferata nerentabile sau mentinerea in exploatare a liniei respective si regimul
exploatarii acesteia.
q).Restrictioneaza operarea aeronavelor civile pe aeroporturile din Romania sau in
spatiul aerian national, dupa caz, in scopul protectiei mediului;
s).Stabileste, liniile directoare pentru urmatoarele tipuri de activitati specifice, astfel:
-Organizarea regionala a transporturilor rutiere, feroviare, navale si aeriene.
-Aeroporturile din Romania care, in urma derularii activitatilor specifice, au impact
semnificativ asupra mediului, in vederea implementarii de programe de protectie a
mediului, cu avizul ministerului de resort.
 6

-Nominal si pe portiuni, caile nationale navigabile ale Romaniei; pentru apele de

frontiera va tine seama si de acordurile bilaterale privind regimul frontierei de stat.
-Regulile de navigatie in marea teritoriala, in apele interioare si in porturile
romanesti, in conformitate cu reglementarile nationale si cu acordurile si conventiile
internationale la care Romania este parte; organizeaza si coordoneaza sistemele de
urmarire a traficului de nave in apele nationale navigabile.
-Caile navigabile, porturile, radele si bazinele portuare in care pilotajul este
obligatoriu.
-Modul de recrutare, scolarizare si brevetare a pilotilor, precum si efectuarea
serviciului de pilotaj maritim si fluvial.
-Cu acordul Ministerului Administratiei si Internelor si al organelor de graniceri,
locurile de acostare si de ancorare in afara limitelor porturilor, aflate in apele de frontiera
sau in marea teritoriala.
-Normele tehnice privind constructia si exploatarea navelor.
-Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere,
metodologia de omologare pentru circulatie a acestora, precum si metodologia de inspectie
tehnica periodica.
-Conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a produselor si a
materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, in vederea introducerii acestora pe
piata.
-Potrivit legii, norme si normative tehnice obligatorii de proiectare, constructii,
reparare si exploatare a mijloacelor de transport, a drumurilor, autostrazilor, porturilor,
aeroporturilor, liniilor si statiilor de cale ferata si de metrou, astfel incat acestea sa
corespunda si nevoilor de aparare; asigura supravegherea aplicarii acestor norme si
autorizeaza operatorii economici sa efectueze astfel de activitati.
-In conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale si cu Ministerul
Administratiei si Internelor, potrivit reglementarilor interne si internationale, norme unitare
ale activitatilor de interventie, de cautare si salvare a navelor, aeronavelor, a altor mijloace
de transport, precum si a vietilor omenesti.
t).Supravegheaza si controleaza navigatia in apele nationale navigabile a navelor,
indiferent de pavilionul acestora; controleaza navele sub pavilion roman in apele
internationale.
u).Verifica si monitorizeaza, prin specialistii desemnati in comisiile de evaluare,
achizitiile publice ale autoritatilor contractante aflate in subordinea, sub autoritatea sau in
coordonarea ministerului.
Ca organ de specialitate al statului Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
stabileste politica in domeniul transporturilor la nivel national, elaboreaza strategia si
reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport in cadrul
politicii generale a Guvernului. Acesta indeplineste urmatoarele atributii principale:
-Aproba tarifele percepute de institutiile publice din subordine pentru eliberarea de
autorizatii si licente, precum si cuantumul redeventelor care se obtin prin concesionarea
infrastructurilor de transport apartinand domeniului public aflate in administrarea sa, potrivit
legii.
-Asigura:
-organizarea si dezvoltarea cercetarii in domeniul transporturilor, valorificarea
acesteia ca informatii de interes public, prin reglementari tehnice si alte
 7

activitati specifice de reglementare, potrivit legii.

-administrarea, dezvoltarea si gestionarea infrastructurilor de transport
apartinand domeniului public si ale echipamentelor de interes national din
sistemul national de transport.
-tuturor utilizatorilor acces egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport deschise accesului public.
-beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport,
transportatorul si mijlocul de transport.
-managementul tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta, care i-au
fost repartizate, si indeplinirea functiilor de sprijin specifice, in conditiile legii.
-managementul protectiei civile in domeniul sau de competenta.
-Analizeaza studiile de fezabilitate pentru lucrarile din domeniul sau de activitate
aflate in competenta de aprobare a Guvernului si le prezinta Consiliului interministerial de
avizare lucrari publice de interes national si locuinte, sustinand necesitatea, oportunitatea si
eficienta economica a acestora; participa la promovarea pentru aprobare a lucrarilor
avizate, conform legii.
-Avizeaza si urmareste realizarea programelor si proiectelor de constructii si
infrastructuri in domeniul sau de activitate.
-Avizeaza si supune spre aprobare Guvernului metodologia de tarifare a utilizarii
infrastructurii feroviare si alte tarife care sunt in competenta de aprobare a Guvernului.
-Coordoneaza, monitorizeaza si sprijina indeplinirea obligatiilor care decurg din
prevederile tratatelor internationale semnate de catre tara noastra, ratificate prin Legea nr.
157/2005, a celorlalte angajamente rezultate din procesul negocierilor de aderare la
Uniunea Europeana, precum si a strategiilor si programelor nationale adoptate in contextul
politicilor Uniunii Europene, in domeniul sau de competenta.
-Coordoneaza programele de asistenta tehnica acordate de Uniunea Europeana si
de alte organisme internationale;
-Comunica Comisiei Europene si/sau statelor membre toate masurile rezultate din
directivele comunitare transpuse, potrivit domeniului sau de responsabilitate.
-Concesioneaza, in numele statului, bunurile proprietate publica ori privata a statului
din domeniul transporturilor.
-Clasifica infrastructurile de transport in conformitate cu standardele nationale si
internationale.
-Elaboreaza (si):
-supune spre aprobare cadrul legislativ privind domeniul transporturilor,
administrarea si utilizarea infrastructurii de transport si punerea acestei
infrastructuri la dispozitia utilizatorilor, potrivit legii.
-politica economica in domeniul transporturilor.
-strategiile de dezvoltare in domeniul infrastructurii de transport, precum si al
activitatilor de transport.
-implementeaza strategii, politici si programe privind reteaua de drumuri
publice din Romania: drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale
si strazi.
-politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale si a transportului
combinat.
-pozitiile Romaniei pe problematica afacerilor europene in domeniul sau de
 8

competenta.
-pune in aplicare strategiile de privatizare in domeniul sau de activitate si
asigura gestionarea intregului proces de privatizare si postprivatizare pentru
unitatile de sub autoritatea sa si/sau la care este actionar.
-promoveaza cadrul legal in vederea stimularii investitiilor in domeniul sau
de activitate.
-supune spre aprobare Guvernului schema retelei nationale de transport,
care are ca obiective asigurarea deplasarii persoanelor si a marfurilor intre
toate localitatile tarii, precum si conectarea infrastructurilor nationale de
transport la principalele infrastructuri internationale de transport.
-Emite:
-certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor societatilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de sub autoritatea ori din
subordinea sa.
-avize de specialitate pentru obiectivele de investitii finantate integral sau
partial de la bugetul de stat, din fonduri comunitare si din credite garantate
de stat, precum si pentru lucrarile de interes national care sunt finantate din
alte surse legal constituite, din domeniul sau de activitate.
-Exercita drepturile si obligatiile statului ca actionar la companiile nationale,
societatile nationale si societatile comerciale aflate sub autoritatea sa, pana la finalizarea
procesului de privatizare.
-Initiaza si negociaza, din imputernicirea Guvernului, incheierea de conventii,
acorduri si alte intelegeri internationale sau propune acestuia intocmirea formelor de
aderare la cele existente si ia masuri de aplicare a acestora, in domeniul sau de activitate.
-Incheie, in numele statului, contracte de activitate cu compania nationala care
administreaza infrastructura feroviara si contracte de servicii publice cu societatile nationale
si/sau cu societatile comerciale care efectueaza transport feroviar public de calatori.
-Indeplineste functia de autoritate de implementare a proiectelor majore de
infrastructura din domeniul transporturilor.
-Fundamenteaza si elaboreaza necesarul de fonduri de la bugetul de stat pentru
domeniul sau de activitate.
-Gestioneaza resursele financiare alocate prin bugetul de stat, din credite externe si
din fonduri comunitare, in domeniul sau de activitate.
-Organizeaza si finanteaza activitatea pentru constituirea fondului propriu de date
statistice si a fondurilor documentare specializate din domeniul transporturilor, participand
la sistemul informational national si international.
-Promoveaza sistemul institutional pentru dezvoltarea pietei libere a transporturilor,
asigura conditiile unui mediu concurential in cadrul fiecarui mod de transport, precum si
intre modurile de transport.
-Realizeaza activitati de asigurari de sanatate pentru personalul propriu, pentru
personalul institutiilor publice din subordine, al companiilor nationale, societatilor nationale
si regiilor autonome de sub autoritatea sa, precum si al societatilor comerciale care
desfasoara activitati in domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare, cu
metroul, pentru membrii de familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat
in transporturi si pentru membrii lor de familie, care folosesc reteaua sanitara proprie.
 9

-Poate desemna organisme tehnice specializate pentru: elaborarea si punerea in

aplicare a normelor tehnice si a reglementarilor specifice, asigurarea pregatirii profesionale
si perfectionarii personalului din transporturi, efectuarea certificarii si inmatricularii
mijloacelor de transport si asigurarea inspectiei si controlului acestora, efectuarea
certificarii operatorilor economici care desfasoara activitati de transport, efectuarea
certificarii personalului cu atributii in domeniul sigurantei transporturilor, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
-Reprezinta interesele statului in cadrul:
-organismelor internationale, pe baza conventiilor, acordurilor si intelegerilor
stabilite, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din
alte state si cu organisme internationale interesate de domeniul sau de
activitate.
-organismelor comunitare, pe baza conventiilor, acordurilor si intelegerilor
stabilite, si dezvolta relatii de colaborare cu entitati din statele membre, in
domeniul sau de competenta.
-Sustine promovarea intereselor operatorilor economici autohtoni de profil pe pietele
internationale.
-Sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public.
-Stimuleaza libera initiativa si asigura autonomia transportatorilor.
-Stabileste prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informational privind
transportul public de persoane, in sfera de administrare a infrastructurii de transport de
interes public.

1.1.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA A MINISTERULUI

Structura de organizare a ministerului este urmatoarea, figura 1.1:

-Ministru.
-2 Secretari de Stat.
-Secretar general.
-Secretar general adjunct.
-8 Consilieri personali.
-Director de cabinet.
-1 Secretar personal.
Directiile ministerului si functionaii publici cu functii de conducere sunt:
-Directia informare publica si comunicare:
-Director.
-Serviciul audit public intern:
-Sef serviciu.
-Directia generala infrastructura rutiera si concesiuni:
-Director general.
-Director general adjunct
-Directia generala de control:
-Director general.
 10

MINISTRU

SECRETAR DE SECRETAR DE DIRECTOR DE

STAT 1 STAT 2 CABINET

SECRETAR SECRETAR
GENERAL PERSONAL

SECRETAR
GENERAL
ADJUNCT

22 DE DIRECTII
SI SERVICII

Fig.1.1. Organigrama Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

-Secretariatul national TRACECA:

-Secretar national.
-Directia infrastructura si transport feroviar:
-Director.
-Director adjunct.
-Directia asistenta medico-sociala:
-Director.
-Directia transport rutier:
-Director.
-Directia generala infrastructura si transport aerian:
-Director general.
-Directia securitate aeronautica si facilitati:
-Director.
-Directia generala infrastructura si transport naval:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Directia generala juridica si resurse umane:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Directia activitati patrimoniale si administrative:
-Director.
-Directia generala relatii financiare externe-Autoritate de management pentru
Programul Operational Sectorial Transport:
-Director general.
-Directia programare:
 11

-Director.
-Directia monitorizare:
-Director.
-Directia management financiar:
-Director.
-Directia proiecte asistenta tehnica:
-Director.
-Directia generala economica si buget:
-Director general.
-2 Directori generali adjuncti.
-Directia generala investitii, achizitii si privatizare:
-Director general.
-Directia management, strategie si mediu:
-Director.
-Directia generala afaceri europene si relatii internationale:
-Director general.
-Serviciul relatii cu parlamentul, sindicatele si patronatele si organizatii
neguvernamentale:
-Sef serviciu.
Toate aceste functii se pot schimba la schimbarea guvernului sau atunci cind
evolutia transporturilor din Romania o impune.

1.2. AUTORITATEA NAVALA ROMANA

Conform Hotaririi Guvernului nr. 1133/2002, Autoritatea Navala Romana este
organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii
prin care acesta isi exercita functia de autoritate de stat in domeniul sigurantei navigatiei.
Autoritatea Navala Romana este institutie publica, cu finantare extrabugetara, cu
personalitate juridica. Autoritatea Navala Romana isi desfasoara activitatea in conformitate
cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind Transportul naval, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 412/2002.
Autoritatea Navala Romana isi exercita atributiile prin aparatul propriu central si
organele teritoriale operative. Aparatul propriu central este constituit din departamente,
directii, servicii, birouri si laboratoare de specialitate. Organele teritoriale operative sint
subunitati fara personalitate juridica, in subordinea Autoritatii Navale Romane, care isi
desfasoara activitatea in teritoriu, constituite din capitanii de port si inspectorate tehnice.
Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin, in functie de necesitati, Autoritatea Navala
Romana poate infiinta si alte organe teritoriale operative, precum si reprezentante in
strainatate. Zonele de jurisdictie ale organelor teritoriale operative se stabilesc de catre
directorul general si se aproba de catre Consiliul de conducere al Autoritatii Navale
Romane.
Structura organizatorica a Autoritatii Navale Romane se aproba prin ordin al
ministrului transporturilor si infrastructurii la propunerea Consiliului de conducere al
Autoritatii Navale Romane, figura 1.2. Conducerea Autoritatii Navale Romane este
 12

asigurata de catre un Consiliu de Conducere, compus din 11 membri. Presedintele

Consiliului de Conducere este directorul general al Autoritatii Navale Romane, numit prin
ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii. Atributiile membrilor Consiliului de
Conducere se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare. Membrii Consiliului
de Conducere sint numiti pe o perioada de 4 ani si sint revocati prin ordin al ministrului
transporturilor si infrastructurii.

CONSILIUL DE
CONDUCERE

DIRECTOR GENERAL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

SERVICIUL MANAGEMENTUL SECRETARIAT INFORMATICA
JURIDIC CALITATII RELATII PUBLICE RADIOCOMUNCATII

SERVICIUL DIRECTOR
RESURSE BIROUL GENERAL ADJUNCT DIRECTIA
UMANE C.F.I. ECONOMICA

BIROUL SERVICIUL SERVICIUL

AUDIT FINANCIAR ADMINISTRATIV
INTERN CONTABIL APROVIZIONARE

DIRECTIA DE DIRECTIA DE DIRECTIA DE

AFACERI INSPECTII SI CERTIFICARE SI CENTRUL MARITIM DE
EUROPENE SECURITATE NAVALA EXAMINARI PERSONAL COORDONARE

SERVICIUL BIROUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

STRATEGIE ISM-ISPS PSC INMATRIC EXAMIN. SAR DIRIJARE
PERSON. CONFIRM. POLUARE TRAFIC
MARITIM STCW

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL COMPART

ARMONIZARE CERTIFICA INMATRIC INMATRIC AUTORIZ.
NAVE NAVE PERSON. CREWING
FLUVIAL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

SERVICIUL
SUPRAV. INSPECTII SIG. NAVIG.
COORDONARE
PIATA CONTROL COORDON.
MF PERIC. CAPIT. PORT

CAPITANIA CAPITANIA CAPITANIA CAPITANIA CAPITANIA

ZONALA ZONALA ZONALA ZONALA ZONALA
CONSTANTA TULCEA GALATI GIURGIU DR. SEVERIN

Fig. 1.2. Organigrama Autoritatii Navale Romane.

 13

1.3. ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME

Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta are rolul de
autoritate portuara pentru porturile maritime Constanta, Midia, Mangalia si pentru portul
turistic Tomis. Aceasta pune la dispozitia clientilor portuari o infrastructura de transport
dezvoltata, cu respectarea conditiilor de protectie a mediului, a securitatii si sigurantei in
port in conformitate cu legislatia internationala si in special cu Codul ISPS.
C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, a fost infiintata prin H.G. nr.
517/1998, completata prin H.G. nr. 597 din 13.05.2009. Aceasta functioneaza sub
autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si desfasoara activitati de interes
public national conform reglementarilor legale in vigoare si statutului sau juridic. Poate
infiinta sau desfiinta pe teritoriul Romaniei sau in strainatate sedii secundare: sucursale,
agentii, puncte de lucru, reprezentante si alte asemenea unitati fara personalitate juridica,
prin hotararea Adunarii Generale extraordinare a actionarilor. Compania indeplineste
functia de autoritate portuara in porturile a caror infrastructura i-a fost concesionata de
catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. Pe suprafetele de teren apartinind
domeniului public pe care s-a instituit regimul de zona libera, Compania este si
administratie de zona libera.
Compania pune la dispozitia utilizatorilor infrastructura de transport naval apartinind
domeniului public al statului in mod nediscriminatoriu, pe baza unor contracte de
subconcesiune sau inchiriere, in conformitate cu legislatia actuala. Aceasta are urmatoarele
atributii:
-Intretinerea, repararea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport
naval care i-a fost concesionata.
-Punerea la dispozitia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, in mod liber si
nediscriminatoriu.
-Urmarirea sau asigurarea furnizarii serviciilor de siguranta in porturi.
-Asigurarea in permanenta a adincimilor minime in bazinele portuare si la dane si a
semnalizarii pe senalele de acces in porturi.
-Tinerea evidentei muncitorilor portuari care efectueaza munca specifica in porturi.
-Ducerea la indeplinire, prin delegare de competenta, a unor obligatii care revin
statului roman din acordurile si conventiile la care Romania este parte semnatara.
In vederea indeplinirii functiei de autoritate portuara si in calitatea sa de administratie
portuara sau de zona libera, APM are urmatoarele atributii si obligatii:
-Aplicarea politicilor portuare elaborate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
-Intocmirea planurilor de dezvoltare a porturilor maritime in concordanta cu politica si
programele de dezvoltare elaborate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si a
regulamentului portuar.
-Implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor porturilor maritime.
-Elaborarea sau avizarea studiilor si proiectelor privind dezvoltarea sau modificarea
infrastructurilor portuare, a proiectelor de dezvoltare si modernizare a suprastructurilor
portuare, propuse de operatorii economici care isi desfasoara activitatea in porturi.
-Elaborarea programelor anuale de intretinere si reparatie, de semnalizare, de
dragaj pentru asigurarea adincimilor minime, cu consultarea operatorilor portuari.
-Coordonarea activitatilor care se desfasoara in porturile maritime.
 14

-Acordarea de avize sau autorizatii pentru activitatile de transport naval ori licente de
lucru si permise de acces in zona libera, in conformitate cu legislatia in vigoare.
-Aprobarea desfasurarii de activitati in porturi, altele decit cele supuse autorizarii,
eliberind permisele de lucru.
-Asigurarea functionalitatii, administrarea, intretinerea, repararea si dezvoltarea
infrastructurii de transport naval care i-a fost concesionata si a patrimoniului propriu,
mentinerea caracteristicilor tehnice minime ale acestora si punerea lor la dispozitia
utilizatorilor in mod nediscriminatoriu, in conformitate cu reglementarile in vigoare.
-Stabilirea ordinii de intrare a navelor in porturile maritime si alocarea danelor.
-Urmarirea si luarea masurilor necesare pentru ca traficul de marfuri in porturile
maritime si modul de depozitare a acestora sa nu afecteze siguranta infrastructurii
portuare, securitatea in porturi si operarea navelor.
-Coordonarea traficului portuar in perioade aglomerate ca urmare a unor comenzi
guvernamentale si stabilirea cu operatorii portuari a programelor de incarcare/descarcare a
marfurilor din nave si a prioritatilor la intrarea navelor la operare.
-Urmarirea traficului de nave si de marfuri in porturi, centralizarea datelor privind
numarul de nave in tranzit si volumul de marfa tranzitat, volumul de marfa operat, portul de
incarcare/descarcare a marfurilor, numarul de nave operate si a datelor privind normele de
operare si publicarea anuala a acestor date.
-Asigurarea desfasurarii activitatilor privind:
-semnalizarea costiera si plutitoare pentru navigatie in porturile maritime si pe
caile de acces pe mare spre acestea,
-semnalizarea, mentinerea functionalitatii si iluminarea drumurilor de
circulatie, a pasarelelor si a intrarilor in porturi,
-semnalizarea in mare larga in zona porturilor Constanta, Mangalia, Midia si
Tomis,
-preluarea reziduurilor si a apelor uzate, a gunoiului si a resturilor menajere
de la nave.
-Asigurarea asistentei pentru prevenirea poluarii la operarea navelor cu produse
petroliere.
-Urmarirea sau asigurarea furnizarii permanente a serviciilor de siguranta, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
-Dragajul de intretinere pentru asigurarea adincimilor minime de navigatie in porturi
si pe senalele de acces.
-Asigurarea de servicii pentru nave de agrement si turism nautic si de servicii pentru
pasageri si turisti.
-Tinerea evidentei muncitorilor portuari care efectueaza munca specifica in porturi si
eliberarea carnetelor de lucru in port.
-Prestarea de servicii cu navele proprii.
-Prestarea de servicii, operatiuni si lucrari in scopul indeplinirii unor obligatii care
revin statului roman din acorduri si conventii internationale la care Romania este parte, prin
delegare de competenta.
-Reprezentarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii in relatiile cu
concesionarii infrastructurii de transport naval sau a serviciilor de siguranta, in limitele
mandatului acordat de catre minister in acest sens, in conditiile legii.
-Orice alte activitati necesare realizarii scopului pentru care a fost infiintata.
 15

Compania poate incheia acorduri sau conventii cu organisme interne ori

internationale si poate participa la colaborari si cooperari pe plan national sau international,
in domeniul sau de activitate. Veniturile proprii ale APM se constituie din:
-Redeventele/chiriile obtinute din subconcesionarea/inchirierea infrastructurii de
transport naval si a bunurilor proprietate ale APM.
-Redeventele obtinute din concesionarea serviciilor de siguranta.
-Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport naval si de furnizare a serviciilor de
siguranta.
-Tarifele percepute pentru efectuarea activitatilor cuprinse in statut.
Nivelul minim al redeventelor, chiriilor si tarifelor se aproba de Consiliul de
Administratie al APM. Aceasta are obligatia de a face publice tarifele si facilitatile care se
acorda privind plata acestor tarife.
Principalele activitati care se pot desfasura sub autorizarea APM, conform CAEN
sint urmatoarele:
-Activitati de dezinfectare si deratizare, antiseptizare.
-Amararea navelor si a marfurilor.
-Ambalare, cintarire.
-Comert cu amanuntul de carburanti.
-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate.
-Comert cu amanuntul in magazine nespecializate cu vinzare predominanta de
produse nealimentare.
-Comert cu ridicata al altor produse.
-Comert cu ridicata al altor produse intermediare.
-Comert cu ridicata al cerealelor si semintelor.
-Comert cu ridicata al combustibililor.
-Comert cu ridicata al deseurilor metalice.
-Comert cu ridicata al legumelor si fructelor.
-Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera.
-Comert cu ridicata al materialului lemnos.
-Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor.
-Comert cu ridicata al produselor chimice.
-Comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie.
-Comert cu ridicata al produselor din carne.
-Comert cu ridicata al produselor din ceramica si sticlarie.
-Comert cu ridicata al produselor din tutun.
-Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase.
-Comert cu ridicata de bauturi si tutun.
-Comert cu ridicata de containere pentru transport.
-Comert cu ridicata de materiale de constructii.
-Comert cu ridicata specializat al altor alimente inclusiv peste, crustacee.
-Comert cu ridicata al masinilor agricole, echipamentelor si furniturilor.
-Comert cu ridicata al uleiurilor comestibile.
-Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule.
-Control marfa.
-Depozitare marfa.
-Expeditii internationale marfuri.
 16

-Expeditii marfa.
-Fabricarea betonului.
-Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale acestora.
-Inchirierea bunurilor imobiliare proprii.
-Intermedieri in comertul cu gaze tehnice.
-Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane.
-Manipulari.
-Pachetizare.
-Recuperarea materialelor reciclabile sortate.
-Servicii control marfuri.
-Stivuire.
-Stivuirea marfurilor.
-Testari si analize tehnice.
-Transport prin conducte.
-Transport rutier de marfa.
-Transporturi maritime si costiere de marfa.
-Fabricarea cimentului.
-Imbuteliere gaze industriale.
-Manipulare la uscat.
-Pregatirea semintelor in vederea insamintarii.
-Prelucrarea carnii de pasare.
-Repararea articolelor fabricate din metal.

1.4. AUTORITATEA RUTIERA ROMANA

Autoritatea Rutiera Romana (A.R.R.), este organismul tehnic specializat al
Ministerului Transporturilor si Infrastructurii pentru transportul rutier, desemnat sa asigure,
in principal:
-Inspectia si controlul, in trafic si la sediul operatorilor de transport si al
intreprinderilor, privind indeplinirea conditiilor de efectuare a transporturilor rutiere si
activitatilor conexe acestora.
-Inspectia si controlul respectarii reglementarilor interne si internationale privind
conditiile de acces la activitatea de transport rutier, de siguranta a transporturilor rutiere si
de protectie a mediului.
-Acordarea de licente de transport si certificate de transport in cont propriu
operatorilor de transport rutier si intreprinderilor, precum si eliberarea de licente pentru
activitati conexe transportului rutier.
-Autorizarea scolilor de conducatori auto.
-Activitatea de registru pentru operatorii de transport si intreprinderi.
-Acordarea certificatelor de pregatire profesionala a personalului cu functii care
concura la siguranta rutiera.
-Punerea in aplicare a normelor tehnice si a reglementarilor specifice transporturilor
rutiere, pe baza imputernicirii date de Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
 17

1.5. AUTORITATEA FEROVIARA ROMANA

Autoritatea Feroviara Romana (AFER) este organizata si functioneaza potrivit
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 95/1998 privind infiintarea unor institutii publice in
subordinea Ministerului Transporturilor, modificat prin Ordonanta Guvernului nr.
21/30.01.2003 aprobata si modificata prin Legea nr. 238/02.06.2003 si a Hotaririi
Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritatii Feroviare Romane.
AFER este institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului
Transporturilor, finantata integral din venituri extrabugetare, care isi desfasoara activitatea
potrivit reglementarilor in vigoare. AFER este organismul tehnic specializat al Ministerului
Transporturilor, desemnat sa asigure in principal inspectia de stat si controlul de siguranta a
circulatiei in transportul feroviar si cu metroul, activitatea specifica de registru feroviar,
licentierea operatorilor de transport feroviar, autorizarea si supravegherea tehnica a
furnizorilor interni de produse si servicii in domeniul feroviar, organizarea examenelor si
emiterea atestatelor, certificatelor si a licentelor pentru personalul de siguranta a circulatiei,
cercetarea evenimentelor si accidentelor feroviare. Principalele atributii sint urmatoarele:
-Supravegheaza respectarea reglementarilor interne si internationale in transportul
feroviar si cu metroul.
-Supravegheaza respectarea reglementarilor si instructiilor privind siguranta
circulatiei, securitatea transporturilor, protectia mediului si calitatea serviciilor publice, in
transportul feroviar si cu metroul.
-Supravegheaza respectarea normelor tehnice obligatorii in activitatile de construire,
modernizare, exploatare, intretinere, reparare si verificare tehnica a materialului rulant si a
infrastructurii feroviare.
-Cerceteaza evenimentele sau accidentele grave, produse in activitatea de transport
feroviar si cu metroul si asigura cercetarea celorlalte evenimente sau accidente.
-Elaboreaza, avizeaza si supune spre aprobare Ministerului Transporturilor,
reglementari specifice desfasurarii transportului feroviar in conditii de securitate, siguranta
circulatiei si calitatea serviciilor.
-Organizeaza examene si emite atestate, certificate, licente pentru personalul din
transportul feroviar si cu metroul, care lucreaza in siguranta circulatiei.
-Efectueaza omologarea tehnica de tip a vehiculelor de transport feroviar si cu
metroul si de transport urban pe sine.
-Atesta din punct de vedere tehnic materialul rulant in vederea inmatricularii
acestuia.
-Autorizeaza din punct de vedere tehnic liniile de cale ferata, lucrarile de arta
feroviare si instalatiile de semnalizare, de control al circulatiei si de alimentare cu energie
electrica aferente caii ferate, inclusiv liniile ferate industriale care au acces la infrastructura
feroviara, cu ocazia construirii, modernizarii sau repararii capitale a acestora.
-Autorizeaza din punct de vedere tehnic functionarea statiilor de cale ferata.
-Certifica, omologheaza materialele, componentele si echipamentele utilizate la
construirea, repararea, intretinerea si exploatarea materialului rulant si a infrastructurii
feroviare si dupa caz elaboreaza agremente tehnice pentru acestea.
-Elaboreaza agremente tehnice.
-Efectueaza verificari si incercari de laborator pentru determinarea conformitatii
produselor si serviciilor din punct de vedere al caracteristicilor si parametrilor determinanti
 18

pentru siguranta circulatiei, protectia vietii si a mediului inconjurator, aferente transportului

feroviar, cu metroul si transportului urban pe sine.
-Avizeaza documentatiile tehnice pentru construirea sau modernizarea materialului
rulant si a infrastructurii utilizate in transportul feroviar, cu metroul si in transportul urban pe
sine.
-Efectueaza atestarea profesionala de specialitate a personalului care asigura
pregatirea, perfectionarea si autorizarea lucratorilor din siguranta circulatiei.
-Autorizeaza din punct de vedere tehnic agentii economici care efectueaza lucrarile
de constructie, intretinere si reparare a elementelor infrastructurii feroviare si a materialului
rulant si care certifica sistemele calitatii acestora.
-Autorizeaza si supravegheaza din punct de vedere tehnic furnizorii interni de
produse si servicii in domeniul feroviar.
-Autorizeaza, atesta laboratoarele de incercari precum si standurile si dispozitivele
speciale, utilizate la verificarea si tinerea sub control a unor caracteristici determinante
pentru securitatea transporturilor feroviare, in procesele de construire, reparare, intretinere,
revizie tehnica si exploatare a materialului rulant si a infrastructurii feroviare.
-Efectueaza studii si cercetari in domeniul feroviar cu prioritate pentru programele
nationale de cercetare.
-Efectueaza instruirea si atestarea periodica a personalului cu responsabilitati in
cadrul sistemelor calitatii din unitatile de construire, reparare, intretinere, revizie tehnica si
exploatare a materialului rulant si a infrastructurii feroviare.
-Acorda asistenta tehnica de specialitate si efectueaza expertize, inspectii si receptii
tehnice in domeniul transporturilor feroviare si cu metroul.
-Asigura evidenta si pastrarea normelor, reglementarilor, specificatiilor,
instructiunilor, metodologiilor, procedurilor si prescriptiilor aferente domeniului sau de
activitate.
-Editeaza, traduce, multiplica, tipareste si comercializeaza reglementari tehnice,
publicatii si lucrari proprii, specifice domeniului sau de activitate.
-Publica periodic lista cuprinzind persoanele juridice si fizice carora AFER le-a
eliberat, le-a retras sau le-a suspendat licente, certificate, atestate, documente de
omologare.
-Certifica produse, servicii si sisteme ale calitatii si in alte domenii pentru care este
acreditata la nivel national sau international.
-Evalueaza raspunderea civila si capacitatea financiara a operatorilor feroviari.
-Alte atributii specifice domeniului sau de activitate, date in competenta sa de catre
Ministerul Transporturilor.

7. AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILA ROMANA

Regia Autonoma Autoritatea Aeronautica Civila Romana, in forma in care isi
desfasoara activitatea in prezent, a fost infiintata prin Hotararea de Guvern nr.
405/12.08.19931. R.A. Autoritatea Aeronautica Civila Romana are ca obiect de activitate
asigurarea aplicarii reglementarilor aeronautice nationale si supravegherea respectarii lor
1
R.A. Autoritatea Aeronautica Civila Romana, Bucuresti, 2012.
 19

de catre persoanele juridice si fizice, romane sau straine, care desfasoara activitati
aeronautice civile ori proiecteaza sau executa produse pentru aviatia civila pe teritoriul
Romaniei, precum si executarea prevederilor intelegerilor si acordurilor aeronautice
internationale, la care statul roman este parte.
R.A. Autoritatea Aeronautica Civila Romana, persoana juridica romana, cu sediul in
Bucuresti, functioneaza ca regie autonoma de interes public national, pe baza de gestiune
economica si autonomie financiara, desfasurandu-si activitatea conform prevederilor Legii
Transporturilor, Codului Aerian, hotararilor si ordonantelor guvernamentale, ordinelor
ministrului de resort, deciziilor directorului general si ale altor reglementari specifice
aplicabile, in vigoare.
In anul 1993, R.A. A.A.C.R. alaturi de autoritatile aeronautice din Cehia, Slovacia si
Ungaria, a semnat, in numele Romaniei, un Memorandum de Intelegere pentru alegerea
prin rotatie in Consiliul I.C.A.O.2 a tarilor pe care acestea le reprezinta si, ca urmare, in
perioada 1996-1998, Romania a fost aleasa in Consiliul ICAO. Incepand din anul 1996,
Romania devine membru EUROCONTROL 3. Aderarea tarii noastre la Conventia
Internationala Eurocontrol privind cooperarea pentru siguranta navigatiei aeriene,
incheiata la 13 decembrie 1960 si la Acordul multilateral privind tarifele de ruta aeriana,
semnat la Bruxelles, la 12.02.1981, a fost ratificata de catre Parlamentul Romaniei prin
Decretul Nr. 353/13.11.1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 112/27.05.1996.
In acest context Autoritatea Aeronautica Civila Romana a devenit un participant activ la
dezvoltarea programului european de implementare armonizata si convergenta in domeniul
managementului traficului aerian. In tara Autoritatea Aeronautica Civila Romana asigura
implementarea si respectarea cerintelor Eurocontrol privind reglementarea sigurantei,
E.S.A.R.R.4, implementarea programelor si a proiectelor de dezvoltare si modernizare ale
sistemului A.T.C., controleaza bunul mers al activitatilor S.C. Romatsa in acest sens,
inclusiv colaborarea cu partea militara, cu accent pe respectarea, prin reglementari civilo-
militare comune, mai ales in managementul traficului aerian, a reducerii riscurilor in ATM,
etc, reprezentand aviatia civila romana in Comisia NATO pentru managementul traficului
aerian (NATMC), organism specializat pentru asigurarea interfetei civilo-militare a
Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord.
In luna decembrie 2000 datorita eforturilor sustinute intreprinse de catre Autoritatea
Aeronautica Civila Romana, Romania a obtinut statutul de membru JAA 5 cu drepturi
depline, ceea ce a condus la transpunerea in legislatia aeronautica nationala si totodata
implementarea, reglementarilor europene specifice activitatilor de aviatie civila privind
certificarea de tip, proiectarea, fabricatia si intretinerea aeronavelor, operatiunile de zbor si
licentierea personalului navigant.
Statutul de membru JAA cu drepturi depline confera premizele primei integrari
sectoriale a Romaniei in structurile europene si asigura:
1).Implementarea standardelor si reglementarilor europene in domeniul aviatiei civile
ca parte a Acquis-ului Comunitar, in legislatia nationala specifica.
2).Facilitarea accesului produselor si serviciilor de aviatie romanesti pe piata
europeana.
3).Relansarea operatorilor aerieni romani in conditiile concurentiale din Europa.
2
I.C.A.O. = Consiliul Asociatiei Internationale a Aviatiei Civile.
3
Eurocontrol = Acordul European pentru Controlul Sigurantei Aeriene.
4
ESSARR = Planul European de Actiune Strategica pentru Siguranta Aeriana.
5
JAA = Joint Aviation Authorities = Autoritatile Aeronautice Civile Reunite.
 20

Autoritatea Aeronautica Civila Romana a contribuit decisiv la semnarea Acordului

BASA (Bilateral Aviation Safety Agreement) 6. Acordul BASA desemneaza Autoritatea
Aeronautica Civila Romana ca Agent Executiv pentru aplicarea in numele Romaniei a
prevederilor Acordului BASA incheiat in luna septembrie 2002, intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru promovarea sigurantei in aviatia civila.
Domeniul de activitate al Autoritatii Aeronautice Civile Romane acopera aspectele
regulatorii pentru punerea in aplicare si respectarea cerintelor standardelor,
reglementarilor, procedurilor, normelor, etc, privind administrarea spatiului aerian roman,
licentierea personalului aeronautic, efectuarea operatiunilor aeriene, asigurarea si
mentinerea continuitatii navigabilitatii, desfasurarea operatiunilor de navigatie aeriana si a
celor aeroportuare.
Autoritatea Aeronautica Civila Romana prin delegare de competenta acordata de
catre ministerul de resort, in prezent Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, este
organismul tehnic specializat al acestuia, avand urmatoarele atributii principalele:
1).Elaborarea proiectelor de reglementari, punerea in aplicare si asigurarea
respectarii reglementarilor aeronautice civile nationale.
2).Licentierea personalului aeronautic civil.
3).Certificarea aeronavelor, produselor si pieselor asociate destinate aeronauticii
civile.
4).Inmatricularea aeronavelor civile, inspectia si controlul acestora.
5).Evaluarea, autorizarea si supravegherea organizatiilor care desfasoara activitati
aeronautice civile in Romania.
6).Reglementarea si supravegherea sigurantei operatiunilor in domeniul
managementului traficului aerian.
7).Analizarea si avizarea documentatiei tehnice in cazul proiectelor sau
programelor de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile nationale, ale proiectelor de
standarde si reglementari in domeniile aerodromurilor/aeroporturilor si conexe, precum si a
conditiilor de aplicare ale acestora.
8).Asigurarea respectarii prevederilor intelegerilor si acordurilor aeronautice la care
Romania este parte.
Obiectivele strategice ale Autoritatii Aeronautice Civile Romane, aliniate la Strategia
aviatiei civile 2001+ stabilita de catre ministerul de resort au fost definite astfel incit sa
asigure instaurarea unui cadru regulator corespunzator si a unui proces de supraveghere
transparent, nediscriminatoriu si stimulativ pentru toate organizatiile care desfasoara
activitati in domeniul aeronauticii civile in Romania. Aceste obiective au in vedere:
-Transpunerea in legislatia nationala, implementarea, aplicarea si respectarea
reglementarilor emise de catre Autoritatile Aeronautice Civile Reunite (Joint Aviation
Authorities - JAA), organism tehnic specializat asociat Conferintei Europene pentru Aviatia
Civila (European Civil Aviation Conference - ECAC).
-Asigurarea si mentinerea la nivel european a standardelor de siguranta in aviatia
civila romana.
-Aderarea la structurile Agentiei Europeane pentru Siguranta Aviatiei (European
Aviation Safety Agency - EASA). Reglementarea privind infiintarea EASA, identificata EC
No. 1592/2002, a fost adoptata de catre Parlamentul European in data de 15.07.2002,
publicata in Monitorul Oficial al Uniunii Europene in data de 07.09.2002, a intrat in vigoare
6
BASA = Bilateral Aviation Safety Agreement = Acordul Bilateral de Siguranta Aeriana.
 21

in data de 28.09.2002 si a devenit operationala incepand cu 28.09.2003. EASA, printr-un

proces de tranzitie monitorizat de Comisia Europeana si JAA, urmeaza sa preia, intr-un
interval de aproximativ 3 ani, toate atributiile JAA.
-Atragerea in structurile AACR a personalului cu cea mai inalta calificare si
experienta profesionala in domeniul aeronautic.
Obiectivele principale ale Autoritatii Aeronautice Civile Romane au fost stabilite in
asa fel incat sa se armonizeze cu obiectivele organismelor aeronautice internationale la
care Romania este parte: ICAO, ECAC, JAA, EUROCONTROL. Astfel Autoritatea
Aeronautica Civila Romana are ca scop atingerea urmatoarelor obiective principale:
-Asigurarea si mentinerea standardelor de siguranta in aviatia civila romana la nivel
european si international.
-Continuarea demersurilor in vederea finalizarii procesului de integrare sectoriala in
structurile aeronautice europene, avand in vedere EASA, noua structura a aviatiei civile a
Uniunii Europene.
-Armonizarea legislatiei aeronautice nationale cu cea europeana si internationala, in
scopul crearii unui mediu optim pentru liberul acces al produselor si serviciilor romanesti,
inclusiv al personalului, pe piata europeana.
-Sustinerea Romaniei in eforturile sale de integrare in structurile Comunitatii
Europene si cele ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Pentru atingerea obiectivelor propuse si indeplinerea atributiilor ce-i revin,
Autoritatea Aeronautica Civila Romana a stabilit o structura organizatorica, similara
autoritatilor aeronautice civile europene, astfel incat sa se asigure intercorelari
compartimentale ale activitatilor specifice desfasurate.

CAPITOLUL 2
 22

MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGATIE

MARITIMA

2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Compania de Navigatie Maritima este infiintata, organizata si desfasoara o serie de
activitati pentru transportul marfurilor si pasagerilor, pe marile si oceanele lumii.
Transporturile de marfuri sau pasageri pornesc de la necesitatile economiei mondiale, dar
scopul principal al infiintarii unei companii de navigatie maritima il reprezinta eficienta
economica a investitiei, adica obtinerea de profit, atit in prezent cit si in perspectiva.
In vederea obtinerii eficientei economice trebuie sa fie cautate o serie de metode
intensive de rentabilizare si modernizare a transporturilor, metode care aplicate asupra
mijloacelor existente sa conduca la reducerea pierderilor, la obtinerea unui randament
maxim.
Compania de Navigatie Maritima este considerata ca o componenta importanta a
economiei unui stat, datorita faptului ca are un rol foarte important pentru realizarea
exporturilor, cit si a importurilor de marfuri, pentru transportul calatorilor si materialului
rulant. Aceasta realizeaza o serie de legaturi intre porturi diferite, intre tara de origine a
proprietarului navelor si o serie de tari, din diferite parti ale lumii.
Din punct de vedere economic, o Companie de Navigatie Maritima este o societate
comerciala care presteaza o serie de servicii, in domeniul transporturilor, adica al circulatiei
marfurilor, pentru beneficiari interni si externi, face legatura intre producatori si
consumatori, indiferent de tipul de marfa, cu ajutorul navelor maritime, pe rute, cai
navigabile, intre porturi diferite.
Din punct de vedere juridic, Compania de Navigatie Maritima se constituie ca o
firma, societate comerciala sau intreprindere, care reprezinta asocierea intereselor unor
persoane fizice sau juridice, functioneaza in baza legilor statului national, dar si pe baza
unor reglementari internationale din domeniul navigatiei.
Personalitatea juridica este reglementata prin lege, astfel in aceasta sint prevazute:
-modul de asociere,
-modul de infiintare si obtinere a personalitatii juridice,
-drepturile si obligatiile societatii,
-drepturile si obligatiile actionarilor, conducatorilor,
-falimentul sau modul de desfiintare, etc.
Dupa modul de utilizare a navelor, Companiile de Navigatie Maritima pot fi impartite
astfel:
-Companii de Navigatie Maritima de Linie.
-Companii de Navigatie Maritima Tramp.
-Companii de Navigatie Maritima Mixte.
a).In prima categorie de companii, navele efectueaza voiajele pe linii, rute sau relatii
stabilite. Transportul maritim pe linie inseamna efectuarea voiajelor regulate, intre anumite
 23

porturi, dinainte stabilite de catre armatori, navlositori, producatori, beneficiari sau

intermediari.
Prin contracte, aceste linii sint pastrate ca rute de navigatie pentru perioade mari de
timp. Acestor contracte li se aplica reglementari speciale, juridice, dar si clauze economice
specifice acestui tip de transport.
Particularitatile acestui tip de transport maritim sint urmatoarele:
-Durata voiajului intre porturi;
-Durata stationarii navei in port, adica timpul pentru:
-incarcarea navei,
-descarcarea navei.
-Starea tehnica a navei;
-Buna stare de navigabilitate;
-Clauze speciale referitoare la:
-intirzieri la incarcare/descarcare si penalitatile,
-intirzieri pe timpul transportului si penalitatile, etc.
-Modalitatile de plata pentru serviciul prestat (navlul).
b).In Navigatia tramp (vagabond) navele nu au o ruta stabilita, sint trimise pentru
transport pe rute diferite, in functie de marfa disponibila aflata intr-un port sau altul. In acest
tip de transport rutele de navigatie, navlul si eficienta economica depind de bursa navlurilor,
de cererea si oferta de transport de pe piata maritima, de o serie de factori economici,
politici sau de nivelul relatiilor dintre agentii economici sau chiar dintre state.
c).Nici o companie de navigatie nu poate fi infiintata numai pentru un anumit tip de
transport. Chiar daca tendinta actuala este de supra-specializare a navelor, datorita unei
serii de avantaje considerabile, realitatea pietei maritime a demonstrat ca si cele mai ferme
contracte se pot incheia dezastros, astfel ca navele pot ajunge usor sa intre in categoria
tramp.
De asemenea, sint nave care dupa un anumit numar de voiaje tramp, pot fi
contractate pe o anumita linie. De aceea, in cadrul unei Companii de Navigatie Maritima
trebuie luate in considerare toate variantele, in functie de evolutia pietei maritime.

2.2. STRUCTURA MANAGERIALA A UNEI COMPANII

DE NAVIGATIE MARITIMA CONSTITUITA CA SOCIETATE
COMERCIALA PE ACTIUNI
2.2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Conform legislatiei nationale actuale Compania de Navigatie Maritima constituita ca
o societate comerciala pe actiuni trebuie sa raspunda caracteristicilor transportului maritim,
scopului pentru care a fost infiintata, pentru desfasurarea in conditii optime a activitatilor la
sediul acesteia, dar si la bordul navelor.
La societatea comerciala pe actiuni indiferent de natura capitalului, Adunarea
Generala a Actionarilor (A.G.A.) este aceea care hotaraste asupra urmatoarelor aspecte:
-Directiile strategice de actiune ale companiei.
-Verificarea si aprobarea bilantului contabil.
 24

-Stabilirea fondurilor companiei pentru:

-investitii,
-dezvoltare,
-rezerva,
-plata dividendelor.
-Alegerea Consiliului de Administratie sau a conducerii companiei.
Adunarile generale pot fi ordinare sau extraordinare, cea ordinara se intruneste in
cel mult 3 luni de la incheierea anului financiar. Conform contractului de societate si
statutului, Adunarea generala ordinara este obligata:
-sa asculte raportul administratorilor si al cenzorilor,
-sa discute, sa aprobe sau sa modifice Bilantul Contabil,
-sa fixeze suma dividendelor,
-sa adopte o hotarire in privinta gestiunii administratorilor,
-sa aleaga administratorii si cenzorii,
Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cite ori este nevoie pentru:
-prelungirea duratei societatii,
-schimbarea obiectului de activitate al societatii sau adaugarea de noi activitati,
-schimbarea formei de societate,
-marirea capitalului social sau micsorarea acestuia,
-dizolvarea anticipata a societatii,
-emisiunea de obligatiuni,
-alte probleme care impun adoptarea unor hotariri deosebit de importante pentru
viitorul companiei.
In practica transporturilor maritime Companiile de Navigatie pot fi administrate de
catre unul sau mai multi administratori. Cind sint mai multi administratori se constituie un
Consiliu de Administratie, iar atunci cind este un singur administrator acesta este
considerat Administrator Unic. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile
sale unui Comitet de Directie alcatuit din membrii alesi dintre administratori. In Consiliului
de Administratie deciziile se adopta cu majoritatea de voturi, iar cele ale Comitetului de
Directie se adopta pe baza majoritatii absolute a voturilor membrilor sai. In cadrul
Consiliului de Administratie se alege un presedinte, acesta poate sa fie si director general,
care poate sa conduca si Comitetul de Directie.
Comitetul de Directie are urmatoarele atributii:
-Sa prezinte la sedinta Consiliului de Administratie registrul sau de decizii.
-Sa raspunda pentru toate deciziile luate de catre directori, toate actele infaptuite de
catre conducere sau angajati.
-Sa informeze Consiliul de Administratie despre toate abaterile constatate.
-Sa prezinte rapoarte despre operatiile executate si altele.
La sedintele Consiliului de Administratie este convocata si Comisia de Cenzori care
are urmatoarele atributii:
-Sa supravegheze modul de conducere si de gestionare a companiei.
-Sa verifice Bilantul Contabil si Contul de Profit si Pierderi, daca acestea sint legal
intocmite si corespund cu registrele de evidenta contabila sau de gestiune.
-Sa verifice daca a fost efectuata corect evaluarea patrimoniului companiei pentru
intocmirea bilantului si a celolalte documente.
Membrii Comisiei de Cenzori au o serie de obligatii astfel:
 25

-sa efectueze in fiecare luna, inopinant, inspectii ale caseriei,

-sa verifice existenta titlurilor sau a valorilor care sint in proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti sub forma de gaj, cautiune sau depozite,
-sa convoace Adunarea generala ordinara sau extraordinara daca aceasta nu a fost
facuta de catre administratori,
-sa urmareasca aplicarea legii in toate actiunile, demersurile si hotaririle companiei,
-sa urmareasca indeplinirea clauzelor sau a prevederilor contractului de societate de
catre administratori,
-sa aduca la cunostiinta administratorilor orice fel de nereguli constatate in
administrarea companiei sau despre incalcarea dispozitiilor legale si statutare, iar atunci
cind situatia o impune sa le aduca la cunostiinta Adunarii Generale a Actionarilor.

2.2.1. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGATIE MARITIM A

SOCIETATE COMERCIALA PE ACTIUNI
Compania de Navigatie Maritima constituita ca o societate comerciala pe actiuni
trebuie sa raspunda caracteristicilor transportului maritim, scopului pentru care a fost
infiintata, pentru desfasurarea in conditii optime a activitatilor, la sediul acesteia dar si la
bordul navelor. La societatea comerciala pe actiuni, indiferent de natura capitalului,
Adunarea Generala a Actionarilor este aceea care hotaraste asupra urmatoarelor aspecte:
-Directiile strategice de actiune ale companiei.
-Verificarea si aprobarea bilantului contabil.
-Stabilirea fondurilor companiei pentru:
-investitii sau dezvoltare,
-rezerva,
-dividende.
-Alegerea Consiliului de Administratie.
Adunarile generale pot fi ordinare sau extraordinare, cea ordinara se intruneste in
cel mult 3 luni de la incheierea anului financiar. Conform contractului de societate si
statutului, Adunarea generala ordinara este obligata:
-sa asculte raportul administratorilor si al cenzorilor,
-sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil,
-sa fixeze suma dividendelor,
-sa adopte o hotarire in privinta gestiunii administratorilor,
-sa aleaga administratorii si cenzorii,
Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cite ori este nevoie pentru:
-prelungirea duratei societatii,
-schimbarea obiectului de activitate al societatii sau adaugarea de noi activitati,
-schimbarea formei de societate,
-marirea capitalului social sau micsorarea acestuia,
-dizolvarea anticipata a societatii,
-emisiunea de obligatiuni,
-alte probleme care impun adoptarea unor hotariri deosebit de importante pentru
viitorul companiei.
 26

In practica transporturilor maritime companiile de navigatie pot fi administrate de

unul sau mai multi administratori. Cind sunt mai multi administratori se constituie un
Consiliu de Administratie, iar atunci cind este un singur administrator acesta este
considerat Administrator unic. Consiliul de Administratie poate delega o parte din puterile
sale unui Comitet de Directie, alcatuit din membrii alesi dintre administratori. In cadrul
Consiliului de Administratie deciziile se adopta cu majoritatea de voturi, iar cele ale
Comitetului de Directie se adopta pe baza majoritatii absolute a voturilor membrilor sai. In
cadrul Consiliului de Administratie se alege un presedinte care poate sa fie si director
general. Acesta poate sa conduca si Comitetul de Directie. Comitetul de Directie are
urmatoarele atributii:
-Sa prezinte la sedinta Consiliului de Administratie registrul sau de decizii.
-Sa raspunda pentru toate deciziile luate de catre directori, toate actele infaptuite de
catre conducere sau angajati.
-Sa informeze Consiliul de Administratie despre toate abaterile constatate.
-Sa prezinte rapoarte despre operatiile executate si altele.
La sedintele Consiliului de Administratie este convocata si Comisia de Cenzori, care
are urmatoarele atributii:
-Sa supravegheze modul de conducere si de gestionare a companiei.
-Sa verifice Bilantul contabil si contul de profit si pierderi, daca acestea sint legal
intocmite si corespund cu registrele de evidenta contabila sau de gestiune.
-Sa verifice daca a fost efectuata corect evaluarea patrimoniului companiei, pentru
intocmirea bilantului si a celolalte documente.
Membrii Comisiei de Cenzori au o serie de obligatii astfel:
-sa efectueze in fiecare luna, inopinant, inspectii ale caseriei,
-sa verifice existenta titlurilor sau a valorilor care sint in proprietatea companiei sau
au fost primite de la terti (gaj, cautiune sau depozite),
-sa convoace Adunarea generala ordinara sau extraordinara daca aceasta nu a fost
facuta de catre administratori,
-sa urmareasca aplicarea legii in toate actiunile, demersurile si hotaririle companiei,
-sa urmareasca indeplinirea clauzelor sau a prevederilor contractului de societate,
de catre administratori,
-sa aduca la cunostinta administratorilor orice fel de nereguli constatate in
administrarea companiei sau despre incalcarea dispozitiilor legale si statutare, iar atunci
cind situatia o impune sa le aduca la cunostinta Adunarii Generale a Actionarilor.
Organigrama unei companii de navigatie maritima la nivel superior, model pentru
perioada 2003-2005, se prezinta ca in figura 2.1.

ADUNAREA GENERAL A
ACTIONARILOR
COMISIA DE
CENZORI

PRESEDINTE
DIRECTOR
GENERAL
 27

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

SIGURANT EXPLOATARE FINANCIAR MARKETING
NAVE

PERSOANA SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

DESEMNAT EXPLOATARE SI FINANCIAR NAVLOSIRI
LOGISTIC CONTABIL

RESPONSABIL SERVICIUL
SECURITATE NAVE MARKETING

Fig. 2.1. Varianta organigramei in perioada 2003-2005.

2.3. STRUCTURA MANAGERIALA A UNEI COMPANII DE

NAVIGATIE MARITIMA SOCIETATE COMERCIALA CU
RASPUNDERE LIMITATA
2.3.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Conform legislatiei actuale Compania de Navigatie Maritima constituita ca societate

comerciala cu raspundere limitata, se deosebeste de societatea comerciala pe actiuni prin
urmatoarele aspecte:
-Numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50 de persoane.
-Poate fi infiintata de catre o singura persoana.
-Capitalul social necesar pentru infiintare este mai mic.
-Administratorii pot fi asociati sau neasociati.
-Raspunderea asociatilor este limitata la valoarea patrimoniului social.
-Votul depinde de partile sociale ale asociatilor.
-Nu se mai alege Consiliul de Administratie in cazul unui asociat unic.
-Numarul de persoane angajate este mult mai mic.
-Sarcinile care revin angajatilor sint numeroase, pot avea raspunderi in doua sau
mai multe domenii de activitate.
La societatea cu raspundere limitata, cu un anumit numar de asociati, cuprins intre 2
si 50 de persoane, modul de administrare se realizeaza similar cu cel de la societatile
comerciale pe actiuni, cu diferenta ca organul suprem de conducere il reprezinta Adunarea
Generala a Asociatilor (A.G.As). Aceasta are urmatoarele competente:
-Aproba Bilantul Contabil.
 28

-Dispune de repartizarea beneficiului.

-Alege, revoca sau descarca de activitate pe administratori sau cenzori.
-Modifica statutul societatii.
-Mareste sau micsoreaza capitalul social.
-Dispune urmarirea in justitie a administratorilor sau cenzorilor, etc.
Pe piata maritima mondiala actuala exista un numar foarte mare de societati
comerciale cu raspundere limitata, infiintate pentru a administra o singura nava, adica o
nava reprezinta o firma. Armatorii au adoptat o astfel de solutie datorita unor motive
complexe, de multe ori in urma unor situatii grave petrecute in legatura cu unele nave
pentru:
-diminuarea riscurilor arestarii celorlalte nave, in urma unor litigii, aceasta provocind
mari pierderi,
-infiintarea unor societati comerciale in tarile care acorda pavilioane de complezenta,
pentru evitarea platilor de impozite si taxe mari,
-evitarea dublei impuneri, daca nu exista acorduri incheiate intre state, etc.

2.3.2. ORGANIGRAMA COMPANIEI DE NAVIGATIE MARITIMA,

SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA

Organizarea Companiei de Navigatie Maritima, societate cu raspundere limitata,

este mult simplificata fata de compania organizata ca societate pe actiuni, astfel o serie de
departamente sau sectii sint reduse la nivelul unui birou sau chiar la un singur angajat, care
raspunde de problemele domeniului respectiv.
O varianta folosita in perioada anilor 80-90 este prezentata in figura 2.2.
Organigrama unei astfel de companii cuprindea urmatoarele functii:
-Adunarea Generala a Asociatilor.
-Presedintele Companiei.
-Administratorul Unic sau Directorul General.
-Directorul de Exploatare Nave (Tehnic).
-Directorul Economic.
-Directorul de Resurse Umane.
Toate aceste functii sint inscrise in Regulamentul de Organizare si Functionare,
departamentele erau structurate si organizate astfel:
-Departamentul de Exploatare a Navelor, care avea urmatoarele sectii:
-exploatare nave,
-navlosiri,
-juridic (litigii).

ADUNAREA GENERAL A
ASOCIATILOR

PRESEDINTE
 29

ADMINISTRATOR
UNIC

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

EXPLOATARE TEHNIC ECONOMIC RESURSE
NAVE UMANE

SERVICIUL SERVICIUL
SERVICIUL TEHNIC FINANCIAR SERVICIUL
EXPLOATARE ANGAJRI
SERVICIUL SERVICIUL
SERVICIUL REPARATII CONTABIL SECRETARIAT
NAVLOSIRE

SERVICIUL SERVICIUL
APROVIZIONARE DECONTURI OFICIUL DE
OFICIUL CALCUL
JURIDIC

Fig.2.2. Organigrama din perioada anilor 80-90.

-Departamentul Tehnic, care avea in componenta:

-serviciul tehnic,
-serviciul reparatii,
-serviciul aprovizionare.
-Departamentul Economic (Financiar) cu urmatoarele servicii:
-financiar,
-contabil,
-serviciul deconturi.
-Departamentul Resurse Umane putea sa cuprinda:
-serviciul angajari echipaje,
-secretariatul,
-oficiul de calcul.
In prezent datorita restrictiilor impuse de Codul ISPS, companiile au suferit o serie
de modificari ale structurii organizatorice, un model este prezentat in figura 2.3.

ASOCIAT UNIC

DIRECTOR SECRETARIAT
 30

AGENT OPERARE PERSOANA RESPONSABIL

DESEMNAT SECURITATE

NAVA

Fig.2.3. Model de structura organizatorica pentru perioada 2008-2010.

CAPITOLUL 3
 31

MANAGEMENTUL FIRMELOR CONEXE

TRANSPORTULUI MARITIM

3.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

In domeniul transporturilor maritime isi desfasoara activitatea societati comerciale,
care presteaza o serie de servicii pentru armatori si navlositori, in afara celor care se ocupa
direct de incarcarea sau descarcarea navelor, denumite generic operatori portuari.
Principalele tipuri de societati comerciale care se incadreaza in categoria denumita
generic firme conexe sint urmatoarele:
-Societatile, agentiile sau firmele de crewing, avind ca obiect principal de activitate
plasarea personalului navigant la companiile de navigatie maritima din tara si strainatate.
-Societatile de brokeraj maritim, care se ocupa de cautarea navelor pentru
navlositori sau cu cautarea marfurilor pentru armatori.
-Societatile de agenturare a navelor, care se ocupa de problemele administrative,
comerciale sau cu aprovizionarea navelor.
-Societatile de remorcaj, pilotaj sau cheiaj. Acestea au ca obiect de activitate
remorcarea, pilotajul sau legarea navelor la cheu.
-Societatile de draft-survey, care se ocupa cu masurarea cantitatilor de marfa de la
bord.
-Firme de transport intern in port, de depozitare, logistica si distributie, etc.

3.2. MANAGEMENTUL FIRMEI DE CREWING

Pentru a putea desfasura activitatile in domeniul plasarii personalului navigant,
societatea comerciala pentru prestari servicii in acest domeniu trebuie sa obtina toate
autorizatiile si acreditarea de la Ministerul Transportului si de la Autoritatea Navala
Romana. Acestea pot sa obtina certificarea ISO 9001:2000, de la societatile de certificare,
care acrediteaza acest gen de societati in conformitate cu standardele managementului
calitatii. De asemenea pot sa fie auditate de catre companiile de navigatie cu care
colaboreaza, in conformitate cu cerintele Codului ISM, pe care acestea il au implementat la
companie si la nave sau cu cerintele asociatiilor de armatori din care fac parte.
Societatile comerciale de plasare a personalului navigant sint firme din domeniul
prestarii de servicii, care in Romania sint clasificate conform Codul CAEN 7 astfel:
-Cod CAEN 781 Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca:
-7810 Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca.
-Cod CAEN 782 Activitati de contractare, pe baze temporare, a personalului:
-7820 Activitati de contractare, pe baze temporare, a personalului.

7
CAEN = Clasificarea activitatilor din economia nationala.
 32

-Cod CAEN 783 Servicii de furnizare si management a fortei de munca:

-7830 Servicii de furnizare si management a fortei de munca.
In continuare va fi prezentata o societate comerciala cu activitate de plasare a
personalului navigant, cunoscute sub denumirea de firme sau agentii de crewing.
Societatea comerciala DC S.R.L. a fost infiintata in anul 2005 ca rezultat al experientei
acumulate de-a lungul ultimilor ani in domeniul maritim de catre managerii acesteia. Sediul
juridic si biroul firmei este in Constanta. S.C. DC SRL are toate autorizatiile si acreditarea
de la Ministerul Transportului si de la Autoritatea Navala Romana.
Scopul declarat al firmei este de a furniza servicii de calitate clientilor nostrii care au
toata convingerea in abilitatile noastre de a recruta personal maritim in numele lor, lasindu-
le libertatea de a se concentra asupra altor aspecte operationale ale navei. Obiectivul
nostru este de a mentine standarde ridicate la recrutarea de personal maritim,
selectionarea acestora in conformitate cu cerintele clientilor nostri. Principalele obiective
ale firmei sint orientate spre furnizarea catre parteneri a unor servicii de recrutare de cea
mai buna calitate si de a plasa personal maritim foarte bine pregatit si experimentat astfel:
-Sa fie certificati in conformitate cu standardele internationale ale Conventiei IMO-
STCW 1995.
-Sa fie apti din punct de vedere medical, iar vizita medicala are loc intr-o clinica
autorizata special pentru marinari.
-Sa aiba bune cunostinte de limba engleza.
-Sa aiba o buna experienta la bordul navelor.
-Sa aiba cursurile IMO conforme functiilor pentru care sint pregatiti.
Politica firmei este sa asigure:
-siguranta, eficienta si rapiditatea serviciilor firmei,
-conformitatea cu toate regulile si standardele nationale si internationale,
-costuri competitive.
Organigrama firmei este prezentata in figura 3.1.

GENERAL MANAGER

HUMAN
FINANCIAL CREWING RESOURCES
DIRECTOR OPERATOR MANAGER

ASSISTANT ASSISTANT
MANAGER MANAGER
Fig. 3.1. Organigrama firmei.
Serviciile pe care le presteaza firma sint urmatoarele:
1).Recrutarea de personal maritim. S.C. DC SRL ofera o multitudine de servicii.
Activitatile din cadrul firmei sint urmatoarele:
-Selectia si recrutarea ofiterilor si marinarilor, a celor mai bine pregatiti si
experimentati.
-Oferirea serviciilor de calitate si cu costuri competitive.
-Asigurarea transportulului marinarilor de la domiciliul acestora, la cel mai apropiat
aeroport international, pentru a pleca in voiaj.
 33

-Flexibilitate si adaptabilitate la cerintele partenerilor firmei.

-Prestarea serviciilor de ticketing, de obtinere si eliberare a vizelor pentru marinari.
-Asigurarea vizitei medicale in cadrul unei clinici recunoscute international, pentru a
asigura recunoasterea actelor medicale ale personalului navigant.
-Asistarea marinarilor si a partenerilor firmei pentru inregistrarea si obtinerea
certificatelor, in functie de pavilionul navelor.
-Planificarea plecarilor in voiaje a personalului navigant.
2).Verificarea capacitatilor profesionale ale navigatorilor. In cadrul firmei se
desfasoara o activitate laborioasa de recrutare, verificare si analiza a capacitatilor
personalului navigant astfel:
-Recrutarea personalului.
-Programarea la interviu.
-Interviul.
-Verificarea documentelor si certificatelor.
-Verificarea cunostintelor si a experientei la bordul navelor.
-Verificarea referintelor personalului.
-Selectionarea celor mai buni ofiteri si marinari.
-Angajarea celor selectionati.
Firma urmareste alegerea celor mai buni ofiteri si marinari, care sa presteze cele
mai bune servicii la bordul navelor maritime ale partenerilor firmei.
3).Recrutarea de personal specializat pentru proiecte on/offshore in diferite
domenii de activitate. Firma furnizeaza clientilor sai diferite servicii de recrutare pentru:
-Industria Petrolului si a Gazelor.
-Petrochimie.
-Energetica nucleara.
-Telecomunicatii, etc.
4).Baza de date a firmei. Firma are o baza de date care contine informatii complete
despre:
a).Personalul navigant astfel:
-Marinari.
-Ospatari.
-Motoristi.
-Fitteri.
-Electricieni.
-Ofiteri de punte, mecanici si electricieni.
-Sefi mecanici.
-Comandanti.
b).Personal pentru on/offshore astfel:
-Ingineri.
-Specialisti.
-Maistri.
-Administratori.
-Consultanti in domeniile: Commissioning, Proiectare, Constructii Navale, Manageri
de Proiecte, etc.
Aceasta baza de date este in format electronic, ceea ce permite actualizarea
permanenta. Cu ajutorul acesteia pot fi gasiti si angajati cei mai buni ofiteri si marinari.
 34

Tot in baza de date a firmei se tine evidenta:

-Cursurilor I.M.O. pe care trebuie sa le urmeze personalul, pentru angajarea la
anumite tipuri de nave.
-Datei de expirare a cursurilor I.M.O., pentru brevetati si ne-brevetati.
-Programelor de verificare si testare, conforme cu cerintele IMO-STCW 1995 si
amendamentelor ulterioare.

3.3. MANAGEMENTUL FIRMEI DE BROKERAJ MARITIM

Activitatea de brokeraj maritim este una foarte importanta pentru companile de
navigatie maritima care au navele disponibile pentru transport, care constituie asa-numita
navigatie tramp. Societatile comerciale cu activitate de brokeraj, adica de angajare a
navelor maritime se incadreaza in Codul CAEN astfel:
-Cod CAEN: 522 Activitati anexe pentru transporturi.
-5222: Activitati de servicii anexe transporturilor pe apa.
Societatea comerciala TSL SRL ofera servicii complete de transport marfuri din si
inspre orice destinatie din lume. Aceasta este la dispozitia clientilor pentru a facilita orice tip
de transport maritim, fluvial, feroviar si rutier, oferind intotdeauna solutia optima pentru ca
marfurile clientilor sa ajunga in siguranta in orice colt al lumii.
Societatea este specializata in brokeraj maritim pentru angajarea de spatiu de
transport pe nave maritime si fluviale, atit pentru transportul conventional, cit si
containerizat.
Firma este specializata in managementul, planificarea si repartizarea transporturilor
de marfuri din import sau pentru export, are personal calificat si cu experienta in domeniul
brokerajului de transporturi.
Politica principala a firmei o reprezinta oferirea unui pret foarte convenabil si isi
propune satisfacerea tuturor clientilor, de la cei neinitiati in domeniul exporturilor sau
importurilor de marfuri, pana la cei mai pretentiosi clienti.
Serviciile oferite de firma TSL sint urmatoarele:
-Transport maritim containerizat door to door services.
-Transport marfa vrac.
-Transport marfa paletizata.
-Transporturi agabaritice.
-Transporturi rutiere.
-Transporturi fluvial.
-Transport feroviar.
-Consultanta pentru efectuarea formalitatilor vamale de import si export.
-Pregatirea documentatiei pentru indeplinirea conditiilor de import al altor state.
-Descarcare/incarcare marfuri de la nava, depozitarea marfa.
a).Export transport containerizat. Acesta este orientat pe exportul din Romania
spre S.U.A. si tari din Europa, indiferent de volum, greutate, tip de marfa, destinatie finala,
in sistem full-container sau groupage. Pentru transporturile maritime firma poate pune la
dispozitia clientilor containere de 20 si 40, dupa cum urmeaza:
 35

-Pentru sistemul full-container serviciul contine urmatoarele:

-punerea la dispozitie a containerului gol,
-preluarea containerului pe roti,
-operatiuni terminal port incarcare,
-formalitati vamale export,
-incarcare container nava,
-transport maritim,
-descarcare lot marfa din container in port destinatie,
-formalitati vama import,
-livrare lot marfa la destinatar.
Toate acestea sint oferite in functie de conditiile de livrare pe care clientii le au cu
destinatarii marfurilor.
-Pentru sistemul groupage-container serviciul contine urmatoarele:
-ridicarea/preluarea containerului pe roti,
-incarcarea marfii in container, etc.
b).Import marfuri diferite. Acest tip de serviciu consta in cautarea de marfuri pentru
import din Europa si tarile din zona Orientului Apropiat. Serviciile firmei se adreseaza unei
game variate de marfuri, mai putin cele de tipul: lichide, petroliere, animale. Tipul de
transport cuprinde incarcari full-cargo si part-cargo.
In plus firma ofera si asistenta prin agentii din Portul Constanta cu privire la
modalitatea de descarcare a marfurilor, depozitare si agenturare portuara.
c).Asistenta vamala. Acest serviciu se acorda clientilor in urmatoarele cazuri:
-Intocmirea de documente privind originea marfurilor in tarile de unde se efectueaza
importurile.
-Tranzitari pe teritoriul Romaniei in functie de destinatia finala.
-Depozitari si manipulari in punctele vamale din Italia si Romania.
-Obtinerea de documente cu regim special pentru vama romana.
Pentru executia acestor servicii prestatia tarifara se regaseste in cadrul contractului
de transport pentru loturile de marfa transportata sau separat daca se constituie ca obiect
aparte al prestarilor de servicii catre clienti.

3.4. MANAGEMENTUL FIRMEI DE AGENTURARE A

NAVELOR
Societatile comericale cu activitate de agenturare a navelor se incadreaza in Codul
CAEN astfel:
-Cod CAEN: 522 Activitati anexe pentru transporturi.
-5222: Activitati de servicii anexe transporturilor pe apa.
 36

Societatea Comerciala KS S.R.L. a fost infiintata in anul 1998 avind sediul in

Constanta, cu capital integral privat. Activitatile principale ale companiei sint urmatoarele:
1).Aprovizionarea navelor. Aceasta activitate cuprinde:
-Efectuarea formalitatilor vamale pentru aprovizionarea navelor si alte servicii.
-Sevicii de aprovizionare a navelor, livrarea de produse tehnice, produse alimentare
si apa potabila.
-Organizarea aprovizionarii navelor cu combustibili si lubrifianti.
-Efectuarea livrarilor de piese de schimb pentru diverse reparatii curente la nave.
-Livrarea si verificarea echipamentelor de salvare si protectie in timp util (preluarea
si livrarea de la/la nave cu transportul firmei), etc.
Societatea ofera o gama variata de servicii legate de aprovizionarea navelor
maritime si fluviale, cu produse livrate din depozite sau la comanda. Experienta firmei
acumulata in timp permite departamentului de aprovizionare sa rezolve eficient orice
problema legata de aprovizionare.
Toate aprovizionarile cu alimente si produse tehnice sint efectuate si livrate in timpul
cerut de nava atit in dana cit si la rada. Produsele livrate corespund standardelor in
vigoare. Serviciile de aprovizionare includ:
-Livrarea de produse alimentare si apa potabila la nave.
-O gama variata de produse tehnice cum sint:
-vopsele navale si degresanti,
-produse chimice,
-detergenti pentru menaj si intretinere sanitara,
-lavete, etc.
-Piese de schimb pentru motoare, compresoare, pompe si instalatii frigorifice.
-Produse metalurgice, tabla neagra si zincata, materiale de amarare si fixare, cabluri
si parame metalice, lanturi si ancore.
-Produse de incendiu si salvare, aparate de respirat, instinctoare, costume de
pompier, topoare, funii de siguranta.
-Imbracaminte si incaltaminte P.S.I.
-Aparate de sudura si electrozi, instrumente si piese pentru lacatusi si tamplari.
-Instalatii sanitare.
-Parame si franghii navale.
-Registre navale, cataloage, harti de navigatie, produse de papetarie si birotica,
drapele diverse tari.
-Produse electrice si electrocasnice (cabluri, sigurante, contoare, prize navale,
intrerupatoare, panouri electrice, diverse aparate electrice de masurat), sisteme de iluminat
(proiectoare, lampi, becuri de navigatie).
-Radioaparatura (statii de emisie/receptie, antene, comutatoare), instrumente de
navigatie.
-Generatoare de curent, transformatoare, motoare electrice.
Livrarea produselor si prestarea serviciilor se poate efectua in poturile Constanta,
Midia si Mangalia cu transportul firmei. Se efecteaza toate formalitatile necesare pentru
livrarea produselor. De asemenea firma poate livra piese de schimb si poate organiza
diverse reparatii la nave (suduri, instalatii electrice, sanitare, instalatii de incendiu,
depanare motoare principale si auxiliare, motoare electrice).
 37

Societatea detine spatiu de depozitare oferind o gama variata de produse. Datorita

specialistilor calificati este pregatita pentru a indeplini orice solicitare de orice complexitate
in cel mai scurt timp posibil.
Societatea ofera preturi competitive si discounturi, de asemenea foloseste forme de
plata relaxata, acestea constituind factori care au atras clientii firmei.
2).Servicii de expeditie si transport marfuri. Firma desfasoara urmatoarele
activitati:
-Intermedierea transportului de marfuri pe cale ferata, auto si maritim, intern si
international.
-Expedierea marfurilor pentru export/import si tranzit care trec prin porturile
romanesti.
3).Agenturarea navelor. Activitatea consta in:
-Agenturarea navelor in porturile Constanta, Midia si Mangalia.
-Toate serviciile companiei sint licentiate, iar lucrarile efectuate sint insotite de toate
certificatele necesare. Societatea KS SRL este formata de specialisti, bine pregatiti, care
au o vasta experienta in domeniul serviciilor si transportului naval.
-Asigurarea serviciilor permanente, 24 din 24 ore, promtitudinea executarii precum si
relatiile bune cu autoritatile portuare, vamale, politie de frontiera si cu alte autoritati de stat.
-Rezolvarea cu success a problemelor maritime si administrative ale navelor
partenerilor.
Agenturarea navelor este asigurata de agenti calificati cu o vasta experienta in
domeniu, efectuind o gama variata de servicii navelor sosite in porturile romanesti.
Departamentul de agenturare al companiei noastre vine in intampinarea cerintelor oricarui
tip de nava aflata in porturile romanesti la Marea Neagra: Constanta, Agigea, Mangalia si
Midia oferind urmatoarele servicii :
-Agenturarea navelor conform solicitarii armatorului/navlositorilor.
-Asistenta la acostare, formalitati vamale, de frontiera, libera practica.
-Supravegherea si asigurarea operatiunilor de incarcare/descarcare.
-Informarea permanenta si comunicarea in timp util.
-Tinerea sub control a cheltuielilor navelor in port.
-Organizarea de reparatii, aprovizionarea cu combustibil, produse alimentare si
materiale tehnice.
-Livrare de apa potabila la cheu sau cu barja in danele neaccesibile sau in rada.
-Repatrierea/imbarcarea echipajului, preluare si transport la destinatie, formalitati
vamale si de frontiera.
-Asigurarea serviciilor medicale.
-Intocmirea tuturor formalitatilor de plecare.
4).Consultanta maritima. Societatea ofera urmatoarele servicii de consultanta
maritima astfel:
-Consultanta financiara maritima: identificarea posibilitatilor de
optimizare/imbunatatire a sistemului de reducere a cheltuielilor si de crestere a incasarilor.
-Studii de fezabilitate in investitii in domeniul maritim si portuar.
-Sprijin in negocierea contractelor de afaceri sau a celor cu specific maritm.
-Brokeraj.
 38

-Studii privind piata reparatiilor de nave, piata navlosirilor, piata vinzarilor de nave si
echipamente navale, portuare de tipul: salupe, barje, remorchere si impingatoare,
echipamente de operare portuara.

CAPITOLUL 4
 39

MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE

PORTUARE

4.1. PREZENTAREA UNUI TERMINAL PETROLIER

S.C. Alfa Oil este o societate comerciala pe actiuni care este specializata in
vehicularea titeiului, a produselor petroliere si petrochimice lichide, a altor produse si
materii prime in vederea importului, exportului sau a tranzitului. Aceasta are unul dintre cele
mai mari terminale din zona Marii Negre.
Aceasta a fost infiintata in anul 1990 pe baza legii nr.31/1990, prin Hotarirea
Guvernului nr. 1200/12.11.1990, ca societate pe actiuni cu capital mixt.
Avantajele societatii sint date de pozitia sa strategica astfel:
-Este terminal la mare.
-Are acces la caile de comunicatie rutiere si ferate.
-Are o mare capacitate de depozitare.
-Este inzestrata cu capacitati de incarcare si descarcare a produselor petroliere si
chimice la rampe de cale ferata.
-Are conducte de transport pentru incarcarea, descarcarea produselor petroliere si
chimice.

4.2. MANAGEMENTUL SOCIETATII

Managementul societatii este reprezentat in primul rind prin politica manageriala,
pornind de la cerintele si asteptarile clientilor, a partilor interesate in acest domeniu. De aici
strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung a societatii, este stabilita in conformitate cu
Sistemul de Management al Calitatii, conform cu cerintele standardului SR EN ISO
9001:2001.
Astfel ca prin politica in domeniul calitatii, angajamentul managementului a stabilit
urmatoarele misiuni, viziuni, valori, politici si angajamente astfel:
-Misiunea societatii este prestarea de servicii de primire, depozitare, conditionare si
livrare a titeiului, a produselor petroliere, petrochimice si chimice lichide in si din nave
maritime si fluviale, vagoane cisterna, conducte petroliere, incarcarea cisternelor auto si
bunkerarea navelor.
-Viziunea societatii este aceea de a fi lider al calitatii serviciilor intre terminalele
petroliere din bazinul Marii Negre.
-Valorile pe care societatea le promoveaza sint urmatoarele:
-competenta,
-responsabilitatea,
-onestitatea,
 40

-seriozitatea.
-Politica in domeniul calitatii este stabilita pe termen mediu, iar in centrul
preocuparilor societatii se afla interesul pentru satisfacerea cerintelor tuturor partenerilor de
afaceri prin:
-prestarea de servicii de cea mai buna calitate,
-oferirea cele mai bune tarife,
-respectarea termenelor contractuale,
-protejarea mediului inconjurator,
-asigurarea securitatii si sanatatii personalului propriu.
-Angajamentul managementului este orientat spre imbunatatirea continua a calitatii,
sanatatii si securitatii la locul de munca, a performantelor de mediu, la toate nivelurile si
functiile relevante. Respectarea angajamentului se asigura in mod consecvent prin
implementarea si imbunatatirea continua a Sistemului de Management al Calitatii conform
cerintelor standardelor aplicabile si cerintelor legale si de reglementare.
-Principiile care stau la baza politicii in domeniul calitatii vizeaza:
-orientarea organizatiei catre satisfacerea cerintelor clientilor in scopul
fidelizarii acestora,
-dezvoltarea relatiilor reciproc avantajoase cu toti partenerii de afaceri,
-imbunatatirea continua a performantelor SMC,
-implicarea tuturor salariatilor in realizarea obiectivelor calitatii,
-generarea increderii in rezultatele incercarilor efectuate de laborator.

4.3. ACTIVITATEA PRINCIPALA A SOCIETATII

Activitatea principala a societatii o reprezinta manipularea titeiului, produselor
petroliere, petrochimice, chimice lichide si alte produse finite sau materii prime lichide
pentru import, export si tranzit, cod CAEN 6311.
In cadrul societatii se mai efectueaza si alte activitati astfel:
-lucrari, operatiuni cu produse petroliere, petrochimice si chimice lichide,
-bunkerarea navelor,
-analize fizice si chimice pentru titei, produse petroliere, petrochimice si chimice
lichide,
-operatiuni de metrologie, intretinere si reparatii la echipamente si facilitati,
-cotarea actiunilor la bursa de valori.
Infrastructura societatii este formata din:
-Dane operative.
-Retea de conducte subterane si supraterane.
-Depozite pentru titei, benzina, motorina, pacura, produse chimice si petrochimice,
uleiuri, din import sau pentru export si tranzit.
-Instalatii de captare si curatire a apelor uzate,
-Capacitati de incarcare si descarcare a produselor petroliere si chimice lichide la
rampe de cale ferata, prevazute cu facilitati automate de incarcare.
-Conducte de transport pentru incarcarea sau descarcarea in sau din nave a titeiului,
produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide si uleiurilor.
 41

-Facilitati de control al pompelor, situate linga dane pentru incarcarea benzinei,

motorinei si descarcarea titeiului.
-Laboratoare prevazute cu echipamente pentru efectuarea analizelor fizice, chimice
specifice.

4.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

La nivelul top management structura organizatorica se prezinta ca in figura 4.1.

CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

TEHNIC MECANO- OPERATIONAL ECONOMIC JURIDIC
ENERGETIC

Fig. 4.1. Top managementul societatii.

Societatea este condusa de un Consiliu de Administratie, din care fac parte

reprezentantii actionarilor. Acestia au atributii legale in conformitate cu tipul de societate din
care face parte aceasta.
Top Managementul societatii este reprezentat de un director general si cinci directori
adjuncti:
-Directorul general.
-Directorul tehnic.
-Directorul mecano-energetic.
-Directorul operational.
-Directorul economic.
-Directorul juridic.
Fiecare dintre directorii adjuncti au in subordine compartimentele respective, avind
atributii specifice functiei pe care sint incadrati.

CAPITOLUL 5
 42

MANAGEMENTUL COMPANIEI DE NAVIGATIE

FLUVIALA

5.1. PREZENTAREA UNEI COMPANII DE NAVIGATIE

FLUVIALA
Compania de Navigatie Fluviala Romana Navrom S.A. este una dintre cele mai
mari companii de navigatie fluviala din Europa, cu o traditie de peste 100 de ani. Compania
Navrom Galati a fost infiintata in anul 1890 de catre guvernul roman sub numele de
Navigatia Fluviala Romana, societatea avind dreptul de arborare a pavilionului national si
fiind recunoscuta de catre toate societatile de navigatie ale tarilor riverane Dunarii.
Aceasta formeaza astazi un grup de 8 firme, care sint raspindite intre Constanta,
Tulcea, Galati si Drobeta Turnu-Severin. Compania a luat fiinta prin reorganizarea
Intreprinderii de Navigatie Fluviala in anul 1991, cind a fost inregistrata C.N..F.R.
NAVROM S.A. cu sediul la Galati.
In anul 1998 compania a devenit o societate cu capital integral privat, iar in anul
1999 a initiat un amplu program de reorganizare, care a condus la crearea actualului grup
de firme Navrom.
In prezent C.N.F.R. Navrom S.A. este o companie solida, pregatita sa asigure
solicitarile de transport ale clientilor, pe orice sector al Dunarii situat intre Marea Neagra si
Regensburg. Compania are capacitatea de a transporta anual peste 10 milioane tone
marfuri dintre cele mai diverse: minereu, carbune, ciment, calcar, cereale, ingrasaminte,
laminate, etc.
Aceste marfuri parcurg:
-Rute interne: Galati, Constanta, Cernavoda, Medgidia, Mahmudia, etc.
-Rute internationale: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria,
Germania.
Compania Navrom S.A. este membra cu drepturi depline a Conventiei de la
Bratislava si a Asociatiei Armatorilor si Operatorilor Portuari din Romania.
Misiunea companiei este aceea de a oferi clientilor servicii integrate astfel:
-transport de marfa,
-transport de persoane,
-reparatii de nave,
-design si amenajari de nave, etc.
Valorile companiei sint date de reputatia pe care aceasta a dobindit-o intre
transportatorii fluviali europeni, prin personalul specializat pe care il are, dar si logistica pe
care o detine. Acestea sint elemente prin care compania Navrom a devenit o firma
cunoscuta pe plan intern si international.
 43

5.2. MANAGEMENTUL COMPANIEI

Compania de Navigatie Fluviala Romana Navrom S.A. Galati face parte dintr-un
grup de firme, figura 5.1.

CNFR NAVROM SA
GALATI

CNFR NAVROM SA CNFR NAVROM SA

SUCURSALA SUCURSALA
CONSTANTA DROBETA

SC NAVROM SC NAVROM
PORT-SERVICE SA REPARATII SRL
GALATI GALATI

SC NAVROM SC NAVROM SC NAVROM

BAC SRL CENTRU DE DELTA SA
GALATI AFACERI SA GALATI TULCEA

Fig. 5.1. Grupul de firme Navrom.

Grupul este format din 8 societati comerciale, societati pe actiuni si cu raspundere

limitata astfel:
-C.N.F.R. Navrom S.A. Galati.
-C.N.F.R. Navrom S.A. Sucursala Constanta.
-C.N.F.R. Navrom S.A. Sucursala Drobeta.
-S.C. Navrom Delta S.A. Tulcea.
-S.C. Navrom Port-Service S.A. Galati.
-S.C. Navrom Reparatii S.R.L. Galati.
-S.C. Navrom Bac S.R.L. Galati.
-S.C. Navrom Centru de Afaceri S.R.L. Galati.
Grupul de firme are ca structura de conducere:
-Adunarea Generala a Actionarilor.
-Consiliu de Administratie.

5.3. ACTIVITATEA PRINCIPALA A COMPANIEI

 44

Incepand cu anul 1992 compania si-a modernizat permanent flota, investind in noi
echipamente si constructii navale, pentru a se mentine la nivelul cerintelor de pe piata
europeana de transport fluvial.
Flota companiei pentru transportul marfurilor cuprinde:
-impingatoare cu putere intre 800-3400 CP,
-remorchere de 560 CP,
-barje acoperite si fara capace cu capacitati intre 1000-3000 tone,
-slepuri cu capacitate de 1000 tone,
-tancuribarja cu capacitate de 1300 tone.
Beneficiind de o finantare externa compania a realizat in perioada 2006-2007 un
program de modernizare a flotei care consta in remotorizarea si echiparea completa a 14
impingatoare de linie. Folosind aceste nave modernizate se asigura realizarea transportului
a cca.14500 tone marfa intr-un singur convoi pe rute interne si 10000 tone pe rute externe.
Drumul marfurilor intre Constanta si Rotterdam se scurteaza cu 5.000 de km pe
traseul navigabil european Dunare-Rhin-Main. Pe acest traseu compania poate realiza in
20 de zile transporturi de marfuri de la Constanta la Regensburg.
Compania ofera clientilor urmatoarele servicii:
-Transport fluvial de marfuri generale.
-Servicii de manevre portuare in portul Constanta pentru:
-formarea si desfacerea convoaielor de nave nepropulsate,
-introducerea si scoaterea navelor nepropulsate la operatiuni de incarcare,
descarcare la danele portuare,
-agenturarea navelor,
-supravegherea si asistenta navelor stationate in rada portului.
Aceste servicii sint asigurate prin Sucursala CNFR Navrom Constanta.
-Servicii de intretinere si asistenta tehnica pentru nave.
-Servicii portuare.
Dotarile companiei sint urmatoarele:
-Flota propulsoare:
-19 impingatoare cu putere intre 1640-3500 CP,
-5 impingatoare cu putere de 800 CP,
-4 remorchere cu capacitati cuprinse intre 150 si 550 CP,
-2 dragi, fiecare cu capacitate de 650 m 3/h,
-2 bacuri utilate pentru reparatii,
-4 salupe de 150 CP.
-Flota fara propulsie proprie:
-400 barje cu capacitati intre 1000-3000 tone, din care 214 acoperite,
-12 tancuri-barja cu capacitate de 1300 tone.
-Alte echipamente:
-macarale plutitoare,
-pontoane de acostare,
-elevatoare,
-draga.
Sucursala din Constanta desfasoara urmatoarele activitati in portul Constanta-
Constanta Sud-Agigea astfel:
-Asigurarea manevrelor cu nave nepropulsate in vederea operatiunilor de:
 45

-incarcare,
-descarcare,
-formarea sau desfacerea convoaielor,
-reparatii,
-interventii,
-salvare,
-dezesuare,
-buncheraj.
-Paza si siguranta flotei nepropulsate.
-Supravegherea operatiunilor de incarcare sau descarcare a tuturor unitatilor
nepropulsate.
-Intocmirea formalitatilor cu operatorii portuari si autoritatile portuare pentru:
-manifestul la marfa,
-formalitati vamale,
-formalitati la Capitania Zonala Constanta,
-formalitati la organele de cercetare in caz de avarii, activitati penale, etc.
-Asistenta cu personal specializat in activitatea de exploatare si dirijare flota.
-Activitati de dispecerat.
-Agenturare flota.
-Activitati de remorcaj, transport curenti marfa de mici dimensiuni, pe canalul
Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia Navodari.
Societatea Navrom Reparatii S.R.L. ofera urmatoarele servicii:
-lucrari de andocare in docurile proprii,
-reparatiile navelor propulsate si nepropulsate,
-diagnoza si solutii tehnice,
-design naval,
-reparatii si reconditionare pentru piese si echipamente navale,
-interventii tehnice la navele aflate in diverse puncte pe sectorul romanesc al
Dunarii.
Dotarile societatii sint urmatoarele:
-3 docuri plutitoare,
-1 impingator de manevra de 600 CP,
-1 macara plutitoare de 100 tone-forta,
-Linii tehnologice, utilaje si echipamente pentru lucrari de prelucrari mecanice,
electrice, sudura, etc.
Societatea Navrom Delta S.A. ofera urmatoarele servicii:
-Transport fluvial de calatori intre Tulcea si localitatile din Delta-Dunarii pe
urmatoarele rute:
-Tulcea-Sulina si retur.
-Tulcea-Sfantu Gheorghe si retur.
-Tulcea-Chilia veche-Periprava si retur.
-Activitati turistice cu nave de agrement organizate saptaminal in sezonul estival pe
traseele:
-Tulcea - Sfantu-Gheorghe.
-Tulcea - Sulina.
Dotarile societatii sint urmatoarele:
 46

-2 nave rapide, modernizate cu capacitatea de 200 persoane.

-6 nave clasice, cu capacitati cuprinse intre 130 si 300 locuri.
-20 de pontoane de acostare la Tulcea si in localitatile importante din Delta Dunarii.
Societatea Navrom Port-Service S.A. asigura urmatoarele servicii pentru navele
aflate in rada portului Galati astfel:
-manevre portuare pentru formarea si desfacerea convoaielor de nave nepropulsate,
-introducerea si scoaterea navelor nepropulsate la operatiuni de incarcare sau
descarcare la danele portuare,
-agenturarea navelor,
-supravegherea si asistenta navelor stationate in rada portului Galati.
Dotarile societatii sint urmatoarele:
-2 impingatoare de 800 CP,
-3 impingatoare de 748 CP,
-1 impingator de 600 CP,
-2 salupe de 150 CP.
Societatea Navrom Centru de Afaceri S.R.L. ofera urmatoarele servicii:
-Managementul complexului hotelier Mercur de 3 stele, la Galati.
-Design si amenajari pentru nave si spatii de lucru de tipul birourilor, halelor, etc.
-Managementul navei de pasageri Tudor Vladimirescu
-Activitati turistice cu navele de agrement.
-Pescuitul sportiv la ferma piscicola din localitatea Sabangia, judetul Tulcea.
Dotarile societatii sint urmatoarele:
-Imobil cu suprafata desfasurata de 4532 mp, constructie cu parter si 5 etaje,
modernizata in anul 2005. Cladirea este inchiriata si in ea functioneaza Parcul de
Tehnologia Informatiei.
-Salupa Blandiana de 150 CP si capacitate de 8 persoane, amenajata pentru
activitati turistice.
-15 autoturisme si 2 autoutilitare.
-Ferma piscicola din localitatea Sabangia, compusa din trei bazine cu o suprafata
totala de 78 ha.

5.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A COMPANIEI

Structura de conducere a companiei, figura 5.2, este formata din:
-Director general.
-Directori adjuncti:
-director tehnic,
-director comercial,
-director economic,
-director resurse umane,
-director de hotel.
-Sefi de servicii:
-serviciul exploatare nave,
-serviciul dispecerat permanent,
 47

-serviciul reparatii,
-serviciul financiar-contabil, audit intern,
-serviciul resurse umane.
-Sef de ferma piscicola.
-Comandati de nave, remorchere, impingatoare, slepuri, bacuri, ambarcatiuni.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

EXPLOATARE TEHNIC COMERCIAL ECONOMIC RESURSE
NAVE UMANE

FLOTA SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

NAVE TEHNIC COMERCIAL FINANCIAR PERSONAL
CONTABIL

SERVICIUL SERVICIUL SERVICIUL

DISPECERAT REPARATII ADMINISTRATIV

Fig. 5.2. Structura de conducere a companiei.

CAPITOLUL 6
 48

MANAGEMENTUL SOCIETATIlLOR
COMERCIALE DE TRANSPORT RUTIER DE
PERSOANE SI MARFA

6.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT

RUTIER DE PERSOANE
6.1.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Societatea comerciala AS S.R.L. este o societate cu capital privat, infiintata in anul

1993, destinata transportului international de calatori. In prezent societatea are peste 1000
de angajati si este considerata cel mai mare transportator international de calatori din
Romania. Datorita imbunatatirii continue a conditiilor de transport, a calitatii serviciilor si a
facilitatilor oferite, peste 500.000 de persoane folosesc anual mijloacele de transport ale
societatii pentru a calatori in strainatate, in principalele state vest-europene: Germania,
Italia, Spania, Portugalia, Austria, Franta, Suedia, Belgia, Olanda, Portugalia, Anglia si din
sud-est, in Grecia.
La solicitarile de pe piata a dezvoltat un serviciu de posta-curier rapid si serviciul de
expedieri urgente, denumit Express, care face posibila transmiterea unor colete sau
plicuri spre Austria, Germania, Franta, Italia in maxim 48 de ore, iar spre Spania sau
Suedia in 72 de ore.
Societatea poate sa ofere spre inchiriere autocare moderne pentru transport spre
orice destinatie din strainatate.
Filozofia societatii. Aceasta este reprezentata de urmatoarele cuvinte Siguranta,
confort, rapiditate. Acestea sint dezideratele firmei, care considera ca fiecare calator urcat
in autocarele noastre este un oaspete, caruia noi cautam sa-i oferim cit mai multe servicii si
un confort la standarde europene.
Obiectivele de dezvoltare ale societatii sint concentrate astfel:
-Perfectionarea continua a personalului, astfel incit acesta sa faca fata standardelor
europene impuse prin politica firmei.
-Extinderea si modernizarea permanenta a parcului auto prin achizitionarea de noi
autocare in sistem leasing.
-Deschiderea de noi linii de transport, prin finantare proprie.
-Deschiderea de noi agentii in tara si in strainatate.
-Dezvoltarea de noi servicii, care sa vina in intimpinarea necesitatilor clientilor.
Dotarile societatii sint urmatoarele:
a).Parcul auto cuprinde:
-120 autoturisme de tip VW, BMW, Peugeot, Renault, Skoda si Dacia Logan.
-70 microbuze de tip Iveco, Mercedes, cu capacitati de 2 la 19 locuri.
-152 autocare de tip Mercedes, Volvo cu capacitati de 32 la 75 de locuri.
 49

-25 microbuze IVECO, Mercedes si 70 de autoutilitare Renault si Peugeot, care

ofera posibilitatea transportului de colete in tara si in Europa.
Acestea sint dotate cu instalatii audio-video, minibar, toaleta, telefon, frigider,
instalatie de climatizare. Toate autocarele dispun de sistem ABS si ARS pentru controlul
stabilitatii.
b).Din punct de vedere al intretinerii autocarelor firma are urmatoarea dotare:
-Hala modernizata de intretinere si diagnosticare cu stand de probe frine cu sistem
automat de scoatere a diagramei de frinare. Hala este incalzita cu aeroterme si cu ajutorul
unei instalatii de incalzire alimentata de o centrala termica proprie, iluminarea este
asigurata natural si electric.
-Aparatura de verificare a farurilor,
-Testere de analiza a gazelor de esapament,
-Instalatie automata de evacuare a gazelor de esapament,
-Sistem automat de alarmare pentru cantitatea de gaze de esapament,
-Aparatura pentru verificarea injectiei sistemului de alimentare pneumatic cu ulei si
pentru gresarea sistemelor moderne de colectare a uleiului,
-Surse de aer de pina la 20 atm.
-Masini pentru nituit, gaurit, strunjit ferodouri si tamburi, strunguri, carucioare pentru
transport, bancuri mobile de lucru, instalatii de gresare mobile.
-Spalatorie acoperita si in aer liber cu instalatie moderna de spalare, alimentarea cu
apa facindu-se de la puturi proprii, avind separator de apa si grasimi la evacuare.
-Atelier de vopsitorie modernizat, dotat cu instalatie de ventilatie.
-Statie proprie pentru alimentarea cu motorina si petrol.
-Pentru urmarirea autocarelor pe traseu a fost implementat un program propriu de
monitorizare a acestora prin satelit si G.P.R.S.
c).Sistem de interventie rapida astfel incit orice autocar defect aflat pe traseu poate fi
inlocuit in maxim 4 ore.
d).Are 160 de agentii in tara si strainatate, care ofera detalii referitoare la serviciile
pe care le presteaza firma, rutele de calatorie, grafice orare, preturi la bilete, etc.
e).Retea de calculatoare care permite agentiilor obtinerea unei rezervari in cel mai
scurt timp, transmiterea informatiilor, etc.
Societatea are rute de transport intern spre sau dinspre punctele de plecare ale
autocarelor, in peste 60 de localitati:
-Resita-Caransebes-Lugoj.
-Bistrita-Dej-Cluj-Oradea-Arad.
-Tirgu Mures-Sighisoara-Medias-Sibiu.
-Suceava-Iasi-Roman-Bacau-Onesti-Brasov-Fagaras-Sibiu.
-Viseu de Sus-Sighetul Marmatiei-Baia Mare-Satu Mare-Oradea-Arad.
-Campia Turzii-Turda-Cluj Napoca.
-Suceava-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Bistrita-Dej-Cluj Napoca-Oradea-
Arad.
-Slatina-Craiova-Drobeta Turnu-Severin-Caransebes-Lugoj.
-Constanta-Slobozia-Bucuresti.
-Galati-Braila-Buzau-Ploiesti.
-Pitesti-Ramniuc-Valcea-Sibiu.
-Piatra Neamt-Bacau.
 50

-Targoviste-Ploiesti.
-Focsani-Onesti.
-Barlad-Onesti.
-Vaslui-Bacau.
-Botosani-Suceava.
-Zalau-Oradea.
-Constanta-Calarasi-Bucuresti.
-Baia Mare-Satu Mare-Oradea-Arad.
-Targu Jiu-Petrosani-Hunedoara-Deva.

6.1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

Structura de conducere a societatii, figura 6.1, este formata din:

-Director general.
-Directori adjuncti:
-director operativ,
-director tehnic,
-director de vinzari,
-director financiar,
-director resurse umane.
-Sefi de servicii, compartimente si agentii:
-serviciul coloana auto,
-serviciul control trafic,
-serviciul interventii rapide,
-serviciul dispecerat,
-sefi de agentii in tara si in strainatate,
-serviciul reparatii,
-compartiment IT,
-serviciul financiar-contabil, audit intern,
-serviciul resurse umane.
-Sefi de echipe.

DIRECTOR
GENERAL
 51

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

OPERATIV VINZARI TEHNIC FINANCIAR RESURSE
UMANE

SEF DIRECTOR SEF SERVICIUL SERVICIUL

COLOANA AUTO AGENTII ATELIER FINACIAR RESURSE
ZONALE REPARATII CONTABIL UMANE

SEF DIRECTOR SEF SERVICIUL

AUTOBAZA AGENTII DEPARTAMENT AUDIT
STRAINATATE IT

SEF SEFI SEF

CONTROL AGENTII DEPOZIT
TRAFIC ZONALE

SEF SERVICIU SEF

INTERVENTIE
SPLALATORIE
RAPIDA
AUTO

Fig. 6.1. Structura organizatorica a S.C. AS S.R.L.

6.2. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT

RUTIER DE MARFA
6.2.1. PREZENTAREA SOCIETATII

Societatea comerciala DE S.A. a fost infiintata in anul 1994, initial ca o societate

comerciala cu raspundere limitata cu un singur asociat, iar din anul 1997 s-a transformat in
societate pe actiuni, avind ca obiect de activitate expeditia si transportul rutier de marfuri,
intern si extern, in regim singular sau de grupaj.
In prezent societatea are in exploatare un parc auto de 800 vehicule, cu peste 950
de angajati, fiind una dintre cele mai mari din Romania. Societatea are un sediu oficial,
parc auto, un punct de lucru la Ramnicu Valcea si a inceput constructia unui parc logistic.
Politica in domeniul calitatii si mediului. S.C. DE S.A. este angajata in atingerea si
mentinerea unor performante ridicate in domeniul calitatii si mediului. Prin satisfacerea
deplina si permanenta a cerintelor clientilor, a societatii civile, a furnizorilor si a angajatilor,
si prin management performant tinde spre imbunatatirea continua a serviciilor prestate.
Performanta economica, fidelizarea clientilor, responsabilitatea sociala fata de
mediu, actionari si personal sint aspecte principale in cadrul strategiei firmei de dezvoltare
pe termen mediu si lung.
 52

In acest scop societatea se angajeaza:

1).Sa duca o politica de a cistiga si pastra increderea clientilor prin prestarea unor
servicii de calitate.
2).Sa respecte si sa incurajeze dezvoltarea profesionala, inteligenta si contributia
individuala a angajatilor. Aceasta doreste sa investeasca in training, comunicare si
competenta profesionala.
3).Folosirea colaborarii directe si a comunicarii cu toti angajatii, clientii si furnizorii ca
pe o lege a rezonantei.
4).Aplicarea prevederilor legislatiei in vigoare, ale standardelor existente armonizate
cu normele Uniunii Europene si exigentele interne ale firmei.
5).Mentinerea si imbunatatirea continua a unui sistem eficient, competitiv si certificat
de management conform SR EN ISO 9001:2008 si SR EN ISO 14001:2005.
6).Prevenirea poluarii mediului prin investitii in tehnici si tehnologii de virf verificate.
7).Sa mentina in centrul preocuparilor asigurarea protectiei mediului si conservarea
spatiului vital al generatiilor viitoare.
8).Sa protejeze mediul inconjurator prin reducerea emisiilor si utilizarea corecta a
resurselor naturale neregenerabile, cresterea gradului de recuperare materiala si
energetica a deseurilor si reabilitarea mediului.
9).Sa masoare, monitorizeze, evalueze si sa imbunatateasca continuu
performantele de mediu.
10).In stabilirea obiectivelor privind calitatea serviciilor, pe care sa o masoare,
monitorizeze, evalueze si sa o mentina.
11).Sa contribuie determinant la comunicarea dintre societatea civila, mediul politico-
administrativ si mediul de afaceri.
Managementul de la toate nivelurile firmei este responsabil de comunicarea si
conformarea cu politica a tuturor angajatilor si de disponibilitatea pentru clienti si publicul
interesat.
Obiectivele firmei. S.C. DE S.A. este angajata pentru mentinerea unor performante
ridicate in domeniul calitatii si mediului pentru satisfacerea celor mai exigente cerinte ale
clientilor aplicind prevederile legislatiei in vigoare, ale standardelor existente armonizate cu
normele Uniunii Europene.
Pentru mentinerea acestor standarde pentru anul 2010 societatea a stabilit
urmatoarele obiective:
-Reinnoirea parcului de autovehicule prin vinzarea autovehiculelor vechi si inlocuirea
acestora cu altele noi.
-Asigurarea cistigarii fidelitatii clientilor prin prestarea unor servicii de calitate.
-Cresterea eficientei serviciului de transport prin mentinerea si imbunatatirea
criteriilor de performanta, cresterea numarului de curse performante.
-Perfectionarea continua a personalului si implicarea activa in dezvoltarea
companiei.
-Extinderea portofoliului de afaceri prin interconectarea cu centrul logistic.
-Dezvoltarea departamentului de servicii si expansiunea pe noi piete externe.
-Dezvoltarea departamentului de transport aerian.
-Mentinerea in limitele legale a indicatorilor la emisiile in aer si la deversari in apa.
-Cresterea responsabilitatii departamentelor privind protectia mediului, cautarea
modalitatilor de realizare a biroului Verde.
 53

-Marirea parcului de vehicule. Pentru aceasta va continua achizitionarea de vehicule

pina la nivelul la care piata o va cere.
-Dezvoltarea activitatii de logistica, prin extinderea parcului realizat.
Preocuparea firmei de imbunatatire continua a activitatii este sustinuta de
respectarea principiilor si valorilor expuse in politica sistemului de management integrat.
Dupa pregatiri intense care au implicat tot staful societatii in anul 2005 S.C. DE S.A. a fost
certificata de catre firma germana IFU-CERT din Hannover, conform standardelor DIN EN
ISO 9001:2000 si DIN EN ISO 14001:2005.
Dupa introducerea sistemului de management integrat calitate-mediu S.C. DE S.A.
a fost in masura sa directioneze activitatea de prestari servicii de transport catre cerintele
clientilor sai folosind posibilitatea de a planifica si controla toate procesele pe baza
satisfactiei clientilor. Urmarirea proceselor chiar in faza initiala, impreuna cu pasii de
optimizare au relevat deja avantajele sistemului de management integrat calitate-mediu in
acest stadiu primar. Organizarea structurala si procedurala transparente, precum si
implicarea personalului au asigurat baza acceptarii sistemului de management integrat
calitate-mediu pe baza standardelor.
Etica. Firma si-a cistigat un loc foarte important pe piata transportatorilor si logisticii
din Romania si este rezultatul efortului a sute de oameni cu calitati deosebite. Membrii
firmei sint motivati si orientati spre perfectionare continua, factori decisivi in evolutia
companiei. Energia, profesionalismul, efortul continuu si puterea de adaptabilitate a
personalului este intimpinata de catre firma prin deschiderea oportunitatilor profesionale si
alocarea de resurse pentru dezvoltarea abilitatilor. Calitate, performanta, servicii complete
conform standardelor de exigenta ale clientilor sint principiile pe care se sprjina firma si
personalul acestuia.
Dezvoltarea profesionala. Prin specializarea personalului diverselor segmente ale
firmei, aceasta a cautat sa optimizeze toata gama de servicii oferite. Experienta si nivelul
de pregatire a angajatilor plaseaza firma printre companiile dinamice de top din Romania.
Pregatirea profesionala si coerenta lucrului in echipa au fost si vor fi mereu incadrate in
viziunea de ansamblu a conducerii companiei.

6.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Societatea preseteaza serviciile urmatoare:

a).Transport rutier specializat. Transportul intern si cel extern cuprind urmatoarele
domenii:
-Transport de marfuri generale, cu frig si fara frig.
-Transport de marfuri periculoase, gaze lichefiate sau comprimate.
-Transporturi agabaritice.
-Transport produse de balastiera.
-Transport containere.
Pentru desfasurarea activitatii societatea dispune de:
-370 autotractoare,
-60 autoutilitare,
-10 autobasculante,
-364 semiremorci cu prelata, din care unele specializate pentru transporturi ADR.
 54

-Activitatea de transport extern este asigurata de un numar de 258 autovehicule,

majoritatea avind Euro 3.
Toate autovehiculele detin asigurari de tipul Casco si se face si asigurarea marfii
transportate, in limita raspunderii transportatorului, in calitate de caraus pentru marfa
transportata, sumele fiind cuprinse intre 25.000 si 200.000 Euro.
-Fiecare masina este dotata cu telefon mobil, iar cele care pleaca in strainatate cu
un sistem de urmarire prin GPS.
b).Servicii de logistica. Societatea desfasoara o activitate de logistica in spatii
special amenajate care sint in curs de fnalizare. Suprafata totala a centrului logistic este de
17,7 ha, iar suprafata destinata depozitelor este de 46.000 mp. Centrul logistic cuprinde:
-depozite,
-parcari auto,
-statie de alimentare cu carburanti,
-spalatorie auto,
-spatii administrative,
-spatii de inchiriat pentru activitati logistice.
c).Service sub licenta companiei Bosch care executa lucrari de garantie in reteaua
Bosch. Intreaga activitate se desfasoara cu personal calificat si specializat de catre firma
Bosch pentru a putea presta servicii de cea mai buna calitate pentru clienti.
d).Atelier de reparatii auto dotat cu echipament de ultima generatie. Acesta executa
urmatoarele operatiuni:
-Verificarea si schimbarea pompelor de injectie si injectoarele Diesel, a rotilor, etc.
-Diagnoza computerizata a motoarelor.
-Statie I.T.P. clasa 2 si 3.
e).Casa de expeditii. Societatea a infintat si presteaza un serviciu de coletarie, in
tara si pentru strainatate.

6.2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

S.C. DE S.A. este o societate pe actiuni care are un Consiliu de Administratie si

este condusa de un Director General. Activitatea operativa a societatii este condusa de doi
directori: Director Executiv si Director Exploatare, iar societatea este organizata pe
departamente si compartimente de lucru. Structura de conducere a societatii, figura 6.2,
este formata din departamentele urmatoare:
-Departamentul de Exploatare.
-Transport Intern.
-Transport Extern.
-Departamentul Financiar- Contabilitate.
-Departamentul Resurse Umane si Juridic.
-Departamentul Tehnic.
-Departamentul Calitate-Mediu.
-Departamentul Service.

DIRECTOR
GENERAL
 55

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

EXECUTIV EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE
UMANE

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL

TEHNIC EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE UMANE
SI JURIDIC

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL SERVICIUL

CALITATE TRANSPORT CONTABILITATE ADMINISTRATIV
MEDIU INTERN

DEPARTAMENTUL DEPARTAMENTUL PARCUL

SERVICE TRANSPORT LOGISTIC
EXTERN

SERVICIUL
REPARATII
AUTO

Fig. 6.2. Structura organizatorica a S.C. DE S.A.

CAPITOLUL 7
 56

MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE

DE TRANSPORT PE CALE FERATA

7.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT

DE PERSOANE PE CALEA FERATA
7.1.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori S.A., a fost

infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 584/1998, modificata si completata in mod
corespunzator conform reglementarilor prevazute in H.G. nr.274/22.02.2001 si H.G.
nr.1199/2002 este persoana juridica romana, initial cu capital integral de stat, avind forma
juridica de societate comerciala pe actiuni, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu
legislatia in vigoare si cu statutul Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori.
Politica societatii este conceputa pornind de la urmatoarele aprecieri astfel:
-Un set de servicii care s-au pregatit pentru a fi in cea mai buna forma a lor,
confortabile si la un pret competitiv.
-Transportul feroviar se bazeaza pe o veche traditie. Ii veti recunoaste
personalitatea, consolidata de serviciile care se amelioreaza neincetat.
Conducerea SNTFC CFR Calatori S.A. este angajata ferm in instrumentarea
actiunilor necesare punerii in practica a politicii in domeniul calitatii, cu scopul de a garanta
calitatea serviciilor sale si pentru a satisface la cel mai inalt nivel cerintele exprimate si
implicite ale beneficiarilor, precum si reglementarile in vigoare. Societatea are Certificat
OCS AFER avind implementat Sistemul de Management al Calitatii, SR EN ISO
9001/2001.
Obiectivul pe termen lung al politicii in domeniul calitatii este elaborarea,
implementarea, mentinerea, supravegherea si imbunatatirea continua a unui sistem de
management al calitatii, conform standardului ISO 9001/2000. Personalului cu functii in
domeniul managementului calitatii i se delega autoritate si acces liber la orice nivel al
organizatiei pentru a putea identifica si preveni problemele legate de calitate, precum si
cauzele acestora, pentru a putea recomanda si initia masuri de imbunatatire, precum si
pentru a putea controla tratarea neconformitatilor, asa cum se prevede in manualul calitatii.
O importanta deosebita se acorda instruirii in domeniul managementului calitatii si
motivarii personalului, astfel ca politica in domeniul calitatii sa fie inteleasa si adoptata de
catre fiecare salariat. Societatea se angajeaza sa asigure resursele necesare pentru
implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii, in vederea cresterii
satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor sale. Anual se va efectua o analiza a
sistemului de management al calitatii, pentru stabilirea actiunilor corective/preventive si a
etapelor de urmat in vederea mentinerii si imbunatatirii acestuia.
Politica de mediu. In domeniul protectiei mediului SNTFC detine o strategie care
promoveaza elementele recomandate dezvoltarii unui transport durabil, pentru a sustine
conceptul, recunoscut la nivel international, potrivit caruia transportul feroviar este mijlocul
 57

de transport cel mai ecologic. Pe baza modelelor recomandate de U.I.C. si de Agentia

Europeana de Protectia Mediului, a fost perfectionat sistemul informational pentru
evaluarea performantelor de mediu, astfel incit sa se incadreze in schema: identificare,
monitorizare, integrare date, aplicare solutii.
S-a definitivat un program de dezvoltare durabil in domeniu, prin implicarea unor
masuri organizatorice tehnice si de investitii concretizate prin activitati, dintre care cele mai
semnificative sint:
-Monitorizarea periodica a starii factorilor de mediu. S-au monitorizat astfel: apa
potabila, apa uzata, apa subterana, solul, aerul, zgomotul, efectuindu-se analize pentru
toate acestea.
-Continuarea participarii la elaborarea unor acte normative pentru zgomot, harti si
limite admise, Fondul de mediu si schimbari climatice.
-Autorizarea unitatatilor.
-Realizarea studiilor de impact si a bilanturilor de mediu pentru toate unitatile
societatii, in scopul autorizarii acestora, concomitent cu stabilirea metodologiilor de control
asupra factorilor poluanti.
-Realizarea programelor de conformare, planificate dupa caz, in programele de
investitii si de reparatii fonduri fixe.
-Elaborarea de documentatii de mediu pentru toate proiectele de modernizare si
dezvoltare.
-Revizuirea tehnologiilor de lucru la principalele obiective potential poluatoare.
-Cresterea eficientei energetice prin reducerea consumului de energie si resurse,
promovarea consumurilor de energie regenerabila.
-Reducerea emisiilor poluante in atmosfera, a emisiilor de gaze cu efect de sera prin
utilizarea biocombustibililor.
-Procurarea de echipamente pentru procesarea reziduurilor rezultate din instalatiile
de preepurare a apelor uzate.
-Dotarea cu echipamente proprii de monitorizare a factorilor de mediu.
-Utilizarea biocarburantilor de tipul uleiurilor vegetale, biodiesel, la materialul rulant
din dotare, implementarea experimentarii functionarii locomotivelor diesel cu
biocombustibil la depouri de calatori.
-Achizitia de material rulant, modernizarea parcului de material rulant existent
(locomotive si vagoane).
-Trecerea centralelor termice pe functionare cu gaz, inlocuind combustibilul lichid
usor.
-Modernizarea centrelor de distributie si stocare a uleiurilor si a statiilor de
alimentare cu combustibil din depouri, remedieri sol si apa subterana.

7.1.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori are ca obiect de activitate:

-Efectuarea transportului feroviar public de calatori de lung parcurs in trafic intern si
international cu trenuri:
-personale,
-accelerate,
-rapide,
 58

-Inter-city.
-speciale.
-Efectuarea transportului feroviar in trafic regional si interregional.
-Efectuarea transportului in vagoane specializate de tip militare, penitenciare si
altele.
-Activitate de metrologie si de transport rutier.
-Alte activitati conexe sau adiacente transportului feroviar public de calatori cum sint:
-productie industriala,
-consultanta,
-turism intern si international,
-prestari de servicii,
-transport bazat pe alte tehnologii decit cea feroviara,
-publicitate, reclama, editare, tiparire si difuzare,
-inchirieri de mijloace de transport,
-exploatarea comerciala a patrimoniului propriu,
-comert, operatiuni in valuta,
-declararea, depozitarea si vamuirea expeditiilor de bagaje si mesagerii, in
calitate de comisionar in vama,
-alte servicii executate pe baza de contracte sau conventii in numele tertilor,
legate direct sau indirect de activitatea C.F.R. Calatori.
-Asigurarea serviciilor financiar-contabile, de control de gestiune, juridice, de
organizare a licitatiilor.
-Managementul proiectelor finantate din credite interne sau externe.
-Contractarea si gestionarea acestor credite pentru societate precum si pentru alte
persoane juridice romane sau straine, in conditiile legii. C.F.R. Calatori, potrivit obiectului
sau de activitate, impreuna cu Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A. asigura
desfasurarea traficului feroviar de calatori in conditii de siguranta a circulatiei, exercitind
atributiile care-i revin potrivit legii.
In prezent societatea este in cautarea si dezvoltarea unor noi servicii pentru clienti,
printre cele lansate cu mult succes se afla:
a).Serviciul Bilete CFR Online, 7 zile din 7, prin Internet, prin care faciliteaza
achizitionarea de bilete CFR prin Internet, cu plata online a acestora, la toate trenurile care
circula cu regim de rezervare (accelerate, rapide, IC) in trafic intern. Acest serviciu se
adreseaza utilizatorilor obisnuiti si agentiilor de turism. Prin accesarea si utilizarea acestui
serviciu se pot achizitiona bilete CFR in trafic. Utilizind serviciul acesta nu mai este
necesara prezentarea la ghiseele de vinzare ale CFR Calatori, datele efectuarii calatoriei
pentru clienti vor fi transmise pe mail si vor fi disponibile oricind din profilul propriu al
utilizatorului.
Obiectivele principale ale serviciului de vinzare online a biletelor sint ca sa ofere
clientilor urmatoarele facilitati:
-confort si usurinta in utilizare,
-economie de timp,
-disponibilitate maxima,
-diversificarea modalitatilor si a canalelor de distribuie a legitimatiilor de calatorie.
Pentru agentiile de turism utilizarea serviciului in vederea procurarii de bilete pentru
clientii proprii nu presupune costuri suplimentare deoarece:
 59

-operatorii umani implicati in activitate nu necesita pregatire si scolarizare speciala,

-poate fi utilizat de la orice PC conectat la Internet,
-biletele se pot tipari la orice imprimanta, nefiind necesar achizitionarea de bilete
speciale sau echipamente specializate.
b).Biletul dus-intors CFR online care ofera o reducere de 10 % din tariful de
transport pentru adulti, corespunzator rangului de tren selectat, accelerat, rapid, InterCity,
iar tichetul de rezervare se plateste integral.
Biletul dus-intors online se emite in urmatoarele conditii:
-Calatoria se efectueaza cu trenuri de acelasi rang si fara schimbari in parcurs, se
utilizeaza un singur tren la dus si un singur tren la intors, care se incadreaza in aceeasi
zona kilometrica tarifara.
-Calatoria de intoarcere se poate face in maxim 20 de zile de la ziua plecarii, dar
numai in perioada de vinzare cu anticipatie, respectiv 30 de zile calendaristice fata de data
curenta.
c).Servicii pentru persoane cu mobilitate redusa. Pentru persoanele cu mobilitate
redusa CFR Calatori asigura gratuit, in anumite statii si in anumite trenuri in trafic intern si
international, urmatoarele tipuri de servicii:
-Asistenta in statiile de plecare, de destinatie si in statiile de schimbare a trenurilor,
dupa caz, adaptat dizabilitatii fiecarui calator.
-Imbarcarea si debarcarea persoanelor in scaun cu rotile, pliabil sau nu, cu sau fara
calator, prin solutii diferite in functie de greutatea acestuia.
-Insotirea in incinta statiei de cale ferata si pina la imbarcarea in tren a persoanelor
nevazatoare, cu deficiente de vedere sau de auz si a persoanelor cu handicap mental.
-Insotirea de la coborirea din tren pina la iesirea din statie a persoanelor
nevazatoare, cu deficiente de vedere sau de auz si a persoanelor cu handicap mental.
-Rezervarea locurilor speciale in trenurile in care exista locuri dedicate transportului
persoanelor cu dizabilitate motorie in scaun cu rotile.
-Asistenta la bordul trenurilor in circulatie.
Serviciile mentionate sint asigurate pentru urmatoarele categorii de persoane cu
mobilitate redusa:
-Persoane cu dizabilitate motorie in scaun cu rotile.
-Persoane fara vedere orbi.
-Persoane cu dizabilitate motorie.
-Persoane cu deficiente de auz.
-Persoane cu deficiente de vedere.
-Persoane cu handicap mental.
d).Trenuri charter. Prin acest tip de tren se pot alege:
-rutele si ore de circulatie,
-confort si conditii exceptionale,
-posibilitatea de a lua masa in tren, beneficiind de serviciile in vagon bar bistro sau
restaurant in timpul calatoriei,
-adaptarea compunerii trenului la numarul de turisti, trenurile putind fi formate din
vagoane clasa I sau a II-a, vagoane de dormit, cuseta, restaurant sau vagoane bar-bistro.
e). Servicii in statii sint urmatoarele:
-Birou de informatii.
-Birou bagaje de mina.
 60

-Farmacie.
-Bancomat.
-Chioscuri de produse alimentare.
-Fast food pe peron si in gara.
-Chiosc de ziare si reviste.
f).Tren + Hotel. Odata cu procurarea legitimatiilor de calatorie CFR, se poate opta
pentru cazare la cca. 50.000 de lanturi si proprietati hoteliere din Romania si din
strainatate. Preturile variaza in functie de destinatia, hotelul si perioada alese, putind
beneficia de reduceri de pina la 50 % din tariful de la receptia unitatii de cazare.
Oferta se adreseaza in special deplasarilor in interes de serviciu (business travel),
avantajind insa si turismul individual. Prima categorie are in vedere calatoriile intreprinse de
corporatiile si companiile comerciale, precum si de alte categorii de organizatii sau institutii
care realizeaza deplasari in vederea participarii la reuniuni, congrese, conferinte la nivel
intern si international.

7.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

CFR Calatori este condusa de adunarea generala a actionarilor, care decide

asupra politicii economice a acesteia si asupra activitatii ei, in conformitate cu mandatul
primit de la actionari, aceasta este administrata de Consiliul de Administratie, format din 11
membri alesi de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de 4 ani.
Conducerea executiva este asigurata de directorul general care este si presedintele
consiliului de administratie. Gestiunea CFR Calatori este controlata conform
reglementarilor legale in vigoare.
Conducerea Executiva a societatii este urmatoarea, figura 7.1.
-Director General.
-Director General Adjunct.
-Director Comercial.
-Director Exploatare.
-Director Marketing.
-Director Relatii Internationale, Finantari Externe.
-Director Resurse Umane.
-Director Locomotive.
-Director Vagoane.
-Director Financiar-Contabil.
-Director Tehnic.
-Director Achizitii.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
 61

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

COMERCIAL EXPLOATARE FINANCIAR RESURSE
CONTABIL UMANE

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

MARKETING R.I. F.E. ACHIZITII

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

TEHNIC LOCOMOTIVE VAGOANE

Fig. 7.1. Structura organizatorica a CFR Calatori S.A.

7.2. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT

DE MARFA PE CALEA FERATA
7.2.1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa CFR Marfa S.A. a fost

infiintata la 1 Octombrie 1998, dupa reorganizarea prin diviziune a Societatii Nationale a
Cailor Ferate Romane si avind statut de societate comerciala pe actiuni. S.N.T.F.M. CFR
Marfa S.A. este o societate persoana juridica romana, care desfasoara activitati de interes
public national, in scopul realizarii transportului feroviar public de marfa, avind ca obiect
principal de activitate efectuarea transportului de marfuri in trafic intern si international.
Aceasta utilizeaza infrastructura feroviara publica sau privata pusa la dispozitie de
catre Compania Nationala de Cai Ferate CFR S.A. in conditiile legii. Societatea este
proprietarul patrimoniului, poseda autonomie in administrarea bunurilor sale si beneficiaza
de rezultatele activitatii sale.
Ca strategie CFR Marfa a stabilit urmatoarele obiective principale:
a).Scoatarea in afara companiei a unor activitati specifice astfel:
-spalarea, dezinfectarea vagoanelor,
-spalarea vagoanelor cisterna,
-transbordarea marfurilor de pe calea ferata cu ecartament de 1435 mm pe vagoane
de cale ferata cu ecartament de 1520 mm si invers,
 62

-camionarea bunurilor de catre companii de transport inter-modal la si de la

domiciliul clientului, utilizind propriile mijloace de transport rutier.
b).Constituirea de centre teritoriale comerciale in vederea descentralizarii structurilor
de decizie, prin instalarea la nivel local de personal competent care va influenta pozitiv
domeniul serviciilor si va aduce mai multa promptitudine in procesul luarii deciziei.
c).Realizarea unor conexiuni de transport de tipul drumul matasii, intre Asia
Centrala, Orientul Mijlociu, Caucaz, Marea Neagra si Dunare, Europa.
d).Decongestionarea traficului din marile porturi europene prin preluarea
schimburilor comerciale dintre tarile europene si cele asiatice.
e).Integrarea in coridoarele europene de transport astfel:
-Coridorul IV: Constanta - Bucuresti - Arad - Budapesta - Bratislava - Praga -
Dresda.
-Coridorul VII: Constanta - Canalul Dunare-Marea Neagra - Dunare - Main - Rihn,
portul Rotterdam din Olanda.
-Coridorul IX: Contanta - Bucuresti - Iasi - Chisinau - Kiev - St. Petersburg - Helsinki.
S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A. are un parc de 987 locomotive electrice Diesel si Diesel
hidraulice, un parc de cca. 55000 de vagoane structurate pe 23 de serii diferite, 2 ferryboat-
uri, cu un deplasament de 12000 tdw.

7.2.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Oferta de prestatii a CFR Marfa este urmatoarea:

-Transportul de marfuri in cantitati vagonabile ca expeditii de vagoane complete sau
grupuri de vagoane efectuate cu:
-vagoane de uz general, acoperite, descoperite, platforme,
-vagoane specializate pentru produse petroliere, cereale vrac, ciment vrac,
produse chimice vrac, carbuni, etc,
-vagoane de constructie speciala pentru transportul marfurilor de mare
gabarit sau pentru piese unitare deosebit de grele.
-Transportul de marfuri cu containere de mare capacitate. CFR Marfa dispune de o
retea interna de trenuri specializate pentru transportul containerelor de mare capacitate,
care asigura legatura intre principalele localitati ale tarii, cu posibilitatea indrumarii
vagoanelor direct la statia de cale ferata cea mai apropiata de domiciliul clientilor sau
camionarea containerelor la si de la punctele de incarcare-descarcare prin intermediul
Societatii Comerciale de Exploatare si Transport Auto CFR TRANSAUTO S.A. care este
o filiala a societatii CFR Marfa.
-Transportul de containere in trafic international, fiind agent autorizat
Intercontainer.
-Transportul de marfuri utilizind containerele de mica capacitate, de 1,5 tone. Acest
serviciu este folosit pentru a asigura o mai mare siguranta a marfurilor si pentru a putea
oferi posibilitatea transportarii unor cantitati mici de marfuri fara a utiliza in exclusivitate un
vagon complet.
-Trenuri complete de marfa comandate, care circula ca trenuri complete, dupa una
din trasele cuprinse in mersul trenurilor.
-Trenuri de marfa special comandate, care circula dupa mers special, necuprins in
mersul trenurilor.
 63

-Transportul de marfuri cu utilizarea feribotului. Transporturile se realizeaza in

vagoane complete, transcontainere si autocamioane pe feribot, in conditii tarifare si de
transport avantajoase.
Capacitatile de incarcare a navelor de 12.000 tdw/nava, sint urmatoarele:
-40 de vagoane si 40 de TIR-uri sau
-80 TIR-uri sau
-85 de vagoane sau
-containere incarcate pe vagoane sau
-alte combinatii ale numarului de vagoane de cale ferata si TIR-uri.
Tipurile de marfuri care pot fi transportate sint urmatoarele:
-Marfuri de volum mare care necesita protectie impotriva agentilor atmosferici, de
tipul:
-mobila,
-utilaje,
-marfuri paletizate (ambalate),
-colete,
-legume in lazi.
-Marfuri generale ambalate/paletizate, cu volum mare care necesita protectie
impotriva agentilor atmosferici.
-Marfuri cu volum mare si greutate specifica mica.
-Marfuri cu volum mare, materiale lungi, utilaje care necesita protectie impotriva
agentilor atmosferici.
-Uleiuri comestibile, melasa, bitum, produse petroliere, acid sufuric.
-Ciment, var.
-Alimente perisabile.
-Produse ale industriei chimice.
-Tractoare, utilaje agricole.
-Cherestea, busteni, materiale lungi.
-Containere de 20'.
-Cereale: secara, porumb, orez, ovaz, griu, orez brut, seminte de floarea soarelui,
soia, srot.
-Piatra sparta (balastiera).
-Materiale lungi (laminate), utilaje, blocuri de piatra, cherestea, busteni.
-Profile laminate, tevi, sine de cale ferata, tagle, lingouri, prefabricate din beton,
cherestea.
-Marfuri in vrac: minereu, carbune, cocs, laminate, fier vechi, material lemnos,
blocuri de lemn, materiale de constructie.

7.2.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A. este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor care
decide asupra politicii economice a societatii si asupra activitatii ei. Imputernicitii mandatati
sa reprezinte interesele capitalului social de stat in Adunarea Generala a Actionarilor sint
cinci persoane, dintre care unul este specialist din Ministerul Finantelor Publice, acestia
fiind numiti si revocati prin ordin al minstrului transporturilor.
 64

S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A. este administrata de 11 administratori care constituie

Consiliul de Administratie, dintre care unul este specialist din Ministerul Finantelor Publice.
Conducerea S.N.T.F.M. CFR Marfa S.A. este asigurata de Directorul General care este si
Presedinte al Consiliului de Administratie.
Structura de conducere a societatii este urmatoarea, figura 7.2.
-Director General.
-Director General Adjunct Departament Productie.
-Director General Adjunct Departament Economic.
-Director General Adjunct Departament Tehnic.
-Director Trafic.
-Director Marketing-Vinzari.
-Director Exploatare.
-Director Tehnic.
-Director Achizitii.
-Director Resurse Umane.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

GENERAL ADJUNCT GENERAL ADJUNCT GENERAL ADJUNCT
PRODUCTIE TEHNIC ECONOMIC

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

TRAFIC TEHNIC MARKETING
VINZARI

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

EXPLOATARE ACHIZITII RESURSE
UMANE

Fig. 7.2. Structura organizatorica a CFR Marfa S.A.

CAPITOLUL 8
 65

MANAGEMENTUL SOCIETATII COMERCIALE

DE TRANSPORT AERIAN

8.1. SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU TRANSPORT

AERIAN
S.C. Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane Tarom S.A. este
continuatoarea companiei Tarom-Transporturile Aeriene Romane infiintata la 18
septembrie 1954. Istoria acestei companii este una care se confunda cu istoria
transporturilor aeriene moderne din Romania. La citiva ani dupa lansare, Tarom opera in
aproape toate tarile europene, iar in anul 1966 Tarom a efectuat primul zbor peste
Atlantic. Incepind cu anul 1974 a realizat primul zbor catre Sydney via Calcutta si a introdus
zboruri regulate spre New York si Beijing. In anul 1990, in vederea alinierii la criteriile de
performanta ale economiei libere de piata, Tarom a dat startul unui nou program strategic
de dezvoltare. Competitia mondiala a reprezentat un real stimulent pentru companie, fapt
care a determinat alinierea serviciilor oferite la nivelul standardelor internationale, avind in
vedere faptul ca unele din cele mai importante companii aeriene din lume operau deja
zboruri spre Bucuresti. Compania este membra a urmatoarelor organizatii si organisme
internationale ale aviatiei astfel:
-IATA (International Air Transport Association), din anul 1993.
-MITA (Multilateral Interline Traffic Agreements/Passengers and Cargo), din anul
1994.
-AEA (Association of European Airlines), din anul 2000.
-ICH (IATA Clearing House), din anul 2006.
Compania este certificata de IOSA (IATA Operational Safety Audit) din anul 2007 si
de IATA-ICSS (IATA Currency Clearance Service), din anul 2006.
Strategia companiei. Prin lege Tarom este compania nationala de transporturi
aeriene a Romaniei, o societate comerciala cu capital majoritar de stat, avind ca obiect
principal de activitate transporturile aeriene dupa grafic, transporturi aeriene interne si
internationale de calatori, bagaje, marfuri si posta prin curse regulate si charter. Datorita
tendintelor predominante manifestate la nivelul transportului aerian international, cum sint
intirzierile, liberalizarile, competitia libera, fuziuni ale companiilor aeriene, etc, Tarom se
confrunta cu o competitie acerba, pe plan local si pe plan international. In procesul
restructurarii compania a avut in vedere si alte aspecte in afara de modernizarea flotei, a
adoptat o noua strategie de marketing, avind ca obiectiv prioritar dezvoltarea si
diversificarea serviciilor aeriene. De asemenea a luat o serie de masuri pentru a reduce in
mod drastic costurile si pentru a spori utilizarea flotei. Flexibilitatea, dinamismul,
continuitatea, intensificarea planificarii zborurilor prin pastrarea destinatiilor traditionale si
prin atragerea de noi piete constituie principalele obiective ale strategiei de marketing. O
schimbare in structura rutelor a fost deja demarata, atit in ceea ce priveste traficul inspre
Romania, cit si cel din Romania. Avind in vedere schimbarile rapide la nivelul traficului
 66

aerian international, compania si-a adoptat strategia in functie de cerintele pasagerilor, in

particular si in functie de cerintele pietei in general. Ca rezultat zborurile spre Europa
reprezinta astazi un procent de 64 % din activitatea Tarom.
Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal al oricarei companii
aeriene, iar Tarom acorda o atentie deosebita calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor.
Punctualitatea si cistigarea increderii pasagerilor in serviciile oferite sint intr-un permanent
proces de perfectionare, pentru a veni in acest fel in intimpinarea cerintelor pasagerilor.
Pentru a atinge aceste scopuri ambitioase, se introduc solutii complexe, printre care
imbunatatirea calitatii si diversificarea serviciilor de catering pe toate cursele internationale.
Politica de mediu a Tarom. Tarom isi propune sa demonstreze ca este posibila
cresterea traficului aerian in limitele impuse de masurile pentru protectia mediului
inconjurator. Compania se afla printre primele companii aeriene din lume care au initiat
proiectul-pilot Continuous Descent Approach (CDA), care reprezinta o procedura de
aterizare total noua, care are ca scop reducerea cantitatii de combustibil ars.
Politica parteneriatelor. Parteneriatele cu alte companii aeriene, printre care se
numara prestigiosi parteneri din cadrul Aliantei SkyTeam ii permit companiei sa ofere
clientilor o gama variata de zboruri si servicii. SkyTeam este o alianta aeriana globala
care ofera clientilor companiilor aeriene membre acces la o vasta retea ce cuprinde mai
multe destinatii, frecvente si conectivitate. SkyTeam ofera celor peste 395 de milioane de
pasageri anuali, un sistem mondial de peste 13.000 de zboruri zilnice, acoperind 898 de
destinatii in 169 de tari. Membrii SkyTeam sint: Aeroflot, Aeromxico, Air Europa, Air
France, Alitalia, China Southern, Czech Airlines, Delta Air Lines, Kenya Airways,
KLM Royal Dutch Airlines, Korean Air, Tarom si Vietnam Airlines.
Flota. Flota companiei Tarom se numara printre cele mai tinere din Europa, virsta
medie a aeronavelor fiind de 8 ani. Compania a intrat inca din anii '90 intr-un proces
intensiv de innoire a flotei pentru a reduce costurile de intretinere ale acestora si emisiile
poluante. In prezent flota companiei Tarom este compusa din 26 de avioane, 3 aeronave
de tipul BOEING 737-800, 4 aeronave de tipul BOEING 737-700, 4 aeronave de tipul
BOEING 737-300, 4 aeronave de tipul Airbus A318-111, 2 aeronave de tipul Airbus
A310-325, 7 aeronave de tipul ATR 42-500 si 2 aeronave de tipul ATR 72-500. De
asemenea aceasta mai are 21 de agentii nationale in orasele principale ale tarii si 22 de
agentii internationale in S.U.A., Franta, Spania, Germania, Austria, Ungaria, Israel, Arabia
Saudita, Iordania, Egipt, Turcia, Bulgaria, Cehia, Anglia, Elvetia, Cipru, Siria, Grecia,
Belgia, Olanda, Moldova, Liban.

8.2. SERVICIILE PRESTATE DE SOCIETATE

Activitatea principala a companiei este cea de transport aerian, conform Codului
CAEN este:
-511 Transporturi aeriene de pasageri.
-5110 Transporturi aeriene de pasageri.
Ca activitate suplimentara mai are, conform aceluiasi cod:
-512 Transporturi aeriene de marfa si transporturi spatiale.
-5121 Transporturi aeriene de marfa.
 67

-5122 Transporturi spatiale.

Activitatea companiei este diferentiata astfel:
a).Curse regulate. Compania ofera aeronave pentru curse interne si externe
regulate pentru transportul de calatori, marfuri, curierat, posta.
b).Curse charter. Compania poate inchiria aeronave, curse charter pe destinatii
europene (mediu curier) si (scurt curier). Intre acestea serviciul este diferentiat astfel:
-Oferta pentru transportul unui grup de persoane. Compania ofera tarife speciale
pentru grupuri de minim 9 pasageri care calatoresc pe cursele interne sau internationale.
-Oferta pentru institutii. Compania oferia transport cu tarife speciale la niveluri si
conditii adaptate la specificul traficului unei firme sau institutii solicitante.
c).Transporturi Cargo. Printre serviciile prestate de companie se numara:
-Vinzare de transport aerian de marfa in trafic extern.
-Derularea operatiunilor cargo in terminalurile aeroportuare.
-Vinzare de transport aerian in trafic intern.
d).Tarom Tours. Prin acest serviciu exista posibilitatea organizarii de excursii cu
delasarea in strainatate cu aeronavele companiei.
e).Bilete electronice. Biletul electronic este un bilet digital inregistrat si stocat intr-un
sistem de rezervari, acest bilet este emis si confirmat in mod electronic si este valid
asemenea unui bilet imprimat.
f).Alte servicii pe care le ofera compania astfel:
-Agroturism.
-City breaks.
-SuperSpecials@.
-Dou Concept pentru zborurile spre si dinspre Zurich.
-Oferta Speciala Bucuresti-Chisinau.
-Oferte speciale pe diferite relatii intre Bucuresti si Belgrad, Budapesta, Salonic, Tel
Aviv, Atena.
-Online check-in.
-Flying Blue, pentru fidelizarea clientilor.
-Clasa Business.
Tarom opereaza in prezent pe zborurile externe si interne cu o flota compusa din
26 aeronave astfel:
-3 aeronave BOEING B737-800, care au urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 186 pasageri.
-Anvergura: 35,8 m.
-Lungime: 39,50 m.
-Inaltime: 12,5 m.
-Viteza de croaziera: 850 Km/h.
-Altitudine de croaziera: 10.000 m.
-Greutate maxima: 65,3 t / 72,5 t.
-Distanta max. de zbor: 5.420 km.
-4 aeronave BOEING 737-700, cu urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 116 pasageri.
-Anvergura: 34,3 m.
-Lungime: 33,6 m.
-Inaltime: 12,5 m.
 68

-Viteza de croaziera: 837 Km/h.

-Altitudine de croaziera: 10.000 m.
-Greutate maxima: 68 t / 65,7 t.
-Distanta max. de zbor : 6.000 Km.
-4 aeronave BOEING 737-300, care au urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 124 pasageri.
-Anvergura: 28.9 m.
-Lungime: 33.4 m.
-Inaltime: 11.1 m.
-Viteza de croaziera: 795 Km/h.
-Altitudine de croaziera: 10.000 m.
-Greutate maxima: 56.472 t / 60.1 t.
-Distanta max. de zbor: 3.900 km / 4.600 Km.
-4 aeronave AIRBUS A318-111, cu urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 113 pasageri.
-Anvergura: 34,10 m.
-Lungime: 31,45 m.
-Inaltime: 12,5 m.
-Viteza de croaziera: 850 Km/h.
-Altitudine de croaziera: 10.700 m.
-Greutate maxima: 59,4 / 68,4 t.
-Distanta max. de zbor : 2.780 km.
-7 aeronave ATR 42-500, care au urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 48 pasageri.
-Anvergura: 24.56 m.
-Lungime: 22.68 m.
-Inaltime: 7.6 m.
-Viteza de croaziera: 474 Km/h.
-Altitudine de croaziera: 7.000 m.
-Greutate maxima: 18,6 t.
-Distanta max. de zbor: 1.778 Km.
-2 aeronave ATR 72-500, care au urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 68 pasageri.
-Anvergura: 27,05 m.
-Lungime: 27,16 m.
-Inaltime: 7,6 m.
-Viteza de croaziera: 500 Km/h.
-Altitudine de croaziera: 7.000 m.
-Greutate maxima: 22,8 t.
-Distanta max. de zbor: 1.778 Km.
-2 aeronave AIRBUS A310-325, care au urmatoarele caracteristici:
-Capacitate: 209 pasageri.
-Anvergura: 43,90 m.
-Lungime: 46,665 m.
-Inaltime: 15,8 m.
-Viteza de croaziera: 864 Km/h.
 69

-Altitudine de croaziera: 11.000 m.

-Greutate maxima: 164 t.
-Distanta max. de zbor: 9.600 km.

8.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII

Aceasta este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, avind un numar de 5
reprezentanti ai companiilor care detin actiuni. A.G.A. alege un Consiliu de Administratie
format din 7 persoane si un Consiliu Director Executiv, figura 8.1, format din:
-Director general.
-Director general adjunct.
-Director financiar.
-Director tehnologii informatice, evaluari statistice si prognoze.
-Director marketing si vinzari.
-Director tehnic.
-Director operatiuni zbor.
-Director strategie.

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL
ADJUNCT

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

TEHNIC OPERATIUNI FINANCIAR
ZBOR

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

TEHNOLOGII STRATEGIE MARKETING

Fig. 8.1. Structura organizatorica a S.C. Tarom S.A.

CAPITOLUL 9
 70

MANAGEMENTUL AEROPORTULUI

9.1. COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI

BUCURESTI S.A.
Actuala Companie Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A. a fost infiintata prin H.G.
nr. 1208/2009. sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, prin fuziunea
Companiei Nationale Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti S.A. cu Societatea
Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu S.A. Compania
Nationala Aeroporturi Bucuresti S.A. este societate comerciala pe actiuni, cu capital
majoritar de stat, care se organizeaza si functioneaza pe baza de gestiune economica si in
conformitate cu actul constitutiv.
Sursele de finantare se asigura din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de
stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, fonduri externe
nerambursabile, acordate in conditiile legii, precum si forme legale de participare a
capitalului privat si alte surse legal constituite, toate acordate in conformitate cu legislatia in
vigoare privind datoria publica si cu respectarea regulamentelor comunitare privind ajutorul
de stat.
In cadrul companiei Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti si Aeroportul
International Bucuresti Baneasa Aurel Vlaicu functioneaza ca puncte de lucru. Compania
poate infiinta filiale si sucursale, potrivit legii.
Managementul strategic al companiei are stabilite urmatoarele caracteristici:
a).Viziunea. Dezvoltarea intr-o maniera durabila a celui mai performant sistem
aeroportuar european si acesta sa devina un model de urmat, la nivel mondial, in privinta
prestarii unor servicii de calitate.
b).Misiunea. Misiunea companiei este sa asigure un trafic fluent de pasageri si
marfuri si sa se constituie ca un factor de incredere pentru toti clientii companiei, in primul
rind pasagerii si companiile aeriene, precum si pentru partile interesate in activitatea
companiei, prin promovarea celor mai inalte standarde in calitatea serviciilor prestate,
protejarea resurselor si a mediului si unui nivel ridicat de responsabilitate sociala.
c).Principii de lucru.
1.Calitatea pe primul plan. Pentru a obtine satisfactia clientilor calitatea serviciilor
prestate trebuie sa constituie prioritatea numarul unu.
2.Excelenta si imbunatatirea continua a performantei globale a companiei. Profitul
companiei trebuie obtinut in conditiile asigurarii unui nivel inalt de satisfactie a clientilor.
3.Onestitate, integritate, etica, respect individual in toate aspectele afacerii.
4.Crearea si mentinerea unei reputatii solide a companiei. Perceptia clientilor asupra
companiei trebuie sa fie foarte buna si din ce in ce mai buna.
5.Pasiune si munca in echipa. Implicarea permanenta a angajatilor in viata
companiei si responsabilitate asumata de fiecare angajat.
6.Zero defecte. Fiecare activitate trebuie sa fie facuta bine de prima data si de
fiecare data.
 71

7.Dezvoltare durabila.
8.Accentul pe prevenire.
Aeroportul international Henri Coanda are urmatoarele caracterisitic tehnico-
operationale:
-Capacitate operationala: 39 miscari aeronave/ora.
-3 piste cu dimensiuni 3500 m x 45 m.
-Platforme cu 45 posturi de stationare pentru aeronave.
-Mijloace de navigatie, radare, echipamente de comunicatii, etc.
-Mijloace de salvare si lupta impotriva incendiilor.
Capacitatea de procesare a aeroportului este urmatoarea:
-zboruri internationale: 1.200 pasageri/ora de virf/flux.
-zboruri interne: 270 pasageri/ora de virf/flux.
In prezent aeroportul se afla in cea de-a treia faza de dezvoltare si modernizare,
care va fi finalizata in anul 2012. Valoarea investitiei este de 150000000 Euro, la final
aeroportul va a vea o capacitate a terminalelor de peste 6000000 pasageri/an.
Investitia va cuprinde:
-Terminal de pasageri modular, 4 module, fiecare de 5000000 pasageri/an, 350000
mp.
-Platforme de parcare aeronave, 70 pozitii de parcare de 400000 mp.
-Cai de rulare de 5 km, totalizind 125000 mp.
-Extindere de tipul Finger pina la 14 burdufuri, fluidizarea circulatiei, conexiune cu
cele doua terminale, inclusiv realizarea fluxurilor cerute de Tratatul Schengen, pentru cca.
16.600 mp.
-Extinderea Aerogarii pentru Plecari Internationale si spatiul Schengen de cca.
19.600 mp.
-Lucrari conexe de sistematizare exterioara pe latura de est si la drumuri de acces,
de cca. 5000 mp.
-Amenajare Aerogarii pentru Sosiri Internationale si spatiul Schengen, de cca.
2.500 mp.
-Parcari auto supraetajate de 12000 mp, pentru 20 000 locuri.
-Drumuri de incinta 10 km.
-Platforma multimodala cargo.
-Parc tehnologic high-tech.
-Conexiune la autostrada Bucuresti-Brasov de 4 km lungime.
-Conexiune la calea ferata de 4 km lungime.
-Conexiune la metrou.
-Statie subterana multinivel tren/metrou.
-Centru business de 5000 mp.
-Hotel.

9.2. SERVICIILE PRESTATE DE COMPANIE

Compania are ca obiect principal de activitate:
-Efectuarea de prestatii.
 72

-Servicii.
-Lucrari de exploatare.
-Gestionare.
-Intretinere.
-Reparare.
-Dezvoltarea si modernizarea bunurilor din patrimoniul sau, aflate in proprietate sau
in concesiune, in vederea asigurarii conditiilor de siguranta si securitate pentru:
-sosirea,
-plecarea,
-manevrarea la sol a aeronavelor in trafic national si/sau international.
-Asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, marfuri si posta.
-Servicii de interes public national:
-vama,
-politie de fontiera, etc.
Compania va putea efectua orice alte operatiuni si activitati legale necesare realizarii
obiectului sau de activitate.
Obiectul de activitate. Obiectul principal de activitate in care compania isi va
desfasura activitatea este:
-522: Activitati anexe pentru transporturi. Activitatea principala a companiei consta
in:
-5223: Activitati de servicii anexe transporturilor aeriene.
In secundar compania va desfasura urmatoarele activitati:
-5110: Transporturi aeriene de pasageri.
-5121: Transporturi aeriene de marfa.
-5210: Depozitari.
-5221: Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre.
-5224: Manipulari.
-5229: Alte activitati anexe transporturilor.
-5320: Alte activitati postale si de curier.
Pe aeroportul Henri Coanda opereaza in prezent 33 de companii aeriene, care
asigura legaturi directe cu 42 de destinatii internationale si 10 destinatii interne.

9.3. CONDUCEREA COMPANIEI

Compania este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor. Adunarea generala a
actionarilor are atributii si competente stabilite prin statut, conform legii. Interesele
capitalului de stat in adunarea generala a actionarilor vor fi reprezentate de imputernicitii
mandatati de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin ordin al ministrului
transporturilor si infrastructurii, unul dintre acestia fiind numit la propunerea Ministerului
Finantelor Publice. Compania este administrata de un Consiliul de Administratie ai carui
membri sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor. In perioada in care statul detine
pachetul majoritar de actiuni, membrii Consiliului de Administratie si presedintele acestuia
sint numiti prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.
 73

Presedintele Consiliului de Administratie este si directorul general al companiei.

Atributiile Consiliului de Administratie si ale presedintelui acestuia sunt stabilite prin actul
constitutiv.
Conducerea Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti, figura 9.1, este formata din:
-Director General.
-Director General Adjunct Sef al Securitatii Aeroportuare si al Structurii de
Securitate.
-Director Siguranta Aeronautica.
-Director Calitate.
-Director Economic.
-Director Financiar.
-Director Marketing.
-Director Strategie-Dezvoltare.
-Director Comercial.
Conducerea Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti, ca punct de lucru
este compusa din:
-Director Operational.
-Director Protocol.
-Director Securitate.
-Director Tehnic.
Conducerea Aeroportului International Bucuresti-Baneasa Aurel Vlaicu, ca punct
de lucru este compusa din:
-Director Aeroport.
-Director Tehnic.
-Director Securitate Aeroportuara.
-Director Operational.

DIRECTOR
GENERAL
 74

DIRECTOR
GENERAL ADJUNCT
S.S.A. S.S.

DIRECTOR DIRECTOR
SIGURANTA STRATEGIE DIRECTOR DIRECTOR
AERONAUTICA DEZVOLTARE MARKETING ECONOMIC

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

CALITATE COMERCIAL FINANCIAR

AEROPORTUL HENRI COANDA AEROPORTUL AUREL VLAICU

OTOPENI BANEASA

DIRECTOR DIRECTOR
OPERATIONAL AEROPORT

DIRECTOR DIRECTOR
PROTOCOL TEHNIC

DIRECTOR DIRECTOR
SECURITATE SECURITATE
AEROPORTUARA

DIRECTOR DIRECTOR
TEHNIC OPERATIONAL

Fig. 9.1. Structura organizatorica a Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti S.A.

CAPITOLUL 10
 75

MARKETINGUL SERVICIILOR

10.1. MARKETINGUL SERVICIILOR, DOMENIU

SPECIALIZAT AL MARKETINGULUI
Majoritatea definitiilor considera serviciile ca activitati care au ca rezultat utilitati
destinate satisfacerii unor nevoi ale societatii. Continutul serviciilor include in mod
obligatoriu activitatile si rezultatul acestora. Alaturi de continut diferentierea Marketingului
serviciilor are la baza caracteristicile acestora si anume:
-intangibilitatea,
-inseparabilitatea,
-variabilitatea,
-perisabilitatea.
DEFINITIE: Intangibilitatea reprezinta caracteristica esentiala a serviciilor, care exprima
faptul ca acestea nu pot fi vazute, gustate, simtite, auzite sau mirosite inainte de a fi
cumparate.
DEFINITIE: Inseparabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a nu putea fi
desprinse de prestator.
DEFINITIE: Variabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a diferi din multe si variate
motive, de la o prestatie la alta.
DEFINITIE: Perisabilitatea reprezinta caracteristica serviciilor de a nu putea fi pastrate in
vederea unui consum ulterior.
Continutul si natura serviciilor se constituie in factori formativi ai unui posibil
dezacord oferta-cerere si pe aceasta baza in elemente de diferentiere a continutului
Marketingului serviciilor. De aceea in domeniul serviciilor specialistul in Marketing trebuie
sa tina seama de aceste elemente, ori de cite ori este pus in situatia de a utiliza
instrumentul specific. Sistemul de prestatie al serviciilor este format din:
-Reteaua de prestatie.
-Personalul.
-Clientul.
-Procesul de creare livrare.
Consumatorul de servicii este o variabila complexa a sistemului de creare si livrare a
serviciilor. Natura si caracteristicile serviciilor, sistemul de prestatie, in ansamblu si in cadrul
componentelor sale se reflecta in consum intr-o forma particulara, determinind un mod
specific de manifestare a consumatorului regasit in ultima instanta, intr-un comportament
adecvat. Baza acestui comportament o reprezinta perceptia diferita a serviciului de-a lungul
procesului de creare si livrare, perceptie care in final se reflecta intr-un decalaj intre
serviciul dorit, asteptat si cel primit, rezultat, acceptat, pe de o parte si intre cel promis,
oferit si cel efectiv, creat si livrat, pe de alta parte. In servicii consumatorul apare in relatie
speciala cu prestatorul, exprimind in mod specific nevoile sale, cererea si comportamentul.
Relatiile prestator-client. Procesul de creare si livrare a serviciilor are in componenta
un sistem de relatii prestator-client care exprima obiectul prestatiei. In cadrul fiecarui
contact in parte prestatorul vine la intilnire cu elementele sistemului sau de prestatie:
 76

-cladirile si echipamentele (inclusiv amplasamentul),

-personalul,
-tehnologia (succesiunea activitatilor),
-un mod specific de includere a clientului in prestatie.
Clientul vine la intilnire ca purtator al unei nevoi exprimate prin cerere, care
imbraca diferite forme de manifestare in cadrul fiecarui contact cu prestatorul. Raportul
dintre prestator si client alcatuieste axul central al proceselor de marketing si management.
Esenta marketingului serviciilor. Marketingul serviciilor apare ca un domeniu
specializat al marketingului in al carui continut regasim un obiect suficient de clar delimitat,
precum si o serie de metode, tehnici si concepte specifice ori comune bunurilor si tuturor
serviciilor a caror intelegere si utilizare nu este posibila fara o tratare distincta.
Separarea si delimitarea proceselor caracteristice serviciilor este urmatoarea:
-Serviciile oferite (promise).
-Serviciile create si livrate (servicii propriu-zise).
-Sistemul de comunicatie interna.
Obiectul marketingului serviciilor:
a).Marketingul extern firmei (al serviciilor oferite, promise). Ciclul de activitati
care au drept rezultat serviciile promise (oferite) abordat in optica de marketing este
reflectat teoretic in cadrul unui concept denumit marketingul extern firmei sau marketingul
serviciilor promise (oferite).
b).Marketingul interactiv. Este reprezentat de ciclul activitatilor care au ca rezultat
serviciile create si livrate. Termenul interactiv semnifica desfasurarea proceselor in cadrul
interactiunii prestator-client.
c).Marketingul intern al firmei. Reprezinta procesele, relatiile si personalul
implicate in realizarea concordantei proceselor aferente serviciilor promise (oferite) cu cele
efectiv create si livrate. Caracteristicile marketingului serviciilor. Continutul si mai ales
specificul marketingului serviciilor sint exprimate si de caracteristicile sale sintetizate astfel:
-caracter puternic interdisciplinar,
-unitate in diversitate,
-un grad de complexitate ridicat.

10.2. APARITIA SI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI

SERVICIILOR
1).Conditiile aparitiei si dezvoltarii marketingului serviciilor. Marketingul serviciilor a
aparut mai intii in practica in tarile dezvoltate, initial utilizind metode, tehnici si instrumente
afirmate in domeniul bunurilor, iar mai apoi prin punerea la punct a unor elemente specifice
care s-au amplificat si s-au diferentiat tot mai mult. In tara noastra aparitia marketingului
serviciilor este de data recenta, dezvoltarea sa in continuare fiind marcata de o serie de
limite, dar si de premise favorabile. Dinamismul economico-social ca factor determinant al
aparitiei marketingului s-a reflectat in servicii intr-un dinamism corespunzator ofertei si
productiei de servicii si evident, nevoilor si cererii.
 77

a).Dinamismul ofertei si productiei de servicii s-a concretizat in diversificarea,

innoirea, cresterea complexitatii si mai ales intr-o extindere continua a ariei de desfasurare
a prestatiei.
b).Dinamismul nevoii si cererii s-a reflectat intre altele in extinderea spatiilor
geografice de desfasurare a actelor de schimb.
c).Dinamismul raporturilor de schimb s-a regasit in masurile prin care au fost
eliminate o serie de restrictii ori s-a impulsionat dezvoltarea de ansamblu a serviciilor.
2).Domeniile (specializarea) marketingului serviciilor. Modul de abordare a serviciilor
s-a concretizat in constituirea a doua domenii distincte:
-Marketingul general.
-Marketingul sectorial (de ramura). Din cadrul ultimului fac parte:
-Marketingul turistic.
-Marketingul financiar-bancar.
-Marketingul in transporturi.
-Marketingul educational.
-Marketingul cultural si sportiv.

10.3. CONTINUTUL SERVICIILOR, ELEMENT ESENTIAL

AL SPECIALIZARII MARKETINGULUI
Serviciile se deosebesc de bunuri printr-o serie de elemente specifice cunoscute ca
elemente definitorii, deoarece confera rezultatului unor procese de munca atributul de
serviciu.
DEFINITIE: Conceptul de serviciu exprima efectul util obtinut in urma desfasurarii unor
activitati umane aflate in interconditionare.
DEFINITIE: Utilitatea ca rezultat al activitatilor exprima sensul acestora oferind actiunilor
de marketing suportul necesar.
Caracteristicile serviciilor sintetizeaza in maniera exacta numeroase elemente de
diferentiere fata de bunuri, adaugind-se conceptului. Sistemul (procesul) de creare si livrare
a serviciilor constituie componenta centrala a Marketingului interactiv, esenta conceptului
de produs global, denumit produs creat si livrat.
Elementele supuse procesarii sint urmatoarele:
-procesarea oamenilor,
-procesarea bunurilor,
-procesarea informatiilor.
Componentele procesuale sint structurate astfel:
-clientul,
-suportul fizic al prestatiei,
-personalul in contact,
-serviciul rezultat,
-managementul serviciilor,
-alti clienti.
Relatiile dintre componentele sistemului sint grupate in:
 78

-relatii primare,
-relatii interne,
-relatii concomitente.

10.4. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE

SERVICII
Comportamentul consumatorului este structurat in doua componente de baza:
-comportamentul de cumparare,
-comportamentul de consum.
Satisfacerea nevoii de servicii se realizeaza prin intermediul consumului, act
precedat de o succesiune de actiuni prin care consumatorul decide cumpararea unui
anumit serviciu, corespunzator exigentelor sale. O astfel de decizie este determinata de
partea de venituri pe care cumparatorul o aloca achizitionarii de servicii, parte aflata in
strinsa legatura cu cea afectata cumpararii de bunuri sau economisirii.
DEFINITIE: Continutul comportamentului de cumparare in servicii il reprezinta totalitatea
actelor, atitudinilor si deciziilor cumparatorului privind utilizarea unei parti din veniturile sale
pentru cumpararea de servicii.
Procesele elementare se particularizeaza prin modul in care are loc perceptia, se
desfasoara procesele de informare-invatare, de formare si manifestare a atitudinilor,
precum si al exprimarii comportamentului manifestat. Procesele sint urmatoarele:
-perceptia,
-procesul de formare-invatare,
-motivatia,
-procesul comportamentului efectiv,
-decizia de necumparare,
-decizia de aminare a cumpararii,
-decizia de inlocuire.
Procesul decizional de cumparare in servicii este constituit din actiuni desfasurate
de consumator, aflate in relatii de interdependenta.
a).Aparitia nevoii nesatisfacute este expresia unor situatii specifice in care se gasesc
elementele supuse procesarii in servicii adica: oamenii, bunurile, informatiile.
b).Cautarea de informatii si identificarea variantelor se particularizeaza prin
cantitatea si natura informatiilor avute in vedere.
c).Evaluarea mentala a variantelor considerate este de mai mare amploare in
servicii datorita modului diferit de perceptie a informatiilor care stau la baza acesteia.
d).Regulile de decizie sint aplicate in mod diferentiat, in functie de categoria de
servicii la care apeleaza consumatorul. Comportamentul consumatorului de servicii este
rezultanta actiunii a numerosi factori. Actiunea lor se particularizeaza prin intensitatea mai
mare sau mai mica a unora dintre ei. Factorii specifici de marketing sint alcatuiti dintr-o
serie de stimuli continuti de componentele mix-ului. Factorii situationali sint alcatuiti din
elemente specifice momentului si locului in care se manifesta comportamentul
consumatorului. Ei stau la baza aparitiei nevoii si deciziei de cumparare. Influentele de
 79

natura endogena determina in mai mare masura comportamentul consumatorului. Ele sint
de natura psihologica si alcatuiesc continutul concret al comportamentului. Influentele de
natura exogena apar ca surse non-personale de informatii, motiv pentru care ele detin un
loc important in cadrul factorilor formativi ai comportamentului de cumparare.

10.5. POLITICA DE PRODUS. CONTINUTUL POLITICII

DE PRODUS IN MARKETINGUL SERVICIILOR
In teoria economica traditionala notiunea de produs este definita numai prin prisma
utilitatii sale, data de proprietatile fizice si chimice ale acestuia. In conceptia Marketingului,
notiunea de produs este definita intr-un sens mai larg si mai complex. Sensul mai larg al
conceptului are in vedere includerea in notiunea de produs nu numai a bunurilor
materiale, ci si a serviciilor care satisfac nevoile consumatorului. Sensul mai complex al
notiunii se refera la faptul ca diferit de conceptia clasica, notiunea de produs include atit
componentele materiale, cit si pe cele nemateriale ale acestuia, pe cele tangibile si pe cele
intangibile. Caracteristicile tangibile ale produsului sint cele care decurg din substanta
materiala a acestuia, fiind caracteristici tehnice si functionale ale produsului respectiv.
Caracteristicile intangibile se circumscriu in ambianta care inconjoara bunul material oferit
pietei si se refera la: forma, culoare, mod de prezentare, ambalaj, etc.
Luarea in considerare a celor doua categorii de componente este esentiala pentru
stabilirea de catre o firma a strategiei sale de produs. Deci in conceptia Marketingului
produsul este definit ca un bun, serviciu sau idee, care furnizeaza un ansamblu complex
de prestatii si de satisfactii atit tehnico-functionale, cit si afective, psihologice, sociale. De
aici rezulta ca produsul nu trebuie inteles ca o creatie tehnica strict productiva, el
cuprinzind si o serie de elemente nemateriale care il infatiseaza pietei: culoare, ambalaj,
prezentare, prestigiul firmei care realizeaza produsul respectiv, intregul proces de
conceptie, productie si desfacere a produselor trebuie sa contina intr-o perfecta
sincronizare doua categorii de activitati: cele de productie, tehnice si tehnologice si cele de
Marketing, care se raporteaza la dorintele, preferintele si gusturile consumatorilor.
In activitatea firmei trebuie sa fie strict corelate cele doua programe: de productie
propriu-zisa si de Marketing, in legatura cu fiecare produs sau serviciu pe care si-l propune
sa-l lanseze pe piata. Foarte important este faptul ca in relatia dintre cele doua activitati
(tehnico-productive si de Marketing), prioritatea trebui sa o aiba cele de Marketing. Orice
solutie tehnico-productiva de creatie, proiectare si producere a unui produs trebuie sa
corespunda solutiilor de Marketing care rezulta din analiza si cunoasterea cererii
consumatorilor. Solutia de Marketing este cea care in ultima instanta accepta sau respinge
solutia tehnica.

CAPITOLUL 11
 80

MARKETINGUL IN DOMENIUL MARITIM SI

PORTUAR

11.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Marketingul in domeniul maritim, fluvial si portuar este o componenta specifica a
Marketingului International, dar in acelasi timp apartine si Comertului International Maritim
care nu poate fi separat de componenta de Marketing.
DEFINITIE: Marketingul Maritim reprezinta un domeniu specializat al Marketingului
International care cuprinde toate elementele acestuia adaptate la specificul transporturilor
maritime.
Marketingul Maritim a fost considerat o lunga perioada de timp ca parte componenta
a Managementului companiilor de navigatie, adica acesta intra doar in atributiile
conducatorilor care hotarau ce este bine sau nu pentru firma, stabileau preturile pentru
transportul marfurilor (navlul), plateau firmelor sau publicatiilor diverse reclame.
Marketingul Portuar poate fi considerat ca o componenta a Marketingului Intern, dar
activitatea desfasurata in porturi nu este una limitata, ea fiind influentata direct de
transporturile navale (maritime si fluviale) care sint internationale. In concluzie si acesta
este studiat din perspectiva internationala. In ultimii ani situatia s-a schimbat si la nivelul
companiilor de shipping. Astfel au fost infiintate sectii, compartimente sau birouri de
marketing cu atributii, functii si mai ales cu raspunderi deosebite, incit se poate vorbi de
aparitia marketer-ilor, adica de specialisti consacrati in Marketing. Acest proces este in
plina expansiune la nivelul marilor companii de navigatie, dar si in ceea ce privesc firmele
mici si mijlocii care opereaza in port. De asemenea la nivelul administratiilor portuare au
fost infiintate astfel de compartimente care promoveaza o serie de politici de Marketing, in
sensul cresterii eficientei activitatilor de baza si auxiliare, a adaptarii permanente la
schimbarile de mediu.

11.2. PIATA MARITIMA

Piata maritima este reprezentata de catre urmatorii participanti astfel:
-proprietarii de nave sau armatorii,
-proprietarii marfurilor sau navlositorii,
-agentii (brokerii) sau intermediarii,
-constructorii de nave,
-bancherii, finantatorii si asiguratorii,
-autoritatile de stat: centrale, locale si portuare.
Acestia sint angajati in transportul de marfa, pe marile si oceanele lumii. O schema
simplificata este prezentata in figura 11.1. Dupa alti autori se considera ca in transportul
 81

maritim exista patru piete, figura 11.2, pe care actioneaza majoritatea companiiilor de
navigatie, in dubla calitate, de vinzatori sau cumparatori, acestea sint urmatoarele:
-Piata navlurilor.
-Piata constructiilor de nave.
-Piata vinzarilor de nave la second-hand.
-Piata vinzarilor de nave ca fier vechi.
O problema importanta este aceea a organizarii pietei maritime. Se poate pune
astfel intrebarea: cum este organizata aceasta astfel incit sa raspunda la cerintele impuse
de transportul marfurilor, indiferent de natura acestora, ca marfuri generale sau in vrac? Un
prim raspuns simplu la aceasta intrebare este evident:
-Marfurile generale sint transportate cu cargourile de linie.
-Marfurile in vrac sint transportate cu nave specializate.
In realitate companiile de navigatie maritima nu folosesc pentru transportul marfurilor
un anumit tip de nava, strict in functie de caracterul incarcaturii, ci au o mare flexibilitate in
functie de tipul de nava care este disponibila in acel moment si prin exploatarea careia se
poate obtine cel mai mare profit. Efectuind o analiza a situatiei flotei maritime mondiale se
observa urmatoarele aspecte:
a).La acest moment flota maritma comerciala apartine unor:
-companii private,
-companii mixte, cu capital de stat si particular,
-companii de stat.
b).Din punctul de vedere al nationalitatii acestea sint:
-societati nationale, dintr-o singura tara,
-societati internationale, cu actionari in doua sau mai multe state,
-societati transnationale, care vor detine ponderea in viitor.
c).Dupa numarul de nave aflate in proprietate sint:
-o nava o companie,
-companii particulare mici (de familie) cu 2-3 nave, de regula, de capacitate mica,
-companii mijlocii, cu cca. 20-30 de nave, cu capacitati si specializari diferite,
-companii mari, cu un numar mare de nave, pina la citeva sute de nave de tonaje
diferite.
d).In prezent exista doua tendinte de concentrare a flotei maritime comerciale astfel:
-infiintarea unei companii care are in proprietate o singura nava,
-infiintarea de mari societati (holdinguri) de navigatie.
1).Tendinta unor armatori, proprietari ai unui numar redus de nave de a infiinta o
societate comerciala pentru fiecare nava in parte are urmatoarele avantaje:
-In situatia intrarii in incapacitate de plata se evita arestarea sau sechestrarea
celorlalte nave.
-In caz de faliment acesta nu va influenta activitatea celorlalte nave.
-Evitarea taxelor si impozitelor mari deoarece aceste societati comerciale sint
infiintate, de regula, in tarile care ofera pavilon de complezenta.

ECONOMIA MONDIALA
 82

PRODUCTIA PRODUSE MINEREU CRBUNE CEREALE ALTE

DE TITEI PETROLIERE DE FIER MRFURI

COMERTUL
INTERNATIONAL
PE MARE

COSTURILE
DE TRANSPORT
CEREREA
NAVLUL PIATA MARITIM
OFERTA
DECIZIA DE
INVESTITII

PRODUCTIVITATEA
FLOTEI

TANCURI VRACHIERE VRACHIERE CONTAINERE CARGOURI

PETROLIERE COMBINATE

SANTIERE DE SANTIERE
CONSTRUCTIE DE CASARE

DECIZIA DE
INVESTITII

POLITICA POLITICA POLITICA SISTEMUL

ARMATORILOR INCRCTORILOR BNCILOR JURIDIC

Fig. 11.1. Piata maritima generalizata.

PIATA
NAVLURILOR
 83

PIATA COMPANIA DE PIATA VINZRII

CONSTRUCTIILOR NAVIGATIE NAVELOR
DE NAVE MARITIM SECOND-HAND

PIATA VINZRII
NAVELOR LA
FIER VECHI

Fig. 11.2. Influentele pietei maritime.

2).Avantajele unui holding de navigatie sint considerate urmatoarele:

-Posibilitatea de a alege si trimite sa efectueze contractul de transport nava cea mai
potrivita, care sa obtina pretul (navlul) cel mai bun, cu cheltuielile cele mai mici.
-Capacitatea mare de investitie pentru:
-efectuarea de reparatii la nave,
-modernizarea aparatelor si a instalatiilor de la bord,
-dotarea cu mijloace si aparate noi, etc.
-Puterea financiara mare a unui holding permite iesirea rapida din criza provocata
de:
-avarierea, distrugerea sau scufundarea navelor,
-litigii la marfuri,
-arestarea navelor, poluarea maritima, etc.
-In situatiile de criza (politica, economica, financiara) firmele mari sint mai putin
expuse riscului de a falimenta.
e).Cele mai multe companii isi concentreaza atentia asupra navigatiei de linie, dar
aceasta pentru a putea fi organizata necesita urmatoarele conditii:
-capital mare pentru investitii,
-parteneri puternici, seriosi si stabili,
-existenta fluxurilor permanente de marfa, a necesitatii de transport,
-conditii favorabile de navigatie, etc.
f).In navigatia de linie a crescut ponderea transportului containerizat, a sistemelor
multi-modale de transport care au mari avantaje astfel:
-reducerea timpului de operare,
-posibilitatea de a trimite rapid containerele cu marfa in zone si la destinatii
multiple, etc.
g).Necesitatile mari de capital au impus intrepatrunderea capitalului din industrie, cu
cel din transport si comert astfel sint:
-Firmele de productie si desfacere din domeniile petrolului, autoturismelor,
produselor chimice, care au cumparat nave comerciale sau actiuni ale companiilor de
navigatie.
-Bancile de investitii maritime.
-Marile case de comert si expeditii.
La fel si unele companii de navigatie au investit in diferite domenii de productie,
desfacere, investitii de portofoliu, etc. Pentru a se sustrage de la anumite reglementari
 84

juridice sau fiscale acestea au inregistrat navele sub pavilioane de complezenta in state, de
regula paradisuri fiscale sau care ofera anumite conditii favorabile firmelor.
h).Un rol important il detine statul deoarece acesta prin legi, hotariri de guvern,
ordine sau acte ministeriale, poate influenta activitatea transporturilor navale astfel:
-Acorda subventii pentru investitii:
-companiilor de navigatie, santierelor de constructii si reparatii,
-porturilor, zonelor libere portuare, etc.
-Ofera sau garanteaza credite in conditii avantajoase, pentru dezvoltare.
-Efectueaza reduceri fiscale, acorda scutiri de taxe, stimuleaza exporturile sau
importurile care favorizeaza activitatea transporturilor navale.
-Dezvolta legaturi politice si economice cu diverse state, etc.
Piata maritima este divizata datorita: navigatiei de linie si in sistem tramp.
Acestea se deosebesc intre ele prin urmatoarele aspecte:
-Politica economica implicata.
-Organizarea, coordonarea si desfasurarea efectiva a transporturilor.
-Valoarea investitiilor efectuate.
-Natura relatiilor economico-sociale realizate.
-Pregatirea de specialitate a personalului implicat.
-Numarul de persoane angajate direct in activitatile specifice.

11.3. INFLUENTELE DE BAZA ASUPRA CERERII SI

OFERTEI PE PIATA MARITIMA
Economia maritima este deosebit de complexa astfel ca este necesara simplificarea
modelului acesteia prin evidentierea acelor factori care sint cei mai importanti, cu efecte
directe asupra acesteia. Dintre factorii de influenta asupra pietei maritime cei mai importanti
sint zece, cinci afecteaza cererea de transport maritim si cinci afecteaza oferta. In cazul
cererii pentru transportul maritim, functia cererii, cele cinci variabile sint: economia
mondiala, comertul maritim cu marfuri, transporturile medii de marfuri, evenimentele politice
si costurile transporturilor.
Pentru a putea explica oferta de servicii in domeniul transporturilor maritime, functia
ofertei, trebuie folosite datele despre flota mondiala, productivitatea flotei, livrarile de nave,
pierderile accidentale de nave si rata navlului. Modul in care aceste variabile se unesc intr-
un model simplu al pietei maritime este prezentat in figura 11.3. Acest model are trei
componente: cererea, oferta si navlul, care le uneste pe cele doua reglind fluxul de
numerar de la un sector la altul. Mecanismele de functionare ale modelului sint
urmatoarele.

COMERTUL TRANSPORTUL
ECONOMIA MARITIM CU MEDIU DE EVENIMENTELE COSTUL
MONDIAL MRFURI MRFURI POLITICE TRANSPORTULUI
 85

CEREREA

NAVLUL

OFERTA

FLOTA PRODUCTIVITATEA LIVRRI PIERDEREA RATA

MONDIAL FLOTEI DE NAVE ACCIDENTAL A NAVLURILOR
NAVELOR

Fig.11.3. Influentele asupra cererii si ofertei.

a).In cadrul cererii:

-Economia mondiala, prin intermediul activitatilor diferitelor industrii genereaza
marfurile care sint necesare transportului maritim.
-Dezvoltarile in sectoarele industriale particulare pot modifica tendinta de crestere
generala, cum este schimbarea pretului petrolului care influenteaza cererea de titei, unde
pot aparea schimbari, in distanta pe care marfa este transportata, de unde rezulta o cerere
finala pentru serviciul de transport maritim masurata in tone mile.
-Folosirea tonelor mile ca unitate de masura a cererii este din punct de vedere
tehnic mult mai corecta decit simpla folosire a deadweight-ul de marfa cerut de catre nava,
pentru analiza eficientei cu care sint folosite navele. Aceasta apartine mai degraba ofertei
de pe piata.
b).In cadrul ofertei:
-Flota comerciala reprezinta stocurile fixe ale capacitatii de navigatie. Dar flota poate
fi folosita doar partial deoarece unele nave sint scoase din uz sau folosite pentru
depozitare. Flota poate fi extinsa prin construirea de navelor noi, dar si redusa prin casarea
navelor vechi.
-Importanta transportului maritim cu ajutorul flotei maritime depinde de eficienta cu
care navele sint operate, iar in particular de viteza acestora si timpul de asteptare pentru
incarcare.
De exemplu pentru un numar de tancuri petroliere care se intorc din fiecare voiaj in
balast, transporta mai putina marfa intr-o perioada de timp, de exemplu un an de zile, decit
o flota de aceiasi marime care transporta marfa in vrac cu o viteza de 14 noduri si
transportind marfa pe tot parcursul voiajului sau cel putin partial. Aceasta variabila de
eficienta se refera in mod general la productivitatea flotei si se exprima in tone mila/an,
tdw/an.
-In final politicile incarcatorilor (navlositorilor), politicile bancilor si legislatia
internationala dar si cea nationala au un impact asupra modului in care oferta se dezvolta
pe piata maritima. Din figura 11.3 se observa mecanismul ratei navlului ca factor de control
prin care se verifica intreaga cantitate de bani platita de incarcatori armatorilor, pentru
transportul ofertei lor. Atunci cind navele sint angajate pentru o perioada scurta de timp,
 86

ratele navlului se cunosc si numerarul se stringe in conturile bancare ale armatorilor.

Eventual fluxul de numerar in crestere afecteaza comportamentul navlositorilor dar si al
armatorilor. Aceasta este partea comportamentala a participantilor la modelul pietei
maritime. De aici armatorii incep sa achizitioneze nave noi, in timp ce navlositorii cauta
modalitati pentru reducerea costurilor de transport apelind la ofertanti mai apropiati sau
utilizind nave mai mari. Cind exista multe nave ratele navlului si oferta scad, iar armatorii
trebuie sa apeleze la rezerve pentru a plati costurile fixe cum sint reparatiile si dobinda la
imprumuturi.
Pe fondul diminuarii rezervelor armatorii sunt fortati sa vinda navele pentru a-si mari
numerarul, astfel preturile navelor vechi scad la un nivel la care demolatorii de nave ofera
cel mai bun pret reducind astfel oferta. Schimbarile la ratele navlurilor pot atrage schimbari
in performanta flotei, pina la ajustari ale vitezei si nefunctionarii acestora. Legatura dintre
balanta pietii si ratele navlului este una din cele mai importante relatii economice din model
si este controlata de armatorii care decid cum sa actioneze. Datorita acestui element
comportamental modelele matematice nu pot fi niciodata fidele in simularea pietii navlului.
Acest model face ca ciclurile pietei navale sa aiba caracteristicile proprii ale virfurilor si
caderilor neregulate.
Cererea este considerata volatila, rapida in schimbari si imprevizibila. Oferta este
ponderata si inceata la schimbari, iar mecanismul navlului se amplifica in balantele mici ale
marginilor. Acesta este modelul pietei maritime care controleaza investitiile in transportul
maritim. Modelul este dinamic in sensul in care oferta si cererea sint determinate separat,
dar legate intre ele prin ratele navlului. Ca principiu oferta urmeaza cererea daca cei care
iau decizii reusesc sa judece si sa efectueze prognoze corecte, care va fi nivelul viitor al
cererii si vor actiona ca atare in reglarea ofertei disponibile.

11.4. MARKETINGUL PORTUAR

Marketingul in domeniul portuar reprezinta un subiect deosebit de complex si cu o
importanta crescinda pentru operatorii portuari, mai ales pentru ca in interiorul portului
concurenta este in crestere de la un an la altul, iar metodele si tehnicile de marketing au un
rol tot mai mare in cadrul Managementul de succes al afacerilor. Beneficiarii activitatilor
desfasurate in port sint:
-proprietarii de nave (armatorii),
-navlositorii (expeditorii),
-prestatorii de servicii portuare,
-organele reprezentative ale statului.
Necesitatea obtinerii informatiilor despre piata, nu numai din tara respectiva, ci si din
strainatate, din acele tari care sint implicate in activitatile portuare. Pentru promovarea unei
afaceri a autoritatii portuare sint necesare urmatoarele elemente:
-Publicitatea serviciilor portuare.
-Politica tarifara.
-Publicitatea prin mass-media.
-Vinzarea directa a serviciilor prin contracte de negociere cu armatorii, navlositorii
sau prin agenti (brokeri).
 87

Politica de marketing a unei administratii portuare are o influenta directa asupra

rezultatelor financiare ale acesteia si reprezinta un domeniu caruia trebuie sa i se aloce din
ce in ce mai mult timp, din partea conducerii, in contextul unei concurente si a unei nevoi
de dezvoltare a afacerilor cit mai profitabil. Portul reprezinta in esenta un serviciu
international a carui existenta depinde de comertul international pe mare, ceea ce implica
un serviciu de Marketing dezvoltat si contracte sau parteneriate puternice, atit in tara cit si
in strainatate. Acesta are o importanta deosebita pentru dezvoltarea afacerilor portuare,
mai ales pentru conducerea Administratiei. Multi specialisti considera ca pentru realizarea
unui Marketing de succes este necesara asigurarea unui plan de Marketing, care trebuie
conceput in acelasi timp cu cel al bugetului si care trebuie sa fie intocmit realist, in functie
de posibilitatile Administratiei. Planul de Marketing este considerat ca un instrument cheie
la intocmirea planului de buget.
Planul de Marketing trebuie sa fie inclus in cel al bugetului, care va cuprinde
cheltuielile de publicitate, de personal si cuantificarea veniturilor. Obiectivul principal al
planului de Marketing il reprezinta identificarea serviciilor pe care Administratia portuara
doreste sa le furnizeze si cu ajutorul carora se doreste obtinerea profitului. Planul de
Marketing trebuie revazut periodic, trimestrial sau semestrial si trebuie sa includa:
-Descrierea activitatilor principale din port.
-Programele de prestari ale serviciilor portuare.
-Facilitatile oferite clientilor.
-Schimbarile importante ale facilitatilor portuare care au fost efectuate in ultimul an.
-Previziunile pentru anul in curs sau pe termen scurt.
Astfel intre acestea pot fi incluse:
-asigurarea unor noi dane pentru diferite marfuri,
-introducerea unor sisteme moderne de comuncatii, de prelucrare a datelor, baze de
date, etc.
In privinta politcii de tarifare prin planul de Marketing trebuie sa se puna accentul pe
avantajele portului, fata de alte porturi din apropiere, pentru a atrage armatorii si navlositorii
sa foloseasca avantajele oferite de catre portul propriu. In acest fel agentii si brokerii vor
putea sa-i convinga pe armatori si expeditori sa aleaga portul respectiv. Aceste amanunte
ale planului de Marketing portuar pot sa constituie obiectul publicitatii sau altor forme de
promotie. Acesta va cuprinde detalii despre:
-Bugetul de Marketing anual in functie de:
-tara in care se efectueaza publicitatea,
-marfurile care pot fi tranzitate.
-Mijloacele mass-media care se recomanda sa fie folosite astfel:
-reviste economice,
-radio,
-televiziune,
-pliante si brosuri,
-participari la conferinte,
-promotii comerciale in strainatate, etc.
Bugetul de Marketing trebuie sa fie direct proportional cu profitul brut bugetar care
rezulta din anumite servicii prestate, iar sumele sint cuprinse intre 1,5-3%. Aceste procente
sint considerate rezonabile, dar nu sint intotdeuna si suficiente pentru promovarea noilor
servicii cum sint dezvoltarea noilor dane pentru containere, etc.
 88

Prin plan promotiile pot fi efectuate in cooperare sau in parteneriat cu:

-autoritatile locale sau districtuale,
-camerele de comert,
-asociatiile patronale ale armatorilor sau navlositorilor,
-asociatiile patronale ale operatorilor portuari,
-mijloacele mass-media.
Obiectivele planului de marketing trebuie sa fie foarte bine definite la inceputul
fiecarui an sau perioade financiare. Aceste obiective trebuie sa tina cont de:
-Marfurile care se transporta in mod curent prin port:
-tipul de marfa,
-danele prin care sint tranzitate,
-depozitele in care sint stocate,
-Partenerii actuali, tarile din care provin.
-Partenerii potentiali spre care trebuie orientate campaniile promotionale sau cele
publicitare, tarile in care se afla acestia.
-Facilitatile oferite si cele care pot fi introduse in cursul anului sau perioadei.
-Personalul care lucreaza in cadrul departamentului de marketing si previziunea
pentru:
-cresterea numarului de persoane,
-stabilirea noilor sarcini de cautare a contractelor,
-stabilirea unei echipe de vinzari, etc.
-Modul de cuantificare a rezultatelor personalului departamentului, in cifre sau
numar de contracte, etc.
-Timpul alocat pentru indeplinirea obiectivelor planului. Acesta este important pentru
stabilirea duratei campaniilor promotionale sau pentru deschiderea unor noi servicii sau
facilitati portuare, extinderea zonei comerciale libere, etc.
-Resursele umane implicate in actiunile impuse prin plan constituie partea cea mai
importanta a acestuia. Referitor la resursele umane acestea se pot constitui din:
-persoane care isi desfasoara activitatea in tara,
-persoane specializate care isi desfasoara activitatea in strainatate,
-agentii straini angajati pentru cautarea contractelor (ca forma de
externalizare a serviciului de Marketing),
-persoane care participa la tirguri si expozitii internationale,
-grupul de vinzari specializat in cautarea de contracte, parteneri sau
organizatii,
-grupul de cautare a finantarilor sau finantatorilor.
-Incasarile previzionate si posibilitatile de crestere a acestora.
-Evidentierea noilor oportunitati de afaceri.
Datorita faptului ca profitul in port provine din activitatea principala, din serviciile
prestate, planul de Marketing trebuie sa reflecte orientarea catre aceste servicii, catre
dezvoltarea acestora prin stabilirea unor conexiuni cu celelalte servicii de la uscat, mai ales
cu transportul feroviar si cel rutier, in functie de situatia si pozitia geografica a portului
respectiv. Stabilrea legaturilor cu ceilalti prestatori de servicii este recomandata datorita
dezvoltarii operatiunilor de transport combinat. Asa cum afirma multi specialisti fiecare plan
de marketing depinde de fiecare port in parte. Porturile mari au avantajul ca beneficiaza de
 89

resurse umane specializate, sint atractive pentru armatori si navlositori, lucreaza cu agentii
de publicitate din tara si din strainatate.

11.5. ANALIZA DE PIATA IN PORT

Administratia portuara trebuie sa cunoasca foarte bine piata maritima pentru a o
putea obtine avantajele competitionale. Pentru aceasta este necesara efectuarea unei
analize de piata in detaliu. Aceasta analiza poate sa fie efectuata si de catre firmele care
doresc sa intre pe piata maritima, pentru prestarea unor servicii portuare sau de catre
operatorii actuali care doresc sa dezvolte noi afaceri, sa introduca noi servicii portuare sau
chiar sa intre cu acelasi serviciu pe care il presteaza si alte firme pentru a tine pasul cu
noile tendinte si oportunitati. Obiectivele analizei de piata pentru Administratia portuara sau
pentru operatorii portuari pot fi urmatoarele:
a).Identificarea oportunitatilor de dezvoltarea profitabila a acestora, noile segmente
de piata sau nisele de piata care apar.
b).Obtinerea unui profit pe termen lung si chiar foarte lung, chiar in detrimentul unuia
pe termen scurt sau imediat. Foarte multi manageri nu accepta aceasta idee, dar realitatea
economiei mondiale este alta.
c).Cunoasterea dezvoltarilor si ortunitatilor de pe piata maritima, din tara si din
strainatate. Aceasta se obtine prin prezentarea unor rapoarte de piata care trebuie sa fie
intocmite de catre agentii din strainatate, dar si din alte surse care includ: ziarele, revistele,
buletinele economice si statisticile oficiale, guvernamentale sau ale organismelor si
institutiilor neguvernamentale. Rapoartele pot sa contina:
-informatii despre tendintele de pe piata,
-actiunile concurentei,
-nisele de piata, etc.
d).Stabilirea tendintelor de dezvoltare pe piata maritima si incurajarea proiecteleor
pe termen lung. Aceasta este folosita la dezvoltarea strategiei de marketing pe piata
maritima. Cunoasterea intentiilor unor companii de a face investitii in domeniul portuar, de
a-si extinde activitatea in domeniul transportului naval sau al prestarii serviciilor portuare
poate sa constituie un motiv pentru Administratia portuara poate decide sa extinda
campania de publicitate, care sa fie orientata spre clientii potentiali.
e).Dezvoltarea unor facilitati mult mai competitive si in primul rind cele care se refera
la structura tarifara. Cunoasterea detaliata a concurentei, a planurilor lor de dezvoltare, a
tarifelor pe care le folosesc va conduce la cresterea capacitatii Administratiei portuare de a
ramine competitiva pe piata maritima din regiune.
f).Cunoasterea metodelor manageriale ale concurentei. Procesul de luare a
deciziilor poate fi imbunatatit cu ajutorul informatiile statistice care au relevanta pentru
manageri.
g).Cunoasterea noilor instalatii si tehnologii portuare care au fost introduse in
exploatare.

11.6. STRUCTURA PIETEI PORTUARE

 90

Cunoasterea structurii pietei portuare este importanta pentru Administratia portuara

deoarece aceasta poate sa organizeze promovarea si dezvoltarea facilitatilor portuare,
stabilirea unei structuri tarifare adecvate si adaptabile permanent. Astfel trebuie cautate si
gasite raspunsuri la o serie de intrebari esentiale atunci cind se incearca determinarea
structurii pietei portuare:
-Cine sint cei mai importanti operatori portuari de pe piata, care sint punctele lor
forte si slabe?
-Care sint cele mai importante state parteneri comerciali, care sint marfurile si
detaliile contractelor de transport? In acest sens se au in vedere:
-traficul cu containere,
-Ro-Ro-urile,
-operatiunile de transport combinat.
-Care este situatia valorii actiunilor principalelor companii care actioneaza pe piata
maritima?
-Care este calitatea serviciului prestat de catre cea mai competitiva Administratie
portuara din zona de interes? In aceasta categorie se includ:
-structura tarifara,
-relatiile industriale,
-eficienta fortei de munca portuare,
-eficienta portuara generala,
-informatizarea activitatilor, etc.
-Care sint cele mai importante piete ale concurentei? Cum efectueaza concurentii
operatiile portuare? Sint orientati pe mai multe domenii comerciale sau se concentreaza
asupra unor domenii specializate, astfel incit sa fie nevoie de dane specializate si anumite
facilitati de depozitare, distributie?
-Care sint variatiile sezoniere sau ciclice de pe piata maritima care influenteaza
activitatea portului respectiv?
-Poate fi extinsa activitatea prin cresterea oportunitatilor pentru:
-depozitare sau stocarea marfurilor,
-transportul de pasageri,
-folosirea unor tarife promotionale,
-mentinerea unor preturi pentru anumite servicii pe perioade de timp
foarte lungi.
-Variatiile sezoniere sau ciclice tind sa creasca pretul/serviciu, iar incercarea de a
extinde sezonul sau ciclul poate sa ajute la competitivitatea produsului prin mentinerea
valorii acestora pe o perioada de timp mai lunga?
-Implica aceasta cooperarea totala a Administratiei, operatorilor, transportatorilor?
-Care sint factorii principali care favorizeaza aparitia concurentei actuale sau pe
termen lung?
-Care sint factorii care ajuta la reducerea concurentei? Printre acestia se pot
enumera:
-lipsa de capital a concurentei pentru a face investii in tehnologii noi,
-absenta danelor moderne care determina redirectionarea traficului
catre porturile moderne,
-legislatia interna si cea intrernationala,
 91

-management portuar inadecvat.

-Exista subventii guvernamentale pe care le-au primit operatorii portuari, producatori
sau expeditori pentru folosirea unui anume port? Porturile competitive primesc granturi
guvernamentale pentru investitii? Raspunsurile la aceste intrebari constituie baza pentru
determinarea structurii portuare, adoptarea deciziilor manageriale pentru dezvoltarea
activitatilor.

11.7. CONCURENTA IN PORT

Datorita faptului ca marea majoritate a porturilor se afla intr-un proces de dezvoltare
a activitatilor, in mod firesc si concurenta se amplifica, atit in cadrul aceluiasi port, cit si intre
porturi ca entitati social-economice. Pentru fiecare companie sau firma operator portuar,
indiferent de marimea sa fizica sau comerciala problema concurentei este una foarte
importanta care nu trebuie sa fie neglijata. Analiza concurentei in port este relativ mai
usoara fata de cea a companiilor de navigatie, dar activitatea portuara fiind una
internationala aceasta analiza trebuie sa fie tot internationala, ceea ce complica cercetarea
de Marketing. Pentru efectuarea cercetarii si cunoasterea concurentei dintre operatorii
portuari se folosesc aceleasi metode de investigatie, ca si in cazul altor tipuri de activitati,
dar diferentele pentru efectuarea cercetarii trebuie sa fie structurate astfel:
a).Ce fel de sisteme de management folosesc firmele concurente adica:
-Managementul prin obiective, concretizat prin programele de dezvoltare, daca au
sau nu.
-Management prin bugete, adica pe baza bugetului de venituri si cheltuieli elaborat
pe baza unor programe detaliate.
-Managementul participativ, prin organismele de conducere colective. Cite functii sint
politice si care este influenta acestora asupra managementului general al firmei
respective, ce avantaje si dezavantaje are.
-Managementul prin proiecte, daca acestea sint cunoscute, daca sint in derulare sau
de abia in stadiul de proiect.
b).Metodele si tehnicile de management folosite astfel:
-Diagnosticarea, analiza economica financiara lunara si cumulata, efectele acesteia.
-Sedintele ordinare si extraordinare ale organismelor de conducere colectiva, daca
exista aceste tipuri de organisme.
-Sedintele operative zilnice, eficienta acestora, actiunile care rezulta in urma
desfasurarii acestora.
-Controlul asupra derularii activitatilor, controlul calitatii prestarii serviciilor portuare.
-Punctele forte si punctele slabe in managementul resurselor umane in cadrul
companiilor concurente.
-Stilul managerial, care poate sa influenteze relatiile din cadrul companiei respective.
Informatiile despre stilul managerial pot sa ajute compartimentul de resurse umane propriu
in gasirea unor persoane cu experienta, care sint nemultumite de stilul managerial si care
vor sa plece din compania respectiva si care pot fi angajate pe aceeasi functie la compania
proprie.
 92

c).Sistemul informatic si tehnologiile moderne pe care le folosesc care pot sa

constituie un avantaj al acestora fata de compania proprie.
d).Importanta strategica a acestei companii, daca aceasta detine o pozitie de
monopol, primeste un sprijin permanent de la guvern sau autoritatile locale.
e).Concurenta foloseste terminale specializate pentru operarea:
-petrolului si produselor petroliere,
-produselor chimice si a ingrasamintelor,
-minereurilor si a carbunelui,
-cimentului si materiale de constructii,
-cerealelor, produselor refrigerate,
-containerelor,
-bitum-ul,
-Ro-Ro-urilor, Ferry-boat-urilor,
-pasagerelor, etc.
f).Relatiile internationale ale concurentilor, partenerii externi ai acestora, situatia
contractelor cu acestia, ce posibilitati de a prelua contractele cu acestia pot aparea in
vitorul apropiat.

CAPITOLUL 12
 93

MARKETINGUL TRANSPORTULUI RUTIER

12.1. CARACTERISTICILE TEHNICO-ECONOMICE ALE

TRANSPORTULUI RUTIER
Transportul rutier este o forma de transport terestru si un subsistem al sistemului
national al transporturilor, care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu
ajutorul autovehiculelor, remorcilor, trailerelor, etc. Transportul rutier de marfuri si de
persoane se poate desfasura in:
-Trafic national, ca operatiune de transport rutier care se efectueaza intre doua
localitati situate pe teritoriul aceluiasi stat, fara a depasi teritoriul statului respectiv.
-Trafic international, ca operatiune de transport rutier care se efectueaza intr-o
localitate de plecare si o localitate de destinatie, situate pe teritoriul a doua state diferite, cu
sau fara tranzitarea unuia sau mai multor state.
Atit transportul de marfa cit si cel de persoane pot imbraca forma de:
-Transport rutier public, atunci cind transportul rutier este efectuat pe baza de
contract, contra plata, de catre operatorii de transport rutier care detin in proprietate sau cu
orice alt titlu vehicule rutiere.
-Transport pe cont propriu, atunci cind transportul se efectueaza fara incasarea unui
tarif sau a echivalentului in natura ori in servicii al acestuia.
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de
instalatii speciale fixe cum este cazul transportului feroviar care are nevoi de linii de cale
ferata, depouri, triaje, etc. Datorita acestui fapt pot patrunde in locuri unde alte mijloace de
transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensibila a transporturilor
multimodale. Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor
si pina la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitindu-se transbordarile pe
parcurs si consecintele acestora:
-manipulari costisitoare,
-pierderi cantitative si calitative,
-rataciri de colete,
-sustrageri, etc.
Achizitia mijloacelor de transport auto necesita investitii specifice de valori mai mici,
iar pregatirea conducatorilor auto se realizeaza cu cheltuieli mai reduse si intr-un timp mai
mic, decit la calea ferata, in transportul naval sau aerian. Mijloacele de transport auto
prezinta anumite limite astfel:
-Capacitatea de transport relativ redusa in comparatie cu cea a trenurilor de marfa
sau a navelor comerciale, care determina costuri specifice pe tona/kilometru de citeva ori
mai mari decit in transportul ferovial sau naval.
-Eficienta in transportul auto se realizeaza indeosebi pe distante scurte.
 94

-Transportul auto este afectat in mod deosebit de criza energetica din cauza
consumului ridicat de combustibili costisitori.
Tendintele care se manifesta in prezent in transportul auto sint generate de
preocuparile specialistilor de a face acest mod de transport mai economic si mai rentabil, in
acest sens se pot mentiona:
-tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto,
-tendinta de extindere a tractiunii diesel, mult mai economica decat cea pe
baza de benzina,
-adancirea specializarii mijloacelor de transport auto atat in legatura cu
cresterea partizilor de marfa, cat si cu exigentele impuse de specificul
transportului diverselor marfuri,
-cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloacelor de transport auto
cu consumuri specifice de carburanti cat mai mici si extinderea cercetarilor
pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze
prin utilizarea altor surse de energie.
Totodata devine posibila folosirea unor ambalaje mai usoare si mai ieftine, scurtarea
perioadei de timp cit marfa se afla in procesul de circulatie. Mijloacele de transport auto
dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate, fapt care are o mare importanta in transportul
de marfuri perisabile, al celor care presupun un anumit grad de urgenta, etc. In
transporturile pe distante mari, cum sint cele internationale, rulajul mijloacelor de transport
auto este de doua ori mai ridicat decit cel al vagoanelor de cale ferata, trei curse pe luna
fata de numai 1,5 curse in medie, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de productie
si desfacere, la cresterea eficientei utilizarii autovehiculelor. Numeroase mijloace de
transport auto asigura temperaturi optime pentru conservarea calitatii marfurilor pe
parcursul transportului, intre -20C si +20C. Datorita temperaturilor optime asigurate de
instalatiile de dotare, perisabilitatile nu depasesc 1-2% in transportul auto, fata de circa 8-
10% in transportul pe calea ferata.
Mijloacele auto pot asigura livrari succesive la termene stabilite, care il scutesc pe
beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. Se elimina astfel depozitarea
excesiva, deprecierea marfii in timpul depozitarii, imobilizarea unor importante fonduri
banesti in stocuri prea mari si se creeaza posibilitatea utilizarii lor in alte scopuri.
Importatorul ofera un pret mai avantajos pentru asemenea livrari in grafic. Autovehiculele
pot fi redirijate usor in parcurs, in functie de conjunctura pietei externe sau alte
considerente.

12.2. COMPONENTELE PROCESULUI DE TRANSPORT

RUTIER
Procesul de transport al marfurilor si calatorilor pe drumuri, sosele si autostrazi are
trei componente de baza:
-drumul,
-autovehiculul,
-conducatorul auto.
 95

a).Drumul. Acesta conditioneaza prin calitatile sale mobilitatea autovehiculelor si

eficienta exploatarii lor tehnice si comerciale. Totalitatea drumurilor situate pe intreg
teritoriul unei tari formeaza reteaua rutiera.
In cadrul acesteia din punct de vedere al importantei economice si administrative se
deosebesc:
-Drumuri publice, care reprezinta acele cai de comunicatie terestra, amenajate
pentru circulatia vehiculelor si aflate in administratia unui organ de stat, daca sint deschise
circulatiei publice si satisfac cerintele de transport rutier ale intregii econmii nationale si ale
populatiei.
-Drumurile de exploatare, care satisfac cerintele de transport ale unor unitati
economice, agricole, forestiere, etc.
Din punct de vedere functional si administrativ drumurile publice se impart, in
ordinea importantei lor astfel:
-Autostrazi, care au urmatoarele caracteristici:
-sint drumuri nationale de mare capacitate si viteza,
-sint rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor,
-nu deservesc proprietatile riverane,
-sint prevazute cu doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana,
avind cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de
urgenta,
-au intersectii denivelate si accese limitate,
-intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri special
amenajate.
-Drumuri nationale, care fac legatura intre principalele orase ale tarii si intre acestea
si punctele de frontiera cele mai importante.
-Drumuri de interes local, din care fac parte:
-drumurile judetene,
-drumurile comunale,
-reteaua stradala a oraselor tarii.
Drumurile judetene fac legatura intre principalele localitati ale judetelor, iar cele
comunale se ramifica din cele judetene.
Caracteristic transporturilor rutiere este faptul ca drumurile si autovehiculele se afla
in administrare diferita astfel:
-Autostrazile si drumurile nationale, respectiv drumurile de interes republican, se afla
in administrarea Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
-Drumurile judetene se afla in administrarea Consiliilor judetene, cele comunale in
administrarea primariilor comunale, iar reteaua stradala a oraselor in administrarea
primariilor oraselor.
b).Autovehiculul. Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile
publice din Romania numai daca starea lor tehnica corespunde normelor si standardelor
nationale de siguranta rutiera si protectie a mediului inconjurator. Pentru a putea fi
mentinute in circulatie autovehiculele si remorcile inmatriculate trebuie supuse periodic, de
catre proprietari, unei inspectii tehnice.
c).Conducatorul autovehiculului. Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile
publice numai daca, pe linga indeplinirea conditiilor tehnice necesare, sint inmatriculate la
 96

organele de politie si conducatorii lor poseda permise de conducere valabile pentru

categoria din care face parte autovehiculul condus.
Inainte de plecarea in cursa, conducatorul autovehiculului este obligat sa verifice
starea tehnica a acestuia si in special sistemele de transmisie, directie, frinare, rulare,
lumini si semnalizare. Daca autovehiculul nu indeplineste conditiile tehnice, conducatorul
sau nu va pleca in cursa.
In timpul conducerii, conducatorul autovehiculului trebuie sa aiba asupra sa:
-permisul de conducere,
-certificatul de inmatriculare a autovehiculului,
-foaia de parcurs pentru autovehiculele apartinind firmelor sau institutiilor publice,
-dovada verificarii tehnice anuale sau dupa caz talonul cu reviziile tehnice ale
autovehiculului.
Conducatorul auto trebuie sa respecte riguros in timpul conducerii, semnificatia
mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalele agentilor de circulatie si ale conducatorilor de
vehicule aflati in trafic. De asemenea trebuie sa execute in siguranta si cu respectarea
normelor legale manevrele privind incadrarea autovehiculului in mers, depasirea altor
vehicule, acordarea prioritatii de trecere, intoarcerea si mersul inapoi, trecerea la nivel cu
liniile de tramvai si cu cele de cale ferata, oprirea si stationarea voluntara, parcarea, etc.
Acesta trebuie sa aiba in permanenta o conduita preventiva si o etica profesionala
deosebita.
Aceste componente ale procesului de transport rutier trebuie sa fie cunoscute de
catre specialistii in marketing ai firmelor de transport, deoarece in cadrul fiecarei
componente apar elemente specifice de marketing, care influenteaza activitatea firmelor.

12.3. MARKETINGUL IN ACTIVITATILE DE TRANSPORT

RUTIER
Marketingul in transporturile rutiere inseamna in primul rind rezolvarea problemelor
de transport ale clientilor intr-un mod profitabil. Cea mai mare greseala pe care o poate
face o companie de transport este aceea de a se concentra asupra vehiculelor de transport
si pe tehnologia pe care o au in dotare, fara sa se intrebe daca serviciile pe care le ofera au
cu adevarat cautare pe piata si daca clientii lor sint dispusi sa plateasca un pret rezonabil
pentru aceste servicii.
Conceptul de marketing in transportul rutier se bazeaza pe patru principii de baza:
-Obiectivele de perspectiva mai indepartata ale firmei sint cele mai bine asigurate
prin satisfacerea clientului.
-Pietele nu sint de un singur fel, ci sint compuse din diverse segmente de piata.
-Clientii nu cumpara produse sau servicii, ci mai degraba cumpara ceea ce poate
face pentru ei serviciul de transport respectiv.
-Pietele transporturilor rutiere sint dinamice.
De aici rezulta faptul ca un client si piata transportului pe care se afla firma trebuie
sa fie in punctul central al strategiei firmei de transport rutier.
 97

Pentru firmele de transport rutier de marfuri in general se pot distinge patru strategii
de baza astfel:
-subcontractarea, pentru firmele relativ mici,
-specializarea, pentru firmele mici catre mijlocii,
-construirea unei retele nationale sau internationale, pentru firmele medii sau mari.
-extinderea serviciilor logistice, pentru companiile mijlocii si mari de transport.
Pentru firmele de transport calatori, serviciile oferite sint definite cit mai exact posibil
dupa:
-destinatii, adica legaturile dintre localitati diferite sau puncte diferite dintr-o
localitate,
-orare de transport, la ore fixe, o data sau de mai multe ori pe zi,
-pretul biletelor pe distante scurte sau lungi,
-pretul abonamentelor si reducerile acordate, etc.
Faptul ca pietele transporturilor rutiere sint dinamice, adica se schimba mai des decit
in alte tipuri de transport, are drept consecinta faptul ca firmele trebuie sa se ingrijeasca
mereu de dezvoltarea serviciilor pornind de la nevoile si dorintele in schimbare ale clientilor
si nu de la conceptele si tehnologia proprie firmelor, intrucit adesea duce la servicii
perfecte tehnic, dar care din nefericire insa nu sint dorite pe piata.
 98

CAPITOLUL 13

MARKETINGUL TRANSPORTULUI PE CALEA

FERATA

13.1. CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE

TRANSPORTULUI PE CALEA FERATA
Transportul feroviar a fost unul dintre cele mai importante pina la momentul
dezvoltarii autostrazilor, care au preluat o mare parte din marfurile transportate cu ajutorul
trenurilor.
DEFINITIE: Transportul feroviar reprezinta orice fel de operatiune de transport realizata cu
vehicule feroviare, de catre operatorii de transport feroviar, pe infrastructura cailor ferate in
scopul deplasarii in spatiu si timp a marfurilor si persoanelor.
Vehiculele feroviare cele mai importante sint locomotivele, ca mijloace de tractiune si
vagoanele, ca mijloace de transport propriu-zise. Acestea formeaza trenurile de marfa,
calatori sau mixte, care circula dupa un orar sau program prestabilit. Transportul feroviar
este realizat de catre operatorii de transport, societati comerciale, al caror principal obiect
de activitate este prestarea de servicii de transport pe calea ferata.
Infrastructura cailor ferate din Romania constituie proprietate publica a statului si
este formata din ansamblul elementelor necesare circulatiei materialului rulant in scopul
efectuarii serviciului public de transport feroviar, in conditii de siguranta, potrivit tehnologiilor
si reglementarilor specifice transportului feroviar.
Transportul feroviar public se efectueaza pe baza de contract de transport si se
delimiteaza strict de transportul feroviar in interes propriu, efectuat pentru activitatile proprii,
cu mijloace de transport detinute in proprietate sau inchiriate.
Elementele ansamblului care formeaza infrastructura cailor ferate sint urmatoarele:
-Liniile ferate deschise circulatiei publice.
-Terenul aferent pe care sint construite liniile.
-Terenurile situate de o parte si de alta a axei caii ferate necesare exploatarii, in
limitele concrete stabilite prin standarde de stat si prin hotarari de Guvern.
-Lucrarile de arta reprezentate de:
-poduri,
-tunele,
-viaducte, etc.
-Lucrarile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor
ferate si terenurile aferente pe care sint amplasate.
-Instalatiile de siguranta si de conducere operativa a circulatiei feroviare.
-Triajele de retea ale caii ferate si terenurile aferente acestora.
 99

-Instalatiile de electrificare, statiile de transformare si terenurile aferente acestora.

-Instalatiile de telecomunicatii care asigura transmiterea informatiei pentru siguranta
si conducerea operativa a circulatiei.
-Cladirile care contin numai instalatii de centralizare, electrificare si telecomunicatii
feroviare, inclusiv constructiile de orice fel destinate lor si terenurile aferente.
-Dotarile utilizate pentru intretinerea, repararea si modernizarea infrastructurii cailor
ferate.
Se considera ca nu fac parte din infrastructura cailor ferate urmatoarele instalatii si
echipamente astfel:
-Instalatiile de siguranta a circulatiei, de control al vitezei, de schimb de date cale-
tren si de telecomunicatii, aflate pe materialul rulant.
-Constructiile de orice fel, terenurile si liniile ferate utilizate pentru activitatea
tehnologica de transport feroviar.
-Instalatiile, echipamentele, terminalele de telecomunicatii si de prelucrare
electronica a datelor, care sint utilizate numai pentru exploatarea comerciala a serviciilor de
transport public pe caile ferate.
Functionarea infrastructurii cailor ferate din Romania se asigura in mod neintrerupt
de catre Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R." S.A. prin:
-Asigurarea starii de functionare a tuturor liniilor, instalatiilor si a celorlalte elemente
ale infrastructurii la parametrii stabiliti.
-Conducerea operativa a circulatiei trenurilor si permiterea manevrei.
-Indeplinirea ansamblului functiilor tehnice, comerciale, economice si de
reprezentare necesare.
Parametrii elementelor infrastructurii cailor ferate trebuie sa corespunda normelor
interne, internationale sau stabilite prin acorduri specifice la care Romania este parte.
Acesti parametri trebuie sa asigure compatibilitatea infrastructurii cailor ferate romane, in
intregul ei sau pe directii si culoare de transport, cu ansamblul international al cailor ferate
feroviare.
DEFINITIE: Calea ferata reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura
circulatia trenurilor pe un anumit teritoriu, avind ca element principal sinele de cale ferata
fixate rigid in traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumita distanta una de
alta, numita ecartament.
Ecartamentul este distanta dintre fetele interioare ale sinelor care au distanta de
1435 mm. Ecartamentul de 1435 mm este considerat normal, este cel mai reprezentativ
ecartament si in alte tari europene. In alte tari exista ecartamente mai mari, ca de exemplu
in Comunitatea Statelor Independente de 1524 mm si S.U.A. de 1675 mm.
Dupa importanta lor economica si volumul traficului, caile ferate se clasifica astfel:
-Cai ferate magistrale.
-Cai ferate (linii) principale.
-Cai ferate (linii) secundare.
-Cai ferate (linii) uzinale sau industriale.
a).Caile ferate magistrale asigura legaturile capitalei cu principalele orase ale tarii si
cu sistemele de transport ale tarilor vecine. Reteaua feroviara din Romania cuprinde un
numar de opt zone, deservite de opt magistrale care acopera intreg teritoriul tarii si asigura
legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine, inclusiv cu Turcia si tarile Orientului
Apropiat.
 100

b).Liniile principale au o mare importanta economica si leaga capitala cu orasele

principale ale tarii fiind incluse partial si in magistralele de cale ferata.
c).Liniile secundare deservesc anumite zone urbane si asigura legaturile acestora cu
liniile principale si magistrale.
d).Liniile uzinale sau industriale apartin acelor unitati economice si combinate
industriale care dispun de asemenea linii si deservesc procesele tehnologice ale acestora,
asigurind accesul mijloacelor de tractiune si al vagoanelor pina in incinta unitatii sau
combinatului respectiv, prin statia uzinala sau statia S.N. C.F.R. S.A. din zona respectiva.
Lungimea retelei de cale ferata din Romania este de 11.342 km, din care 24 % adica
2.711 km reprezinta linii duble si 23,8 % reprezinta linii electrificate cu lungimea de 2.700
km. Raportata la suprafata tarii sau la numarul populatiei, densitatea retelei feroviare din
Romania se prezinta la nivelul mediu european, fiind comparabila cu densitatile retelelor
feroviare din Anglia, Italia, Franta si Elvetia.
Ponderea liniilor electrificate, de 23,8 %, este comparabila cu media europeana si
situeaza Romania pe locul 12 in Europa. In schimb Romania se afla sub media europeana
in ceea ce priveste ponderea liniilor duble in totalul retelei feroviare.
Caracteristicile principale ale transportului feroviar sint urmatoarele:
-Asigura deplasarea in spatiu si timp a marfurilor in partizi mari, a marfurilor de masa
solida si lichide, a produselor finite si semifinite, industriale sau agricole.
-Asigura transportul direct din poarta in poarta.
-Preturile sint mai mici decit cele practicate in transportul auto si aerian, pe distante
medii si lungi.
-Procesul de transport se desfasoara neintrerupt, ziua si noaptea, in tot cursul
saptaminii, in conditii de regularitate si potrivit unor grafice prestabilite.
-Prezinta un grad ridicat de siguranta ca urmare a respectarii stricte a normelor de
siguranta a circulatiei pe caile ferate.
-Nu poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar,
necesitind combinarea acestuia cu transportul auto si transbordarea marfurilor in parcurs.
-Durata transportului este mai mare decit in transportul auto datorita vitezei
comerciale reduse, determinate de stationarea indelungata a vagoanelor in triaje si sub
operatiuni de incarcare-descarcare.

13.2. PROIECTE DE MARKETING IN TRANSPORTUL DE

CALATORI PE CALEA FERATA
O serie de proiecte de Marketing din domeniul transportului de calatori pe calea
ferata au fost orientate spre:
-Cresterea competitivitatii pe piata.
-Noile concepte de transport de calatori pe calea ferata.
-Serviciile publice sociale de calatori.
Aceste proiecte de marketing au fost desfasurate cu finantare externa astfel:
-Fonduri Phare ale Uniunii Europene.
-Fonduri de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare.
 101

a).Dezvoltarea unui plan strategic operational al CFR Calatori pentru cresterea

competitivitatii de piata, combinata cu intarirea capacitatii institutionale, a fost realizat de o
firma de consultanta cu fonduri Phare. Obiectivele acestui proiect au fost:
-Desfasurarea unei analize de piata, a unei cercetari de piata si o analiza a
performantelor CFR Calatori.
-Dezvoltarea unui plan de afaceri strategic, axat pe repere specifice activitatii de
marketing.
La finalizarea proiectului CFR Calatori a primit un software-ul specializat cu
analizele de piata efectuate pentru mai multe tiputi de scenarii.
b).CFR S.A. si CFR Calatori au beneficiat de un proiect de asistenta tehnica
pentru mersul trenurilor de calatori, realizat cu fonduri Phare, care a avut urmatoarele
obiective:
-Introducerea unui nou concept in privinta mersului trenurilor care a urmarit:
-traficul cadentat,
-redefinirea categoriilor de tren,
-reevaluarea timpilor de mers.
-Evaluarea eficientei noilor concepte estimindu-se efectele pozitive asupra perceptiei
clientilor si eficientizarea exploatarii parcului de material rulant prin marirea rulajului.
La finalizarea proiectului companiile au beneficiat de:
-instruirea personalului de la Marketing,
-licente software specializate,
-echipamente de tehnica de calcul moderne.
c). Studiu de piata privind serviciile publice sociale de calatori, a fost finantat cu
fonduri de la B.I.R.D. si a avut urmatoarele obiective:
-Crearea unei baze de date si a unei proceduri de monitorizare a serviciilor de
transport feroviar de calatori si a satisfactiei clientilor.
-Dezvoltarea unui plan de marketing pentru informarea si atragerea clientilor.
-Elaborarea unui Model de Contract de Servicii Publice multi-anual, pentru
serviciile feroviare de calatorii.

CAPITOLUL 14
 102

MARKETINGUL LA COMPANIILE AERIENE SI

LA AEROPORTURI

14.1. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT

AERIAN
Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert in care aeronavele sint angajate
pentru a transporta pasageri, marfuri si posta. Companiile de transport aerian opereaza
servicii pe rute aeriene locale, regionale, nationale si internationale.
Cursele de calatori internationale s-au dezvoltat in perioada imediat urmatoare celui
de-al doilea razboi mondial, iar spre mijlocul anilor 50 numarul pasagerilor care calatoreau
cu avionul pe deasupra Atlanticului a depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe
cursele oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, din punct de vedere al distantei
de parcurs, liniile aeriene au inlocuit caile ferate. La sfirsitul anilor 50 introducerea turbo-
jeturilor in transportul national, international si intercontinental a insemnat un avantaj major
in ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane cu reactie si-a inceput
operatiile in anul 1970, iar avionul anglo-francez Concorde, o aeronava supersonica, a
intrat in serviciile aeriene de pasageri in anul 1976, ducind la o reducere substantiala a
duratei zborului.
Transporturile aeriene moderne presupun prin importanta lor si servicii auxiliare cum
ar fi:
-intretinerea aeronavelor si motoarelor,
-pregatirea personalului care include pilotii aeronavelor si a mecanicilor de bord,
-pregatirea personalului care include insotitorii de bord si echipajele de sol.
In ultimele doua decenii s-au intensificat tot mai mult preocuparile constructorilor de
avioane pentru cresterea capacitatii de transport a avioanelor. In medie la fiecare 5 ani a
aparut o noua generatie de avioane, cu o capacitate de doua ori mai mare decit a celor din
generatia precedenta.
Pentru transportul de marfuri se folosesc avioane de pasageri si marfuri, marfurile
fiind incarcate in cala avionului, aflata sub puntea pe care sint montate scaunele pentru
pasageri, cit si avioane construite special pentru transportul marfurilor sau adaptate la
astfel de transporturi. Tendinta principala este insa aceea a utilizarii tot mai largi a
avioanelor specializate. Cele mai multe permit o incarcare si descarcare rapida a marfurilor,
in principal a celor incarcate intr-un container special. Acestea sint usoare si rezistente, sint
construite din aluminiu, fibre de sticla sau fibre lemnoase, permitind un inalt grad de
mecanizare a operatiunilor de incarcare-descarcare. Coada sau botul rabatabil ale acestor
avioane specializate permit accesul usor si rapid al marfurilor containerizate in interiorul
avionului. Containerele au impulsionat intr-o mare masura dezvoltarea traficului combinat,
in special al celui aerian-auto. S-a creat astfel posibilitatea unui transport rapid al marfurilor
 103

din poarta in poarta, in care marfurile sint aduse la aeroport si sint preluate la aeroportul
de destinatie, cu ajutorul autovehiculelor.
Progresul tehnic este factorul cel mai important care sta la baza dezvoltarii
transporturilor aeriene. Realizarile in crearea de noi materiale, mai usoare si mai rezistente,
introducerea unor procese tehnologice perfectionate, precum si a tehnicii electronice de
calcul au permis in ultimii ani o puternica dezvoltare a parcului de avioane pe plan mondial.
Astfel pe linga cresterea capacitatii avioanelor, au crescut permanent distantele de zbor,
viteza si randamentul avioanelor.
Ca rezultat al cresterii vitezelor de zbor, a razei de actiune a avioanelor, a capacitatii
lor de transport si a vitezei operatiunilor de incarcare-descarcare, a crescut permanent
randamentul avioanelor, respectiv capacitatea lor de a realiza intr-o unitate de timp, un
anumit volum de transport, exprimat in tone-km sau pasageri-km. In perspectiva
perfectionarea avioanelor va merge in continuare pe linia cresterii randamentului acestora,
a constructiei avioanelor mari subsonice pentru transportul marfurilor si al pasagerilor,
precum si a avioanelor supersonice pentru pasageri.
Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de
comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului.
Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice astfel:
-rapiditate,
-convertibilitate,
-oportunitate,
-confort,
-siguranta,
-accesibilitate,
-economicitate.
Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj
hotarator, in special in doua situatii importante pentru:
-Distantele lungi si foarte lungi.
-Traseele unde deplasarea mijloacelor terestre se face prin zone care, prin
configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs.
Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu
conditii meteorologice ostile.
Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea in adaptarea aeronavei
pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni, transport de marfa, pasageri, in mai
multe clase, mixt, pentru scopuri speciale.
Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatilor de
transport necesare, la locul si in timpul solicitat, stabilirea de orare in conformitate cu
cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatilor de transport, in
curse regulate, charter si utilitare, mentinerea, extinderea, infiintarea de noi linii.
Regularizarea curselor aeriene presupune respectarea stricta a curselor programate
si se determina ca un raport intre numarul curselor plecate conform orarului, fara intirzieri si
numarul curselor programate.
Frecventa curselor aeriene evidentiaza numarul de curse efectuate de o companie
aeriana, pe o anumita ruta, intr-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este
dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile de
navigatie aeriana si organizarea serviciilor de sol.
 104

Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale populatiei de a

folosi ca mijloc de transport aeronava. Aceastareflecta pe de o parte cresterea veniturilor
populatiei, iar pe de alta parte cresterea eficientei economice a activitatii de transport
aerian.
Confortul presupune realizarea unei calatorii pe scurta durata, fara a obosi
organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode, calatorilor atit la
sol, cit si in timpul zborului.
Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si reflecta calitatea
companiei aeriene. Siguranta transportului aerian este influentata de urmatorii factori:
-Tehnici, care presupun:
-aeronave cu performanta ridicata,
-perfectionarea infrastructurii aeroportuare si de ruta,
-adoptarea unor sisteme de intretinere, reparatii si control moderne.
-Umani, care inseamna:
-selectia si pregatirea continua a personalului navigant,
-proportionarea justa a echipajului in functie de numarul calatorilor.
-Meteorologici, care presupun:
-starea meteorlogica favorabila decolarii, zborului si aterizarii la destinatie,
-conditii nefavorabile, care perturba traficul aerian.
-Pirateria aeriana si terorismul.

14.2. CLASIFICAREA SERVICIILOR DE TRANSPORT

AERIAN
In conformitate cu nomenclatorul activitatilor propuse de Uniunea Europeana
sectorul transporturilor aeriene cuprinde companiile care activeaza exclusiv sau in
principal in transportul de persoane si de marfuri, pe calea aerului, in cursele de linie sau
charter, precum si activitatea prestata cu elicopterele, avioanele-taxi si avioanele private.
Traficul aerian poate fi militar si civil.
Traficul aerian civil este grupat in doua mari sectoare:
-Aviatia comerciala.
-Aviatia generala.
a).Aviatia comerciala se clasifica astfel:
1).Dupa obiectul transportului:
-Transportul de pasageri, cu curse de linii sau charter.
-Transportul de marfa cu avioane cargo, avioane de transport combinat
pasageri/marfa sau de pasageri, cu marfa transportata in cala avionului.
-Transportul de mesagerie si de posta.
2).Dupa destinatia transportului:
-Transporturi interne, care se organizeaza si se deruleaza in conformitate cu
legislatia interna nationala.
 105

-Transporturi internationale, care se organizeaza si se deruleaza in baza unor

conventii guvernamentale internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile
Internationale, ca organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite.
3).Dupa principiul de organizare si cadrul de reglementare pot fi:
-Transporturi aeriene de curse regulate.
-Transporturi aeriene pe curse charter.
Aviatia civila isi organizeaza activitatea in urmatoarele forme:
-curse regulate,
-curse charter,
-activitati utilitare.
Cursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii sau linii dupa un program
prestabilit, pe o perioada de timp delimitata. Calatoria se desfasoara pe baza de bilet al
carui tarif este stabilit in functie de: distanta, perioada, categorie de calatori.
Asociatia de Transport Aerian International a fixat doua perioade de timp pentru
stabilirea orariilor de zbor astfel:
-perioada de iarna: de la 1 noiembrie-31 martie,
-perioada de vara: de la 1 aprilie-31 octombrie.
Dupa felul incarcaturii cursele regulate pot fi: de pasageri, de marfuri si mixte, pentru
transportul pasagerilor si pentru transportul de marfa si posta. Pentru zilele sau perioada
de timp pentru care cererile de transport depasesc capacitatea nominala a avionului se
recurge fie la inlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizeaza una
sau mai multe curse aditionale, care au acelasi ritm cu cea existenta.
Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei noi linii presupune
desfasurarea urmatoarelor activitati:
-Studiul pietei prin care sint prospectate posibilitatile de trafic pentru noua line sau
escala. Cu aceasta ocazie sint cercetate:
-traficul potential,
-componenta traficului: calatori, marfuri, posta,
-interesele pentru care calatoresc pasagerii: turistice, de afaceri,
-perioada sau ziua din saptamana cind cerintele de trafic sint maxime.
Pe baza acestui studiu se apreciaza programul curselor, numarul de curse
saptaminal si tipul avionului.
-Incheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate prin care se
reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu se poate acorda o autorizatie de
operare pina la incheierea acordului aerian.
-Incheierea contractului de prezenta generala si vinzari prin care se asigura
reprezentarea companiei de aviatie, precum si vinzarea serviciilor oferite de companie.
Daca contractul este incheiat cu o agentie de voiaj concomitent trebuie incheiat si un
contract interline cu compania nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor
de transport in mod reciproc.
-Incheierea contractului de handling prin care se asigura efectuarea servirii
avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, marfurilor, postei si modul de decontare a
serviciilor.
-Incheierea contractului de alimentare, care se refera la alimentarea avioanelor
companiei cu combustibil. In acest sens este necesar sa se incheie un contract cu o firma
de distributie a produselor petroliere.
 106

-Precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia

in publicatiile de specialitate internationale, cu reclama catre publicul calator.
-Primirea autorizatiei de survol de la autoritatile aeriene ale statelor survolate si a
celei de survol si aterizare, pentru statul cu escala finala.
Dupa parcurgerea acestor etape se poate inaugura o noua cursa a companiei.
Pentru noua linie se intocmeste orarul si se stabilesc numarul curselor saptamianale. La
intocmirea orarului se iau in considerare urmatoarele elemente:
-Disponibilitatile tehnice: ca numar, tip de avion si ore de zbor.
-Disponibilitatea de echipaje: cine sint si tipurile de avioane.
-Evolutia traficului pe anumite perioade ale anilor precedenti.
-Fisele de survol.
-Restrictiile care se impun, de regula pentru:
-zgomot,
-servire tehnica,
-servirea comerciala a cursei.
-Timpul intre doua curse.
-Timpul pentru imbarcarea-debarcarea pasagerilor.
-Restrictiile de trafic, care sint conditionate de capacitatea de servire a
aeroporturilor.
b).Aviatia generala. Sectorul de aviatie generala al transporturilor aeriene contine
zboruri de tipul celor neconventionale, adica nu urmeaza neaparat un plan de zbor
prestabilit. In acest tip de zbor intra zborurile si activitatile de afaceri, comerciale, instructive
sau scoala, recreationale. Zborurile de afaceri presupun si avioane particulare, precum si
mari companii aeriene.
Aeronavele pot fi utilizate pentru:
-Agrement.
-Afaceri, care includ zborurile pentru oameni de afaceri, cu avioane particulare sau
avioane mai mari ale unor corporatii.
-Agricultura, care inseamna imprastierea de prafuri insecticide si ierbicide,
ingrasaminte si seminte.
-Alte servicii speciale, de tipul:
-inspectia aeriana a conductelor si liniilor de tensiune.
-cartografierea,
-patrularea deasupra padurilor,
-fotografierea aeriana,
-controlul rezervatiilor de vinat si al animalelor pradatoare.
-operatiuni politiste, de pompieri si de salvare.
-Instruirea in zbor a pilotilor incepatori.
Un segment care s-a dezvoltat foarte mult il reprezinta cel al utilizarii aeronavelor
pentru afaceri, care au o flexibilitate remarcabila in urgentarea programelor de lucru ale
persoanelor cu putere executiva, permitind vizite pe teritoriu care ar dura mult mai mult cu
masina sau care ar devenii neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de
linie. Multe corporatii mari au avioane proprii, cu servicii de tipul navetei intre marile uzine si
pietele urbane pentru agentii lor de vinzari, ingineri si clienti potentiali. Folosind avioane de
aviatie generala, unii operatori comerciali incheie contracte ca sa transporte corespondenta
 107

din orase foarte mici, catre orase foarte mari, pentru redistribuire. Alti operatori comerciali
transporta cecuri si bani pentru banci si institutii financiare.

14.3. PARTICULARITATILE MARKETINGULUI

COMPANIEI DE TRANSPORT AERIAN
Unele dintre cele mai dificile decizii pe care conducerea unei companii de transport
aerian trebuie sa le ia sint:
-Sa cumpere un avion nou sau unul utilizat?
-Ce tip de avion sa achizitioneze?
Managerii trebuie sa analizeze care situatie este favorabila din punct de vedere
financiar adica:
-Sa modernizeze avionul aflat deja in cadrul flotei?
-Sa achizitioneze unul din afara?
In acest loc este importanta activitatea specialistilor de marketing ai companiei, care
trebuie sa ajute conducerea sa adopte decizia corecta, realista, care sa raspunda cerintelor
companiei.
In transportul aerian apar mai multi factori aditionali care includ costurile asociate cu
ingineria si intretinerea aeronavelor. Cumpararea unui avion nou are avanatajul ca acesta
poate fi folosit o perioada de 7-10 ani fara reparatii structurale majore. In plus costurile de
intretinere, ca procent din costurile totale, au tendinta generala de scadere, odata cu
aparitia noilor tipuri de aeronave.
Daca un set de costuri, cum ar fi cele de intretinere, cresc mai incet decit altele,
procentul lor in total poate scadea, desi costul in marime absoluta poate sa creasca. Pe
linga costurile de intretinere mai exista si alti factori care trebuie sa fie echilibrati adica:
-pretul combustibilului,
-disponibilitatea si pretul de revinzare,
-pretul unui avion nou,
-termenii de cumparare,
-cash flow-ul,
-raportul datorii/capital,
-ratele dobinzii pentru imprumuturile bancare,
-structura rutei de navigatie aeriana,
-situatia concurentiala,
-strategia si costurile cu forta de munca.
Efectuarea analizelor de cost, inainte de a se lua o decizie referitoare la flota, este
deosebit de importanta, iar ea trebuie sa tina cont de toate aspectele si sa fie fiabila. Dar
din punctul de vedere al unei companii de transport aerian, procesul de selectare a
aeronavelor pentru a fi achizitionate, reprezinta o functie importanta care trebuie sa fie
coordonata de catre un grup format din specialisti, de la diferite departamente, cum sint cel
tehnic, de finante, marketing, intretinere, inginerie si operational.
 108

14.4. MARKETINGUL AEROPORTULUI

Aeroportul reprezinta a doua componenta importanta a transporturilor aeriene, care
a devenit, pe linga poarta de intrare intr-o tara, o adevarata emblema a imaginii tarii sau
orasului pe care il deserveste. De aici a crescut foarte mult importanta marketingului pentru
societatile comerciale care administreaza aeroporturile.
Pe plan international aeroporturile sint administrate de catre stat sau de companii
private, in functie de marimea si importanta acestora.
DEFINITIE: Aeroportul reprezinta totalitatea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor
destinate serviciilor aeronavelor pentru decolare si aterizare, imbarcare sau debarcare a
pasagerilor, desfasurarii operatiunilor comerciale, controlului si conducerii zborului, intr-o
zona delimitata de spatiu, intretinerii si repararii aeronavelor.
In structura de organizare a unui aeroport se cuprind urmatoarele componente:
-Aerodromul.
-Diferite constructii astfel:
-aerogara,
-turnul de control,
-hangare,
-ateliere.
-Instalatii speciale, echipamente si utilaje pentru servirea tehnica.
Dintre componentele de baza ale infrastructurii aeriene aeroporturile detin
prioritatea, astfel sint incluse echipamentele:
a).Primare, adica:
-pistele de aterizare si decolare,
-sistemele de semnalizare, dirijare, protectie si siguranta zborului,
-mijloacele de telecomunicatii si interventie rapida.
b).Mijloacele secundare, de tipul echipamentelor pentru:
-tranzitul pasagerilor sau a marfurilor,
-servicii financiare,
-informatii,
-securitate aero-portuara,
-comert, etc.
Toate acestea converg la asigurarea unor conditii propice, sigure, optime,
confortabile, convenabile si accesibile, care vin in completarea transportul aerian propriu-
zis.