Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NOTE DE CURS
DREPT PROCESUAL CIVIL
(partea special)
(Ciclul I)
AUTORI:
Andrei Chiriac
dr. n drept, conf.univ.
Igor Coban
dr. n drept, lector superior.
CHIINU 2013
Prelegere nr.1
Tema: Intentarea procesului civil si pregatirea pricinii pentru dezbaterile
judiciare
1.1 Notiunea si importanta institutiei intentarii procesului civil
1.2 Pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare: sarcinile si actele judecatorului la
aceasta etapa
1.3 Conexarea sau separarea preteniilor din actiunea civila
Subiectul 1
Art.14 CPC reglementeaza actele judecatoresti de dispozitie. Reiesind din continutul
acestei prevederi legale pot fi identificate 4 categorii de acte judecatoresti de
dispozitie:
1. Hotarirea judecatoreasca
2. Incheierea judecatoreasca
3. Decizia judecatoreasca
4. Ordonanta judecatoreasca
Potrivit art.14,al.2 CPC prin hotarire judecatoreasca se solutioneaza cauza civila in
fond.
Reiesind din art.14 (3) CPC prin incheierea judecatoreasca se solutioneaza incidente
nelegate de fondul cauzei, de exemplu: incetarea procesului,scoaterea cererii de pe
rol,aminarea,suspendarea procesului,etc.
Reiesind din art.14(4) CPC prin decizie judecatoreasca se solutioneaza fondul
apelului si fondul recursului.
Ordonanta judecatoreasca constituie acel act de dispozitie a instantei de judecata prin
care se examineaza pretentiile specificate la art.345 CPC.
Subiectul 2
Actul de infaptuire a justitiei pe cauzele civile se materializeaza intr-o hotarire
judecatoreasca. Dat fiind importanta acestui act procesual, fata de acesta sunt
inaintate anumite cerinte.
Astfel reiesind din art.239 CPC hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata.
Legalitatea presupune respectarea atit a normelor de drept material,cit si a normelor
de drept procesual la adoptarea hotaririi judecatoresti.
Art.12 CPC reglementeaza legislatia de drept material care urmeaza a fi aplicata la
solutionarea unei pricini civile.
In ceea ce priveste respectarea normelor de drept procesual,legiutorul a prevazut
temeiurile de casare a hotaririi judecatoresti in cazul nerespectarii normelor de drept
procesual (art.388 si 432 CPP).
Temeinicia hotaririi judecatoresti poate fi dedusa din cerintele de redactare a
hotaririlor judecatoresti,precum si din teneiurile de declarare a apelului si a recursului
(sectiunea II) (a se vedea art. 386). Astfel temeinicia hotaririi judecatoresti se
realizeaza prin urmatoarele cerinte:
1. Circumstantele importante pentru solutionarea justa a pricinii sunt constatate si
elucidate pe deplin
2. Circumstantele pricinii sunt dovedite cu probe veridice si suficiente
3. Concluziile instantei expuse in hotarire corespund circumstantelor pricinii
Subiectul 3
Potrivit modificarilor operate prin legea nr.155 din 5 iulie 2012, instanta de judecata
nu mai are obligatia de a redacta hotarirea motivata ca regula,ci doar partea
introductiva si dispozitivul hotaririi judecatoresti. Redactarea integrala poate avea loc
doar in 3 cazuri:
1. Cind o solicita partile
2. Cind hotarirea judecatoreasca este contestata
3. In cazul in care aceasta urmeaza a fi recunoscuta si executata pe teritoriul unui
stat strain
In cazul in care hotarirea urmeaza a fi redactata integral,aceasta va contine 4 parti:
1. Partea introductiva
2. Partea descriptiva
3. Partea motivatorie
4. Dispozitivul hotaririi judecatoresti
Im partea introductiva se contine informatia cu privire la instanta de judecata,locul si
data adoptarii hotaririi,cercul subiectilor care au participat la examinarea
pricinii,precum si obiectul litigiului si pretentia inaintata.
In partea descriptiva se indica pretentiile reclamantului si obiectiile piritului, si
explicatiile participantilor la proces.
In partea motivatorie se indica circumstantele constatate de instanta de
judecata,precum si probele prin care se intemeiaza concluziile instantei de judecata,
cu privire la aceste circumstante, precum si legea materiala si procesuala de care s-a
calauzit instanta de judecata.
Dispozitivul hotaririi judecatoresti cuprinde concluzia instantei de judecata cu privire
la admiterea sau respingerea pretentiilor reclamantului, repartizarea cheltuielilor de
judecata,precum si modalitatea de contestare a hotaririi.
Subiectul 4
Odata cu pronuntarea hotaririi judecatoresti, instanta de judecata se desesizeaza,adica
pierde dreptul de a mai efectua careva acte de procedura pe cauza data. Aceasta
presupune ca instanta emitenta nu mai este in drept sa se expuna asupra hotaririi
pronuntate.
Totusi de la regula generala, exista si exceptii si anume situatiile expres enumerate de
lege cind instanta care a pronuntat hotarirea poate interveni in aceasta in vederea
corectarii anumitor aspecte:
1. Corectarea greselilor tehnice sau de calcul(Art.249 CPC). In acest caz instanta de
judecata, din oficiu sau la cererea participantilor la proces este in drept printr-o
incheiere sa dispuna corectarea greselilor tehnice sau de calcul,fara a afecta
dispozitivul acesteia. Greselile tehnice sau de calcul se pot referi fie la omisiunile
privitoare la nume, calitate procesuala sau erori de calcul.
2. Emiterea hotaririi suplimentare (Art.250)- prin emiterea hotaririi
suplimentare,judecatorul nu este in drept sa schimbe verdictul dat de instanta
anterior. Scopul emiterii hotaririi suplimentare consta in inlaturarea unei carente
ce tine de nesolutionarea unor circumstante la emiterea hotaririi de baza. Art.250
prevede limitativ doar 3 temeiuri de emitere a hotaririi suplimentare:1) daca
instanta de judecata nu s-a pronuntat asupra unei pretentii in a carei
privintei,participantii la proces au prezentat probe si au dat explicatii;2) nu a fost
indicata suma adjudecata,bunurile care urmeaza a fi remise sau actiunile pe care
piritul trebuie sa le indeplineasca;3) nu a solutionat problema repartizarii
cheltuielilor de judecata.
3. Explicarea hotaririi (Art.251 CPC)-explicarea hotaririi poate fi solicitata in cazul
in care nu este clar sensul acestora,apar neintelegeri cu privire la modalitatea de
executare sau cind hotarirea contine dispozitii contradictorii. Prin explicarea
hotaririi,instanta de judecata nu are dreptul sa modifice dispozitivul hotaririi.
Spre deosebire de celelalte 2 cazuri,explicarea hotaririi poate fi solicitata si de
catre un subiect care nu a participat la examinarea cauzei, si anume executorul
judecatoresc.
4. Aminarea si esalonarea executarii hotaririi, schimbarea modului si a ordinii de
executare a ei. (Art.252 CPC)-in functie de anumite circumstante,cum ar fi
situatia materiala,executarea hotaririi judecatoresti poate fi aminata sau
esalonata; in alte cazuri cum ar fi disparitia sau pieirea bunului ce constituie
obiectul litigiului, executarea hotaririi judecatoresti poate fi efectuata prin
schimbarea modului si a ordinii de executare.
5. Indexarea sumelor adjudecate (Art.253 CPC)-indexarea sumelor adjudecate
presupune posibilitatea instantelor de judecata de a ajusta sumele adjudecate
potrivit inflatiei.
Subiectul 5
Puterea (auroritatea) lucrului judecat constituie un principiu fundamental al dreptului
procesual civil,care imprima actelor judecatoresti de dispozitie urmatoarele efecte
juridice:
- Exclusivitate
- Prejudicialitate
- Obligativitate
- Executorialitate
- Irevocabilitate
Exclusivitatea presupune faptul ca nu te poti adresa cu aceeasi actiune (intre aceleasi
parti,obiect si criterii) in instanta de judecata. Exclusivitatea garanteaza autoritatea
lucrului judecat prin faptul ca desesizeaza orice autoritate judecatoreasca cit si
nejudecatoreasca de a se mai expune asupra aceluiasi litigiu. Mecanismul de
garantare a exclusivitate este garantat de art.169, lit.b CPC prin refuzul in primirea
cererii de chemare in judecata si art.265,lit.b CPC prin incetarea procesului.
Prejudicialitatea (de la latinescul pre juditio). Acest efect presupune ca faptele
constatate de o instanta de judecata si raportuile juridice stabilite nu mai trebuie
dovedite, deoarece potrivit art.123,acesta constituie temei de degrevare a probatiunii.
In literatura de specialitate se mai vehiculeaza cu ideea ca aceste fapte tin loc de
adevar.
Obligativitatea presupune ca orice autoritate publica, persoana fizica sau persoana
juridica sunt obligate sa respecte actele judecatoresti de dispozitie definitiva (art.16
CPC).
Executorialitatea presupune posibilitatea aplicarii fortei coercitive a statului in
vederea punerii in aplicare a actelor judecatoresti definitive.
Irevocabilitatea presupune imposibilitatea contestarii si anularii hotaririi
judecatoresti pe cale ordinara.
Art.254 CPC opereaza cu notiune de hotarire definitiva si hotarire irevocabila.
Reiesind din continutul acestui articol, poate fi dedus momentul raminerii hotaririi
definitive (al.1) si momentul raminerii hotaririlor judecatoresti irevocabile (al.2)
Hotaririlor judecatoresti definitive le sunt caracteristice urmatoarele efecte:
1. Obligativitatea
2. Executorialitatea
Iar hot.jud.irevocabile le sunt specifice toate efectele juridice.
Subiectul 1
Procedura contenciosului administrativ este un fel al procesului civil care datorita
anumitor particularitati poarta un caracter autonom. Acest fel de procedura civila este
una contencioasa,adica care examineaza un litigiu de drept. Insa acest litigiu de drept
este unul specific,deoarece vizeaza un conflict dintre o autoritate publica si un
particular.
In general,procedura contenciosului administrativ este reglementata in vederea
punerii in aplicare a art.53 din Constitutia RM,care reglementeaza dreptul persoanei
vatamate de o autoritate publica pentru obtinerea recunoasterii dreptului pretins,
anularea actului administrativ si repararea prejudiciului.
Subiectul 2
Potrivit art.3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acestei proceduri il
constituie 3 categorii de pricini civile:
1. Nesolutionarea in termen a unei petitii. Insasi procedura de solutionare a unei
petitii este reglementata de legea RM cu privire la petitionare. Prin notiunea de
petitie se va intelege orice adresare a unei persoane catre o autoritate publica in
vederea realizarii unui drept de al sau, indiferent de denumirea pe care o
poarta.(cerere,petitie,plingere,scrisoare,etc.) . Daca autoritatea publica nu
solutineaza cerintele din petitie sau in general nu raspunde la acestea, obiect al
contenciosului administrativ poate fi obligarea autoritatii publice sa solutioneze
aceasta petitie in fond sau sa raspunda la petitia sau cererea persoanei. Mai mult
ca atit, functionarul public care a fost imputernicit cu executarea petitiei poate fi
atras la raspundere contraventionala pentru incalcarea prevederilor legii cu
privire la petitionare
2. Actul administrativ. Prin act administrativ se intelege orice manifestare de
vointa a unei autoritati publice, in vederea realizarii atributiilor jurisdictionale.
Se asimileaza actului administrativ, actele emise de persoane juridice private care
presteaza un serviciu de interes public.
3. Obiect de sine-statator al contenciosului administrativ il constituie repararea
prejudiciului si contestarea contractelor administrative
Subiectul 3
Procedura contenciosului administrativ comporta anumite particularitati:
1. In contenciosul administrativ pirit intotdeauna va fi o autoritate publica,un
functionar public sau o persoana juridica privata,dar care presteaza un serviciu de
interes public
2. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in procedura contenciosului
administrativ sarcina probatiei este inversata
3. Spre deosebire de procedura in actiune civila, in cazul contenciosului
administrativ, potrivit art.12 din Legea Contenciosului administrativ este
obligatorie procedura prealabila. Orice persoana care se considera lezata intr-un
drept de al sau printr-un act administrativ este obligata ca in termen de cel mult
30 de zile de la data emiterii actului administrativ sau de cind a aflat sau trebuia
sa afle despre existenta actului administrativ sa formuleze o cerere prealabila
autoritatii emitente sau organului ierarhic superior. In cazul nerespectarii acestei
proceduri, instanta de judecata potrivit art.170, lit.a printr-o incheiere va restitui
cererea de chemare in judecata. La rindul sau autoritatea publica are la dispozitia
sa 30 de zile pentru a solutiona cererea prealabila. Petionarul, in termen de 30 de
zile de la data primirii raspunsului sau de cind trebuia sa il primeasca este in
drept sa se adreseze in judecata.
4. Pricinilor in contenciosul administrativ nu li se impune taxa de stat.
Subiectul 4
Un act administrativ cu caracter normativ (adica care stabileste norme juridice in
vederea aplicarii unei prevederi legale) poate fi supus controlului doar in ceea ce
priveste legalitatea acestuia.
Trebuie sa delimitam controlul ilegalitatii unui act administrativ cu caracter normativ
de control neconstitutionalitatii unui act normativ, dupa obiect si procedura.
Exceptie de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ poate fi ridicat
atit in cadrul unui proces,cit si in mod separat ca o actiune de sine-statatoare.
In cazul in care exceptia de ilegalitate se ridica in cadrul unui proces de drept comun,
instanta printr-o incheiere va sesiza instanta de contencios administrativ suspendind
examinarea cauzei initiale.!!!!!!!!!!- un temei in plus de suspendare care nu este
prevazut in art.260-261 CPC. (Art.13(3) Legea contenciosului administrativ).
Procedura de examinare a exceptiei de ilegalitate spre deosebire de celelalte pricini
civile se examineaza in termen fix.(termenul de 10 zile)
De asemenea prin exceptie se stabileste si un termen special de contestare a
hotaririlor prin care a fost solutionata execeptia de ilegalitate,si anume de 5 zile.
Potrivit art.13(5) al Legii contenciosului administrativ, hotarirea prin care a fost
solutionata exceptia de ilegalitate se contesta direct in ordine de recurs.
De asemenea conform art.13(6) al Legii Contenciosului administrativ se stabileste si
un termen fix de 10 zile de examinare a cererilor de recurs impotriva hotaririlor prin
care s-a solutionat exceptia de ilegalitate a unui act administrativ cu caracter
normativ.
Potrivit art.13(8) al legii contenciosului administrativ,actele administrative sau unele
prevederi ale acestora, declarate ilegale, isi pierd puterea juridica la data raminerii
definitive a hotaririi instantei de contencios administrativ si nu pot fi aplicate pentru
viitor.
Subiectul 5
Constitutia RM regelementeaza in art.38 dreptul de vot si dreptul de a fi ales . La
rindul sau Codul Electoral (1997) prevede mecanismul de realizare a drepturilor
electorale.
Astfel Codul Electoral reglementeaza o procedura specifica de solutionare a
contestatiilor rezultate din apararea drepturilor electorale. Reiesind din art.66 Cod
Electoral contestatiile impotriva actiunilor/ inactiunilor si hotaririlor organelor
electorale sau a actiunilor si inactiunilor concurentilor electorali se contesta in termen
de 3 zile la organul electoral,potrivit competentei stabilite de art.65 Cod Electoral.
Potrivit al.2,art.66 Cod Electoral, in cazul alegerilor locale hotaririle consiliilor
electorale asupra contestatiilor ce vizeaza actiunile sau inactiunilor concurentilor
electorali pot fi contestate in instanta de judecata in a carei raza electorala se afla
consiliul respectiv.
Potrivit art.66 (3) Cod Electoral contestatiile privind actiunile si hotaririle Comisiei
Electorale Centrale se vor depune si examina de Curtea de Apel Chisinau.
Art.67(1) Cod Electoral stabileste ca contestatiile se examineaza in termen de cel
mult 5 zile calendaristice de la data depunerii,dar nu mai tirziu de ziua alegerilor. In
cazul in care contestatia este depusa in ziua alegerilor,aceasta se examineaza in
aceeasi zi.
Art.68 Cod Electoral prevede ca contestatiile electorale se examineaza potrivit
regulilor de examinare stabilite de CPC si legea Contenciosului administrativ. Desi
aceasta hotarire judecatoreasca este definitiva si executorie din momentul
pronuntarii potrivit art.68(6),aceasta poate fi contestata in ordine de recurs,in termen
de 3 zile. Acest recurs de asemenea urmeaza a fi examinat in termen de cel mult 3
zile. Art.167 COD ELECTORAL reglementeaza modalitatea de confirmare a
rezultatelor referendumului republican,care potrivit acestor prevederi legale tine de
competenta Curtii Constitutionale. Spre deosebire de referendumurile republicane,
cele locale potrivit art.197 se examineaza de catre instantele de judecata din raza
teritoriala, unde s-a desfasurat referendumul local. Ca exceptie in cazul municipiului
Chisinau,legalitatea referendumului local este examinata de Curtea de Apel Chisinau.
Subiectul 6
Capitolul 14 din Codul de Executare reglementeaza procedura de contestare a actelor
executorului judecatoresc. Astfel, contenstarea actiunilor executorului judecatoresc
este reglementata de codul de executare cu titlu de norme speciale, iar in masura in
care nu este reglementata de acest act normativ, se aplica prevederile CPC.
Exceptie:
1. Potrivit art.163(1) Cod de Executare, termenul de examinare al contestatiilor
impotriva actelor executorului judecatoresc este de 30 zile (inclusiv in instanta
judecatoreasca ierarhic superioara)
2. Prin derogare de la Legea Contenciosului Administrativ, in contestatii impotriva
actelor executorului judecatlresc,sarcina probatiei este pusa pe reclamant.
3. Actele executorului judecatoresc daca sunt legale in fond nu pot fi anulate pe
motive formale.
Subiectul 1
Procedura speciala este un fel al procedurii civile necontencioase. Esenta acestui fel
de procedura civila consta in lipsa unui litigiu de drept dedus judecatii. In literatura
rusa de specialitate se polemizeaza asupra faptului existentei unui litigiu de fapt in
obiectul procedurii speciale. Partasii acestei idei sustin ca desi nu exista litigiu de
drept in procedura speciala, aceasta situatie nu exclude existenta litigiului de fapt.
Prin litigiu de fapt se va intelege acele circumstante care constituie obiectul
procedurii speciale prevazute de lege in mod expres,care urmeaza a fi constatate si
care vor genera efectele juridice corespunzatoare (de exemplu: faptul obiectiv al
consumului de bauturi alcoolice,droguri si alte substante psihotrope,daca prin aceasta
se agraveaza situatia materiala a familiei, genereaza efectul limitarii in capacitatea de
exercitiu).
Necesitatea existentei procedurii speciale ca fel al procedurii civile este argumentata
de necesitatea unei protectii speciale a drepturilor si intereselor persoanei, fie prin
instituirea unor garantii procesuale suplimentare, fie prin particularitati de examinare
a acestor proceduri.
Procedura speciala implica urmatoarele particularitati:
A. Parti in procedura speciala sunt: petitionarul si persoana interesat. Petitionar
este acea persoana care potrivit legii este in drept sa intenteze procedura speciala
prin depunerea unei cererii (de exemplu: art.302(1) CPC). Persoana interesata-
Este acea persoana care potrivit legii, fie in virtutea atributiilor de serviciu,fie de
fapt poate fi afectata prin hotarirea instantei de judecata.
B. Spre deosebire de procedura contencioasa,cea speciala se intenteaza printr-o
cerere simpla. Cererea in procedura speciala impune cu taxa de stat in marime
fixa.
C. Lista pricinilor examinate in procedura speciala este prevazuta la art.279 CPC
Subiectul 2
O categorie de pricini civile examinate in procedura speciala o constituie constatarea
faptelor care au valoare juridica. Art.182 include in norma imperativa 3 conditii de
constatare a faptelor care au valoare juridica:
1. Faptul care se cere a fi constatat de instanta de judecata trebuie sa genereze in
virtutea legii urmatoarele fecete juridice: aparitia,modificarea sau incetarea unor
drepturi personale sau reale ale petitionarului.
2. Petitionarul nu are o alta posibilitate de a obtine sau a restabili documentele care
ar certifica faptul juridic a carui constatare o cere.
3. Constatarea faptului nu este legata de solutionarea unui litigiu de drept, ce tine de
competenta instantelor judecatoresti.
Daca nu se respecta aceste conditii,instanta de judecata va refuza sa constate aceste
fapte juridice.
In hotarirea judecatoreasca,reiesind din art.285(1) CPC se indica in mod obligatoriu:
1. Faptul constatat de instanta de judecata
2. Scopul constatarii
3. Probele de constatare a faptului
Competenta jurisdictionala al instantelor de judecata la examinarea cererilor de
constatare a faptelor care au valoare juridica este atribuita la judecatoria de la
domiciliul sau sediul petitionarului. Cu titlu de exceptie,
art.283 CPC prevede ca in cazurile de constatare a faptului de posesiune,folosinta si
dispozitie a unui bun imobil in drept de proprietate,cererile se depun la instanta de la
locul de aflare a bunului.
Art.281 CPC reglementeaza lista faptelor care au valoare juridica. Este importanta de
mentionat ca aceasta lista nu este una limitativa ori reiesind din art.281(2, lit.n) CPC
pot fi constatate si alte fapte cu valoare juridica.
In literatura de specialitate se mentioneaza ca lista faptelor prevazute la art.281 (2)
vizeaza cele mai des intilnite cazuri, insa dat fiind faptul ca relatiile sociale evolueaza
legiuitorul a lasat loc pentru constatarea si altor fapte care au valoare juridica pentru
petitionar:
1. Raporturile de rudenie-potrivit Codului Familiei, relatiile de rudenie se stabilesc
prin numarul de nasteri. In acest sens, Legea cu privire la actele de stare civila
prevede ca organul de stare civila elibereaza acte de stare civila, in cazul
respectiv certificat de nastere care serveste drept dovada pentru constatarea
faptului nasterii si a gradului de rudenie. Cind nu este posibil de constatat faptul
rudeniei prin acte care atesta nasterea fie datorita lipsei actelor de stare civila, cit
si lipsei inscrierilor in Registrele de stare civila si nu exista posibilitatea de a
constata acets fapt pe cale extrajudiciara, acest fapt, el poate fi constatat pe cale
judecatoreasca.
2. Faptul intretinerii persoanei- Legislatia RM nu prevede constituirea unui
Registru de Stat in care sa se consemneze faptul aflarii la intretinere a unei
persoane,motiv din care ca regula faptul aflarii la intretinerii unei persoane,se
confirma printr-un act juridic (de exem: contractul de renta viagera) sau, printr-o
hotarire judecatoreasca (atit incasarea pensiei pentru intretinerea copilului
minor). In cazul in care nu exista premisele enuntate mai sus,reiesind din care s-
ar putea de constatat faptul aflarii la intretinerea cuiva,aceasta poate fi realizata
pe cale judecatoreasca in procedura speciala prin orice mijloace de proba.
Importanta constatarii faptului aflarii la intretinerea cuiva consta in posibilitatea
solicitarii intretinerii datorate du titlu de prejudiciu in cazul pierderii
intretinatorului.
3. Inregistrarea nasterii,adoptiei,casatoriei,divortului si decesului-toate modificarile
in starea civila a unei persoane fizice se supun inregistrarii in Registrul de Stare
Civila. In cazul in care nu exista asemenea inscrieri in Registrul de stare civila si
nu este posibil de stabilit aceste circumstante pe cale administrativa,faptele date
pot fi constatate pe cale judecatoreasca in procedura speciala de constatare a
faptelor care au valoare juridica. Chiar daca exista certificate de stare
civila,eliberate de organul de stare civila si nu exista inscrierea in Registrul de
stare civila,acestea nu pot substitui inscrierea in Registrul de Stare Civila.
4. Constatarea paternitatii. Potrivit Legii cu privire la actele civile, in actele de stare
civila se face mentiune cu privire la paternitatea. In Codul familiei este
reglementata prezumtia potrivit careia sotul mamei este a fi prezumat tatal
copilului. In cazul in care in Registrul de Stare civila nu a fost constatata
paternitatea si nu este posibil de constatat pe cale administrativa,aceasta
circumstanta este posibil de constatat pe cale judecatoreasca in procedura
speciala,desi CPC nu prevede mijloace speciale de constatare a paternitatii,
practica judiciara se da preferinta expretizei ADN.
5. Decesul la o anumita virsta si anumite circumstante- Legea privind actele de
stare civila, decesul persoanei fizice constituie temei pentru inscrierea
informatiei date in registrul de stare civila. Temei pentru inscrierea decesului
serveste: actul de constatare a decesului eliberat de institutia medicala
competenta; 2. Hotarirea instantei de judecata de declarare a persoanei ca fiind
decedata. Daca nu s-au intrunit premisele enumerate mai sus si nu este posibil de
constatat faptul decesului pe cale administrativa aceasta poate fi realizata pe cale
judecatoreasca in procedura speciala
6. Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere. Succesiunea se accepta
printr-o declaratie depusa la notar in circumsriptia ultimului domiciliu al
defunctului sau la locul aflarii majoritatii bunurilor defunctului in termen de 6
luni de zile de la data decesului. In cazul in care nu s-a depus o astfel de
declaratie de acceptare a succesiunii si nu exista temei pentru repunerea in
termenul de succesiune,succesiunea poate fi acceptata si prin intrarea in posesia
de fapt a averii succesorale. Faptul acceptarii succesiunii prin intrarea in posesia
de fapt a acesteia poate fi realizata doar de catre instanta de judecata in
procedura.
7. Faptul producerii unui accident-ca regula accidentele indiferent de natura lor
juridica se constata pe cale administrativa si de organul administrativ competent.
In cazul in care nu exista acte de la organele respective care sa constate faptul
producerii accidentului si acestea nu pot fi restabilite sau reconstituite, faptul
producerii accidentului poate fi constatat doar pe cale judecatoreasca in
procedura speciala.
8. Faptul posesiunii, folosintei si dispozitiei unui bun mobil in drept de proprietate-
potrivit Codului Civil,uzucapiunea constituie temei de aparitie a dreptului de
proprietate. Legea materiala reglementeaza drept conditie posesia pentru anumita
perioada de timp, in anumite conditii in vederea a realizarii acestei modalitati de
obtiner a dreptului de proprietate. Astfel in cadrul procedurii speciale de
constatare a faptelor care au valoare juridica poate fi probat prin orice mijloc de
proba posesia,folosinta si dispozitia unui bun imobil in drept de proprietate, iar in
cazul in care bunul se supune unei inregistrari speciale faptul posesiei urmeaza a
fi probat si prin inscrierile din Registrul Bunurilor Imobile.
9. Faptul reglementat la lit.i-In cazul in care nu este posibil pe cale administrativa
de constatat ca un document generator de drepturi a unei persoane al carui nume
indicat in acest fapt nu coincide cu numele din certificatul de nastere,buletinul de
identitate sau din pasaport,acest fapt poate fi constatat in procedura speciala.
10. Faptul concubinajului,dar numai in cazurile prevazute de lege
11. Faptul constatarii represiunilor politice (atunci unicul organ competent sa
constate faptul represiunii politice este instanta de judecata in ordinea procedurii
speciale)
12. Faptul detentiunii in lagarele de concentrare sau ghettouri-in cazul in care nu s-
au pastrar documente care sa ateste faptul detentiunii in lagarele de concentrare
sau ghetouri, acest fapt este posibil de constatat in procedura speciala.
13. Faptul raspindirii informatiei care lezeaza onoarea,demnitatea si reputatia
profesioanala daca autorul informatiei nu este cunoscut-Legea cu privire la
libertatea de exprimare,precum si Codul Civil reglementeaza modalitatea de
dezmintire a informatiei care lezeaza onoarea,demnitatea si reputatia
profesioanala. In cazul in care nu este cunoscut autorul acestei
informatiei,pretentiile nu pot fi inaintate unui subiect de drept care ar fi putut
participa in calitate de pirit. In cazul respectiv nu exista un litigiu de drept,insa
informatia care lezeaza onoarea si demnitatea persoanei poate fi constatata ca
atare pe cale judecatoreasca.
Subiectul 7
Securitatea publica implica mai multe aspecte,inclusiv si sanatatea publica. Astfel,in
cazul in care exista pericol cu privire la periclitarea acestor relatii fie din partea unui
individ sau a unui grup de persoane, legea procesual civila reglementeaz procedura
prin care se incuviinteaza spitalizarea fortata si tratamentul fortat.
Din punct de vedere procedural, cererea de incuviintare a spitalizarii fortate si a
tratamentului fortat se depune la instanta de judecata din raza domiciliului persoanei.
Cererea de incuviintare a spitalizarii fortate se depune de institutia medico-sanitara.
Termenul de examinare a unor astfel de cereri este de maximum 3 zile. In cazul in
care persoana vizata refuz s se prezinte in sedinta de judecata in privinta acesteia
poate fi dispusa aducerea fortata. Unicul temei pentru a nu dispune aducerea fortata si
a examina cauza in privinta persoanei il constituie cazul cind starea sanatatii nu-i
permite.
Subiectul 8
O anumita categorie de cauze civile ce ar putea afecta liberul consimtamint o
constituie incuviintarea tratatmentului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de
psihiatrie. Astfel, instanta de judecata de la domiciliul persoanei vizate este
competenta sa examineze actiunile de incuviintare a examenului psihiatric sau
spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Cererea se depune doar de medicul psihiatru.
Medicul psihiatru este obligat sa inainteze o cerere de internare in stationarul de
psihiatrie in cel mult 72 de ore din momentul internarii persoanei.
In cazul in care expira termenul de internare in stationarul de psihiatrie,la cererea
medicului psihiatru,acesta poate fi prelungit.
Cererea data se examineaza in termen de cel mult 5 zile de la data intentarii
procesului.
La cererea respectiva,medicul psihiatru anexeaza in mod obligatoriu avizul scris al
acestuia,demersul adresat medicului din partea rudelor, a medicului de familie sau al
altor autoritati,precum si alte probe care atesta necesitatea unui astfel de examen
psihiatric sau necesitatea spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Art.316 CPC prevede obligativitatea numirii unui aparator din oficiu.
Astfel,judecatorul este obligat in astfel de categorii de pricini civile sa faca un demers
catre Consiliul national pentru asistenta juridica garantata de stat, in vederea
desemnarii unui aparator din oficiu.
In cazul in care a fost dispusa incuviintarea spitalizarii in stationarul de psihiatrie pe
un anumit termen,acesta poate fi prelungit ulterior la cererea medicului psihiatru daca
persista necesitatea continuarii internarii in stationarul de psihiatrie. De asemenea
poate fi dispusa si exeternarea inainte de termen in cazul in care dispare necesitatea
continuarii tinerii persoanei in stationarul de psihiatrie, in baza avizului consultativ al
comisiei de medici psihiatri.
Nu este permisa de lege dispunerea internarii in stationarul de psihiatrie pe termen
nelimitat. De regula, termenul de internare in stationarul de psihiatrie constituie 30 de
zile. In baza avizului constatator a comisiei de medici psihiatri,termenul de internare
in stationarul de psihiatrie poate fi si mai mare de 30 zile.
Subiectul 8
Procedura de chemare sau de restabilire in drepturile ce izvorasc din titlurile de
valoare la purtator si din titlurile de valoare la ordin pierdute constituie un fel al
procedurii speciale potrivit caruia se apara drepturile persoanelor ce izvorasc din
titluri de valoare. Astfel, persoana care a pierdut un titlu de valoare la ordin sau la
purtator poate solicita pe cale judecatoreasca in procedura speciala declararea nulitatii
lui si restabilirea acestuia in drepturi.
Spre deosebire de alte proceduri speciale,in cazul acestei proceduri legea prescrie
anumite masuri asiguratorii pe care instanta de judecata trebuie sa le dispuna in mod
obligatoriu. Astfel,potrivit art.321 (1) CPC dupa primirea cererii de declarare a
nulitatii documentului pierdut,instanta de judecata care examineaza aceasta cerere
printr-o incheiere va interzice institutiei care a eliberat documentul pierdut sa
efectueze in baza lui plati sau livrari.
Subiectul 1
Potrivit autorului roman Viorel Daghev,rationamentele existentei cailor de atac rezida
in faptul ca justitia este infaptuita de un factor subiectiv,adica omul. Ca si in orice
domeniu al vietii sociale, infaptuit cu participarea factorului subiectiv si domeniul
justitiei este afectat de carenta acestui factor si anume,eroarea.
Astfel,in domeniul justitiei toate incalcarile ale prevederilor legale atit de drept
material,cit si de drept procesual urmeaza a fi apreciata drept erori judiciare.
Mecanismul de corectare a erorilor judiciare se realizeaza prin intermediul cailor de
atac.
Caile de atac constituie o modalitate de realizare a controlului judiciar,iar in
eventualitatea depistarii erorilor judiciare constituie un intrument procesual de
inlaturare a acestuia.
Sistemul de drept al RM reglementeaza urmatoarele cai de atac:
- Apelul
- Recursul: recursul sectiunea I (impotriva incheierilor) si recursul sectiunea II
(impotriva deciziilor)
- Revizuirea
Potrivit recomandarilor Consiliului Europei, la examinarea cauzelor civile si
comerciale este suficient ca statul sa garanteze cel putin 1 grad de jurisdictie.
In general nu exista o regula asupra numarului cailor de atac necesare sa existe in
sistemul de drept in procesul civil,aceasta constituind o atributie din domeniul
politicii statului in reglementarea sistemului de infaptuire a justitiei.
Subiectul 2
Clasificarea cailor de atac are nu doar o importanta teoretica,dar si una
practica,deoarece ne permite sa intelegem corect esenta mecanismului de realizare a
cailor de atac.
1. In dependenta de subiectul in drept sa declare calea de atac distingem:
- cai de atac comune (apelul si recursul), care se realizeaza in mod liber de oricare
parte sau participant la proces
- cai de atac speciale (de exemplu revizuirea (art.447,lit.c CPC), care presupune
realizare cii de atac de catre un subiect, care nu a participat la examinarea cauzei
si nu are legatura directa cu aceasta.
2.In dependenta de conditiile de exercitare distingem:
-cai de atac ordinare (de exemplu apelul), pentru exercitarea acestora nu este necesara
respectarea carorva conditii speciale.
-cai de atac extraordinare (revizuire), pentru exercitarea carora este necesar ca cel
putin un element al cailor de atac(de exemplu obiectul,subiectii,procedura cii de
atac,etc) sa se supuna unor cerinte speciale.
Subiectul 3
Desi nu sut prevazute in mod expres in CPC, principiile de exercitare a cailor de atac
pot fi deduse din continutul reglementarilor in cauza.
In ceea ce priveste exercitarea cailor de atac in procedura civila putem distinge
urmatoarele principii:
1. Disponibilitatea in exercitarea caii de atac. Acest principiu presupune ca o cale
de atac nu poate demara din oficiu indiferent de gravitatea erorii judiciare, ci
doar prin manifestarea acordului de vointa in mod expres. In acest
caz,materialitatea acordului de vointa se manifesta prin: cerere de apel,de
recurs,de revizuire.
2. Principiul ierarhii cailor de atac presupune ca toate caile de atac urmeaza a fi
exercitate intr-o anumita consecutivitate
3. Unicitatea exercitarii cailor de atac,potrivit caruia dreptul de a exercita o cale de
atac se epuizeaza din moment ce a fost exercitat aceasta cale de atac. Nu poate fi
exercitata una si aceeasi cale de atac de 2 sau mai multe ori. Constituie
exceptie,situatia in care cauza este trimisa la rejudecare.