Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa: 2506
Capitolul 1: Introducere
Concluzii
Bibliografie
2
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
oriunde se introduce un nou echipament sau o nou instalaie, ori metoda sau
sisteme de lucru;
3
oriunde se produc orice fel de schimbri la locul de munc care sunt de natur
s afecteze sigurana angajailor;
oriunde exist pericol de scpare a unor ageni toxici sau pericol de accidente
nucleare;
oriunde exist hazarde ce rezult din activitile de transport terestru sau marin;
5
O preocupare permanenta a companiei este de a se asigura ca produsele si
serviciile oferite sunt livrate la termenele convenite si sunt in conformitate cu cerintele
legale si standardele internationale de fabricatie; gradul de satisfactie al clientilor este
monitorizat regulat prin proceduri specifice avand ca scop optimizarea activitatii, de la
stadiul de proiectare pana la livrarea produsului final, incluzand si perioada de garantie.
CAPITOLUL 2
Situat in zona Marii Negre, Santierul Naval Constanta S.A. se numara printre
cele mai mari santiere de constructii si reparatii nave din Europa.
Accesibil pe cale maritima prin Stramtoarea Bosfor, pe apele interioare prin
Canalul Dunare Marea Neagra si pe calea aeriana folosind Aeroportul International
Mihail Kogalniceanu, Santierul Naval Constanta SA furnizeaza armatorilor din intrega
lume locul ideal pentru constructia si reparatia navelor de pana la 200.000 tdw.
Avand mai mult de patru milioane tdw livrate in decursul anilor de activitate, atat
catre armatori romani, cat si catre armatori europeni de prima clasa, constructii noi
variate ca marime de la 1.100 tdw nave tanc pentru produse chimice la tancuri
Aframax / Suezmax sau vrachiere Capesize, si complexitate de la pontoane la nave
destinate transportului de GPL / Amonium si nave aprovizionare platforme petroliere,
Santierul Naval Constanta SA este sustinut de experienta, pofesionalismul si lucrul in
echipa a celor peste 2.300 de angajati.
Santierul Naval Constanta SA a castigat increderea armatorilor de prima clasa
prin capacitatea de a oferi clientilor sai atat proiecte de constructii noi uzuale, conforme
cu cele mai noi reguli si regulamente ale Societatilor de Clasificare si cu cerintele
specifice ale fiecarui armator, cat si o gama larga de lucrari de reparatii si conversii
nave, efectuate la un nivel inalt calitativ si la preturi competitive.
6
Inregistrarea Ministerului pentru Lucrari Publice din 1892 ce face referire la
Atelierul de Reparatii din Portul Constanta este considerata a fi certificatul de nastere
al Santierului Naval Constanta.
Dezvoltarea ulterioara a Santierului Naval Constanta a cunoscut multe stadii,
fiind in stransa legatura cu dezvoltarea portului Constanta.
Pana in anul 1950 principalele activitati ale Santierului Naval Constanta erau
axate pe reparatii de nave.
Totusi, un moment semnificativ in istoria santierului il reprezinta lansarea primei
nave constructie noua in mai 1936, iahtul Crai Nou, cu o lungime de 12m.
Din anul 1950, pe langa activitatile de reparatii nave, Santierul Naval Constanta a
inceput si un program de constructii. A fost marita semnificativ suprafata santierului, a
fost construit un nou atelier de prelucrare si au fost achizitionate echipamente / instalatii
noi, pentru a le suplimenta pe cele existente (inclusiv un doc plutitor cu o capacitate de
ridicare de 15.000 tone).
7
n continuare, Santierul Naval Constanta a fost supus unui program intesiv de
investitii. Suprafata totala a ajuns la 74 ha si a inceput constructia celor doua docuri
uscate. In plus, au fost achizitionate macarale noi si echipamente de taiere si sudura.
8
Obiectivul firmei este implementarea si mentinerea abordarii orientate catre
calitate si productivitate in vederea satisfactiei clientilor. Strategia prezenta include
optimizarea activitatilor santierului si a personalului, continuand programul intens de
investitii inceput dupa privatizare, in vederea cresterii productivitatii, impreuna cu factori
motivationali noi pentru angajai.
CAPITOLUL 3
9
realizate n anii 1920. Fazele fluxului tehnologic pentru activitatea de construcii i
reparaii nave sunt urmtoarele:
Construcii nave: - descrcarea i depozitarea materialelor;
- ndreptare, alicare, grunduire;
- debitare fasonare semifabricate;
- confecii i asamblare;
- platform de premontaj;
- montaj n doc;
- armare;
- probe.
Reparaii nave.
Prima etap o constituie descrcarea materiilor prime care se realizeaz cu
ajutorul podurilor rulante cu electromagnei. Materiile prime sunt aduse cu vagoane CF
i se depoziteaz pe platforme special amenajate din beton.
Depozitarea se efectueaz zonal, n funcie de dimensiuni i calitate.
Transportarea tablei din depozit n hala de confecii se efectueaz cu ajutorul
podurilor rulante cu electromagnei sau ghiare. Foile de tabl sunt vehiculate cu ajutorul
dispozitivelor de antrenare cu role (rolganguri), care le direcioneaz spre hal. n
continuare tabla este pregtit pentru debitare prin operaiile de ndreptare, alicare,
grunduire.
ndreptarea se realizeaz prin prin prese hidraulice i sistemul de role pentru
tablele mari, drepte i/sau prin nclzire oxigaz. Dup ndreptare tablele sunt vehiculate
cu ajutorul unui dispozitiv cu role prin instalaia de alicare, grunduire, n vederea
pregtirii suprafeei metalice pentru vopsire. Instalaia este automat cu funcionare
continu. nainte de a fi alicat (sablare cu alice) table este supus, n cadrul aceleiai
instalaii, unei operaii de degresare cu un emulsionant urmat de splare n spaiul
nchis i uscare. Alicarea este procedeul de ndeprtare a ruginii prin lovirea
suprafeelor cu alice de metal.Alicele folosite n instalaia de alicare-pasivare sunt din
font, de form coluroase, netratate, cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm i clasa
granulometric 140.
10
Consumul specific de alice este de 0,300 0,400 kg/mp. Alicele se reutilizeaz
pn i pierd proprietile caracteristicie (duritate, granulaie).
Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la urmtoarea operaie i
anume grunduirea. Grunduirea se realizeaz dup operaia de alicare i este un
procedeu de protecie anticoroziv a tablei pe o perioad limitat, n timpul, prelucrrii ei
pn la vopsirea final. Cu ajutorul rolgangului tabla este dirijat ntr-un spaiu
ermetizant unde se realizeaz mecanizat, grunduirea. n funcie de specificaie,
grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea. Dup operaia de grunduire urmeaz
debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane vehiculate cu ajutorul rolgangurilor se
anfreneaz la maini oxigaz (oxiacetilenic) cu program numeric (prelucrarea capetelor
tablei n diferite forme de X, V). Tierea se realizeaz la posturi individuale cu
oxipropan.
Panourile curbe i plane, tot pe sistemul de role, ajung la maina de debitat cu
plasm sub ap, NUMOREX 800. Pentru programarea debitrii se folosete o parte a
setului de programe TRIBON. Fasonarea tablelor i profilelor se realizeaz pe prese
hidraulice de 200, 640 i 1000 tf. i pe valul abkant de 2000 tf rezultnd panourile
curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagnei sau cu crlige se sorteaz
elementele i se numeroteaz conform desenelor dup care sunt distribuite pe
platforma de confecii.
Confeciile i asamblarea seciilor plane se execut pe linia mecanizat tip
ESAB. Pentru asamblare, profilele pregtite conform desenului de execuie sunt
poziionate n forma dorit i sunt sudate electric n puncte de susinere.Apoi se verific
unghiurile de aezare dup care se execut sudarea final.Panourile plane i cele
curbe se asambleaz cu elementele de osatur dup care se monteaz saturrile. n
urma asamblrii se obin seciile curbe i seciile plane. Asamblarea se realizeaz prin
sudur semimecanizat n mediu protector de CO2 i prin sudura automat substrat de
flux linia ESAB. Fluxul sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse
ntre 0,2 1,5 mm,care se recicleaz.
n cadrul antierului, n procesul de producie pe lng aceste procedee de
sudur se mai utilizeaz:
Sudur manual cu arc electric i electrozi tip SUPERBAZ;
11
Sudur mecanizat sub flux.
Sudur WIG n mediu protector de argon (la sudarea evilor de oel inoxidabil),
utilizat ntr-o msur redus.
n funcie de fazele tehnologice se monteaz echipamentele care sunt fabricate,
unele n cadrul antierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele,prin intermediul
birourilor de provizionare i Marketing Export, sunt procurate de la diferite firme. n
hala de confecii se monteaz postamentele i se las loc pentru echipamente. La
asamblare se monteaz suporturile pentru pompe,pentru motor, pentru tabloul electric,
etc.
Din hala de confecii, dup asamblare, seciile plane i curbe sunt scoase pe
platform cu ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt ncrcate pe
autotrailer (pentru seciile mari) fiind tranportate n acest mod pe platform. Seciile
plane i curbe sunt asamblate pe platforma de premontaj rezultnd blocseciile: prova,
pupa i cele din zona central a navei. n acelai timp se pregtesc n docul uscat
schele metalice care vor nconjura blocseciile transportate n doc. Dup caz, se aduc i
se monteaz n paralel, echipamentele necesare navei: motoare, pompe, instalaii .
Urmtoarea faz tehnologic pe care o constituie montajul n doc. Cu ajutorul
instalaiilor de ridicat (macarale de 480 tf) blocseciile sunt poziionate i amplasate pe
calajele pregtite i amplasate conform planului de osatur al viitoarei nave. Blocseciile
sunt fixate cu tirani cu ajutorul crora se pot apropia unele de celelalte. n momentul n
care blocseciile sunt poziionate corect se execut sudura continu pentru fixarea
final. n continuare se pregtesc suprafeele metalice n vederea vopsirii, apoi se
execut vopsirea.
Pregtirea suprafeelor metalice pentru vopsire se realizeaz prin sablare.Drept
material abraziv utilizat n sablare este folosit gritul importat din Grecia,de compoziie
variabil n funcie de firma furnizoare (conine oxizi de siliciu, de fier, de aluminiu, de
crom, de magneziu, de mangan, de nichel, etc.). Pentru a obine eficiena dorit,
particulele de grit trebuie s aib dimensiunile cuprinse ntre 0,8 1,2 mm, pentru a
asigura o rugozitate de 50 - 60 microni recomandat pentru majoritatea grundurilor i
vopselelor. Presiunea de lucru trebuie meninut la minimum 7-7,5 tm.
n timpul operaiei de sablare trebuiesc asigurate condiii de clim:
12
Temperatura de aplicare conform fiei pasivantului;
Temperatura suprafeei metalice s fie mai mare cu 30 fa de punctul de rou;
Umiditatea relativ s fie maximum 85%.
Sablarea nu poate fi executat pe timp de cea sau ploaie. La aplicarea
grundului i a vopselei dup operaia de sablare trebuiesc respectate anumite condiii:
Asigurarea timpului maxim dintre sablare i grunduire;
Temperatura minim de aplicare raportat la gradul de umezeaz, etc.
Toate grundurile i vopselele, care se utilizeaz n antier pentru construcii noi
sunt de provenien strin. Pentru vopsire se folosete sistemul de pulverizare cu aer
comprimat, n acest scop grundurile i vopselele fiind diluate n prealabil pn la o
anumit consisten. Vaporii de diluant (solvent) sunt dispersai n atmosfer, unde
urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersai. Tot n doc se realizeaz i montarea
motorului principal. Dup terminarea lucrrilor din doc nava este lansat i armat la
cheu. n continuare sunt montate i ultimele echipamente ce fac funcional nava.
Ultima operaie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu nava.
Se fac dou tipuri de probe: probe de cheu (pentru antier n vederea depistrii
deficienelor la rece) i probe de mare care sunt probele reale (pntru client).
n ceea ce privete reparaiile de nave, procesul tehnologic utilizat este
dependent de tipul i starea tehnic a navei. Societatea aplic tehnologii specifice de
curare a carenei navelor cu jet de ap de nalt presiune (instalaii WOMA), de
reparaii agregate i echipament electric, ct i tehnologii de recondiionare prin
metalizare, etc. Succesiunea operaiilor tehnologice la reparaii nave este urmtoarea:
Se inund docul uscat sau se scufund docul plutitor, n funcie de mrimea
navei;
Se introduce nava n doc i se fixeaz blocurile de chil, aranjate n prealabil,
apoi se scoate apa din doc;
Se cur cu jet de ap suprafaa metalic, se sableaz i se vopsete;
Se repar instalaiile i echipamentele defecte la bordul navei sau n atelierele
antierului;
13
Se lanseaz nava i se remorcheaz la cheiurile de reparaii, unde se continu
lucrrile de reparaii i montaj echipamente;
Se pred nava clientului
CAPITOLUL 4
Tabelul nr. 1:
Componenta Poluant Concentratii Concentratii Efecte adverse asupra sanatatii
mediu maxime umane
admise
Apa Fosfai, 0,79 0,3 -modificari de structura ale oaselor si
(mg/L) dintilor
Fier 1,55 0,10 -creste riscul de cancer
-duce la aparitia bolilor
cardiovasculare
Zinc 1,66 0,10 Diaree ,Grea, Vrsturi ,Dureri de
stomac ,Rinichi ,Oboseal, Febr
Aer NOx 12 0,2 -iritatii ale cailor respiratorii,
mg(/m3) - disfunctii ale plamanilor. -expunerea
pe termen lung la o concentratie
redusa poate distruge tesuturile
pulmonare ducand la emfizem
pulmonar.
CO 32 10 afecteza sistemul nervos central;
- slabeste pulsul inimii,
micsorand astfel volumul de sange
distribuit in organism;
- reduce acuitatea vizuala si
capacitatea fizica;
- expunerea pe o perioada
scurta poate cauza oboseala acuta;
Pulberi 7,4 0,05 Poluarea cu pulberi inrautateste
simptomele astmului, respectiv tuse,
dureri in piept si dificultati respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o
concentratie scazuta de pulberi poate
14
cauza cancer si moartea prematura.
Zinc 2,4 5 Diaree ,Grea, Vrsturi ,Dureri de
stomac ,Rinichi ,Oboseal, Febr
Sol Cr total 2,8 600 Efecte asupra epidermei
(mg/kg) Efecte asupra sistemului
cardiovascular
Efecte hepatice
Zinc 118 1000 Diaree ,Grea, Vrsturi ,Dureri de
stomac ,Rinichi ,Oboseal, Febr
Cupru 88 500 poate determina grave tulburari
gastro-intestinale. In cazul dozelor
mari se poate constata ciroza hepatica
insotita de icter
BW= 60 Kg aduli
BW= 25 Kg copii
Zinc
C = 1,66 mg/L
zinc
16
Fier
C = 1,55 mg/L
fier
17
n etapa de caracterizare a riscului informaiile privind identificarea hazardelor,
estimarea expunerii i estimarea toxicitatii vin n sprijinul cercetatorilor care analizeaza
estimarea riscului pe un anumit amplasament.
Riscul poate fi caracterizat prin utilizarea coeficienilor de hazard definit ca fiind
doz medie zilnic a expunerii la substane de pe amplasament raportata la doza de
referinta.
ADD
HQ
RfD
Fier
Zinc
1,48
4,93
1,59 HQFe adult 0,3
5,3
HQZn adult 0,3
3,56
11,86
3,82 HQFe copil 0,3
12,73
HQZn copil 0,3
19
Tabelul nr. 3. Identificarea factorilor surs-cale-receptor pe amplasament
Calea de Necesitate
Componen Pericol Important
Poluant actionar Receptor lucrari de
ta mediu /sursa a riscului
e remediere
Apa Fosfati
(0,79 Activitatile Uman Medie Da
mg/l) Absorbtie
santierului
Fier (contactu
naval(-
1,55 l pielii cu Uman Medie Da
constructii
(mg/l) substant
nave;
Zinc ele toxice
reparatii
1,66 din apa)
nave) Uman Medie Da
(mg/l)
Aer NOx -procese de Major Da
Inhalare Uman
12 (mg/l) sudura
CO Major Da
Inhalare Uman
32 (mg/l)
Pulberi -sablare Major Da
Inhalare Uman
7,4 (mg/l)
Zinc - Usor Nu
2,4 (mg/l) depozitarea Inhalare Uman
de deseuri
Sol Cr total - Contactul Uman Usor Nu
20
2,8 (mg/l) depozitarea pielii cu
Zinc de deseuri substant Usor Nu
Uman
118 (mg/l) ele toxice
Cupru din sol Usor Nu
Uman
88 (mg/l)
21
Tabelul nr. 5. Matricea
probabilitate-gravitate
stabilit n evaluarea riscului
n continuare
cuatificarea riscului va fi
realizat sub forma unui
grafic:
22
Concluzii
Emisiile care rezult din activitatea de depozitare deeuri pot afecta calitatea
factorului de mediu aer i, de asemenea, pot afecta sntatea oamenilor i mediului din
zon, avnd n vedere faptul c zona evaluat prezint un mare interes turistic.
Pentru componenta de mediu apa, in urma investigatiilor efectuate s-a constatat
ca activitatile santierului naval Constanta influenteaza negativ calitatea Marii Negre.
23
n ceea ce privete componenta de mediu sol, se constata ca solul
amplasamentului evaluat este contaminat usor cu metale grele,de exemplu ionul de
zinc care are valoarea determinata uor peste pragul de alert , ns nu depete
concentraia maxim admis. Se poate aprecia c prin emisiile sale, antierul naval
evaluat determin o poluare cu zinc i cupru, solul din incinta amplasamentului avnd
ns capacitatea de tamponare pentru acest nivel de poluare.
Bibliografie
25