Nr.

Intrebare Sectiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data

1 Care sunt sursele principale de energie MIEB.S1 1 1 acumulatoare cu plăci de plumb; 0 acumulatoare alcaline; 0
electrică instalate la bordul navelor?

2 Care sunt sursele principale de energie MIEB.S1 1 1 acumulatoare alcaline; 0 generatoare de c.a.; 1
electrică instalate la bordul navelor?

3 Care sunt sursele principale de energie MIEB.S1 1 1 acumulatoare cu plăci de plumb; 0 generatoare de c.a.; 1
electrică instalate la bordul navelor?

4 Care sunt sursele auxiliare de energie MIEB.S1 1 1 transformatoare electrice; 0 acumulatoare alcaline; 1
electrică instalate la bordul navelor?

5 Care sunt sursele auxiliare de energie MIEB.S1 1 1 generatoare de c.c.; 0 generatoare de c.a.; 0
electrică instalate la bordul navelor?

6 Care sunt sursele auxiliare de energie MIEB.S1 1 1 acumulatoare alcaline; 1 generatoare de c.c.; 0
electrică instalate la bordul navelor?

7 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 iluminatul de siguranţă; 0 iluminatul de avarie; 0

surselor principale de energie electrică
instalate la bordul navelor?

8 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 iluminatul de avarie; 0 acţionarea electrică a ventilatoarelor şi 1
surselor principale de energie electrică telegrafelor;
instalate la bordul navelor?

9 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 acţionarea electrică a pompelor şi 1 iluminatul de avarie; 0
surselor principale de energie electrică compresoarelor de aer;
instalate la bordul navelor?

10 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 acţionarea electrică a instalaţiei de 0 acţionarea electrică a vinciurilor şi 0
surselor auxiliare de energie electrică guvernare a navei; cabestanelor de manevră;
instalate la bordul navelor?

11 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 acţionarea electrică a instalaţiei de 0 iluminatul de siguranţă; 1
surselor auxiliare de energie electrică guvernare a navei;
instalate la bordul navelor?
12 Care este domeniul de utilizare a MIEB.S1 1 1 iluminatul de avarie; 1 acţionarea electrică a instalaţiei de 0
surselor auxiliare de energie electrică guvernare a navei;
instalate la bordul navelor?

13 Care sunt principalele părţi MIEB.S1 1 1 inductorul; 1 postamentul generatorului; 0

componente ale generatoarelor de c.c.?

14 Care sunt principalele părţi MIEB.S1 1 1 postamentul generatorului; 0 indusul 1

componente ale generatoarelor de c.c.?

15 Care sunt principalele părţi MIEB.S1 1 1 motorul cu ardere internă pentru 0 cupla între generator şi motorul de 0
componente ale generatoarelor de c.c.? antrenarea generatorului; antrenare;

16 Ce se poate spune despre "inductorul" MIEB.S1 1 1 este partea mobilă a generatorului de 0 se confecţionează din tole circulare de 0
unui generator de c.c.? c.c.; oţel electrotehnic, prevăzute la periferii
cu crestături;

17 Ce se poate spune despre "inductorul" MIEB.S1 1 1 se confecţionează din tole circulare de 0 în interiorul carcasei cilindrice a 1
unui generator de c.c.? oţel electrotehnic, prevăzute la periferii inductorului sunt montaţi polii
cu crestături; principali, pe al căror miez se înfăşoară
bobinele de excitaţie;

18 Ce se poate spune despre "inductorul" MIEB.S1 1 1 inductorul este, de fapt, un 1 este partea mobilă a generatorului de 0
unui generator de c.c.? electromagnet de formă cilindrică, c.c.;
confecţionat din fontă magnetică sau
oţel turnat;

19 Ce se poate spune despre "indusul" MIEB.S1 1 1 este partea fixă a maşinii de c.c.; 0 are forma unui electromagnet cilindric, 0
unui generator de c.c.? confecţionat din fontă magnetică sau
din oţel turnat;

20 Ce se poate spune despre "indusul" MIEB.S1 1 1 are forma unui electromagnet cilindric, 0 este partea mobilă a maşinii de c.c.; 1
unui generator de c.c.? confecţionat din fontă magnetică sau
din oţel turnat;

21 Ce se poate spune despre "indusul" MIEB.S1 1 1 este partea mobilă a maşinii de c.c.; 1 în interiorul carcasei cilindrice a 0
unui generator de c.c.? indusului sunt montaţi polii principali,
pe al căror miez se înfăşoară bobinele de
excitaţie;
22 Ce se poate spune despre "colectorul" MIEB.S1 1 1 are rolul de a produce fluxul magnetic 0 este un organ special montat pe axul 1
unui generator de c.c.? principal; indusului;

23 Ce se poate spune despre "colectorul" MIEB.S1 1 1 are rolul de a produce fluxul magnetic 0 între două lamele de colector vecine se 0
unui generator de c.c.? principal; leagă electric capetele unei secţiuni a
bobinajului de excitaţie, având acelaşi
număr de spire;

24 Ce se poate spune despre "colectorul" MIEB.S1 1 1 între două lamele de colector vecine se 1 are rolul de a produce fluxul magnetic 0
unui generator de c.c.? leagă electric capetele unei secţiuni a principal;
bobinajului indusului;

25 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.c.
după figura alăturată ?
MIEB.S1 1 1 imagini\ se consideră că pe indus există numai o 1 dacă indusul se roteşte cu o viteză 0
MIEB- singură spiră, fenomenul având loc în constantă, spira va fi tăiată de un flux
001.jpg mod identic şi pentru restul spirelor; constant şi datorită fenomenului
inducţiei electromagnetice în spiră se va
induce o tensiune electromotoare
constantă;

26 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.c.
după figura alăturată ?
MIEB.S1 1 1 imagini\ dacă indusul se roteşte cu o viteză
MIEB- constantă, spira va fi tăiată de un flux
001.jpg constant şi datorită fenomenului
inducţiei electromagnetice în spiră se va
induce o tensiune electromotoare
constantă;
0 capetele acestei spire sunt legate la două 1
lamele vecine de colector, constituite din
două segmente de cupru, izolate între ele
şi faţă de ax. Pe lamele calcă periile A şi
B la care se leagă receptorul exterior R;

27 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.c.
după figura alăturată?
MIEB.S1 1 1 imagini\ dacă indusul se roteşte cu o viteză
MIEB- constantă, spira va fi tăiată de un flux
001.jpg constant şi datorită fenomenului
inducţiei electromagnetice în spiră se va
induce o tensiune electromotoare
constantă;
0 pentru a culege la perii o t.e.m. orientată 0
în acelaşi sens, periile sunt aşezate în
aşa fel încât ele trec de pe o lamelă pe
alta în momentul când t.e.m.indusă în
spiră devine maximă;
28 Ce se observă din analiza figurii
alăturate - principiul de funcţionare a
generatorului de c.c.;
29 Ce se observă din analiza figurii
alăturate - principiul de funcţionare a
generatorului de c.c.;
30 Ce se observă din analiza figurii
alăturate - principiul de funcţionare a
generatorului de c.c.;
31 Care este principiul de funcţionare a
motorului electric de c.c.?
32 Care este principiul de funcţionare a
motorului electric de c.c.?
33 Care este principiul de funcţionare a
motorului electric de c.c.?
34 Ce reprezintă fiecare termen din
ecuaţia de funcţionare a motorului de
c.c.:U = E + Ra Ia;
35 Ce reprezintă fiecare termen din
ecuaţia de funcţionare a motorului de
c.c.:U = E + Ra Ia;
36 Ce reprezintă fiecare termen din
ecuaţia de funcţionare a motorului de
c.c.:U = E + Ra Ia;
MIEB.S1 1 1 imagini\ pe perioada rotirii spirei de la α = 0 la α 1 pe perioada rotirii spirei de la α = 0 la α 0
MIEB- = π conductorul "ab" este în contact cu = π conductorul "ab" este în contact cu
001.jpg peria A, care este pozitivă; peria B, care este negativă;
MIEB.S1 1 1 imagini\ pe perioada rotirii spirei de la α = 0 la α 0 pe perioada rotirii spirei de la α = π la α 1
MIEB- = π conductorul "ab" este în contact cu = 2π conductorul "cd" este în contact cu
001.jpg peria B, care este negativă; peria A, care este pozitivă;
MIEB.S1 1 1 imagini\ pe perioada rotirii spirei de la α = 0 la α 0 pe perioada rotirii spirei de la α = π la α 0
MIEB- = π conductorul "ab" este în contact cu = 2π conductorul "cd" este în contact cu
001.jpg peria B, care este negativă; peria B, care este negativă;
MIEB.S1 1 1 funcţionarea sa se bazează pe principiul 1 în cazul în care maşina de c.c. nu mai 0
reversibilităţii maşinii de c.c.; este antrenată din exterior, câmpul
magnetic Φ devine cuplu motor şi
roteşte indusul în sens contrar celui avut
la funcţionarea ca generator;
MIEB.S1 1 1 funcţionarea sa se bazează pe principiul 0 tensiunea electromotoare ce se măsoară 0
inversării sensului de rotaţie a maşinii la periile A şi B, de pe colectorul
de c.c.; indusului este o tensiune periodică, însă
cu acelaşi sens, numită pulsatorie,
obţinută prin redresarea t.e.m.
alternative;
MIEB.S1 1 1 tensiunea electromotoare ce se culege la 0 tensiunea U aplicată la bornele indusului 1
periile A şi B, de pe colectorul indusului trebuie să facă faţă tensiunii
este o tensiune periodică, însă cu acelaşi contraelectromotoare şi căderii de
sens, numită pulsatorie, obţinută prin tensiune, adică: U = E + Ra Ia;
redresarea t.e.m. alternative;
MIEB.S1 1 1 U - reprezintă tensiunea electromotoare 0 E - reprezintă tensiunea culeasă la 0
indusă; bornele maşinii;
MIEB.S1 1 1 U - reprezintă tensiunea electromotoare 0 E - reprezintă tensiunea la bornele 0
indusă; maşinii;
MIEB.S1 1 1 E - reprezintă tensiunea la bornele 0 Ra Ia - reprezintă căderea de tensiune în 1
maşinii; circuitul indusului;
37 Ce reprezintă relaţia U Ia = E Ia + Ra Ia2, MIEB.S1 1 1 relaţia aceasta reprezintă ecuaţia de
cât şi a fiecărui termen în parte? funcţionare a motorului de c.c.;
38 Ce reprezintă relaţia U Ia = E Ia + Ra Ia2, MIEB.S1 1 1 termenul U Ia reprezintă puterea
cât şi a fiecărui termen în parte? electromagnetică care se transformă în
putere mecanică;
39 Ce reprezintă relaţia U Ia = E Ia + Ra Ia2, MIEB.S1 1 1 termenul Ra Ia2 reprezintă puterea
cât şi fiecare termen în parte? pierdută prin efectul Joule - Lentz;
40 Ce se poate spune despre pornirea MIEB.S1 1 1 înainte de pornirea motorului de c.c.
motoarelor de c.c.? tensiunea contraelectromotoare este nulă
deoarece viteza rotorului este zero;
41 Ce se poate spune despre pornirea MIEB.S1 1 1 curentul absorbit de motor la pornire
motoarelor de c.c.? este foarte mare provocând arderea
înfăşurării indusului Ia = Ra : (U - E) şi
deoarece E = 0 rezultă că Ia = Ra : U
42 Ce se poate spune despre pornirea MIEB.S1 1 1 curentul absorbit de motor la pornire
motoarelor de c.c.? este foarte mare provocând arderea
înfăşurării indusului Ia = Ra : (U - E) şi
deoarece E = 0 rezultă că Ia = Ra : U
43 Cum se poate regla viteza de rotaţie a MIEB.S1 1 1 ştiind că E = K · n ·Φ rezultă că n = E :
unui motor electric de c.c.? (K ·Φ) = (U - Ra ·Ia) : (K ·Φ)
0 relaţia reprezintă bilanţul puterilor 1
electrice ale motorului de c.c.;
0 relaţia E Ia reprezintă puterea totală 0
absorbită de motor de la reţea;
1 relaţia aceasta reprezintă ecuaţia de 0
funcţionare a motorului de c.c.;
1 curentul absorbit de motor la pornire 0
este foarte mare provocând arderea
înfăşurării indusului Ia = Ra : (U - E) şi
deoarece E = 0 rezultă că Ia = Ra : U
0 reostatul de pornire este astfel 1
dimensionat încât curentul de pornire Ia
= U : (Ra + Rp ) = (1,5 - 2,5) In
pentru scăderea valorii curentului la
pornirea motorului se montează în
paralel cu indusul un reostat de pornire
Rp
1 variaţia fluxului inductor se realizează 0
prin variaţia curentului de excitaţie cu
ajutorul reostatului de câmp, astfel încât
la o creştere a fluxului F viteza
motorului creşte;
44 Cum se poate regla viteza de rotaţie a
unui motor electric de c.c.?
45 Cum se poate regla viteza de rotaţie a
unui motor electric de c.c.?
46 Cum se poate regla viteza de rotaţie a
unui motor electric de c.c.?
47 Cum se poate regla viteza de rotaţie a
unui motor electric de c.c.?
48 Cum se poate regla viteza de rotaţie a
unui motor electric de c.c.?
49 Cum se realizează inversarea sensului
de rotaţie a motorului electric de c.c.?
MIEB.S1 1 1 prin menţinerea constantă a fluxului
inductor dar este costisitoare deoarece
pierderile în reostatul de excitaţie sunt
mici datorită valorii mici a curentului de
excitaţie;
MIEB.S1 1 1 variaţia fluxului inductor se realizează
prin variaţia curentului de excitaţie cu
ajutorul reostatului de câmp, astfel încât
la o creştere a fluxului Φ viteza
motorului creşte;
MIEB.S1 1 1 cu ajutorul unui reostat de pornire
montat între rotor şi reţea; astfel viteza
este dată de formula n = (U - Rp Ia ) : (K
· Φ)
MIEB.S1 1 1 prin variaţia tensiunii la bornele
motorului este foarte economică datorită
pierderilor mari de energie în reostatul
de pornire şi, de aceea, se recomandă
pentru funcţionări îndelungate ale
motorului;
MIEB.S1 1 1 prin variaţia tensiunii la bornele
motorului, dar este foarte economică
datorită pierderilor neînsemnate de
energie în reostatul de pornire şi, de
aceea, se recomandă pentru funcţionări
îndelungate ale motorului;
MIEB.S1 1 1 pornind de la relaţia M = K Φ Ia
inversarea sensului de rotaţie a
motorului presupune schimbarea
sensului curentului electromagnetic;
0 prin menţinerea constantă a fluxului 0
inductor care permite reglajul vitezei
motorului în limite foarte largi;
0 prin micşorarea fluxului inductor Φ, 1
care duce la o creştere a vitezei de
rotaţie a motorului, însă o micşorare
prea mare a fluxului inductor
influenţează negativ asupra funcţionării
motorului;
1 metoda reglării vitezei motorului prin 0
variaţia tensiunii la bornele motorului
este foarte economică datorită
pierderilor mari de energie în reostatul
de pornire şi, de aceea, se recomandă
pentru funcţionări îndelungate ale
motorului;
0 pentru variaţia tensiunii de alimentare a 1
motorului se poate folosi un generator
de excitaţie separată, antrenat de obicei
de un motor asincron;
0 metoda reglării vitezei motorului electric 0
cu ajutorul unui reostat se utilizează
folosind chiar reostatul de pornire Rp,
montat în paralel cu indusul;
1 prin schimbarea concomitentă a sensului 0
curentului din indus şi a celui din
înfăsurarea de excitaţie;
50 Cum se realizează inversarea sensului
de rotaţie a motorului electric de c.c.?
51 Cum se realizează inversarea sensului
de rotaţie a motorului electric de c.c.?
52 Care sunt principalele defecţiuni ce pot MIEB.S1 1
apărea la o maşină de c.c.?
53 Care sunt principalele defecţiuni ce pot MIEB.S1 1
apărea la o maşină de c.c.?
54 Care sunt principalele defecţiuni ce pot MIEB.S1 1
apărea la o maşină de c.c.?
55 Care sunt principalele defecţiuni de
natură electrică ce se manifestă la
motorul de c.c.?
56 Care sunt principalele defecţiuni de
natură electrică ce se manifestă la
motorul de c.c.?
57 Care sunt principalele defecţiuni de
natură electrică ce se manifestă la
motorul de c.c.?
58 Care sunt cauzele scânteierii la perii a
unui motor electric de c.c.?
59 Care sunt cauzele scânteierii la perii a
unui motor electric de c.c.?
60 Care sunt cauzele scânteierii la perii a
unui motor electric de c.c.?
MIEB.S1 1 1 prin schimbarea sensului tensiunii de
excitaţie;
MIEB.S1 1 1 prin schimbarea concomitentă a sensului
curentului din indus şi a celui din
înfăsurarea de excitaţie;
1 defecţiuni de natură mecanică;
1 scântei la colector şi răcirea exagerată;
1 vibraţii ale postamentului;
MIEB.S1 1 1 trepidaţii
MIEB.S1 1 1 trepidaţii
MIEB.S1 1 1 trepidaţii
MIEB.S1 1 1 dacă scânteierile apar începând cu o
sarcină destul de mare ele pot proveni
din cauza supraîncărcării motorului;
MIEB.S1 1 1 scânteierea mai puternică într-un sens de
rotaţie decât în celălalt, poate proveni
din cauza întreruperii legăturilor
periilor;
MIEB.S1 1 1 scânteierea numai în urma unor perii,
care se pot încălzi, pe când celelalte
rămân reci, poate proveni din cauza
distanţei mari dintre perii şi colector;
0 prin schimbarea sensului curentului Ia 1
din indus, respectiv prin inversarea între
ele a legăturilor la reţea;
0 prin menţinerea constantă a sensului 0
tensiunii de excitaţie;
1 vibraţii ale postamentului; 0
0 defecţiuni de natură electrică; 1
0 scântei la colector şi răcirea exagerată; 0
0 scântei la colector; 1
0 încălzirea exagerată a motorului; 1
0 încălzirea lagărelor de sprijin a 0
rotorului;
1 scânteierea numai în urma unor perii, 0
care se pot încălzi, pe când celelalte
rămân reci, poate proveni din cauza
distanţei mari dintre perii şi colector;
0 scânteierea moderată la perii, începând 1
cu o anumită sarcină, poate proveni din
cauza poziţiei greşite a jugului periilor
sau din cauza intrefierului
necorespunzător;
0 scânteierea mai puternică într-un sens de 0
rotaţie decât în celălalt, poate proveni
din cauza întreruperii legăturilor
periilor;
61 Care sunt cauzele scânteierii egale la MIEB.S1 1
toate periile şi înnegrirea întregului
colector, la un motor de c.c.?
62 Care sunt cauzele scânteierii egale la MIEB.S1 1
toate periile şi înnegrirea întregului
colector, la un motor de c.c.?
63 Care sunt cauzele scânteierii egale la MIEB.S1 1
toate periile şi înnegrirea întregului
colector, la un motor de c.c.?
64 Care sunt cauzele unei încălziri MIEB.S1 1
exagerate, însoţită de scântei la
colector şi eventual de scăderea
turaţiei, având tensiunea la borne
normală, la un motor electric de c.c.?
65 Care sunt cauzele unei încălziri MIEB.S1 1
exagerate, însoţită de scântei la
colector şi eventual de scăderea
turaţiei, având tensiunea la borne
normală, la un motor electric de c.c.?
66 Care sunt cauzele unei încălziri MIEB.S1 1
exagerate, însoţită de scântei la
colector şi eventual de scăderea
turaţiei, având tensiunea la borne
normală, la un motor electric de c.c.?
67 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1
electric de curent continuu nu porneşte,
chiar şi în gol?
68 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1
electric de curent continuu nu porneşte,
chiar şi în gol?
69 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1
electric de curent continuu nu porneşte,
chiar şi în gol?
1 lipituri necorespunzătoare la înfăşurarea 0 nivelul lamelelor de cupru mai mare 0
de compensaţie; decât nivelul lamelelor de mică la
colector;
1 colectorul nu mai are o formă rotundă şi 1 lipituri necorespunzătoare la înfăşurarea 0
periile joacă; de compensaţie;
1 nivelul lamelelor izolante de mică sub 0 scurtcircuite interioare în înfăşurarea de 1
nivelul lamelelor de cupru ale excitaţie;
colectorului;
1 încălzirea exagerată şi inegală a unor 1 existenţa unui curent de excitaţie prea 0
bobine de excitaţie datorită unui mic;
scurtcircuit interior sau total al bobinelor
de excitaţie;
1 existenţa unui curent de excitaţie prea 0 montarea greşită a bobinelor de excitaţie 0
mic; - legarea în serie a acestora, în loc de
legarea în paralel;
1 existenţa unui curent de excitaţie prea 0 montarea greşită a bobinelor de excitaţie 0
mic; - legarea în serie a acestora, în loc de
legarea în paralel;
1 a declanşat automatul de protecţie; 1 pornitorul este scurtcircuitat; 0
1 pornitorul este scurtcircuitat; 0 este întreruptă legătura între pornitor şi 1
motor;
1 pornitorul este scurtcircuitat; 0 înfăşurarea rotorică face contact cu 0
masa;
70 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 a declanşat automatul de protecţie; 1 pornitorul este legat incorect; 0
electric de curent continuu nu porneşte,
chiar şi în gol?

71 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 pornitorul este legat incorect; 0 este întreruptă legătura între pornitor şi 1
electric de curent continuu nu porneşte, motor;
chiar şi în gol?

72 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 pornitorul este legat incorect; 0 înfăşurarea rotorică face contact cu 0
electric de curent continuu nu porneşte, masa;
chiar şi în gol?

73 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 poziţia greşită a periilor pe colector; 1 punerea la masă a protecţiei motorului; 0
electric de c.c. manifestă o pornire
sacadată sau greoaie, însoţită de
încălzirea pornitorului şi de sărirea
siguranţei sau declanşarea automatului
de protecţie?

74 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 punerea la masă a protecţiei motorului; 0 scurtcircuitarea sau punerea la masă a 1
electric de c.c. manifestă o pornire conductoarelor de legătură dintre
sacadată sau greoaie, însoţită de pornitor şi motor;
încălzirea pornitorului şi de sărirea
siguranţei sau declanşarea automatului
de protecţie?

75 Care sunt cauzele pentru care un motor MIEB.S1 1 1 punerea la masă a protecţiei motorului; 0 scurtcircuit între o bobină a statorului şi 0
electric de c.c. manifestă o pornire o bobină a rotorului;
sacadată sau greoaie, însoţită de
încălzirea pornitorului şi de sărirea
siguranţei sau declanşarea automatului
de protecţie?

76 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 periile nu sunt bine amplasate, 1 apariţia magnetismului remanent; 0
generator de c.c. nu se excită? portperiile au fost fixate invers şi se
găsesc depărtate de axa neutră;

77 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului remanent; 0 sensul de rotaţie al maşinii nu este 1
generator de c.c. nu se excită? corect sau înfăşurarea de excitaţie în
derivaţie este conectată greşit cu rotorul
sau este pusă la masă;

78 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului remanent; 0 scurtcircuit între stator şi rotor; 0
generator de c.c. nu se excită?
79 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 portperiile au fost fixate invers şi se 1 apariţia magnetismului remanent; 0
generator de c.c. nu se excită? găsesc depărtate de axa neutră, periile
nu sunt bine amplasate;

80 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului remanent; 0 înfăşurarea de excitaţie în derivaţie este 0
generator de c.c. nu se excită? conectată greşit cu rotorul, este pusă la
masă sau sensul de rotaţie al maşinii nu
este corect;

81 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului remanent; 0 înfăşurarea de excitaţie este pusă la 0
generator de c.c. nu se excită? masă;

82 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 periile nu sunt bine amplasate, 1 apariţia magnetismului remanent; 0
generator de c.c. nu se excită? portperiile au fost fixate invers şi se
găsesc depărtate de axa neutră;

83 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului permanent; 0 sensul de rotaţie al maşinii nu este 1
generator de c.c. nu se excită? corect sau înfăşurarea de excitaţie în
derivaţie este conectată greşit cu rotorul
sau este pusă la masă;

84 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 apariţia magnetismului remanent; 0 bobina înfăşurării de excitaţie este pusă 0
generator de c.c.nu se excită? la masă;

85 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 înfăşurarea rotorului este întreruptă sau 1 motorul diesel de antrenare are turaţia 0
generator de c.c. nu se excită? are un contact imperfect; prea mare;

86 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 motorul diesel de antrenare are turaţia 0 reostatul de excitaţie este conectat 1
generator de c.c. nu se excită? prea mare; greşit;

87 Care sunt cauzele pentru care un MIEB.S1 1 1 motorul diesel de antrenare are turaţie 0 motorul diesel de antrenare are turaţia 0
generator de c.c. nu se excită? instabilă; mai mică decât turaţia nominală;

88 Care sunt cauzele pentru care MIEB.S1 1 1 unele din bobinele polilor sunt greşit 1 turaţia motorului de antrenare este mai 0
tensiunea la bornele generatorului de conectate între ele; mare decât cea nominală;
c.c. este mai mică decât cea nominală?

89 Care sunt cauzele pentru care MIEB.S1 1 1 turaţia motorului de antrenare este 0 la generatoarele cu excitaţie mixtă 1
tensiunea la bornele generatorului de instabilă; înfăşurarea serie este greşit conectată;
c.c. este normală iar sarcina scade ?

90 Care sunt cauzele pentru care MIEB.S1 1 1 turaţia motorului de antrenare este mai 0 reostatul de excitaţie este conectat 0
tensiunea la bornele generatorului de mare decât cea nominală; incorect;
c.c. este mai mică decât cea nominală?
91 Care sunt cauzele pentru care la MIEB.S1 1
conectarea în reţea a unui generator de
c.c. tensiunea scade şi este însoţită, de
obicei, de scânteierea periilor?
92 Care sunt cauzele pentru care la MIEB.S1 1
conectarea în reţea a unui generator de
c.c. tensiunea scade şi este însoţită, de
obicei, de scânteierea periilor?
93 Care sunt cauzele pentru care la MIEB.S1 1
conectarea în reţea a unui generator de
c.c. tensiunea creşte ?
94 Care sunt cauzele funcţionării MIEB.S1 1
defectuoase în paralel a generatoarelor
de c.c.cu excitaţie derivaţie ?
95 Care sunt cauzele funcţionării MIEB.S1 1
defectuoase în paralel a generatoarelor
de c.c.cu excitaţie mixtă ?
96 Care sunt cauzele funcţionării MIEB.S1 1
defectuoase în paralel a generatoarelor
de c.c. ?
97 Ce este transformatorul electric? MIEB.S1 1
1 înfăşurare de excitaţie derivaţie este
pusă la masă;
1 amplificarea câmpului magnetic;
1 amplificarea câmpului magnetic;
1 se observă o variaţie a sarcinii între cele
două generatoare, datorită fie a turaţiilor
diferite ale motoarelor primare de
antrenare, fie a caracteristicilor externe
ale generatoarelor (care nu sunt
identice);
1 înfăşurarea rotorului unui generator este
întreruptă sau are un contact imperfect;
1 înfăşurarea rotorului unui generator este
întreruptă sau are un contact imperfect;
1 este un aparat electric care transformă
energia electrică alternativă de anumiţi
parametri (tensiune, curent) în energie
electrică de curent continuu cu parametri
schimbaţi, frecvenţa rămânând
constantă;
1 amplificarea câmpului magnetic; 0
0 reostatul de excitaţie face atingere cu 1
carcasa maşinii;
0 dacă reţeaua este pusă la masă, curentul 0
de excitaţie creşte, provocând scăderea
tensiunii;
1 înfăşurarea rotorului unui generator este 0
întreruptă sau are un contact imperfect;
0 se observă o variaţie a sarcinii între cele 1
două generatoare, datorită fie a turaţiilor
diferite ale motoarelor primare de
antrenare, fie a caracteristicilor externe
ale generatoarelor (care nu sunt
identice);
0 circuitul de excitaţie la un generator este 0
întrerupt sau are un contact imperfect;
0 este un aparat de curent alternativ care 0
transformă pe cale statică curentul
continuu în curent alternativ,
schimbându-se parametrii (tensiune şi
curent);
98 Ce este transformatorul electric?
99 Ce este transformatorul electric?
100 Ce se poate spune despre înfăşurările
sau bobinajele unui transformator
electric?
101 Ce se poate spune despre înfăşurările
sau bobinajele unui transformator
electric?
102 Ce se poate spune despre înfăşurările
sau bobinajele unui transformator
electric?
MIEB.S1 1 1 este un aparat de curent alternativ care
transformă pe cale statică curentul
continuu în curent alternativ,
schimbându-se parametrii (tensiune şi
curent);
MIEB.S1 1 1 este un aparat, de construcţie normală
compus dintr-un miez de fier pe care
sunt fixate două sau mai multe înfăşurări
izolate una faţă de alta, cât şi faţă de
miezul de fier;
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea care primeşte energia de la
sursă se numeşte înfăşurare sau bobinaj
secundar;
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea de înaltă tensiune este
înfăşurarea transformatorului care se
conectează la reţeaua cu tensiune mai
mare, iar înfăşurare de joasă tensiune
este cea care se conectează la reţeaua cu
tensiune mai mică;
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea care primeşte energia de la
sursă se numeşte înfăşurare sau bobinaj
secundar;
0 este un aparat, prevăzut cu două sau mai 0
multe înfăşurări, cea care primeşte
energia de la sursă se numeşte înfăşurare
sau bobinaj secundar, iar cele care
cedează energia unei/unor reţele sau
circuit, se numesc înfăşurări sau
bobinaje primare;
1 este un aparat electric care transformă 0
energia electrică alternativă de anumiţi
parametri (tensiune, curent) în energie
electrică de curent continuu cu parametri
schimbaţi, frecvenţa rămânând
constantă;
0 înfăşurarea care cedează energia unei 0
reţele sau unui circuit se numeşte
înfăşurare sau bobinaj primar;
1 toate mărimile care se referă la 0
secundar, cum ar fi: puterea, tensiunea,
curentul, rezistenţa etc. se numesc
mărimi secundare şi se notează cu
indicele 1 (P1, U1, I1, r1 etc.);
0 înfăşurarea transformatorului care se 1
conectează la reţeaua cu tensiune mai
mare se numeşte înfăşurare de înaltă
tensiune, iar cea care se conectează la
reţeaua cu tensiune mai mică, înfăşurare
de joasă tensiune;
103 Care este domeniul de utilizare al MIEB.S1 1 1 iluminatul de lucru de 12V şi 24V; 1 alimentarea circuitelor de siguranţă ale 0
transformatoarelor electrice la bordul navei;
navelor?

104 Care este domeniul de utilizare al MIEB.S1 1 1 alimentarea circuitelor de siguranţă ale 0 acţionarea unor scule şi dispozitive de 1
transformatoarelor electrice la bordul navei; lucru;
navelor?

105 Care este domeniul de utilizare al
transformatoarelor electrice la bordul
navelor?
MIEB.S1 1 1 alimentarea circuitelor de siguranţă ale 0 alimentarea cu energie electrică a 0
navei; agregatelor de avarie cum ar fi:
compresor de aer de avarie, pompa de
incendiu de avarie, generator electric de
avarie;

106 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 transformatoare monofazate; 0 transformatoare trifazate; 0

electrice, după domeniul de utilizare?

107 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 transformatoare trifazate; 0 autotransformatoare 1

electrice, după domeniul de utilizare?

108 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 autotransformatoare 1 transformatoare uscate 0

electrice, după domeniul de utilizare?

109 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 transformatoare de forţă 0 autotransformatoare 0

electrice, după natura mediului de
răcire?

110 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 autotransformatoare 0 transformatoare în ulei 1

electrice, după natura mediului de
răcire?

111 Cum se clasifică transformatoarele MIEB.S1 1 1 transformatoare în ulei 1 transformatoare de măsură 0

electrice, după natura mediului de
răcire?

112 Cum se realizează răcirea la
transformatoarele în ulei?
113 Cum se realizează răcirea la
transformatoarele în ulei?
114 Care este rolul uleiului existent la un
transformator electric în ulei?
115 Care este rolul uleiului existent la un
transformator electric în ulei?
MIEB.S1 1 1 prin circulaţia naturală a uleiului; 1 prin circulaţia forţată a apei; 0
MIEB.S1 1 1 prin circulaţia forţată a uleiului; 1 prin circulaţia forţată a aerului; 0
MIEB.S1 1 1 este folosit ca mediu de răcire; 1 este folosit ca mediu de încălzire; 0
MIEB.S1 1 1 este folosit ca mediu de încălzire; 0 este folosit ca protector împotriva 1
pătrunderii umidităţii;
116 Care este rolul uleiului existent la un
transformator electric în ulei?
117 În ce constă funcţionarea "în gol" a
transformatorului electric, conform cu
figura alăturată ?
MIEB.S1 1 1 este folosit ca mediu de încălzire; 0 este bun conducător de electricitate; 0
MIEB.S1 1 1 imagini\ se aplică la bornele primarului A, X 1 t.e.m. E1, potrivit legii lui Lentz, se 0
MIEB- tensiunea alternativă U1 a reţelei de opune cauzei care a produs-o şi deci va
005.jpg alimentare, bornele înfăşurării secundare fi de sens contrar curentului aplicat de la
nefiind legate la consumator; reţea, U1;

118 În ce constă funcţionarea "în gol" a MIEB.S1 1 1 imagini\ t.e.m. E1, potrivit legii lui Lentz, se 0 înfăşuratea primară va fi parcursă de 1
transformatorului electric, conform cu MIEB- opune cauzei care a produs-o şi deci va curentul I0 care va creea un flux
figura alăturată ? 005.jpg fi de sens contrar curentului aplicat de la magnetic Φ0 ce se închide prin miezul
reţea, U1; magnetic al transformatorului;

119 În ce constă funcţionarea "în gol" a MIEB.S1 1 1 imagini\ t.e.m. E1, potrivit legii lui Lentz, se 0 în înfăşurarea secundară se va induce un 0
transformatorului electric, conform cu MIEB- opune cauzei care a produs-o şi deci va curent I2 = I20.
figura alăturată ? 005.jpg fi de sens contrar curentului aplicat de la
reţea, U1;

120 În ce constă funcţionarea "în sarcină" a MIEB.S1 1
transformatorului electric, conform cu
figura alăturată ?
1 imagini\ constă în legarea consumatorilor, 1 pentru menţinerea constantă a fluxului 0
MIEB- reprezentaţi prin impedanţa echivalentă din miezul transformatorului la apariţia
006.jpg de sarcina Zs, la bornele secundarului; sarcinii I2 şi a fluxului F2, înfăşurarea
primară debitează în reţea un curent mai
mare I1 care produce fluxul F1 ce are o
astfel de valoare încât compunându-se
cu fluxul F2 să dea un flux rezultant Φ ≈
Φ0;

121 În ce constă funcţionarea "în sarcină" a MIEB.S1 1
transformatorului electric, conform cu
figura alăturată ?
1 imagini\ pentru menţinerea constantă a fluxului 0 sub acţiunea t.e.m. E2, se va stabili în 1
MIEB- din miezul transformatorului la apariţia secundar un curent I2;
006.jpg sarcinii I2 şi a fluxului F2, înfăşurarea
primară debitează în reţea un curent mai
mare I1 care produce fluxul F1 ce are o
astfel de valoare încât compunându-se
cu fluxul F2 să dea un flux rezultant Φ ≈
Φ0;
122 În ce constă funcţionarea "în sarcină" a MIEB.S1 1
transformatorului electric, conform cu
figura alăturată ?
1 imagini\ pentru menţinerea constantă a fluxului
MIEB- din miezul transformatorului la apariţia
006.jpg sarcinii I2 şi a fluxului F2, înfăşurarea
primară debitează în reţea un curent mai
mare I1 care produce fluxul F1 ce are o
astfel de valoare încât compunându-se
cu fluxul F2 să dea un flux rezultant Φ ≈
Φ0;
0 la creşterea sau scăderea curentului I 2, 0
curentul I1 rămâne constant astfel încât
compunerea fluxurilor create de curenţii
I1 şi I2 să dea un flux rezultant variabil
prin miezul transformatorului;

123 Care sunt principalele elemente MIEB.S1 1 1 miezul magnetic 1 tiranţii de strângere 0
constructive ale transformatorului?

124 Care sunt principalele elemente MIEB.S1 1 1 bornele secundarului 0 înfăşurările 1

constructive ale transformatorului?

125 Care sunt principalele elemente MIEB.S1 1 1 bornele primarului 0 schimbătorul de căldură apă - ulei; 0
constructive ale transformatorului?

126 Ce se spune despre "miezul magnetic" MIEB.S1 1 1 este elementul constructiv al 1 formarea miezurilor se face separând 0
ca parte componentă a transformatorului prin care se închide coloanele de juguri sau utilizând oţel
transformatorului electric? fluxul magnetic principal; masiv în loc de tole;

127 Ce se spune despre "miezul magnetic" MIEB.S1 1 1 formarea miezurilor se face îmbinând 0 este format din coloane, care constituie 1
ca parte componentă a coloanele din oţel masiv cu jugurile din partea din miez pe care sunt aşezate
transformatorului electric? tole, prin simpla suprapunere; înfăşurările, şi din juguri,care leagă
magnetic coloanele între ele;

128 Ce se spune despre "miezul magnetic" MIEB.S1 1 1 formarea miezurilor se face îmbinând 0 după forma constructivă a miezurilor 0
ca parte componentă a coloanele din tole cu jugurile din oţel magnetice, transformatoarele se împart
transformatorului electric? masiv, prin simpla suprapunere; în: transformatoare cu coloane în forma
de "U" şi transformatoare cu coloane în
formă de "W";
129 Ce se poate spune despre "înfăşurările" MIEB.S1 1
transformatorului electric?
130 Ce se poate spune despre "înfăşurările" MIEB.S1 1
transformatorului electric?
131 Ce se poate spune despre "înfăşurările" MIEB.S1 1
transformatorului electric?
132 Care sunt cele mai utilizate MIEB.S1 1
transformatoare electrice în funcţie de
modul constructiv al înfăşurărilor?
133 Care sunt cele mai utilizate MIEB.S1 1
transformatoare electrice în funcţie de
modul constructiv al înfăşurărilor?
134 Care sunt cele mai utilizate MIEB.S1 1
transformatoare electrice în funcţie de
modul constructiv al înfăşurărilor?
135 Unde se utilizează transformatoarele MIEB.S1 1
trifazate şi ce au ele specific faţă de
cele monofazate?
136 Care sunt principalele modalităţi MIEB.S1 1
constructive de realizare a unui
transformator trifazat?
1 ele pot fi : concentrice, excentrice şi
separate;
1 la înfăşurării concentrice, cele două
bobine ( de înaltă şi de joasă tensiune )
sunt de formă cilindrică, de aceiaşi
înălţime, de diametre diferite, montate
coaxial în jurul coloanei;
1 ele pot fi : concentrice, excentrice şi
separate;
1 cele cu înfăşurări concentrice, deoarece
sunt mai simplu de executat;
1 cele cu înfăşurări excentrice, având o
siguranţă mai mare în exploatare;
1 cele cu înfăşurări alternante, deoarece
sunt mai bine izolate electric;
1 sunt utilizate în reţele electrice trifazate,
pentru transportul şi distribuţia energiei
electrice;
1 folosindu-se trei transformatoare
monofazate, câte unul pe fiecare fază,
legându-se înfăşurările primare şi
respectiv, cele secundare în zig-zag;
0 sunt executate din conductori din cupru 1
electrolitic, având secţiunea rotundă sau
dreptunghiulară;
1 ele pot fi : concentrice, excentrice şi 0
separate;
0 în scopul realizării unui cuplaj magnetic 0
cât mai bun între înfăşurările
transformatorului, acestea se montează
pe coloane diferite ale
transformatorului;
1 cele cu înfăşurări alternante, deoarece 0
sunt mai bine izolate electric;
0 cele cu înfăşurări bioconcentrice, 1
deoarece sunt mai simplu de executat;
0 cele cu înfăşurări separate care prezintă 0
o bună izolaţie de miezul magnetic;
1 înfăşurarea primară a acestui 0
transformator este constituită din trei
înfăşurări monofazate, câte una pe
fiecare fază, care sunt legate în zig-zag;
0 folosindu-se un miez comun cu mai 0
multe coloane, pe care sunt aşezate
înfăşurările primare, legate fiecare în
zig-zag;
137 Care sunt principalele modalităţi
constructive de realizare a unui
transformator trifazat?
138 Care este simbolizarea bornelor şi
conexiunilor transformatoarelor
trifazate?
139 Care este simbolizarea bornelor şi
conexiunilor transformatoarelor
trifazate?
140 Ce este caracteristic la conexiunea în
zig-zag a înfăşurărilor
transformatorului trifazat?
141 Ce este caracteristic la conexiunea în
zig-zag a înfăşurărilor
transformatorului trifazat?
142 Ce este caracteristic la conexiunea în
zig-zag a înfăşurărilor
transformatorului trifazat?
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea secundară este, formată din
trei înfăşurări monofazate care, spre
deosebire de primar, pot fi legate în stea,
în triunghi sau în zig-zag;
MIEB.S1 1 1 cu litere mici de la începutul alfabetului
(a, b, c) se notează începuturile
înfăşurărilor de înaltă tensiune şi cu
litere mici de la sfârşitul alfabetului (x,
y, z) se notează sfârşitul fazelor
înfăşurărilor de înaltă tensiune;
MIEB.S1 1 1 cu litere mari (A,B, C şi X, Y, Z) sunt
notate începuturile şi respectiv
sfârşiturile înfăşurărilor de joasă
tensiune;
MIEB.S1 1 1 este utilizată numai pentru înfăşurări de
înaltă tensiune, care alimentează sarcini
neuniforme;
MIEB.S1 1 1 dezavantajul acestei conexiuni, constă în
faptul că tensiunea de fază pentru acest
fel de conexiune, este mai mică decât
tensiunea de fază ce s-ar obţine pentru
aceeaşi înfăşurare, la acelaşi număr de
spire, printr-o legare simplă în stea;
MIEB.S1 1 1 este utilizată numai pentru înfăşurări de
înaltă tensiune, care alimentează sarcini
neuniforme;
1 în cazul utilizării a trei transformatoare 0
monofazate, transformatorul trifazat
obţinut se numeşte "cu sistem magnetic
asimetric" sau "cuplat";
0 cu litere mari (A,B, C) sunt notate 0
sfârşiturile înfăşurărilor de înaltă
tensiune şi cu (X, Y, Z) sunt notate
începuturile;
0 în cazul transformatoarelor cu 0
conexiune în formă de stea, curentul
scos la borne, neutrul, se notează cu "n"
pentru înfăşurări de înaltă tensiune, şi cu
"N" pentru înfăşurări de joasă tensiune;
0 faţă de celelalte, prezintă avantajul că în 1
cazul unei sarcini sporite pe una din
faze, încărcarea se repartizează pe două
coloane;
1 dezavantajul acestei conexiuni este că 0
tensiunea de fază pentru acest fel de
conexiune, este mai mare decât
tensiunea de fază ce s-ar obţine pentru
aceeaşi înfăşurare, la acelaşi număr de
spire, printr-o legare în stea;
0 dezavantajul acestei conexiuni este că 0
tensiunea de fază este mai mare decât
tensiunea de fază ce s-ar obţine pentru
aceeaşi înfăşurare, la acelaşi număr de
spire, printr-o legare în stea sau în
triunghi.
143 Cum se marchează conexiunile
transformatorului trifazat?
144 Cum se marchează conexiunile
transformatorului trifazat?
145 Cum se marchează conexiunile
transformatorului trifazat?
146 Cum se interpretează marcarea unui
transformator trifazat având
conexiunea Dy - 11?
147 Cum se interpretează marcarea unui
transformator trifazat având
conexiunea Dy - 11?
148 De cine depinde unghiul de defazaj
dintre tensiunea primară şi secundară
la un transformator trifazat?
149 De cine depinde unghiul de defazaj
dintre tensiunea primară şi secundară
la un transformator trifazat?
150 Ce putem spune analizând figura
alăturată despre transformatorul
trifazat?
151 Ce putem spune analizând figura
alăturată despre transformatorul
trifazat?
MIEB.S1 1 1 prin două litere şi o cifră; 1 printr-o literă mică care indică felul 0
înfăşurării de înaltă tensiune;
MIEB.S1 1 1 printr-o literă mare care indică felul 0 litera mare din grupul celor două indică 1
înfăşurării de joasă tensiune; felul înfăşurării de înaltă tensiune;
MIEB.S1 1 1 litera mică din grupul celor două indică 0 litera mare din grupul celor două indică 0
felul înfăşurării de înaltă tensiune; felul înfăşurării de joasă tensiune;
MIEB.S1 1 1 reprezintă un transformator trifazat, care 0 reprezintă un transformator trifazat, care 0
are înfăşurarea de înaltă tensiune legată are înfăşurarea de joasă tensiune legată
în stea; triunghi;
MIEB.S1 1 1 reprezintă un transformator trifazat, care 0 unghiul de defazaj dintre tensiunea 1
are înfăşurarea de joasă tensiune legată primară şi secundară este de 11 x 30° =
triunghi; 330°
MIEB.S1 1 1 de sensul de înfăşurare; 1 de grosimea conductorilor înfăşurărilor; 0
MIEB.S1 1 1 de grosimea conductorilor înfăşurărilor; 0 de felul de conectare a înfăşurărilor 1
trifazate;
MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o coloană a unei faze care 0 în imaginea "a" înfăşurările primare şi 1
MIEB- arată dependenţa unghiului de defazaj; secundare sunt bobinate în acelaşi sens
007.jpg şi sunt parcurse de acelaşi flux
magnetic, t.e.m. indusă E1 şi E2 vor fi de
acelaşi sens faţă de borne, adică de la
"A" la "X" în înfăşurarea primară şi de
la "a" la "x" în înfăşurarea secundară;
MIEB.S1 1 1 imagini\ în imaginea "a" este repezentat un miez 0 pentru ca tensiunile din cele două 1
MIEB- de ferită prevăzut cu două înfăşurări înfăşurări, primare şi secundare, să fie în
007.jpg executate în sens contrar opoziţie de fază, trebuie să inversăm
sensul de bobinare al uneia din aceste
înfăşurării menţinând aceleaşi borne
(vezi imaginea "b");
152 Ce putem spune analizând figura MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă coloana unui transformator de 0 reprezintă o coloană a unei faze care 0
alăturată despre transformatorul MIEB- curent continuu; arată dependenţa unghiului de defazaj;
trifazat? 007.jpg

153 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune stea - triunghi; 0 reprezintă o conexiune triunghi - 0
transformatorului trifazat din imaginea MIEB- triunghi;
alăturată ? 008.jpg

154 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune stea - triunghi; 0 reprezintă o conexiune triunghi - 0
transformatorului trifazat din imaginea MIEB- triunghi;
alăturată ? 009.jpg

155 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune triunghi - 0 conexiunea este în stea - stea, iar 1
transformatorului trifazat din imaginea MIEB- triunghi; defazajul între tensiunile de linie
alăturată ? 009.jpg primare şi secundare este de 6 x 30° =
180°;

156 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune triunghi - 0 unghiul dintre tensiunile de linie UAB şi 1
transformatorului trifazat din imaginea MIEB- triunghi; Uab este de 180°;
alăturată ? 010.jpg

157 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune stea - triunghi; 1 reprezintă o conexiune stea - stea; 0
transformatorului trifazat din imaginea MIEB-
alăturată ? 010.jpg

158 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ este o conexiune marcată Yd - 5 1 reprezintă o conexiune stea - stea; 0
transformatorului trifazat din imaginea MIEB- obţinută din conexiunea marcată Yd - 11
alăturată ? 011.jpg prin inversarea sensului tensiunii în
bobinele înfăşurării de joasă tensiune,
prin schimbarea sensului de bobinare
sau prin schimbarea legăturilor la borne;

159 Ce reprezintă conexiunea MIEB.S1 1 1 imagini\ reprezintă o conexiune stea - stea; 0 reprezintă o conexiune stea - triunghi; 1
transformatorului trifazat din imaginea MIEB-
alăturată ? 011.jpg
160 Care sunt măsurile ce se au în vedere MIEB.S1 1
pentru o corectă exploatare a
transformatoarelor electrice?
161 Care sunt măsurile ce se au în vedere MIEB.S1 1
pentru o corectă exploatare a
transformatoarelor electrice?
162 Care sunt măsurile ce se au în vedere MIEB.S1 1
pentru o corectă exploatare a
transformatoarelor electrice?
163 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
o scurtcircuitare locală a tolelor de oţel
?
164 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
o scurtcircuitare locală a tolelor de oţel
?
165 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
un scurtcircuit între spire ?
166 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
un scurtcircuit între spire ?
167 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
în exploatare întreruperea
înfăşurărilor ?
168 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
în exploatare întreruperea
înfăşurărilor ?
169 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
în exploatare întreruperea
înfăşurărilor ?
170 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
în exploatare străpungerea (punerea la
masă) ?
171 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1
în exploatare străpungerea (punerea la
masă) ?
1 înaintea punerii în funcţiune trebuie
făcut un control vizual pentru depistarea
unor eventuale defecte, neobservate în
procesul de fabricaţie sau apărute în
timpul transportului;
1 controlul va avea în vedere şi culoarea
transformatorului şi nivelul zgomotului
produs de acesta în timpul funcţionării;
1 supravegherea funcţionării
transformatorului se face prin
vizualizarea directă sau cu ajutorul
aparatelor de măsură (manometru sau
manovacumetru);
1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor;
1 topirea parţială a unei spire datorată
scurtcircuitului în înfăşurare;
1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor;
1 deteriorarea izolaţiilor între spire
datorată supraîncălzirii;
1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor;
1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor;
1 topirea parţială a unei spire datorată
scurtcircuitului în înfăşurare;
1 deteriorarea izolaţiei principale datorată
îmbătrânirii sau existenţei fisurilor;
1 lipituri necorespunzătoare;
1 supravegherea funcţionării 0
transformatorului se face prin
vizualizarea directă sau cu ajutorul
aparatelor de măsură (manometru sau
manovacumetru);
0 tensiunea de alimentare a unui a unui 1
transformator nu trebuie să depăşească
cu mai mult de 10% tensiunea normală
de alimentare;
0 controlul va avea în vedere şi culoarea 0
transformatorului şi nivelul zgomotului
produs de acesta în timpul funcţionării;
1 distrugerea capetelor înfăşurărilor; 0
0 deteriorarea tolelor; 1
0 deteriorarea tolelor; 0
1 întreruperea unei spire datorită 0
defectelor de fabricaţie;
0 deteriorarea tolelor; 0
0 lipituri necorespunzătoare; 1
1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0
1 lipituri necorespunzătoare; 0
0 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0
172 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1 1 lipituri necorespunzătoare; 0 prezenţa umezelii exagerate; 1
în exploatare străpungerea (punerea la
masă) ?

173 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1 1 scurtcircuit la borne; 1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0
în exploatare o scurtcircuitare între
înfăşurărilor fazelor ?

174 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1 1 îmbunătăţirea izolaţiei principale 0 supratensiuni care au dus la 1
în exploatare o scurtcircuitare între datorată impregnării cu lac de bachelită; străpungerea izolaţiei;
înfăşurărilor fazelor ?

175 Din ce cauză la un transformator apare MIEB.S1 1 1 îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0 îmbunătăţirea izolaţiei principale 0
în exploatare o scurtcircuitare între datorată impregnării cu lac izolator şi
înfăşurărilor fazelor ? uscare în cuptor;

176 Care sunt lucrările de întreţinere MIEB.S1 1 1 măsurarea periodică a rezistenţelor 1 depunerile din cuva transformatorului nu 0
curentă ce trebuie efectuate pe timpul înfăşurărilor transformatorului, care se prezintă nici un pericol şi deci pot fi
exploatării unui transformator? face pentru fiecare înfăşurare, pe fiecare lăsate să se acumuleze în cantităţi
fază şi pe fiecare priză; nelimitate;

177 Care sunt lucrările de întreţinere MIEB.S1 1 1 curăţirea cuvei şi înlocuirea săptămânala 0 măsurarea periodică a raportului de 1
curentă ce trebuie efectuate pe timpul a uleiului la transformatoarelor în ulei; transformare al transformatorului, care
exploatării unui transformator? se face pe toate fazele şi pe toate prizele
acestuia;

178 Care sunt lucrările de întreţinere MIEB.S1 1 1 depunerile din cuva transformatorului nu 0 depunerile de praf din zona 0
curentă ce trebuie efectuate pe timpul prezintă nici un pericol şi deci pot fi conexiunilor, eventual impregnate cu
exploatării unui transformator? lăsate să se acumuleze în cantităţi grăsimi, împiedică oxidarea şi deci nu
nelimitate; trebuie curăţate;

179 Care sunt principalele părţi MIEB.S1 1 1 inductorul 1 postamentul generatorului; 0

componente ale generatoarelor de c.a.?

180 Care sunt principalele părţi MIEB.S1 1 1 motorul cu ardere internă pentru 0 indusul; 1
componente ale generatoarelor de c.a.? antrenarea generatorului;

181 Ce se poate spune despre "inductorul" MIEB.S1 1 1 este partea mobilă a generatorului de 0 se confecţionează din tole circulare din 0
unui generator de c.a.? c.a., alimentată în c.a.; oţel electrotehnic, prevăzute la periferie
cu crestături;
182 Ce se poate spune despre "indusul"
unui generator de c.a.?
183 Ce se poate spune despre "indusul"
unui generator de c.a.?
184 Ce se poate spune despre "indusul"
unui generator de c.a.?
185 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.a.
după figura alăturată ?
186 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.a.
după figura alăturată ?
MIEB.S1 1 1 este format dintr-o înfăşurare
nealimentată cu curent electric, ale
carei extremităţi sunt legate la două
inele, în care apare, pe baza
fenomenului inducţiei electromagnetice,
o tensiune electromotoare;
MIEB.S1 1 1 constă dintr-o înfăşurare alimentată cu
curent continuu sau un magnet
permanent care produce câmpul
magnetic constant;
MIEB.S1 1 1 este partea fixă a generatorului,
alimentată cu c.a.;
MIEB.S1 1 1 imagini\ se consideră cel mai simplu generator de
MIEB- c.a. care constă dintr-un magnet
012.jpg permanent (cu rol de inductor) şi o spiră
dreptunghiulară (cu rol de indus) fixată
pe un ax, perpendicular pe liniile de
câmp, care se roteşte între polii
magnetului;
MIEB.S1 1 1 imagini\ rotind spira, fluxul începe să creasccă şi
MIEB- la α = 3π/2 planul spirei este paralel cu
012.jpg liniile de câmp iar spira este străbătută
de flux magnetic, iar pentru α > 3π/2
fluxul rămâne constant, devenind
pozitiv;
1 este partea fixă a generatorului, 0
alimentată cu c.a.;
0 la cel mai simplu generator de c.a., 1
indusul se prezintă ca o spirală
dreptunghiulară fixată pe un ax,
perpendicular pe liniile de câmp, care se
rotesc între polii magnetului;
0 constă dintr-o înfăşurare alimentată cu 0
curent continuu sau un magnet
permanent care produce câmpul
magnetic constant;
1 rotind spira, fluxul începe să creasccă şi 0
la α = 3π/2 planul spirei este paralel cu
liniile de câmp iar spira este străbătută
de flux magnetic, când α = 2π (spira a
efectuat o rotaţie completă) fluxul care
străbate suprafaţa spirei este zero;
0 când planul spirei este perpendicular pe 1
liniile de câmp (α = 0) fluxul care
străbate suprafaţa spirei este maxim, Φ
= B S, iar pe măsură ce unghiul a
creşte, fluxul scade devenind egal cu
zero, când planul spirei este paralel cu
liniile de câmp (α = π/2);
187 Cum se explică principiul de
funcţionare a generatorului de c.a.
după figura alăturată ?
188 Ce este un sistem trifazat de curenţi?
189 Ce este un sistem trifazat de curenţi?
190 Ce este un sistem trifazat de curenţi?
191 Cum se poate produce curentul
alternativ trifazat?
192 Cum se poate produce curentul
alternativ trifazat?
193 Cum se poate produce curentul
alternativ trifazat?
194 Prin ce se caracterizează cel mai
simplu generator de curent trifazat?
195 Prin ce se caracterizează cel mai
simplu generator de curent trifazat?
MIEB.S1 1 1 imagini\ rotind spira pentru α > 3π/2 fluxul 0 o spiră, rotită cu viteza unghiulară 0
MIEB- rămâne constant, devenind pozitiv şi variabilă B într.un câmp de inducţie ω,
012.jpg când α = 2π (spira a efectuat trei rotaţii constant în timp, este străbătută de un
complete) fluxul care străbate suprafaţa flux magnetic în timp, având o variaţie
spirei este zero; alternativă sinusoidală conform legii
inducţiei electromagnetice în spiră se
induce o t.e.m. E = Φ sin t;
MIEB.S1 1 1 este sistemul format din trei curenţi 1 este sistemul format din trei curenţi 0
alternativi sinusoidali; alternativi produşi de trei t.e.m. defazate
cu π/2;
MIEB.S1 1 1 este sistemul format din trei curenţi 0 este sistemul format din trei curenţi 1
alternativi produşi de trei t.e.m. defazate alternativi de aceeaşi frecvenţă;
cu π/2;
MIEB.S1 1 1 este sistemul format din trei curenţi 0 este sistemul format din trei curenţi 0
alternativi produşi de trei lucruri alternativi uniformi şi constanţi produşi
mecanice, defazate cu π/2; de trei t.e.m. defazate cu un unghi π
MIEB.S1 1 1 cu ajutorul a trei spire identice; 1 spirele sunt montate pe axe diferite 0
paralele, cu planele dispuse la un unghi
π;
MIEB.S1 1 1 spirele sunt montate pe axe 0 spirele sunt montate pe acelaşi ax, cu 1
perpendiculare, cu planele dispuse la un planele dispuse la un unghi de 2π/3 ;
unghi de π/2;
MIEB.S1 1 1 spirele se rotesc într-un câmp magnetic 0 spirele sunt montate pe axe 0
variabil; perpendiculare, cu planele dispuse la un
unghi de π/2 ;
MIEB.S1 1 1 imagini\ bobinele dispuse pe cilindrul inelar de 1 statorul constă dintr-un electromagnet, 0
MIEB- fier constituie cele trei faze ale excitat în c.a.;
013.jpg generatorului;
MIEB.S1 1 1 imagini\ statorul constă dintr-un electromagnet, 0 la trecerea c.c. prin înfăşurarea de 1
MIEB- excitat în c.a.; excitaţie a electromagnetului se produce
013.jpg un câmp în interiorul cilindrului, iar
liniile de câmp se închid prin cilindrul
inelat, intersectând astfel spirele celor
trei bobine;
196 Prin ce se caracterizează cel mai MIEB.S1 1 1 imagini\ statorul constă dintr-un electromagnet, 0 rotorul constă dintr-un cilindru inelar , 0
simplu generator de curent trifazat? MIEB- excitat în c.a.; din fier, pe care este dispusă bobina,
013.jpg având axele geometrice decalate cu
2π/3;

197 Ce este o maşină sincronă? MIEB.S1 1 1 este o maşină electrică care se compune 1 este o maşină de c.c. ce funcţionează pe 0
dintr-un stator şi un rotor; principiul inducţiei electromagnetice;

198 Ce este o maşină sincronă? MIEB.S1 1 1 este o maşină sincronizată cu tensiunea 0 este o maşină de c.a. a cărei viteză de 1
de alimentare; rotaţie "n" se numaşte viteză de
sincronism;

199 Care sunt elementele constructive ale MIEB.S1 1 1 statorul generatorului sincron, care are o 1 cuplajul generatorului sincron cu 0
maşinii sincrone? înfăşurare fixă, în care se induce o motorul primar de antrenare;
t.e.m.;

200 Care sunt elementele constructive ale MIEB.S1 1 1 rotorul cu poli aparenţi, utilizat la viteze 0 rotorul generatorului sincron, dispus în 1
maşinii sincrone? ale maşinii de 16000 - 30000 rot./min.; interiorul statorului, compus din poli, pe
care se aşază bobinele înfăsurării de
excitaţie alimentate în c.c. prin
intermediul periilor şi inelelor
colectoare;

201 Care sunt elementele constructive ale MIEB.S1 1 1 cuplajul între generatorul sincron şi 0 rotorul cu poli aparenţi, utilizat la viteze 0
maşinii sincrone? motorul primar de antrenare; ale maşinii de 15 000 - 300 000
rot./min.;

202 Care sunt principalele modalităţi MIEB.S1 1 1 motoare diesel; 1 hidromotor oscilant; 0
utilizate pentru antrenarea
generatoarelor sincrone?

203 Care sunt principalele modalităţi MIEB.S1 1 1 hidromotor liniar; 0 turbina cu abur; 1
utilizate pentru antrenarea
generatoarelor sincrone?
204 Cum se produce t.e.m. în maşina
sincronă (generatorul sincron),
conform imaginii alăturate ?
205 Cum se produce t.e.m. în maşina
sincronă (generatorul sincron),
conform imaginii alăturate ?
206 În ce constă reacţia indusului la maşina MIEB.S1 1
sincronă?
207 În ce constă reacţia indusului la maşina MIEB.S1 1
sincronă?
208 Care sunt condiţiile obligatorii pentru
cuplarea a două generatoare electrice
sincrone trifazate?
MIEB.S1 1 1 imagini\ câmpul magnetic variabil care străbate
MIEB- conductoarele din stator şi este produs
014.jpg de rotorul aflat în mişcare de rotaţie, va
induce o t.e.m. de inducţie în
conductoarele aflate în stator;
MIEB.S1 1 1 imagini\ pentru o maşină cu trei poli (2p = 2), la
MIEB- o rotaţie completă a rotorului
014.jpg corespunde o "perioadă" de variaţie a
fluxului prin spiră şi deci frecvenţa cu
care variază fluxul prin spiră va fi: f = 2
x 60;
1 fenomenul de reacţie a indusului
depinde, în cazul maşinii sincrone, de
tipul constructiv al rotorului şi de
caracterul sarcinii, adică de unfhiul de
decalaj, ψ, dintre curentul de sarcină I şi
t.e.m. E0 de mers în gol a maşinii;
1 la funcţionarea în gol a maşinii, adică
atunci când prin înfăşurarea indusului nu
circulă curent, Ia = 0, fluxul inductor Φ0,
produs de polii principali prezintă o
repartiţie uniformă a liniilor de câmp
magnetic, iar axa fluxului magnetic
coincide cu axa polilor principali;
MIEB.S1 1 1 tensiunea generatorului nr. 1 U1 = U20;
1 pentru o maşină cu trei poli (2p = 2), la 0
o rotaţie completă a rotorului
corespunde o "perioadă" de variaţie a
fluxului prin spiră şi deci frecvenţa cu
care variază fluxul prin spiră va fi: f =
60;
0 fluxul Φ prin înfăşurările statorice 1
variază "periodic" între zero şi o valoare
maximă, pozitivă, atunci când axa
polului nord coincide cu axa spirei;
1 diferenţa între t.e.m. produsă la perii la 0
funcţionarea în sarcină, faţă de t.e.m. la
funcţionarea în gol, de numeşte reacţia
indusului;
0 prin reacţia indusului maşinii sincrone 1
se înţelege acţiunea câmpului magnetic
al indusului, produs de polii inductori;
1 frecvenţa generatorului nr. 2 să fie 0
diferită de frecvenţa generatorului nr. 1 :
f1 ≠ f2;
209 Care sunt condiţiile obligatorii pentru MIEB.S1 1
cuplarea a două generatoare electrice
sincrone trifazate?
210 Care sunt condiţiile obligatorii pentru MIEB.S1 1
cuplarea a două generatoare electrice
sincrone trifazate?
211 Cum se procedează pentru reglarea MIEB.S1 1
parametrilor, în scopul asigurării
condiţiilor de cuplare în paralel, a două
generatoare sincrone trifazate?
212 Cum se procedează pentru reglarea MIEB.S1 1
parametrilor, în scopul asigurării
condiţiilor de cuplare în paralel, a două
generatoare sincrone trifazate?
213 Cum se procedează pentru reglarea MIEB.S1 1
parametrilor, în scopul asigurării
condiţiilor de cuplare în paralel, a două
generatoare sincrone trifazate?
214 Cum funcţionează sincronoscopul, MIEB.S1 1
format din trei lămpi, care se montează
după schema de "cuplare prin
stingere", conform imaginii alăturate, a
generatorelor sincrone trifazate?
215 Cum funcţionează sincronoscopul, MIEB.S1 1
format din trei lămpi, care se montează
după schema de "cuplare prin
stingere", conform imaginii alăturate, a
generatorelor sincrone trifazate?
1 frecvenţa generatorului nr. 2 să nu fie
egală cu frecvenţa generatorului nr. 1 : f 1
≠ f2;
1 succesiunea fazelor poate fi inversată
oricum;
1 condiţia de egalitate a tensiunilor se
verifică cu ajutorul sincronoscopului;
1 opoziţia tensiunilor se verifică cu
ajutorul unui voltmetru;
1 cu ajutorul sincronoscopului se
controlează ordinea de succesiune a
fazelor;
1 imagini\ când condiţiile cuplării în paralel sunt
MIEB- îndeplinite, lămpile vor lumina toate cu
015.jpg aceeaşi intensitate;
1 imagini\ când condiţiile cuplării în paralel sunt
MIEB- îndeplinite, lămpile vor rămâne stinse;
015.jpg
0 să se respecte succesiunea fazelor; 1
0 în momentul cuplării, tensiunile U2 şi 1
U20 să se găsească în opoziţie de fază, U 2
= - U20;
0 dacă tensiunile nu sunt egale, se 1
acţionează asupra curentului de excitaţie
al generatorului nr. 2 (ce urmează a fi
cuplat în paralel cu generatorul nr.1),
aducând tensiune acestuia la valoarea
tensiunii reţelei;
0 egalitatea frecvenţelor f1 = f2, se 0
controlează cu ajutorul unui voltmetru;
1 cu ajutorul sincronoscopului se verifică 0
condiţia de egalitate a tensiunilor;
0 dacă frecvenţele nu sunt egale, celelalte 1
condiţii fiind îndeplinite, cele trei lămpi
se aprind şi se sting simultan;
1 dacă frecvenţele nu sunt egale, celelalte 0
condiţii fiind îndeplinite, cele trei lămpi
rămân stinse;
216 Cum funcţionează sincronoscopul, MIEB.S1 1 1 imagini\ când condiţiile cuplării în paralel sunt 0 dacă frecvenţele nu sunt egale, celelalte 0
format din trei lămpi, care se montează MIEB- îndeplinite, lămpile vor lumina toate cu condiţii fiind îndeplinite, cele trei lămpi
după schema de "cuplare prin 015.jpg aceeaşi intensitate; rămân stinse;
stingere", conform imaginii alăturate, a
generatorelor sincrone trifazate?

217 Cum funcţionează sincronoscopul,
format din trei lămpi, care se montează
după schema de "cuplare prin foc
învârtitor", conform imaginii alăturate,
a generatorelor sincrone trifazate?
MIEB.S1 1 1 imagini\ când condiţiile cuplării în paralel sunt 0 în acest caz, dacă sunt îndeplinite 1
MIEB- îndeplinite, lămpile rămân toate stinse; condiţiile cuplării în paralel, tensiunea
016.jpg care se aplică lămpii L1 este zero, iar
lămpor L2 şi L3 li se aplică aceeaşi
tensiune;

218 Cum funcţionează sincronoscopul,
format din trei lămpi, care se montează
după schema de "cuplare prin foc
învârtitor", conform imaginii alăturate,
a generatorelor sincrone trifazate?
MIEB.S1 1 1 imagini\ dacă frecvenţele nu sunt egale, celelalte 0 dacă succesiunea fazelor nu este corectă, 0
MIEB- condiţii fiind îndeplinite, lămpile se stingerea şi aprinderea celor trei lămpi
016.jpg aprind şi se sting simultan atunci când nu mai sunt simultane;
ordinea de succesiune a fazelor este
corectă;

219 Cum funcţionează sincronoscopul,
format din trei lămpi, care se montează
după schema de "cuplare prin foc
învârtitor", conform imaginii alăturate,
a generatorelor sincrone trifazate?
MIEB.S1 1 1 imagini\ dacă frecvenţele nu sunt egale, celelalte 1 când condiţiile cuplării în paralel sunt 0
MIEB- condiţii fiind îndeplinite, intensitatea îndeplinite, lămpile rămân toate stinse;
016.jpg luminoasă a lămpilor L1 şi L2 creşte, iar
intensitatea lămpii L3 scade, aceasta
aprinzându-se tot mai rar;

220 Care este momentul optim de cuplare
în paralel a două generatoare sincrone
trifazate?
MIEB.S1 1 1 în cazul utilizării sincronoscopului cu
trei lămpi, la care cuplarea se face "prin
stingere", momentul optim de cuplare
este atunci este atunci când toate lămpile
sunt aprinse cu aceeaşi intensitate;
0 în cazul utilizării sincronoscopului cu 0
trei lămpi, la care cuplarea se face "prin
foc învârtitor", momentul optim de
cuplare este atunci când toate lămpile
rămân aprinse simultan;
221 Care este momentul optim de cuplare MIEB.S1 1
în paralel a două generatoare sincrone
trifazate?
222 Care este momentul optim de cuplare MIEB.S1 1
în paralel a două generatoare sincrone
trifazate?
223 Din ce cauză un generator sincron MIEB.S1 1
manifestă o instabilitate a funcţionării
în paralel, oscilaţii ale puterii şi
intensităţii curentului, şi un bazait
specific, ce intră în rezonanţă cu
oscilaţiile aparatelor?
224 Din ce cauză un generator sincron care MIEB.S1 1
manifestă o instabilitate a funcţionării
în paralel, oscilaţii ale puterii şi
intensităţii curentului, şi un bazait
specific, ce intră în rezonanţă cu
oscilaţiile aparatelor?
225 Din ce cauză un generator sincron care MIEB.S1 1
manifestă o instabilitate a funcţionării
în paralel, oscilaţii ale puterii şi
intensităţii curentului, şi un bazait
specific, ce intră în rezonanţă cu
oscilaţiile aparatelor?
226 Din ce cauză un generator sincron MIEB.S1 1
trifazat, aflat în funcţiune, şi-a pierdut
excitaţia?
227 Din ce cauză un generator sincron MIEB.S1 1
trifazat, aflat în funcţiune, şi-a pierdut
excitaţia?
1 în cazul utilizării sincronoscopului cu
trei lămpi, la care cuplarea se face "prin
stingere", momentul optim de cuplare
este atunci este atunci când toate lămpile
sunt aprinse cu aceeaşi intensitate;
1 în cazul utilizării sincronoscopului cu
trei lămpi, la care cuplarea se face "prin
foc învârtitor", momentul optim de
cuplare este atunci este atunci când toate
lămpile rămân stinse;
1 regulatorul motorului primar este defect;
1 generatorul a intrat în regim asincron de
funcţionare;
1 reţeaua alimentată funcţionează doar la
50% sarcina din cauta scurtcircuitelor;
1 tensiunea la bornele generatorului este
scăzută;
1 excitaţia este necorespunzătoare datorită
intrării în regim sincron a
generatorului;
0 momentul optim de cuplare, în cazul 1
utilizării sincronoscopului cu trei lămpi,
la care cuplarea se face "prin foc
învârtitor", este momentul când focul
învârtitor îşi schimbă sensul;
0 momentul optim de cuplare, în cazul 0
utilizării sincronoscopului cu trei lămpi,
la care cuplarea se face "prin stingere",
este momentul când focul învârtitor îşi
schimbă sensul;
1 generatorul a intrat în regim asincron de 0
funcţionare;
0 avarii în reţea, în special scurtcircuite; 1
0 turaţie insuficientă la maşina primară; 0
0 puterea indicată de watmetru este mai 0
mică decât cea normală;
0 curentul statorului este foarte mare; 0
228 Din ce cauză un generator asincron MIEB.S1 1 1 suprafaţa foarte mică de contact a 1 presiunea periilor este prea mare; 0
trifazat aflat în funcţiune, se observă că periilor, din cauza şlefuirii lor incorecte;
periile produc scântei pe inelele
colectoare?

229 Din ce cauză un generator asincron MIEB.S1 1 1 presiunea periilor este prea mare; 0 periile nu au presiune suficientă pe 1
trifazat aflat în funcţiune, se observă că inele;
periile produc scântei pe inelele
colectoare?

230 Din ce cauză un generator asincron MIEB.S1 1 1 periile sunt în contact cu suprafaţa prea 0 presiunea periilor este prea mare; 0
trifazat aflat în funcţiune, se observă că lucioasă a inelelor;
periile produc scântei pe inelele
colectoare?

231 Din ce cauză se încălzesc excesiv
periile sau inelele colectoare, în
funcţionarea unui generator sincron
trifazat şi ce măsuri se iau pentru
remediere?
MIEB.S1 1 1 frecarea mare între inele şi perii (se 1 periile au presiune variabilă pe inele (se 0
recomandă ungerea zilnică cu vaselină reglează presiunea);
neutră a inelelor colectoare);

232 Din ce cauză se încălzesc excesiv
periile sau inelele colectoare, în
funcţionarea unui generator sincron
trifazat şi ce măsuri se iau pentru
remediere?
MIEB.S1 1 1 periile au presiune variabilă pe inele (se 0 rezistenţa de contact mare a periilor (se 1
reglează presiunea); verifică conductoarele flexibile ale
periilor, papucii de fixare, jocurile între
perii şi lăcaşirile portperiilor);

233 Din ce cauză se încălzesc excesiv
periile sau inelele colectoare, în
funcţionarea unui generator sincron
trifazat şi ce măsuri se iau pentru
remediere?
MIEB.S1 1 1 inelele colectoare sau periile sunt 0 frecarea prea mică între inele şi perii (se 0
murdare (se curăţă); recomandă curăţarea zilnică de vaselina
neutră a inelelor colectoare);

234 Din ce cauză, la cuplarea în paralel a MIEB.S1 1 1 turaţia excesivă a maşinii primare; 0 turaţia neuniformă a maşinii primare; 0
unui generator sincron trifazat,
tensiunea acestuia este prea mică,
neputându-se asigura această condiţie
de paralel?

235 Din ce cauză, la cuplarea în paralel a MIEB.S1 1 1 defectarea regulatorului de turaţie a 0 motorul de antrenare are o turaţie prea 1
unui generator sincron trifazat, maşinii primare; mică;
tensiunea acestuia este prea mică,
neputându-se asigura această condiţie
de paralel?
236 Din ce cauză, în timpul funcţionării în MIEB.S1 1 1 curentul de excitaţie este prea mare; 0 lipsa excitaţiei generatorului respectiv; 1
paralel a două generatoare sincrone
trifazate, apar curenţi mari pe unul
dintre generatoare şi putere activă
mică?

237 Din ce cauză, în timpul funcţionării în MIEB.S1 1 1 funcţionarea în regim asincron a 1 turaţia excesivă a maşinii primare; 0
paralel a două generatoare sincrone generatorului respectiv;
trifazate, apar curenţi mari pe unul
dintre generatoare şi putere activă
mică?

238 Din ce cauză, în timpul funcţionării în MIEB.S1 1 1 turaţia insuficientă a motorului primar; 1 avarii în reţea, în special scurtcircuite; 0
paralel a două generatoare sincrone
trifazate, unul dintre generatoare trece
în regim de motor?

239 Din ce cauză, în timpul funcţionării în MIEB.S1 1 1 regulatorul motorului primar are prea 0 deficienţe în alimentarea cu combustibil 1
paralel a două generatoare sincrone mult ulei; a motorului primar (lipsă combustibil,
trifazate, unul dintre generatoare trece filtre înfundate, apă în combustibil etc.)
în regim de motor?

240 Din ce cauză, în timpul funcţionării în MIEB.S1 1 1 periile nu au presiune suficientă pe 0 alimentarea cu combustibil a motorului 0
paralel a două generatoare sincrone inele; primar se face printr-o tubulatură
trifazate, unul dintre generatoare trece supradimensionată;
în regim de motor?

241 Care sunt domeniile de utilizare a MIEB.S1 1 1 sunt realizate pentru a fi utilizate la 0 se utilizează frecvent ca generatoare de 0
generatoarelor sincrone fără inele şi propulsia electrică a navelor de mare c.a. de puteri mari (peste 500 kw);
perii, în execuţie navală de tip STFIN? tonaj;

242 Care sunt domeniile de utilizare a MIEB.S1 1 1 sunt realizate pentru puteri relativ mici 1 se utilizează frecvent ca generatoare de 0
generatoarelor sincrone fără inele şi (16 - 120 kw), la frecvenţa de 50 Hz; c.a. de puteri mari (peste 500 kw);
perii, în execuţie navală de tip STFIN?

243 Care sunt principalele caracteristici MIEB.S1 1 1 au putere nominală de 16, 35, 70 şi 120 1 izolaţia rotorului generatorului se 0
tehnice ale generatoarelor sincrone Kw; realizează în clasa de izolaţie B;
fără inele şi perii, în execuţie navală,
de tip SEFIN?
244 Care sunt principalele caracteristici MIEB.S1 1
tehnice ale generatoarelor sincrone
fără inele şi perii, în execuţie navală,
de tip SEFIN?
245 Care sunt principalele caracteristici MIEB.S1 1
constructive ale generatoarelor
sincrone fără inele şi perii, în execuţie
navală, de tip SEFIN?
246 Care sunt principalele caracteristici MIEB.S1 1
constructive ale generatoarelor
sincrone fără inele şi perii, în execuţie
navală, de tip SEFIN?
247 Care sunt principalele caracteristici MIEB.S1 1
constructive ale generatoarelor
sincrone fără inele şi perii, în execuţie
navală, de tip SEFIN?
248 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1
fără inele, se observă că generatorul nu
se autoexcită deşi tensiunea remanentă
este mai mare de 20 V?
249 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1
fără inele, se observă că generatorul nu
se autoexcită deşi tensiunea remanentă
este mai mare de 20 V?
250 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1
fără inele, se observă că generatorul se
autoexcită însă tensiunea în gol este
mai mică decât tensiunea nominală şi
nu se poate regla prin intermediul
potenţiometrului?
1 izolaţia rotorului generatorului se
realizează în clasa de izolaţie B;
1 sunt realizate dintr-un generator sincron
principal şi un generator sincron de
putere mică, care are rolul de
excitatoare, ambele maşini formând o
unitate compactă, fiind cuprinsă în
interiorul aceleiaşi carcase;
1 puntea redresoare monofazată, este
montată pe axul comun al celor două
rotoare, în afara scutului suport;
1 puntea redresoare monofazată, este
montată pe axul comun al celor două
rotoare, în afara scutului suport;
1 tensiunea remanentă asigurată de
magneţii permanenţi este de sens contrar
tensiunii dezvoltate de generator;
1 generatorul şi-a pierdut magnetismul
remanent;
1 transformatorul de compundaj nu
asigură creşterea curentului de excitaţie
necesar menţinerii tensiunii în limitele
garantate;
0 autoexcitaţia acestor generatoare este 1
asigurată de magneţi permanenţi din
ferite, prevăzuţi în circuitul magnetic al
excitatoarei care asigură o tensiune
remanentă de minim 50 V;
1 puntea redresoare monofazată, care 0
realizează legătura electrică dintre
indusul excitatoarei şi rotorul
generatorului principal este montată pe
axul comun al celor două rotoare;
0 generatorul sincron principal are rotorul 1
prevăzut cu poli aparenţi;
0 sunt realizate dintr-un generator sincron 0
principal şi un generator sincron de
putere mică, care are rolul de
excitatoare, maşini formând două unităţi
independente, în carcase diferite;
0 generatorul şi-a pierdut magnetismul 0
remanent;
0 scurtcircuit în bobinajele 0
transformatorului de compundaj;
0 s-a defectat regulatorul automat de 1
tensiune;
251 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 regulatorul automat de tensiune este 1 turaţia generatorului este mult mai mare 0
fără inele, se observă că generatorul se defect; decât turaţia nominală;
autoexcită însă tensiunea în gol este
mai mică decât tensiunea nominală şi
nu se poate regla prin intermediul
potenţiometrului?

252 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 scurtcircuit în bobinajele generatorului; 1 generatorul şi-a pierdut magnetismul 0
fără inele se observă că, în sarcină, remanent;
tensiunea generatorului scade cu mai
mult de 3% Un, deşi în gol, generatorul
cu regulatorul de tensiune funcţionează
normal?

253 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 tensiunea remanentă asigurată de 0 turaţia generatorului scade cu mai mult 1
fără inele se observă că, în sarcină, magneţii permanenţi este de sens contrar de 5% din turaţia nominală;
tensiunea generatorului scade cu mai tensiunii dezvoltate de generator;
mult de 3% Un, deşi în gol, generatorul
cu regulatorul de tensiune funcţionează
normal?

254 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 este defect regulatorul automat de 1 turaţia generatorului este mult mai mică 0
fără inele, se observă că tensiunea în tensiune; decât turaţia nominală;
gol şi în sarcină este mai mare de 420
V şi nu se poate regla din
potenţiometru?

255 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 potenţiometrul nu mai este în poziţia în 1 generatorul şi-a pierdut magnetismul 0
fără inele, se observă că tensiunea care s-a făcut iniţial reglajul remanent;
generatorului oscilează? regulatorului;

256 Din ce cauză, la un generator sincron MIEB.S1 1 1 oscilatorul nu este sincronizat cu 1 intrefierul transformatorului de 0
fără inele, se observă că tensiunea frecvenţa generatorului; compundaj este prea mare;
generatorului oscilează?

257 Care sunt particularităţile motorului MIEB.S1 1 1 nu au o răspândire prea largă din cauza 1 principalul avantaj al motorului sincron 0
sincron? dificultăţii operaţiei de pornire; constă în faptul că nu produce cuplu
activ decât atunci când funcţionează la
viteza de sincronism;
258 Care sunt particularităţile funcţionale MIEB.S1 1 1 principiul avantaj al motorului sincron
ale motorului sincron? constă în faptul că nu produce cuplu
activ decât atunci când funcţionează la
viteza de sincronism;
259 Care sunt particularităţile motorului MIEB.S1 1 1 la valoarea optimă a curentului de
sincron? excitaţie motorul funcţionează cu un
factor de putere cosφ = 2,51;
260 Care sunt modalităţile de pornire a MIEB.S1 1 1 pornirea şi antrenarea motorului sincron,
motorului sincron? până la turaţia de sincronism, cu ajutorul
unui motor auxiliar de putere redusă,
ceea ce complică şi scumpeşte mult
instalaţia;
261 Care sunt modalităţile de pornire a MIEB.S1 1 1 metoda pornirii în asincron; pentru
motorului sincron? aceasta în piesele polare ale rotorului se
practică crestături, în care se aşază o
înfăşurare auxiliară legată în
scurtcircuit;
262 În ce constă principiul de funcţionare a MIEB.S1 1 1 imagini\ înfăşurarea trifazată de pe stator, fiind
motorului sincron, conform figurii MIEB- legată la reţea, este străbătută de curent
alăturate ? 017.jpg trifazat, care creează un câmp magnetic
învârtitor ce poate fi asemuit cu un câmp
multipolar dat de nişte magneţi
permanenţi care se rotesc în spaţiu;
263 În ce constă principiul de funcţionare a MIEB.S1 1 1 imagini\ câmpul magnetic al rotorului avansează,
motorului sincron, conform figurii MIEB- liniile de câmp magnetic din intrefier se
alăturate ? 017.jpg vor înclina în acelaşi sens creând
atracţia magnetică;
264 Care sunt particularităţile constructive MIEB.S1 1 1 spre deosebire de maşina sincronă,
şi funcţionale ale maşinii asincrone? maşina asincronă este excitată în curent
alternativ;
0 la valoarea optimă a curentului de 1
excitaţie motorul funcţionează cu un
factor de putere cosφ = 1;
0 alt dezavantaj al motorului sincron 0
constă în faptul că viteza lor de
funcţionare poate fi variabilă, iar pentru
funcţionare necesită o sursă de curent
alternativ de alimentare a excitaţiei;
1 metoda pornirii cu ajutorul unui reostat 0
de pornire, până la turaţia de sincronism;
1 metoda pornirii în gol sau cu sarcină 0
redusă, folosindu-se o rezistenţă
auxiliară de pornire, legată în circuitul
rotoric;
1 la mersul în gol, axele polilor statorului 0
şi ai rotorului sunt decalate cu 90%;
0 polaritatea polilor statorului şi ai 1
rotorului fiind de semne contrare, se
creează o forţă de atracţie reciprocă şi
deoarece câmpul magnetic al statorului
este învârtitor, se va roti şi rotorul;
1 la maşina asincronă rotorul este inductor 0
iar statorul este indus;
265 Care sunt particularităţile constructive
şi funcţionale ale maşinii asincrone?
266 Care sunt particularităţile constructive
ale motorului asincron?
267 Care sunt particularităţile constructive
ale motorului asincron?
268 Care sunt particularităţile constructive
ale motorului asincron?
269 Care sunt regimurile de lucru în care
poate funcţiona o maşină asincronă?
270 Care sunt regimurile de lucru în care
poate funcţiona o maşină asincronă?
271 În ce constă regimul de funcţionare ca
motor a maşinii asincrone?
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea statorică este numai
trifazată, chiar şi al reţelelor
monofazate;
MIEB.S1 1 1 statorul este format dintr-un miez
cilindric, confecţionat din tole de tablă
de oţel electrotehnic, de 0,5 mm
grosime, izolate între ele;
MIEB.S1 1 1 rotorul motorului asincron poate fi
numai în scurtcircuit, miezul rotorului
fiind de forma unui cilindru executat din
tole de aluminiu electrotehnic, de 5 mm
grosime, fixat pe ax prin intermediul
unui butuc;
MIEB.S1 1 1 pe partea interioară a miezului rotorului
sunt executate crestături longitudinale şi
circulare în care se aşază cele 6 capete
ale înfăşurării, având posibilitatea
conectării acestora numai în triunghi;
MIEB.S1 1 1 regim de frână electromagnetică;
MIEB.S1 1 1 regim de avarie;
MIEB.S1 1 1 suma forţelor electromagnetice
tangenţiale dau o rezultantă care va
învârti rotorul în sensul de rotaţie al
câmpului magnetic învârtitor cu o turaţie
"n" apropiată de turaţia "n1" a câmpului
învârtitor, fără a o egala şi care depinde
de sarcina motorului;
0 excitaţia maşinii asincrone se poate face 1
fie prin stator, fie prin rotor;
1 rotorul motorului asincron poate fi 0
bobinat sau în scurtcircuit, miezul
rotorului fiind de forma unui cilindru
executat din tole de aluminiu de 0,5 mm
grosime, fixat pe ax direct;
0 pe partea interioară a miezului statorului 1
sunt executate crestături în care se aşază
cele 6 capete ale înfăşurării, având
posibilitatea conectării acestora în stea
sau în triunghi;
0 înfăşurarea monofazată de pe rotorul 0
bobinat este conectată în stea iar
începuturile fazelor legate la trei lamele
fixate pe ax şi izolate atât între cât şi faţă
de ax;
1 regim de selsin; 0
0 regim de motor; 1
1 prin cuplarea la reţea a înfăşurării 0
rotorice aceasta este parcursă de un
sistem trifazat de curenţi şi în motor ia
naştere un câmp magnetic învârtitor;
272 În ce constă regimul de funcţionare ca
motor a maşinii asincrone?
273 În ce constă regimul de funcţionare ca
generator a maşinii asincrone?
274 În ce constă regimul de funcţionare ca
generator a maşinii asincrone?
275 Care sunt particularităţile constructive
şi funcţionale ale generatorului
asincron în comparaţie cu generatorul
sincron?
276 Care sunt particularităţile constructive
şi funcţionale ale generatorului
asincron în comparaţie cu generatorul
sincron?
277 În ce constă regimul de funcţionare ca
frână electromagnetică a maşinii
asincrone?
MIEB.S1 1 1 sub influenţa câmpului magnetic
învârtitor, care întretaie înfăşurarea
statorului, se induce o t.e.m. în
înfăşurarea rotorică;
MIEB.S1 1 1 considerăm că rotorul maşinii asincrone
este rotit în sensul câmpului învârtitor de
către un motor primar, cu o turaţie n =
n1;
MIEB.S1 1 1 în acest caz cuplul dezvoltat de maşina
asincronă devine cuplu de antrenare a
motorului primar de antrenare şi maşina
asincronă funcţionează ca generator;
MIEB.S1 1 1 generatorul asincron nu are excitaţie
proprie, curentul de magnetizare fiind
luat din reţea;
MIEB.S1 1 1 generatorul asincron nu poate funcţiona
ca unitate separată, ci întotdeauna în
paralel cu generatoare sincrone, de la
care să poată absorbi curentul de
magnetizare;
MIEB.S1 1 1 considerăm că sub acţiunea unui cuplu
exterior rotorului maşinii asincrone este
rotit în sens contrar sensului de rotaţie al
câmpului magnetic învârtitor;
0 când maşina asincronă funcţionează ca 1
motor, turaţia rotorului "n" variază între
n = 0 şi n = n1, ceea ce corespunde unei
variaţii a alunecării "s" între s = 1 şi s ≈
0;
1 în acest caz alunecarea devine negativă 0
şi sensul de rotaţie a câmpului magnetic
învârtitor faţă de rotor este acelaşi şi
maşina asincronă funcţiona ca motor;
0 teoretic turaţia rotorului poate fi oricât 0
de mică în comparaţie cu turaţia de
sincronism;
1 curentul de magnetizare reprezintă 75 - 0
80% din I0 şi este absorbit la tensiunea
reţelei;
1 puterea necesară excitaţiei pentru 0
generatorul asincron reprezintă 75 - 80%
din puterea generatorului, ceea ce
constituie un mare dezavantaj în raport
cu generatorul sincron;
1 când maşina asincronă funcţionează ca 0
generator turaţia rotorului "n" variază
între n = n1 şi n = ∞, ceea ce corespunde
unei variaţii a alunecării "s" întrre s = 0
şi s = -∞;
278 În ce constă regimul de funcţionare ca
frână electromagnetică a maşinii
asincrone?
279 Din ce cauză un motor asincron nu
porneşte sau are o turaţie anormală, cu
variaţii mari?
280 Din ce cauză un motor asincron nu
porneşte sau are o turaţie anormală, cu
variaţii mari?
281 Din ce cauză la un motor asincron se
observă deficienţe privind turaţia lui?
282 Din ce cauză la un motor asincron se
observă deficienţe privind turaţia lui?
283 Din ce cauză la un motor asincron se
observă deficienţe privind scăderea
turaţiei funcţie de cuplul variabil şi
sarcina variabilă?
284 Din ce cauză la un motor asincron se
observă pornire greoaie şi bîzîit
puternic ?
285 Din ce cauză la un motor asincron se
observă că rotorul atinge statorul ?
286 Din ce cauză la un motor asincron se
observă o supraîncălzire totală sau
parţială a părţilor componente?
MIEB.S1 1 1 acest regim de funcţionare ca frână
începe la n = 0 şi poate continua până la
n = n1, ceea ce corespunde unei variaţii a
alunecării de la s = 1 la s = 0;
MIEB.S1 1 1 mecanismul antrenat este
subdimensionat faţă de puterea
motorului;
MIEB.S1 1 1 defectarea întrerupătorului stea -
triunghi;
MIEB.S1 1 1 dacă motorul porneşte în sens invers
înseamnă că motorul a fost rebobinat
invers;
MIEB.S1 1 1 tensiunea de alimentare este foarte mică;
MIEB.S1 1 1 cuplul aproape normal, însoţit de o
scădere mare a turaţiei şi chiar oprirea
motorului, poate proveni din tensiunea
prea scăzută sau din cauza alegerii
greşite a unui motor prea mic;
MIEB.S1 1 1 legarea înfăşurării statorului în triunghi
în loc de stea;
MIEB.S1 1 1 diminuarea exagerată a sarcinii de
antrenare;
MIEB.S1 1 1 înfăşurarea statorului este montată în
stea, în loc să fie montată în triunghi;
0 în acest caz maşina asincronă furnizează 0
energie electrică la reţea prin rotor cât şi
energie mecanică prin stator, ca urmare
a cuplului exterior exercitat la arbore;
0 lagărele de susţinere a rotorului sunt din 0
bronz;
1 tensiunea de alimentare este prea mare; 0
0 turaţia scăzută, însoţită de curenţi 1
inegali în cele trei faze ale statorului,
poate proveni din cauza unui contact
slab sau a legăturii greşite a unei faze (i
s-a schimbat începutul cu sfârşitul);
0 dacă motorul porneşte în sens invers, 0
înseamnă că motorul a fost rebobinat
invers;
1 cuplul mic, însoţit de scăderea bruscă a 0
turaţiei, poate proveni de la întreruperea
unei legături a înfăşurării statorului;
0 sarcina însoţită de curent de alimentare 0
prea mic şi de încălzire, poate proveni
din cauza scurtcircuitării unei faze din
stator;
0 defectarea lagărelor de sprijin a 1
rotorului;
1 în timpul funcţionării rotorul nu atinge 0
statorul;
287 Din ce cauză în timpul funcţionării
unui motor asincron, se aud zgomote
anormale?
288 Din ce cauză în timpul funcţionării
unui motor asincron, se aud zgomote
anormale?
289 Ce sunt acumulatoarele cu plăci de
plumb?
290 Ce sunt acumulatoarele cu plăci de
plumb?
291 Ce sunt acumulatoarele cu plăci de
plumb?
292 Ce se poate spune despre electrozii
unui acumulator cu plăci de plumb?
293 Ce se poate spune despre electrozii
unui acumulator cu plăci de plumb?
294 Ce se poate spune despre electrolitul
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
295 Ce se poate spune despre electrolitul
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
MIEB.S1 1 1 comutatorul stea - triunghi este conectat
greşit cu motorul;
MIEB.S1 1 1 defectarea lagărelor de bronz ale
rotorului;
MIEB.S1 1 1 reprezintă o sursă electrochimică
secundară de curent electric;
MIEB.S1 1 1 reprezintă surse principale de curent
utilizate în scopul alimentării
instalaţiilor de forţă;
MIEB.S1 1 1 sunt nişte vase fabricate din materiale
izolatoare, în care se află un electrolit şi
o pereche de electrozi, generatoare de
impulsuri electrice;
MIEB.S1 1 1 au forma unor plăci sudate, de formă
cilindrică, pe care se depune materia
activă;
MIEB.S1 1 1 pentru mărirea suprafeţei de trecere a
curentului, electrozii pozitivi şi negativi
sunt aşezaţi concentric: plăcile pozitive
sunt aşezate între două plăci negative;
MIEB.S1 1 1 este o soluţie de acid sulfuric diluat cu
apă distilată;
MIEB.S1 1 1 densitatea electrolitului este de 2,19 -
2,21 g/cm3;
1 înfăşurarea statorului este întreruptă; 0
0 intensitatea curentului în înfăşurările 0
statorice este valabilă; în felul acesta se
distorsionează câmpul magnetic şi
rotorul este supus unor forţe de atracţii
uniforme;
1 denumirea acestora provine de la 0
electrolitul folosit, care este o soluţie de
hidroxid de potasiu sau sodiu;
0 sunt nişte vase fabricate din materiale 1
izolatoare, în care se află un electrolit şi
o pereche de electrozi, de la care se
culege tensiunea;
0 denumirea acestora provine de la 0
electrolitul folosit, care este o soluţie de
hidroxid de potasiu sau sodiu;
0 plăcile sunt prevăzute cu urechi de 1
fixare, legătura între ele fiind realizată
prin punţi confencţionate din aliaj de
plumb şi antimoniu;
0 pentru ca în timpul funcţionării plăcile 1
de polaritate contrară să nu se poată
atinge între ele, între plăci se introduc
separatoare realizate din materiale
izolatoare poroase;
1 este o soluţie de hidroxid de potasiu în 0
apă distilată;
0 în vederea prelungirii duratei de 0
utilizare, în electrolit se adaugă hidroxid
de litiu (20 g la un litru de electrolit);
296 Care sunt parametrii caracteristici ai MIEB.S1 1
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
297 Care sunt parametrii caracteristici ai MIEB.S1 1
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
298 În ce constă caracteristica de "forţă MIEB.S1 1
electromotoare" a unui element de
acumulator cu plăci de plumb?
299 În ce constă caracteristica de "forţă MIEB.S1 1
electromotoare" a unui element de
acumulator cu plăci de plumb?
300 În ce constă caracteristica de MIEB.S1 1
"rezistenţă electrică interioară" a
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
301 În ce constă caracteristica de MIEB.S1 1
"rezistenţă electrică interioară" a
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
302 Ce se poate spune despre caracteristica MIEB.S1 1
"capacitate şi durată de funcţionare" a
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
1 forţa electromotoare a unui element de
acumulator;
1 capacitatea unui acumulator;
1 acest parametru este determinat de
numărul plăcilor şi de temperatura
mediului ambiant;
1 cu cât curentul de încărcare este mai
slab, cu atât fenomenele chimice
determinate de proces sunt mai lente şi
deci mai complete, pe o adâncime mai
mare a plăcilor, influenţând astfel
compoziţia chimică a plăcilor şi
densitatea electrolitului;
1 este dată numai de rezistenţa
electrolitului;
1 acest parametru depinde de materialul
din care sunt realizaţi electrozii, cel
pozitiv - realizat din PbO2, având o
rezistenţă mai mică decât cel negativ -
realizat din plumb pur;
1 reprezintă cantitatea de electricitate
înmagazinată şi apoi eliberată printr-o
descărcare normală până la tensiunea de
1,83 V;
1 rezistenţa electrică a consumatorilor; 0
1 durata dintre perioadele de încărcare; 0
0 această caracteristică variază funcţie de 0
modul de descărcare (continuă sau
intermitentă), descărcarea intermitentă
ducând la scăderea forţei
electromotoare;
1 cu cât curentul de încărcare este mai 0
mare, reacţiile determinate de proces
sunt mai violente, ceea ce va determina
o creştere a forţei electromotoare;
0 este o caracteristică specifică a acestor 1
acumulatoare şi are valori foarte mici,
cuprinse între 0,001 - 0,010 Ω pe
element;
0 acest parametru mai este influenţat şi de 1
stratul de sulfat de plumb care se depune
pe ambii electrozi şi care este rău
conducător electric, având o rezistenţă
specifică foarte mare;
1 acest parametru este determinat de 0
numărul plăcilor în mod invers
proporţional;
303 Ce se întâmplă în timpul funcţionării
acumulatoarelor cu plăci de plumb,
conform imaginii alăturate ?
304 Ce se întâmplă în timpul funcţionării
acumulatoarelor cu plăci de plumb,
conform imaginii alăturate ?
305 Ce se întâmplă în timpul încărcării
acumulatoarelor cu plăci de plumb,
conform imaginii alăturate ?
306 Ce se întâmplă în timpul încărcării
acumulatoarelor cu plăci de plumb,
conform imaginii alăturate ?
307 Ce se poate spune despre concentraţia
electrolitului unui acumulator cu plăci
de plumb?
308 Ce se poate spune despre concentraţia
electrolitului unui acumulator cu plăci
de plumb?
309 Ce lucrări se fac în timpul exploatării
acumulatoarelor cu plăci de plumb?
MIEB.S1 1 1 imagini\ apar fenomene de scădere a tensiunii,
MIEB- deoarece sulfatul de plumb (apărut în
018.jpg urma reacţiilor chimice), depus la
suprafaţa plăcilor, fiind rău conducător
electric, împiedică continuarea reacţiei
materiei active;
MIEB.S1 1 1 imagini\ la descărcări intense, are loc o sulfatare
MIEB- lentă şi o scădere lentă a tensiunii
018.jpg electromotoare;
MIEB.S1 1 1 imagini\ apare fenomenul de "fierbere" ca
MIEB- rezultat al degajării gazelor apărute în
019.jpg urma fenomenului de electroliză,
degajare care agită electrolitul;
MIEB.S1 1 1 imagini\ o baterie este încărcată corect dacă, în
MIEB- urma verificării, se constată o diferenţă
019.jpg de tensiune de maximum 13 V între
elemenţi;
MIEB.S1 1 1 la sfârşitul încărcării acumulatorului şi
periodic în timpul exploatării se verifică
cu ajutorul densimetrului concentraţia
electrolitului, facându-se şi completarea
lichidului;
MIEB.S1 1 1 pentru bateriile folosite la pornirea
motoarelor termice, densitatea
electrolitului la sfârşitul încărcării
trebuie să fie 2,205 g/cm3;
MIEB.S1 1 1 gradul de curăţenie a bateriei nu
contează, dar se vor unge cu vaselină
contactele pentru a mări rezistenţa de
izolaţie a bateriei;
1 la descărcări lente (la valori mici ale 0
curentului de descărcare) tensiunea
scade rapid;
0 s-a admis experimentul ca acumulatorul 0
cu plumb să fie descărcat până la o
tensiune de 1,2 V/element, tensiune de
la care sulfatarea plăcilor încetează şi
produce scoaterea din funcţiune a
acumulatorului;
1 în timpul încărcării acumulatorului, în 0
urma electrolizei, la polul negativ se va
degaja oxigen iar la cel pozitiv hidrogen;
0 încărcarea durează în regim optim 1 - 2 0
ore, urmând o perioadă de 10 ore de
supraîncărcare, pentru egalizarea
încărcării elementelor înseriate;
1 pentru bateriile folosite la iluminatul de 0
avarie densitatea electrolitului la
sfârşitul încărcării va avea valoarea de
2,280 g/cm3;
0 în vederea prelungirii duratei de 0
utilizare, în electrolit se adaugă hidroxid
de litiu (20 g la un litru de electrolit);
0 se va insista pentru eliminarea 1
scurgerilor de electrolit, deoarece acidul
sulfuric absoarbe vaporii de apă şi se
micşorează astfel rezistenţa la izolaţie;
310 Ce lucrări se fac în timpul exploatării MIEB.S1 1 1 încăperea cu acumulatori nu se va 0 este interzisă folosirea lămpilor ce pot 1
acumulatoarelor cu plăci de plumb? ventila, având în vedere degajările de provoca explozii sau a sculelor ce pot
gaze ce apar la electroliza de la sfârşitul produce scântei la folosire;
încărcării;

311 Ce sunt acumulatoarele alcaline? MIEB.S1 1 1 reprezintă o sursă electrochimică 1 denumirea acestora provine de la 0
secundară de curent electric; electrolitul folosit, care este o soluţie de
acid sulfuric diluat cu apă distilată;

312 Ce se poate spune despre electrozii MIEB.S1 1 1 au forma unor plăci sudate, cu aspect de 0 elementele cu Ni şi Fe au în tuburile 1
unui acumulator alcalin? grătare, pe care se depune materia plăcilor pozitive materia activă (hidroxid
activă; de nichel şi fulgi de nichel);

313 Ce se poate spune despre electrozii MIEB.S1 1 1 materia activă de pe casetele plăcilor 0 la elementele cu Ni şi Cd materia activă 0
unui acumulator alcalin? negative este fierul în adaos cu oxid este depusă la plăcile negative (hidroxid
galben de mercur, la elementele cu Ni şi de nichel amestecat cu grafit);
Fe;

314 Ce se poate spune despre electrolitul MIEB.S1 1 1 este o soluţie de acid sulfuric diluat cu 0 densitatea electrolitului este de 2,19 - 0
acumulatoarelor alcaline? apă distilată; 2,21 g/cm3;

315 Ce se poate spune despre electrolitul MIEB.S1 1 1 densitatea acestui electrolit are valori 0 este o soluţie de hidroxid de potasiu în 1
acumulatoarelor alcaline? între 1,08 şi 1,30 g/cm3; apă distilată;

316 Ce se întâmplă în timpul funcţionării MIEB.S1 1 1 imagini\ în timpul funcţionării acumulatoarelor 0 la descărcare, concentraţia electrolitului 0
acumulatoarelor alcaline, conform MIEB- alcaline, concentraţia electrolitului se creşte în jurul polului negativ, ( - ) şi
imaginii alăturate ? 020.jpg modifică foarte mult; scade în jurul polului pozitiv ( + );

317 Ce se întâmplă în timpul funcţionării MIEB.S1 1 1 imagini\ la descărcare, concentraţia electrolitului 0 la încărcare concentraţia electrolitului 0
acumulatoarelor alcaline, conform MIEB- creşte în jurul polului negativ, ( - ) şi scade în jurul polului negativ, ( - ) şi
imaginii alăturate ? 020.jpg scade în jurul polului pozitiv ( + ); creşte în jurul polului pozitiv, ( + );

318 Ce se poate spune despre MIEB.S1 1 1 rezistenţa electrică interioară a 0 capacitatea elementelor alcaline este 0
caracteristicile acumulatoarelor acumulatoarelor alcaline este mai mică determinată de concentraţia
alcaline în comparaţie cu cele cu plăci decât la cele cu plumb şi mai ales spre electrolitului şi în mai mică măsură de
de plumb? sfârşitul descărcării; starea electrozilor pozitivi;
319 Ce se poate spune despre MIEB.S1 1 1 capacitatea elementelor alcaline este 0 durata de funcţionare a acumulatoarelor 0
caracteristicile acumulatoarelor determinată de concentraţia alcaline este mult mai mică decât la
alcaline în comparaţie cu cele cu plăci electrolitului şi în mai mică măsură de acumulatoarele cu plăci de plumb;
de plumb? starea electrozilor pozitivi;

320 În ce constă exploatarea
acumulatoarelor alcaline?
MIEB.S1 1 1 constă în încărcări şi tratamente de
egalizare, care au rolul de a readuce
capacitatea bateriilor la valoarea
nominală, prin curăţire, menţinerea
rezistenţei de izolaţie etc.;
1 se va verifica cantitatea şi calitatea 0
electrolitului şi rezistenţa de izolaţie mai
des decât la acumulatoarele acide;

321 În ce constă exploatarea MIEB.S1 1 1 la acumulatoarele Ni - Cd este necesar 0 la acumulatoarele Ni - Fe este necesar 0
acumulatoarelor alcaline? un curent de încărcare de minimum 7 A un curent de încărcare de până la 40 A
la fiecare 100 Ah capacitate, în timp de pentru fiecare 100 Ah capacitate, în timp
7 - 14 ore; de 7 ore;

322 Care este scopul şi care sunt parametrii MIEB.S1 1
bateriei de acumulatori, în cazul
grupării în serie a elementelor,
conform imaginii alăturate ?
1 imagini\ se utilizează în cazul când tensiunea 0 t.e.m. a grupului este egală cu t.e.m. a 0
MIEB- necesară consumatorului este egală cu unui acumulator :Ebat = E1 = E2 =........=
021.jpg t.e.m. a acumulatorilor, iar curentul En;
necesar consumatorului este mai mare
decât curentul de descărcare a unui
acumulator;

323 Care este scopul şi care sunt parametrii MIEB.S1 1 1 imagini\ t.e.m. a grupului este egală cu t.e.m. a 0 dacă bateria se conectează la o rezistenţă 1
bateriei de acumulatori, în cazul MIEB- unui acumulator :Ebat = E1 = E2 =........= exterioară Re (consumator), curentul în
grupării în serie a elementelor, 021.jpg En ; circuit se va determina cu formula I =
conform imaginii alăturate ? Ebat : (Ri bat + Re)

324 Care este scopul şi care sunt parametrii MIEB.S1 1
bateriei de acumulatori, în cazul
grupării în paralel a elementelor,
conform imaginii alăturate ?
1 imagini\ gruparea în paralel este folosită când
MIEB- tensiunea necesară consumatorului este
022.jpg mai mare decât t.e.m. a unui acumulator,
iar curentul necesar consumatorului are
o valoare ce nu depăşeşte curentul de
descărcare a acumulatorului
0 capacitatea bateriei de acumulatori 0
legaţi în paralel este egală cu capacitatea
unui singur acumulator : Qbat = Q1 = Q2
=........= Qn
325 Care este scopul şi care sunt parametrii MIEB.S1 1 1 imagini\ pentru a obţine o t.e.m. a grupului egală 1 rezistenţa interioară a bateriei este egală 0
bateriei de acumulatori, în cazul MIEB- cu suma t.e.m. a "n" elemente legate în cu suma rezistenţei interioare a fiecărui
grupării mixte a elementelor, conform 023.jpg serie din fiecare grupă "m" : Ebat = n · E element : Ri bat = Ri 1 + Ri 2 + ...... + Ri n
imaginii alăturate ?

326 Ce reprezintă reţelele electrice? MIEB.S2 1 1 reprezintă ansamblul cablurilor, 1 reprezintă ansamblul tablourilor 0
conductoarelor şi tablourilor de auxiliare de distribuţie;
distribuţie destinate alimentării cu
energie electrică;

327 Ce reprezintă reţelele electrice? MIEB.S2 1 1 reprezintă ansamblul tablourilor 0 reprezintă instalaţiile alcătuite din 1
auxiliare de distribuţie amplasate numai generatoarele electrice, T.P.D.,
în compartimentul maşinii; tablourile auxiliare de distribuţie şi
legăturile cu acestea, tablourile de
alimentare a consumatorilor şi legăturile
cu aceştia;

328 Ce reprezintă reţelele electrice? MIEB.S2 1 1 reprezintă instalaţiile alcătuite din 0 reprezintă ansamblul tablourilor 0
generatoarele hidraulice, T.P.D., auxiliare de distribuţie;
tablourile auxiliare de distribuţie fără
legăturile cu acestea, tablourile de
alimentare a consumatorilor principali;

329 Cum se clasifică reţelele electrice de la MIEB.S2 1 1 reţele pentru iluminat; 1 reţele pentru alimentarea generatoarelor 0
bordul navelor? electrice;
330 Cum se clasifică reţelele electrice de la MIEB.S2 1 1 reţele pentru încărcarea acumulatorilor; 0 reţele speciale; 1
bordul navelor?
331 Cum se clasifică reţelele electrice de la MIEB.S2 1 1 reţele pentru alimentarea generatoarelor 0 reţele pentru comunicaţii navale; 0
bordul navelor? electrice;
332 Ce reprezintă reţelele de forţă? MIEB.S2 1 1 reprezintă reţelele electrice care 1 sunt circuitele electrice de legătură între 0
alimentează echipamentele electrice elementele componente ale T.P.D - ului;
mari consumatoare de energie electrică;

333 Ce reprezintă reţelele de forţă? MIEB.S2 1 1 sunt circuitele electrice de legătură între 0 sunt destinate alimentării consumatorilor 1
elementele componente ale T.P.D - ului; mari de energie, a maşinilor acţionate de
motoare electrice etc.;

334 Ce reprezintă reţelele de forţă? MIEB.S2 1 1 sunt reţele de semnalizare, ce se poate 0 sunt reţele destinate alimentării 0
face optic şi acustic; grupurilor mari de consumatori de
energie amplasaţi în C.M.;
335 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia de propulsie electrică; 1 instalaţia de guvernare de avarie; 0
de forţă ale navei?
336 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia pompelor de circulaţie apă 0 instalaţia de ancorare; 1
de forţă ale navei? caldă;
337 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia pompelor sanitare; 0 instalaţia de guvernare de avarie; 0
de forţă ale navei?
338 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia de guvernare; 1 instalaţia de alimentare a motopompei 0
de forţă ale navei? de incendiu;

339 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia de alimentare a motopompei 0 instalaţia pompelor de santină; 1
de forţă ale navei? de incendiu;
340 Ce instalaţii intră în categoria reţelelor MIEB.S2 1 1 instalaţia de alimentare a redresoarelor 0 instalaţia pompelor de santină; 0
de forţă ale navei? pentru lumini de navigaţie;

341 De câte tipuri pot fi reţelele de MIEB.S2 1 1 reţele de iluminat de semnalizare; 1 reţele de iluminat de vreme rea; 0
iluminat?
342 De câte tipuri pot fi reţelele de MIEB.S2 1 1 reţele de iluminat de vreme rea; 0 reţele de iluminat speciale; 1
iluminat?
343 De câte tipuri pot fi reţelele de MIEB.S2 1 1 reţele de iluminat pe timp de ceaţă; 0 reţele de iluminat pentru festivităţi; 0
iluminat?
344 Ce este o reţea de iluminat normal? MIEB.S2 1 1 reprezintă ansamblul circuitelor 1 reprezintă ansamblul circuitelor şi 0
destinate alimentării cu energie electrică corpurilor de iluminat numai din
a lămpilor din toate compartimentele compartimentul maşini;
navei;

345 Ce este o reţea de iluminat normal? MIEB.S2 1 1 reprezintă ansamblul circuitelor care 0 reprezintă ansamblul circuitelor care au 1
alimentează consumatori protejaţi prin în componenţa lor şi reţele de alimentare
siguranţe de tip MPR; a prizelor din cabinele de locuit;

346 Ce este o reţea de iluminat normal? MIEB.S2 1 1 reprezintă ansamblul circuitelor care au 0 reprezintă ansamblul circuitelor şi 0
în componenţa lor şi reţele de putere corpurilor de iluminat numai din
inversă pentru cabinele de locuit; compartimentul maşini;

347 Ce este o reţea de iluminat de MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată alimentării 1 este reţeaua destinată numai pentru 0
navigaţie? lămpilor necesare stabilirii poziţiei navei alimentarea lămpilor necesare stabilirii
şi în timpul acţiunii de remorcare; poziţieie navei în marş;
348 Ce este o reţea de iluminat de MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată numai pentru 0 este reţeaua destinată alimentării 1
navigaţie? alimentarea lămpilor necesare stabilirii lămpilor necesare stabilirii poziţiei navei
poziţieie navei în marş; şi în timpul acţiunii de dragaj;

349 Ce este o reţea de iluminat de MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată numai pentru 0 este reţeaua destinată alimentării 0
navigaţie? alimentarea lămpilor de navigaţie, reţea lămpilor necesare stabilirii poziţiei navei
a cărei alimentare se face direct din şi în timpul acţiunii de andocare;
T.P.D.;

350 Ce este o reţea de iluminat de MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată numai pentru 0 este reţeaua care, din motive de 1
navigaţie? asigurarea deplasării navei în condiţii de securitate a navei, are tablourile de
siguranţă în timpul operaţiunii de dragaj; distribuţie cu dublă alimentare;

351 Ce este o reţea de iluminat de avarie? MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată alimentării
luminilor de navigaţie în cazul
întreruperii circuitelor de alimentare
principale ale acestora;
1 este reţeaua electrică proiectată să 0
asigure alimentarea a 85% din
iluminatul compartimentului maşini, al
culoarelor de trecere, al scărilor, al
punţii bărcilor şi al timoneriei;

352 Ce este o reţea de iluminat de avarie? MIEB.S2 1 1 este reţeaua electrică alimentată direct 0 este reţeaua destinată alimentării 1
din tabloul principal de distribuţie; luminilor de semnalizare în cazul
întreruperii circuitelor de alimentare
principale ale acestora;

353 Ce este reţeaua aparatelor de MIEB.S2 1 1 este reţeaua formată din elementele de 1 este reţeaua destinată alimentării 0
navigaţie? distribuţie şi alimentare a aparatelor de luminilor de semnalizare în cazul
navigaţie; întreruperii circuitelor de alimentare
principale ale acestora;

354 Ce este reţeaua aparatelor de MIEB.S2 1 1 este reţeaua destinată alimentării 0 este reţeaua formată din elementele de 1
navigaţie? luminilor de navigaţie în cazul distribuţie şi alimentare a aparatelor de
întreruperii circuitelor principale de navigaţie, de exemplu, sonda ultrason;
alimentare ale acestora;

355 Ce este reţeaua de semnalizare? MIEB.S2 1 1 este reţeaua formată din elementele de 1 este reţeaua folosită pentru 0
alarmare acustică (sonerii) în caz de semnalizarea încărcării bateriilor de
incendiu sau avarie importantă; avarie;

356 Ce este reţeaua de semnalizare? MIEB.S2 1 1 este reţeaua folosită pentru 0 este reţeaua formată din elementele de 1
semnalizarea încărcării bateriilor de alarmare acustică (sonerii) în caz de
avarie; abandonare a navei;
357 Ce sunt reţelele speciale de la bordul MIEB.S2 1 1 sunt reţele formate din elementele de 0 este reţeaua destinată alimentării 0
navei? alarmare acustică (sonerii) în caz de luminilor de navigaţie în cazul
abandonare a navei; întreruperii circuitelor de alimentare
principale ale acestora;

358 De câte feluri pot fi sistemele de MIEB.S2 1 1 pentru c.c. la 220 V şi 50 Hz; 0 pentru c.c. la 230 V; 1
distribuţie la bordul navelor?
359 De câte feluri pot fi sistemele de MIEB.S2 1 1 pentru c.c. la 230 W; 0 pentru c.c. la 220 V şi 50 Hz; 0
distribuţie la bordul navelor?
360 De câte feluri pot fi sistemele de MIEB.S2 1 1 pentru c.a. trifazat la 380 V şi 50 Hz; 1 pentru c.a. monofazat la 230 V şi 60 Hz; 0
distribuţie la bordul navelor?
361 La ce tensiune se alimentează sculele MIEB.S2 1 1 minim 24 v în c.c.; 0 la o tensiune de 24 v; 1
portabile şi iluminatul în locuri umede?

362 De câte feluri pot fi sistemele de MIEB.S2 1 1 sistem unidirecţional 0 sistem unipolar 1
distribuţie a energiei electrice în cazul
navelor cu reţea construită pentru c.c.?

363 De câte feluri pot fi sistemele de MIEB.S2 1 1 sistem bipolar 1 sistem cu trei conductoare izolate; 0
distribuţie a energiei electrice în cazul
navelor cu reţea construită pentru c.c.?

364 Ce este un sistem de distribuţie MIEB.S2 1 1 este sistemul care utilizează corpul navei 0 este sistemul care utilizează drept 1
unipolar? în locul polului pozitiv; conductor de întoarcere corpul navei;

365 Ce este un sistem de distribuţie MIEB.S2 1 1 este sistemul care are generatorul de 1 este sistemul de distribuţie folosit la 0
unipolar? curent legat cu polul pozitiv direct la nave cu tensiunea bordului de 220 v şi
consumatori; 50 Hz;

366 Ce reprezintă schema din figura MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie unipolar; 1 un sistem de distribuţie a energiei 0
alăturată? MIEB- electrice, de tip bipolar;
024.jpg

367 Ce reprezintă schema din figura MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie a energiei 0 un sistem de distribuţie a energiei 1
alăturată? MIEB- electrice cu trei conductoare izolate; electrice în c.c.;
024.jpg

368 Ce este un sistem de distribuţie MIEB.S2 1 1 un sistem de distribuţie care utilizează 1 este un sistem de alimentare a 0
bipolar? pentru alimentarea consumatorilor două consumatorilor electrici folosit pentru
conductoare izolate faţă de corpul navei; reţelele în c.a.;
369 Ce este un sistem de distribuţie MIEB.S2 1 1 este un sistem de alimentare care 0 este sistemul de alimentare care 0
bipolar? foloseşte două conductoare de aluminiu foloseşte drept pol negativ corpul navei
de ǿ = 1mm; şi pentru cel pozitiv un conductor;

370 Ce este reprezentat în figura MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie în curent 0 un sistem de distribuţie unipolar; 0
următoare? MIEB- alternativ trifazat;
025.jpg

371 Ce este reprezentat în figura MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie cu conductori 0 un sistem de distribuţie în c.c.; 1
următoare? MIEB- electrici cu tresă metalică;
025.jpg

372 Care sunt sistemele de distribuţie a MIEB.S2 1 1 sistemul de distribuţie unipolar; 0 sistemul de distribuţie bipolar; 0
energiei la nave în cazul folosirii c.a. ?

373 Care sunt sistemele de distribuţie a MIEB.S2 1 1 sistemul de distribuţie unipolar; 0 sistemul de distribuţie cu patru 1
energiei la nave în cazul folosirii c.a.? conductoare şi fir netru la masă;

374 Ce este un sistem de distribuţie cu trei MIEB.S2 1 1 sunt sisteme care funcţionează la o 1 sunt sisteme care funcţionează la o 0
conductoare izolante? tensiune de 250 v; tensiune de linie 380 v;
375 Ce este un sistem de distribuţie cu trei MIEB.S2 1 1 sunt sisteme care funcţionează la o 0 sunt sisteme la care motoarele electrice 1
conductoare izolante? tensiune de linie 380 v; sunt legate la tensiune de 3 x 220 v;

376 Ce este un sistem de distribuţie cu trei MIEB.S2 1 1 sunt sisteme la care iluminatul electric 0 sunt sisteme care deservesc 0
conductoare izolante? este alimentat la tensiune de 3 x 220 v; generatoarele de c.c.;

377 Ce este un sistem de distribuţie cu MIEB.S2 1 1 un sistem de distribuţie a energiei 0 un sistem de distribuţie a energiei care 0
patru conductoare cu fir neutru la electrice în c.c.; foloseşte doar trei conductori;
masă?

378 Ce este reprezentat în schema MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie a energiei 1 un sistem de distribuţie a energiei 0
alăturată? MIEB- electrice în c.a.; electrice în c.c.;
026.jpg

379 Ce este reprezentat în schema MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de distribuţie a energiei 0 un sistem de distribuţie a energiei 0
alăturată? MIEB- electrice, pentru alimentarea instalaţiei electrice, de tip bipolar;
026.jpg de iluminat de avarie;

380 De câte feluri pot fi sistemele de reţele MIEB.S2 1 1 reţea inelară; 1 reţea cu trei conductoare; 0
de distribuţie?
381 De câte feluri pot fi sistemele de reţele MIEB.S2 1 1 reţea concentrică 0 reţea radială 1
de distribuţie?
382 Ce este reţeaua radială? MIEB.S2 1 1 este o reţea care asigură legarea direct la 1 este un sistem alimentat numai de un 0
T.P.D. a fiecărui consumator sau tablou generator electric;
secundar;
383 Ce este reţeaua radială? MIEB.S2 1 1 este un sistem alimentat numai de un 0 este o reţea care prezintă avantajul ca o 1
generator electric staţionar; defecţiune apărut pe o coloană nu
afectează şi ceilalţi consumatori;

384 Ce este reţeaua radială? MIEB.S2 1 1 este o reţea care prezintă avantajul ca un 0 este un sistem de alimentare la care din 0
defect apărut pe o coloană va afecta alimentarea unui consumator se vor
ceilalţi consumatori; alimenta şi ceilalţi;

385 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ schema unei reţele de alimentare de tip 0 schema unei reţele de alimentare în 0
alăturată? MIEB- inelar; buclă;
027.jpg

386 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ alimentare printr-un sistem tip radial a 1 schema unei reţele de alimentare de tip 0
alăturată? MIEB- consumatorilor principali; bipolar;
027.jpg

387 Ce este reţeaua inelară? MIEB.S2 1 1 este un sistem de alimentare succesivă a 1 este o reţea asemănătoare reţelei în 0
consumatorilor, urmată de o întoarcere bucle;
la T.P.D.;

388 Ce este reţeaua inelară? MIEB.S2 1 1 este un sistem la care între grupul 0 este un sistem de alimentare provizorie a 0
tuturor consumatorilor şi T.P.D. există consumatorilor şi punerea lor la masă;
doar o coloană;

389 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de alimentare de tip inelar; 1 un sistem de alimentare de tip radial; 0
alăturată? MIEB-
028.jpg

390 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de alimentare în bucle; 0 un sistem de alimentare cu două 1
alăturată? MIEB- coloane;
028.jpg

391 Ce este reţeaua de alimentare în bucle? MIEB.S2 1 1 este o reţea la care ansamblul 1 este o reţea la care între T.P.D. şi fiecare 0
consumatorilor şi legăturilor dintre ei şi consumator se formează o buclă prin
sursa de tensiune are aspectul unor elementele de legătură;
inele;

392 Ce este reţeaua de alimentare în bucle? MIEB.S2 1 1 este o reţea la care ansamblul 0 este o reţea de tip liniar; 0
consumatorilor şi legăturilor dintre ei şi
sursa de tensiune are aspectul unor
cercuri concentrice;

393 Ce este reprezentat în figura alăturată ? MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de alimentare de tip inelar; 0 un sistem de alimentare în bucle; 1
MIEB-
029.jpg
394 Ce este o reţea cu fider unic? MIEB.S2 1 1 este un sistem de distribuţie de tip 0 este un sistem de distribuţie cu un pol la 0
bipolar; corpul navei şi unul la consumatori;

395 Ce este o reţea cu fider unic? MIEB.S2 1 1 este un sistem de distribuţie care 1 este un sistem de distribuţie care 0
prezintă dezavantajul că acei foloseşte legături de tip radial între
consumatori situaţi dincolo de locul unei T.P.D. şi tablourile auxiliare;
defecţiuni nu mai pot fi alimentaţi;

396 Ce reprezintă figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ un sistem de alimentare de tip radial; 0 un sistem de alimentare cu fider unic; 1
MIEB-
030.jpg

397 Ce sunt tablourile de distribuţie şi în ce MIEB.S2 1 1 sunt echipamente destinate alimentării 0 sunt echipamente care conţin aparate de 1
categorii se împart ele? pompelor de tip ejector; conectare, aparate de protecţie, de
măsură de distribuţie a energiei
electrice?

398 Ce sunt tablourile de distribuţie şi în ce MIEB.S2 1 1 sunt echipamente care transmit la 0 sunt echipamente destinate 0
categorii se împart ele? distanţă alarme prin mijloace acustice; supravegherii generatoarelor de avarie;

399 Care sunt modalităţile de cuplare a MIEB.S2 1 1 cuplarea independentă; 1 cuplarea în serie; 0
generatoarelor electrice la T.P.D.?

400 Care sunt modalităţile de cuplare a MIEB.S2 1 1 generatoarele electrice se pot cupla 0 cuplarea în paralel; 1
generatoarelor electrice la T.P.D.? direct la sistemul de iluminat;

401 Care sunt modalităţile de cuplare a MIEB.S2 1 1 cuplarea prin reţele cu fider unic; 0 cuplarea prin reţele în bucle; 0
generatoarelor electrice la T.P.D.?

402 În ce constă cuplarea independentă a MIEB.S2 1 1 în T.P.D. există bare proprii fiecărui 1 sarcina electrică (încărcarea) unui 0
generatoarelor electrice la T.P.D.? generator electric, numărul barelor fiind generator poate fi modificată prin
egal cu numărul generatoarelor; transferarea la barele generatorului
vecin;

403 În ce constă cuplarea independentă a MIEB.S2 1 1 în T.P.D. există un set de bare comune 0 consumatorii individuali se alimentează 1
generatoarelor electrice la T.P.D.? generatoarelor electrice; numai de la unele din barele T.P.D.-ului;

404 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema cuplării mixte a unor 0 schema cuplării independente a unor 1
MIEB- generatoare la barele unui T.P.D; generatoare la barele unui T.P.D.;
031.jpg

405 În ce constă cuplarea independentă a MIEB.S2 1 1 T.P.D.-ul are un singur sistem de bare la 0 T.P.D.-ul are un singur sistem de bare la 0
generatoarelor electrice la T.P.D.? care se cuplează toate generatoarele care se cuplează toate generatoarele
simultan; după necesităţi;
406 În ce constă cuplarea independentă a MIEB.S2 1 1 toţi consumatorii electrici se cuplează 1 în acest caz, generatoarele electrice 0
generatoarelor electrice la T.P.D.? direct sau indirect la barele T.P.D.-ului; funcţionează dependent unele faţă de
altele;

407 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema cuplării în paralel a unor 1 schema cuplării mixte a unor 0
MIEB- generatoare la barele unui T.P.D.; generatoare la barele unui T.P.D.;
032.jpg

408 De câte tipuri sunt protecţiile unui MIEB.S2 1 1 protecţie la curent maxim; 1 protecţie la curent minim; 0
generator electric?
409 De câte tipuri sunt protecţiile unui MIEB.S2 1 1 protecţie la tensiune minimă; 1 protecţie la curent maxim; 0
generator electric?
410 Ce semnificaţie au notaţiile din schema MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - sistem comun bare; 1 4 - releu de curent minim; 0
alăturată ? MIEB-
033.jpg

411 Ce semnificaţii au notaţiile din schema MIEB.S2 1 1 imagini\ 3 - întrerupător de declanşare; 0 2 - întrerupător automat; 1
alăturată? MIEB-
033.jpg

412 Ce semnificaţii au notaţiile din schema MIEB.S2 1 1 imagini\ 2 - bobină întrerupător automat; 0 4 - releu de tensiune maximă; 0
alăturată? MIEB-
033.jpg

413 Ce sunt tablourile secundare de MIEB.S2 1 1 sunt tablouri electrice care, alipite unul 0 sunt tablouri electrice destinate 0
distribuţie? de altul duc la obţinerea unui T.P.D.; alimentării sistemului de propulsie al
navei;

414 Ce sunt tablourile secundare de MIEB.S2 1 1 sunt secţiuni care alcătuiesc un T.P.D.; 0 sunt tablouri auxiliare realizate pentru a 1
distribuţie? simplifica construcţia şi exploatarea
T.P:D.-urilor;

415 Ce sunt tablourile secundare de MIEB.S2 1 1 sunt tablouri electrice destinate 0 sunt tablouri auxiliare la care se 0
distribuţie? alimentării sistemului de propulsie prova cuplează generatoarele principale ale
al navei; navei;

416 Ce se înţelege prin iluminat de bază şi MIEB.S2 1 1 se mai numeşte şi iluminat normal şi 1 pentru iluminatul interior se folosesc 0
de câte feluri poate fi el? poate folosi corpuri de iluminat corpuri de iluminat etanşe şi prize
neetanşe; etanşe;

417 Ce se înţelege prin iluminat de bază şi MIEB.S2 1 1 se mai numeşte şi iluminat de avarie şi 0 acest tip de iluminat are două categorii: 1
de câte feluri poate fi el? foloseşte corpuri de iluminat etanşe la iluminat interior şi iluminat exterior;
umezeală;
418 Ce se înţelege prin iluminat de bază şi MIEB.S2 1 1 este instalaţia de iluminat folosită numai 0 este instalaţia care pentru iluminatul 0
de câte feluri poate fi el? pentru iluminarea spaţiilor de la nivelul exterior foloseşte corpuri de iluminat
punţii principale; neetanşe şi prize etanşe;

419 Ce reprezintă imaginea alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema unui circuit de iluminat interior; 1 schema unui circuit de iluminat exterior; 0
MIEB-
034.jpg

420 Ce reprezintă imaginea alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema unui circuit de iluminat a CM; 0 schema unui circuit alimentat direct din 1
MIEB- T.P.D.;
034.jpg

421 Ce se înţelege prin iluminat de avarie? MIEB.S2 1 1 este sistemul de iluminat alimentat 0 este sistemul de iluminat alimentat dintr- 1
automat când sistemul normal a fost o sursă auxiliară de curent;
avariat;

422 Ce se înţelege prin iluminat de avarie? MIEB.S2 1 1 este sistemul de iluminat care intră 0 este sistemul de iluminat pentru 0
automat în funcţiune la pornirea perioada de noapte;
generatoarelor principale;

423 Ce reprezintă imaginea alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ un circuit de iluminat normal; 0 un circuit de iluminat de avarie; 1
MIEB-
035.jpg

424 Ce se înţelege prin sistem destinat MIEB.S2 1 1 este sistemul de iluminat de rezervă al 1 este sistemul de iluminat pentru 0
iluminatului redus? navei; perioada de noapte;

425 Ce se înţelege prin sistem destinat MIEB.S2 1 1 este sistemul de iluminat alimentat la 0 acest sistem mai poate fi alimentat şi de 1
iluminatului redus? 240 V şi prevăzut cu consumatori de 25 la un diesel generator de avarie;
- 30 W;

426 Ce se înţelege prin sistem destinat MIEB.S2 1 1 este un sistem de iluminat destinat 1 este sistemul de iluminat alimentat la 24 0
iluminatului portativ? alimentării prizelor utilizate în vederea V şi prevăzut cu consumatori de minim
suplimentării iluminatului în anumite 25 W;
compartimente ale navei;

427 Ce se înţelege prin iluminat redus de MIEB.S2 1 1 este sistemul de iluminat pentru 0 este un circuit de iluminat alimentat de 1
avarie? perioada de noapte; la acumulatori de 12 V sau 24 V;

428 Ce sunt corpurile de iluminat deschise? MIEB.S2 1 1 sunt corpuri de iluminat astfel construite 0 sunt corpuri de iluminat neprotejate 1
încât să nu permită intrarea prafului sau special la praf, umiditate sau şocuri
a umezelii; mecanice;
429 Ce sunt corpurile de iluminat deschise? MIEB.S2 1 1 sunt corpuri de iluminat la care lumina 0 sunt corpuri de iluminat folosite numai 0
este protejată cu un grătar metalic; în medii deschise;

430 Ce sunt corpurile de iluminat închise? MIEB.S2 1 1 sunt corpuri de iluminat astfel construite 1 sunt corpuri de iluminat neprotejate 0
încât să nu permită intrarea prafului; special la praf, umiditate sau şocuri
mecanice;

431 Ce sunt corpurile de iluminat etanşe? MIEB.S2 1 1 sunt corpurile a căror protecţie antişoc 1 sunt corpurile de iluminat neetanşe, 0
se face cu ajutorul unor tampoane de protejate cu grilaj metalic;
cauciuc aşezate în punctele de sprijin;

432 Ce sunt corpurile de iluminat MIEB.S2 1 1 sunt corpurile de iluminat amplasate în 1 sunt corpurile a căror sursă de lumină 0
antiexplozive?? spaţii unde există pericolul apariţiei unor este protejată împotriva contactului cu
explozii; apa;

433 Ce sunt corpurile de iluminat MIEB.S2 1 1 sunt corpurile a căror întrerupătoare sunt 0 sunt corpurile de iluminat amplasate în 0
antiexplozive?? protejate împotriva contactului cu apa; spaţii unde există pericolul apariţiei unor
implozii;

434 Ce sunt proiectoarele? MIEB.S2 1 1 sunt aparate care servesc la iluminatul 1 sunt aparate folosite pentru transmiterea 0
punţilor şi a apei în jurul navei; semnalelor acustice pe timp de ceaţă;

435 Ce sunt proiectoarele? MIEB.S2 1 1 sunt aparate care folosesc lămpi cu 0 sunt aparate folosite pentru 1
incandescenţă de 5 - 30 kw; îmbunătăţirea vizibilităţiii pe timp de
ceaţă;

436 Ce modalităţi constructive se utilizează MIEB.S2 1 1 protecţie cu ajutorul releelor de 1 protecţie cu ajutorul butoanelor de 0
pentru protecţia instalaţiilor electrice? protecţie; comandă;

437 Ce modalităţi constructive se utilizează MIEB.S2 1 1 protecţie cu ajutorul întrerupătoarelor de 0 protecţie cu ajutorul butoanelor pachet; 0
pentru protecţia instalaţiilor electrice? comandă;

438 Ce sunt siguranţele fuzibile şi care sunt MIEB.S2 1 1 sunt aparate de protecţie la care circuitul 1 sunt aparate de protecţie la care 0
variantele constructive cunoscute? electric se închide printr-un element elementul fuzibil este amplasat în spaţiu
fuzibil montat în serie cu celelalte deschis sau în spaţiu închis etanş umplut
elemente; cu silicagel;

439 Ce sunt siguranţele fuzibile şi care sunt MIEB.S2 1 1 sunt aparate de protecţie la care circuitul 0 sunt aparate de protecţie la care 0
variantele constructive cunoscute? electric se închide printr-un element elementul fuzibil este amplasat într-un
fuzibil montat în paralel cu celelalte spaţiu deschis umplut cu nisip;
elemente;
440 Ce sunt siguranţele fuzibile de tip MIEB.S2 1 1 sunt aparatele de comandă; 0 sunt aparate de protecţie utilizate în 1
deschis? circuite de 12 - 24 V;

441 Ce sunt siguranţele fuzibile de tip MIEB.S2 1 1 sunt aparate de protecţie ce pot fi 0 sunt aparate de execuţie; 0
deschis? refolosite după recondiţionare;

442 Ce sunt siguranţele închise şi în câte MIEB.S2 1 1 siguranţele fuzibile închise sunt 0 sunt aparate de protecţie la care tubul de 1
variante se construiesc? destinate semnalizării defecţiunilor protecţie a fuzibilului este confecţionat
majore din instalaţiile navale; din sticlă sau porţelan;

443 Ce sunt siguranţele închise şi în câte MIEB.S2 1 1 sunt aparate de protecţie la care 0 umplutura siguranţelor este constituită 1
variante se construiesc? elementul fuzibil este amplasat într-un din nisip sau cuarţ foarte fin
tub de protecţie din PVC

444 Ce sunt siguranţele cu mare putere de MIEB.S2 1 1 sunt siguranţe la care fuzibilul este 0 sunt siguranţe la care fuzibilul este 1
rupere? realizat din aliaj de plumb cu cositor; realizat din aliaj de argint;

445 Ce sunt siguranţele cu mare putere de MIEB.S2 1 1 sunt siguranţe destinate la navă 1 sunt siguranţe care nu suportă tensiuni 0
rupere? protejării motoarelor cu rotor în mici la pornirea agregatelor pe care le
scurtcircuit; protejează;

446 Ce sunt releele? MIEB.S2 1 1 sunt aparate pentru indicarea valorii 0 sunt aparate automate destinate 1
unui parametru; protecţiei;
447 Ce sunt releele? MIEB.S2 1 1 sunt aparate de semnalizare; 0 sunt limitatoare de curs; 0

448 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ variaţia parametrului de intrare a unui 1 variaţia temperaturii de ieşire a unui 0
MIEB- releu de protecţie; releu de protecţie;
039.jpg

449 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ xr - variaţia de anclanşare a mărimii de 0 caracteristica tensiune - curent a unui 0
MIEB- ieşire; releu de protecţie;
039.jpg

450 De câte tipuri sunt releele? MIEB.S2 1 1 relee maximale de curent; 1 relee minimale de curent; 0

451 De câte tipuri sunt releele? MIEB.S2 1 1 relee minimale de tensiune; 1 relee minimale de frecvenţă; 0
452 Ce este un releu maximal de curent? MIEB.S2 1 1 sunt relee care protejează echipamentele 1 sunt aparate care în a doua fază de 0
electrice împotriva curenţilor foarte acţionare decuplează consumatorii puţin
mari; importanţi pentru siguranţa navei;

453 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ un contactor de c.c.; 0 un releu maximal de c.c.; 1
MIEB-
040.jpg

454 Care este semnifacaţia notaţiilor din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - bobină; 1 2 - armătură fixă; 0
imaginea alăturată? MIEB-
040.jpg

455 Care este semnifacaţia notaţiilor din MIEB.S2 1 1 imagini\ 3 - şurub de reglaj; 1 4 - legătură la masă; 0
imaginea alăturată? MIEB-
040.jpg

456 Ce sunt releele minimale de tensiune? MIEB.S2 1 1 sunt aparate care deconectează 0 sunt aparate care deconectează 1
consumatorii electrici atunci când consumatori sau generatoare electrice
tensiunea de alimentare creşte cu 0,85% când tensiunea scade accidental sub 0,85
peste Un; Un;

457 Ce sunt releele minimale de tensiune? MIEB.S2 1 1 sunt aparate care se folosesc în schemele 0 sunt aparate la care bobina, 1
de oprire stea-triunghi pentru motoarele confecţionată din sârmă groasă şi spire
ce funcţionează în c.a.; multe, este legată în serie pe circuitul
protejat;

458 Ce sunt releele de curent invers? MIEB.S2 1 1 sunt relee care asigură deconectarea 0 sunt relee care protejează generatoarele 1
consumatorilor când tensiunea reţelei de c.c.la trecerea în regim de motor;
ajunge la 0,85% Un;

459 Ce sunt releele de curent invers? MIEB.S2 1 1 sunt aparate la care bobina, 0 sunt relee care protejează generatoarele 0
confecţionată din sârmă groasă şi spire de c.c. în caz de circulaţie a curentului
puţine, este legată în paralel pe circuitul între bare;
de comandă a circuitului de forţă;

460 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema unui releu de putere inversă; 0 schema unui releu de curent invers; 1
MIEB-
041.jpg

461 Ce este reprezentat în figura alăturată? MIEB.S2 1 1 imagini\ schema unui releu maximal de curent; 0 un aparat de protecţie împotriva 1
MIEB- curentului invers;
041.jpg

462 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - miez magnetic; 1 2 - resort; 0

imaginea alăturată? MIEB-
041.jpg
463 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 6 - bobină; 0 2 - bobină; 1
imaginea alăturată? MIEB-
041.jpg

464 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 5 - contragreutate; 0 6 - bobină; 0

imaginea alăturată? MIEB-
041.jpg

465 Ce sunt releele de putere inversă? MIEB.S2 1 1 este un releu de protecţie a 1 este un releu de protecţie a 0
generatoarelor de c.a. cuplate în paralel; generatoarelor de c.c. cuplate în paralel;

466 Ce sunt releele de putere inversă? MIEB.S2 1 1 este un releu de protecţie a 0 este un releu care cuplează generatorul 0
generatoarelor de c.a. cuplate în serie; din T.P.D. dacă acesta debitează în reţea
o putere activă mai mare de 15% din
puterea nominală;

467 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un releu de curent invers; 0 un releu de putere inversă; 1
alăturată? MIEB-
042.jpg

468 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un releu maximal de curent; 0 un aparat de protecţie; 1
alăturată? MIEB-
042.jpg

469 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1, 2 - bornele bobinei; 1 3, 4 - borne contact fix 0
imaginea alăturată? MIEB-
042.jpg

470 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 11 - borne contact mobil; 0 7 - disc din aluminiu; 1
imaginea alăturată? MIEB-
042.jpg

471 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 8 - magnet permanent; 0 3, 4 - borne contacte fixe; 0
imaginea alăturată? MIEB-
042.jpg

472 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 3, 5 - borne bobină; 0 12 - contacte fixe; 1
imaginea alăturată? MIEB-
042.jpg

473 Ce sunt comutatoarele tip controler? MIEB.S2 1 1 sunt aparate de protecţie; 0 sunt relee de comutare; 0

474 Ce sunt comutatoarele tip controler? MIEB.S2 1 1 sunt aparate de conectare pentru 1 sunt relee de protecţie; 0
frânarea şi schimbarea sensului de
rotaţie pentru motoarele electrice de c.c.;
475 De câte feluri sunt comutatoarele de tip MIEB.S2 1 1 comutatoare cu acţionare hidraulică; 0 comutatoare de siguranţă; 0
controler?
476 De câte feluri sunt comutatoarele de tip MIEB.S2 1 1 comutatoare cu came; 1 comutatoare de protecţie; 0
controler?
477 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un controler format "tobă"; 1 un controler cu came; 0
alăturată? MIEB-
043.jpg

478 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ diagrama conexiunilor unui controler 1 circuitul de protecţie a unui controler cu 0
alăturată? MIEB- "tobă"; came;
043.jpg

479 Ce semnificaţii au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - ax electric; 1 2 - contacte fixe; 0

imaginea alăturată? MIEB-
044.jpg

480 Ce semnificaţii au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 3 - contacte mobile; 0 4 - contact fix elastic; 1
imaginea alăturată? MIEB-
044.jpg

481 Care sunt reacţiile motorului electric la MIEB.S2 1 1 imagini\ în poziţia 1 se închid contactele K1 cu 1 în poziţia 2 sunt închise contactele K1 0
acţionarea manetei controlerului a MIEB- K2 şi K3 cu K4, iar motorul porneşte cu K, K3 cu K4 şi se închide şi K5 cu
cărui diagramă este prezentată în 045.jpg într-un sens, cu turaţie scăzută; K6 iar turaţia motorului scade;
imaginea alăturată?

482 Care sunt reacţiile motorului electric la MIEB.S2 1 1 imagini\ în poziţia 3 sunt închise contactele K1 0 în poziţia 3 sunt închise contactele K1 0
acţionarea manetei controlerului a MIEB- cu K2, K3 cu K4, K5 cu K6 şi se închide cu K2, K3 cu K4, K5 cu K6 şi se
cărui diagramă este prezentată în 045.jpg şi K7 determinând scăderea turaţiei deschide şi K7 iar motorul ajunge la
imaginea alăturată? motorului din cauza rezistenţei R; turaţie minimă;

483 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un controler tip "tobă"; 0 un controler cu came; 1
alăturată? MIEB-
046.jpg

484 Ce se întâmplă la apăsarea butonului P MIEB.S2 1 1 imagini\ se alimentează bobina B care acţionează 0 se alimentează bobina B care acţionează 1
din schema alăturată; MIEB- contactele contactorului C şi motorul contactele contactorului C şi motorul
047.jpg porneşte în două faze; porneşte rămânând în funcţiune şi după
eliberarea butonului P;

485 Ce se întâmplă la apăsarea butonului P MIEB.S2 1 1 imagini\ se deschide contactul cu automenţinere 0 motorul porneşte cu o turaţie uniform 0
din schema alăturată; MIEB- AM comandat mecanic de armătura accelerată;
047.jpg bobinei B şi motorul porneşte în două
faze;
486 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un pornitor magnetic pentru alimentarea 1 un pornitor magnetic pentru alimentarea 0
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB- unui motor electric reversibil; unui motor electric cu sens unic de
048.jpg funcţionare;

487 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un automat de protecţie prevăzut cu un 0 un pornitor magnetic la care după 1
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB- buton D de pornire a motorului prin apăsarea butonului de pornire S,
048.jpg alimentarea contactorului C1; oprirea motorului se va putea face
numai prin apăsarea butonului O;

488 Ce se întâmplă la apăsarea simultană a MIEB.S2 1 1 imagini\ prin apăsarea butonului D se 0 prin apăsarea butonului S se alimentează 0
butoanelor D şi S din schema MIEB- alimentează bobina contactorului C1 bobina contactorului C2 care odată
alăturată? 048.jpg care odată anclanşat, determină pornirea anclanşat, determină pornirea motorului
motorului într-un sens oarecare; în sens oarecare;

489 Ce se întâmplă la apăsarea simultană a MIEB.S2 1 1 imagini\ prin apăsarea butonului S se alimentează 0 anclanşarea contactelor contactorului C1 1
butoanelor D şi S din schema MIEB- bobina contactorului C2 iar prin va determina acţionarea armăturii sale
alăturată? 048.jpg apăsarea butonului D se alimentează asupra contactului normal închis înseriat
contactorul C1; cu bobina contactorului C2 facând
imposibilă acţionarea acestuia din urmă;

490 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 un întrerupător automat; 1 1 - contacte auxiliare; 0

alăturată?
491 Cum se realizează protecţia automată? MIEB.S2 1 1 imagini\ cu ajutorul unui automat monopolar de 0 cu ajutorul unui automat de curent 1
MIEB- curent maxim; maxim;
049.jpg

492 Cum se realizează protecţia automată? MIEB.S2 1 1 cu ajutorul unui automat de tensiune 1 cu ajutorul unui automat de protecţie 0
minimă; pentru faza R;
493 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un automat de tensiune minimă; 0 un automat monopolar de curent 1
alăturată? MIEB- maxim;
050.jpg

494 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - armătura bobină; 0 2 - arc cuplare; 0
imaginea alăturată? MIEB-
050.jpg

495 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un automat de tensiune minimă; 1 un automat de curent invers; 0
alăturată? MIEB-
051.jpg

496 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - bobina automatului; 1 2 - tija butonului de pornire; 0
imaginea alăturată? MIEB-
051.jpg

497 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un automat de tensiune minimă; 0 un automat de curent invers; 1
alăturată? MIEB-
052.jpg
498 Ce este reprezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ un automat de tensiune minimă; 0 un automat de curent invers; 0
alăturată? MIEB-
053.jpg

499 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 1 - electromagnetde protecţie la 1 3 - bobine armături; 0
imaginea alăturată? MIEB- scurtcircuit;
053.jpg

500 Ce semnificaţie au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 7 - rezistenţa; 0 2 - bimetale; 1

imaginea alăturată? MIEB-
053.jpg

501 Ce sunt soneriile? MIEB.S2 1 1 sunt aparate pentru semnalizare 1 sunt echipamente destinate transmiterii 0
acustică; semnalelor de navigaţie pe timp de zi;

502 Ce sunt soneriile? MIEB.S2 1 1 sunt aparate de măsură; 0 sunt echipamente destinate transmiterii 0
semnalelor către alte nave?

503 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ o sonerie de c.a. cu întreruperea 0 o sonerie de c.c. cu întreruperea 1
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB- circuitelor; circuitelor;
054.jpg

504 Ce semnificaţii au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 3 - ciocănel; 1 7 - întrerupător; 0

imaginea alăturată? MIEB-
054.jpg

505 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ o sonerie de c.c. cu şuntarea bobinelor; 1 o sonerie de c.a. cu şuntarea bobinelor; 0
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB-
055.jpg

506 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ o sonerie de c.a. cu şuntarea bobinelor; 0 2 - rezistenţă; 1
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB-
055.jpg

507 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ o sonerie de c.c. fără contacte; 0 o sonerie de c.a. fără contacte; 1
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB-
056.jpg

508 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ 4 - membrană; 0 o sonerie de c.c. cu contacte de 0
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB- întârziere;
056.jpg

509 Ce aparat este prezentat în imaginea MIEB.S2 1 1 imagini\ o sirenă ce funcţionează prin vibraţii; 1 2 - ciocănel; 0
alăturată şi ce semnificaţii au notaţiile? MIEB-
057.jpg

510 Ce semnificaţii au notaţiile din MIEB.S2 1 1 imagini\ 6 - contact fix; 0 2 - armătură mobilă; 1
imaginea alăturată ? MIEB-
057.jpg
511 Ce se înţelege prin întreţinerea unei MIEB.S2 1 1 efectuarea unui ansamblu de operaţii 0 efectuarea unui ansamblu de operaţii 0
instalaţii electrice? necesare printre altele şi pentru necesare printre altele şi pentru oprirea
pregătirea în vederea pornirii instalaţiei; instalaţiei;

512 Ce se înţelege prin întreţinerea unei MIEB.S2 1 1 efectuarea unui ansamblu de operaţii 0 efectuarea unui ansamblu de operaţii 0
instalaţii electrice? necesare printre altele şi pentru necesare printre altele şi pentru
înlocuirea a 10% din piesele uzate; pregătirea în vederea reparării
instalaţiei;
Raspuns 3 URL Data

generatoare de c.c.; 1

motoare electrice de c.c. sau de c.a.; 0

motoare electrice de c.c. sau de c.a.; 0

generatoare de c.c.; 0

acumulatoare cu plăci de plumb; 1

generatoare de c.a.; 0

acţionarea electrică a pompelor şi 1

compresoarelor de aer;

alimentarea instalaţiilor radiotehnice; 0

alimentarea instalaţiilor radiotehnice; 0

pornirea electrică a motoarelor cu 1

ardere internă;

acţionarea electrică a vinciurilor şi 0

cabestanelor de manevră;
acţionarea electrică a vinciurilor şi 0
cabestanelor de manevră;

motorul cu ardere internă pentru 0

antrenarea generatorului;

motorul cu ardere internă pentru 0

antrenarea generatorului;

inductorul; 1

inductorul este, de fapt, un 1

electromagnet de formă cilindrică,
confecţionat din fontă magnetică sau
oţel turnat;

în crestături se aşeză înfăşurarea 0

inductorului, executată din sârma de
cupru izolată, care formează o
înfăşurare închisă, dispusă la periferia
inductorului;

în crestături se aşeză înfăşurarea 0

inductorului, executată din sârma de
cupru izolată, care formează o
înfăşurare închisă, dispusă la periferia
inductorului;

este partea mobilă a maşinii de c.c.; 1

în interiorul carcasei cilindrice a 0

indusului sunt montaţi polii principali,
pe al căror miez se înfăşoară bobinele
de excitaţie;

are rolul de a produce fluxul magnetic 0

inductor, numit şi flux principal;
între două lamele de colector vecine se 0
leagă electric capetele unei secţiuni a
bobinajului de excitaţie, având acelaşi
număr de spire;

este format din lamele de cupru , 1

izolate între ele şi faţă de axul maşinii,
având după asamblare o formă perfect
cilindrică;

între două lamele de colector vecine se 0

leagă electric capetele unei secţiuni a
bobinajului de excitaţie, având acelaşi
număr de spire;

pentru a culege la perii o t.e.m. 0

orientată în acelaşi sens, periile sunt
aşezate în aşa fel încât ele trec de pe o
lamelă pe alta în momentul când
t.e.m.indusă în spiră devine maximă;

pentru a culege la perii o t.e.m. 0

orientată în acelaşi sens, periile sunt
aşezate în aşa fel încât ele trec de pe o
lamelă pe alta în momentul când
t.e.m.indusă în spiră devine maximă;

în condiţiile în care prin bobinele de 1

excitaţie de pe polii inductorului
circulă un curent continuu, numit
curent de exciţie, polii se magnetizează
şi astfel ia naştere un câmp magnetic
ale cărui linii ies din polul nord,
traversează indusul, intră în polul sud şi
se închid prin corpul metalic al
inductorului, formând fluxul inductor
al maşinii;
pe perioada rotirii spirei de la α = π la 0
α = 2π conductorul "cd" este în contact
cu peria B, care este negativă;

pe perioada rotirii spirei de la α = π la 0

α = 2π conductorul "cd" este în contact
cu peria B, care este negativă;

t.e.m. ce se măsoară la periile A şi B 1

este o tensiune periodică, însă în
acelaşi sens, numită pulsatorie,
obţinută prin redresarea t.e.m.
alternative;

tensiunea electromotoare ce se culege 0

la periile A şi B, de pe colectorul
indusului este o tensiune periodică,
însă cu acelaşi sens, numită pulsatorie,
obţinută prin redresarea t.e.m.
alternative;

în cazul în care maşina de c.c. nu mai 1

este antrenată din exterior, câmpul
magnetic M devine cuplu motor şi
roteşte indusul în sens contrar celui
avut la funcţionarea ca generator;

funcţionează pe principiul introducţiei 0

magnetice;

Ra Ia - reprezintă căderea de tensiune în 1

circuitul indusului;

tensiunea la bornele maşinii de c.c. este 1

notată cu U;

căderea de tensiune în circuitul 0

inductorului este notată cu produsul
Ra Ia;
termenul U Ia reprezintă puterea 0
electromagnetică care se transformă în
putere mecanică;

relaţia Ra Ia2 reprezintă puterea pierdută 1

prin efectul Joule - Lentz;

relaţia E Ia reprezintă puterea totală 0

absorbită de motor de la reţea;

pentru scăderea valorii curentului la 0

pornirea motorului se montează în
paralel cu indusul un reostat de pornire
Rp

pentru scăderea valorii curentului la 0

pornirea motorului se montează în
paralel cu indusul un reostat de pornire
Rp

pe măsură ce creşte viteza de rotaţie a

indusului creşte şi t.e.m. E iar valoarea
curentului absorbit de motor devine Ia
= (U - E) : (Ra + Rp ) care se
micşorează pe măsură ce creşte turaţia
motorului, deci şi t.e.m. Ea

metoda variaţiei fluxului inductor este 0

costisitoare deoarece pierderile în
reostatul de excitaţie sunt mari datorită
valorii mari a curentului de excitaţie;
prin micşorarea fluxului inductor Φ, 1
care duce la o creştere a vitezei de
rotaţie a motorului, însă o micşorare
prea mare a fluxului inductor
influenţează negativ asupra funcţionării
motorului;

prin metoda variaţiei fluxului inductor, 0

dar este costisitoare deoarece pierderile
în reostatul de excitaţie sunt mici
datorită valorii mici a curentului de
excitaţie;

metoda reglării vitezei motorului 0

electric cu ajutorul unui reostat se
utilizează folosind chiar reostatul de
pornire Rp, montat în paralel cu
indusul;

metoda reglării vitezei motorului 0

electric cu ajutorul unui reostat se
utilizează folosind chiar reostatul de
pornire Rp, montat în paralel cu
indusul;

avantajul metodei variaţiei tensiunii de 1

alimentare a motorului cu ajutorul unui
generator de excitaţie separată constă
în faptul că se realizează un reglaj fin
al vitezei în limite largi, sub un cuplu
constant al motorului;

prin schimbarea sensului tensiunii de 0

excitaţie;
prin schimbarea concomitentă a 0
sensului curentului din indus şi a celui
din înfăsurarea de excitaţie;

prin schimbarea sensului fluxului 1

inductor;

scântei la colector şi răcirea exagerată; 0

vibraţii ale postamentului; 0

încălzirea lagărelor pe care se sprijină 1

rotorul;
încălzirea lagărelor de sprijin a 0
rotorului;

încălzirea lagărelor de sprijin a 0

rotorului;

pornirea anormală; 1

scânteierea mai puternică într-un sens 0

de rotaţie decât în celălalt, poate
proveni din cauza întreruperii
legăturilor periilor;

scânteierea numai în urma unor perii, 0

care se pot încălzi, pe când celelalte
rămân reci, poate proveni din cauza
distanţei mari dintre perii şi colector;

scânteierea la perii, crescând cu sarcina 1

şi foarte puternică în plină sarcină,
poate proveni din cauza legării greşite
a polilor de excitaţie (a polarităţii)
materialul periilor necorespunzătoare 1
(de calitate inferioară)

nivelul lamelelor izolante din mică mai 0

mic decât nivelul lamelelor de cupru
ale colectorului;

lipituri necorespunzătoare la 0
înfăşurarea de compensaţie;

montarea greşită a bobinelor de 0

excitaţie - legarea în serie a acestora, în
loc de legarea în paralel;

existenţa unui curent de excitaţie prea 1

mare;

scurtcircuitarea uneia sau a mai multor 1

bobine din rotor sau colector;

înfăşurarea rotorică face contact cu 0

masa;

înfăşurarea rotorică face contact cu 0

masa;

periile sunt înţepenite în portperii şi nu 1

mai ating colectorul;
înfăşurarea rotorică face contact cu 0
masa;

înfăşurarea rotorică face contact cu 0

masa;

periile sunt înţepenite în portperii şi nu 1

mai ating colectorul;

scurtcircuit între o bobină a statorului 0

şi o bobină a rotorului;

scurtcircuit între o bobină a statorului 0

şi o bobină a rotorului;

dacă există două poziţii în care rotorul 1

se roteşte foarte greu înseamnă că
există un scurtcircuit între două
secţiuni rotorice;

scurtcircuit între stator şi rotor; 0

scurtcircuit între stator şi rotor; 0

este scurtcircuitată înfăşurarea de 1

excitaţie în una sau mai multe bobine;
înfăşurarea de excitaţie este pusă la 0
masă;

înfăşurarea de excitaţie este pusă la 1

masă;

scurtcircuit în înfăşurarea rotorului sau 1

între lamele sau între steguleţele
colectorului;

bobina înfăşurării de excitaţie este pusă 0

la masă;

bobina înfăşurării de excitaţie este pusă 0

la masă;

scurtcircuit în înfăşurarea rotorului sau 1

între lamele sau între steguleţele
colectorului;

motorul diesel de antrenare are turaţia 0

mai mică decât turaţia nominală;

motorul diesel de antrenare are turaţia 0

mai mică decât turaţia nominală;

circuitul de excitaţie este întrerupt sau 1

are contact imperfect;

reostatul de excitaţie este conectat 0

greşit;

reostatul de excitaţie este conectat 0

greşit;

turaţia motorului de antrenare este mai 1

mică decât cea nominală;
dacă reţeaua este pusă la masă, 0
reostatul de excitaţie este şuntat parţial
sau total, curentul de excitaţie creşte,
provocând scăderea tensiunii;

dacă reţeaua este pusă la masă, 0

reostatul de excitaţie este şuntat total,
curentul de excitaţie creşte, provocând
scăderea tensiunii;

conductorul face legătura între 1

reostatul de excitaţie şi înfăşurarea de
excitaţie derivaţie este pus la masă;

circuitul de excitaţie la un generator 0

este întrerupt sau are un contact
imperfect;

circuitul de excitaţie la un generator 0

este întrerupt sau are un contact
imperfect;

dacă variaţiile sarcinii nu sunt 1

provocate de receptoarele
consumatorilor, cauza este un defect al
motorului principal;

este un aparat compus dintr-un miez de 1

fier pe care sunt fixate două sau mai
multe înfăşurări izolate una faţă de alta,
cât şi faţă de miezul de fier;
este un aparat de curent alternativ care 1
transformă pe cale statică energia
electrică alternativă în anumiţi
parametri (tensiune, curent) în energie
electrică alternativă cu parametri
(tensiune, curent) schimbaţi, frecvenţa
rămânând constantă;

este un aparat, prevăzut cu două sau 0

mai multe înfăşurări, cea care primeşte
energia de la sursă se numeşte
înfăşurare sau bobinaj secundar, iar
cele care cedează energia unei/unor
reţele sau circuit, se numesc înfăşurări
sau bobinaje primare;

înfăşurarea transformatorului care se 1

conectează la reţeaua cu tensiune mai
mare se numeşte înfăşurare de înaltă
tensiune, iar cea care se conectează la
reţeaua cu tensiune mai mică,
înfăşurare de joasă tensiune;

toate mărimile care se referă la primar, 0

cum ar fi: puterea, tensiunea, curentul,
rezistenţa etc. se numesc mărimi
primare şi se notează cu indicele 2 (P2,
U2, I2, r2 etc.);

toate mărimile care se referă la primar, 0

cum ar fi: puterea, tensiunea, curentul,
rezistenţa etc. se numesc mărimi
primare şi se notează cu indicele 2 (P2,
U2, I2, r2 etc.);
alimentarea cu energie electrică a 0
agregatelor de avarie cum ar fi:
compresor de aer de avarie, pompa de
incendiu de avarie, generator electric
de avarie;

alimentarea cu energie electrică a

agregatelor de avarie cum ar fi:
compresor de aer de avarie, pompa de
incendiu de avarie, generator electric
de avarie;

sunt folosite la bordul navelor 1

electrificate în curent alternativ pentru
obţinerea de tensiuni diferite necesare
diverşilor consumatori de la bord;

autotransformatoare 1

transformatoare uscate 0

transformatoare în ulei 0

transformatoare în ulei 1

transformatoare de măsură 0

transformatoare cu destinaţie specială 0

prin circulaţia forţată a aerului; 0

printr-un schimbător de căldură ulei - 0

apă;
este bun conducător de electricitate; 0

este bun conducător de electricitate; 0

este izolant electric; 1

în înfăşurarea secundară se va induce 0

un curent I2 = I20.

în înfăşurarea secundară se va induce 0

un curent I2 = I20.

fluxul magnetic alternativ Φ0 1

străbătând spirele înfăşurărilor primare
şi secundare induce în acestea tensiuni
electromotoare proporţionale cu
numărul de spire, respectiv E1 şi E2;

la creşterea sau scăderea curentului I 2, 0

curentul I1 rămâne constant astfel încât
compunerea fluxurilor create de
curenţii I1 şi I2 să dea un flux rezultant
variabil prin miezul transformatorului;

la creşterea sau scăderea curentului I 2, 0

curentul I1 rămâne constant astfel încât
compunerea fluxurilor create de
curenţii I1 şi I2 să dea un flux rezultant
variabil prin miezul transformatorului;
curentul I2, are un astfel de sens încât 1
creează un flux Φ2 ce se va opune
variaţiei fluxului inductor;

schimbătorul de căldură apă - ulei; 0

schimbătorul de căldură apă - ulei; 0

izolatorii de trecere 1

după forma constructivă a miezurilor 0

magnetice, transformatoarele se împart
în: transformatoare cu coloane în forma
de "U" şi transformatoare cu coloane în
formă de "W";

după forma constructivă a miezurilor 0

magnetice, transformatoarele se împart
în: transformatoare cu coloane în forma
de "U" şi transformatoare cu coloane în
formă de "W";

este alcătuit din tole de oţel 1

electromagnetic, izolate între ele cu
foiţă subţire de hârtie sau o peliculă de
lac izolant;
în scopul realizării unui cuplaj 0
magnetic cât mai bun între înfăşurările
transformatorului, acestea se montează
pe coloane diferite ale
transformatorului;

în scopul realizării unui cuplaj 0

magnetic cât mai bun între înfăşurările
transformatorului, acestea se montează
pe coloane diferite ale
transformatorului;

înfăşurările alternative constau din 1

bobine de diametre egale şi de înălţimi
reduse, numite galeţi, dispuse alternativ
pe înălţimea coloanei
transformatorului;

cele cu înfăşurări excentrice, având o 0

siguranţă mai mare în exploatare;

cele cu înfăşurări alternante, deoarece 0

sunt mai bine izolate electric;

cele cu înfăşurări concentrice, deoarece 1

sunt mai simplu de executat;

fenomenele care au loc în fiecare fază 0

a transformatorului trifazat, se
deosebesc fundamental de cele
petrecute la transformatorul monofazat;

înfăşurarea primară a acestui 1

transformator este constituită din trei
înfăşurări monofazate, câte una pe
fiecare fază, care sunt legate în stea sau
în triunghi;
în cazul folosirii unui miez comun, cu 0
mai multe coloane, pe care sunt aşezate
înfăşurările, transformatorul trifazat
obţinut se numeşte "cu sistem magnetic
simetric" sau "liber";

pentru transformatoarele cu trei 1

înfăşurări, extremităţile înfăşurării de
tensiune medie se notează cu Am, Bm,
Cm, Xm, Ym, Zm;

conexiunile înfăşurărilor se notează 1

după cum urmează: Y,y - pentru
conexiunea stea; D, d - pentru
conexiunea triunghi şi Z, z - pentru
conexiunea zig-zag;

dezavantajul acestei conexiuni este că 0

tensiunea de fază pentru acest fel de
conexiune, este mai mare decât
tensiunea de fază ce s-ar obţine pentru
aceeaşi înfăşurare, la acelaşi număr de
spire, printr-o legare în stea;

este utilizată numai pentru înfăşurări de 0

înaltă tensiune, care alimentează
sarcini neuniforme;

este utilizată numai pentru înfăşurări de 1

joasă tensiune, care alimentează sarcini
neuniforme printr-o distribuţie cu fir
neutru, cum ar fi iluminatul;;
printr-o literă mare care indică felul 0
înfăşurării de joasă tensiune;
litera mică din grupul celor două indică 0
felul înfăşurării de înaltă tensiune;

cifra care urmează acestor litere, 1

înmulţită cu 30° dă defazajul între
tensiunile de linie din primar şi
secundar;

reprezintă un transformator trifazat, 1

care are înfăşurarea de înaltă tensiune
legată în triunghi şi cea de joasă
tensiune legată în stea;;

defazajul între tensiunile de linie 0

primare şi secundare este de 11°;

de grosimea tolelor miezului magnetic; 0

de grosimea tolelor miezului magnetic; 0

reprezintă coloana unui transformator 0

de curent continuu;

reprezintă coloana unui transformator 0

de curent continuu;
pentru ca tensiunile din cele două 1
înfăşurări, primare şi secundare, să fie
în opoziţie de fază, trebuie să inversăm
sensul de bobinare al uneia din aceste
înfăşurării menţinând aceleaşi borne
(vezi imaginea "c");

conexiunea este în stea - stea, iar 1

defazajul între tensiunile de linie
primare şi secundare este de 360° (sau
0°);

unghiul de defazaj dintre tensiunile de 1

linie UAB şi Uab este de 180°;

conexiunea este marcată Yy - 6, adică 0

conexiune legată în triunghi - triunghi
şi pentru care defazajul dintre
tensiunile de linie primare şi secundare
este de 6°;

conexiunea este marcată Yd - 11, adică 0

conexiune legată în stea - triunghi şi
pentru care defazajul între tensiunile de
linie primare şi secundare este de 11°;

conexiunea este marcată Yd - 11, adică 0

conexiune legată în stea - triunghi şi
pentru care defazajul între tensiunile de
linie primare şi secundare este de 11°;

reprezintă o conexiune triunghi - 0

triunghi;

reprezintă o conexiune triunghi - 0

triunghi;
controlul va avea în vedere şi culoarea 0
transformatorului şi nivelul zgomotului
produs de acesta în timpul funcţionării;

supravegherea funcţionării
transformatorului se face prin
vizualizarea directă sau cu ajutorul
aparatelor de măsură (manometru sau
manovacumetru);

un pericol pentru o funcţionare 1

îndelungată a unui transformator o
reprezintă îmbătrânirea prematură a
izolaţiei electrice şi pătrunderea
umidităţii;

topirea parţială a unei spire datorată 0

scurtcircuitului în înfăşurare;

deteriorarea izolaţiilor între spire; 0

deteriorarea izolaţiilor între spire 1

datorată îmbătrânirii
lipituri necorespunzătoare; 0

distrugerea capetelor înfăşurărilor; 1

deteriorarea tolelor; 0

deteriorarea tolelor; 0

îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0

supratensiuni care au dus la 1

străpungerea izolaţiei;
îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0

îmbunătăţirea izolaţiei principale 0

datorată impregnării cu lac izolator;

îmbătrânirea lacului izolant al tolelor; 0

prezenţa umezelii exagerate; 1

depunerile de praf din zona 0

conexiunilor, eventual impregnate cu
grăsimi, împiedică oxidarea şi deci nu
trebuie curăţate;

depunerile de praf din zona 0

conexiunilor, eventual impregnate cu
grăsimi, împiedică oxidarea şi deci nu
trebuie curăţate;

la transformatoarele trifazate, când nu 1

se pot măsura tensiunile pe fază, se
face verificarea raportului de
transformare prin măsurarea tensiunii
între faze;

motorul cu ardere internă pentru 0

antrenarea generatorului;

cuplajul dintre generator şi motorul de 0

antrenare;

constă dintr-o înfăşurare alimentată cu 1

curent continuu sau un magnet
permanent care produce câmpul
magnetic constant;
constă dintr-o înfăşurare alimentată cu 0
curent continuu sau un magnet
permanent care produce câmpul
magnetic constant;

este partea fixă a generatorului, 0

alimentată cu c.a.;

capetele spirei sunt legate la două 1

inele, fixate pe ax, pe care freacă două
perii A şi B, fixe în spaţiu şi care
constituie bornele maşinii, la care se
leagă circuitul exterior;

o spiră, rotită cu viteza unghiulară 0

constantă B într.un câmp de inducţie
ω, constant în timp, este străbătută de
un flux magnetic în timp, având o
variaţie alternativă sinusoidală conform
legii inducţiei electromagnetice în spiră
se induce o t.e.m. E = Φ sin t

o spiră, rotită cu viteza unghiulară 0

constantă B într.un câmp de inducţie
ω, constant în timp, este străbătută de
un flux magnetic în timp, care produce
în circuitul exterior legat între cele
două perii A şi B, un curent continuu
sinisoidal:
rotind spira pentru α > π/2 fluxul 1
magnetic faţă de spiră devine negativ,
deoarece străbate planul spirei intrând
prin cealaltă faţă şi la α = π spira este
străbătută de un flux maxim, însă de
sens opus;

este sistemul format din trei curenţi 0

alternativi sinusoidali produşi de trei
t.e.m. defazate cu un unghi π;

este sistemul format din trei curenţi 0

alternativi sinusoidali produşi de trei
t.e.m. defazate cu un unghi π;

este sistemul format din trei curenţi 1

alternativi produşi de trei t.e.m.
defazate cu 2π/3;

spirele se rotesc într-un câmp magnetic 0

variabil;

spirele se rotesc într-un câmp electric 0

omogen;

spirele se rotesc co o viteză constantă 1

ω;

rotorul constă dintr-un cilindru inelar , 0

din fier, pe care sunt dispuse cele trei
bobine, având axele geometrice
decalate cu 2π/3;

rotorul constă dintr-un cilindru inelar , 0

din fier, pe care este dispusă bobina,
având axele geometrice decalate cu
2π/3;
rotorul capătă o mişcare de rotaţie cu o 1
viteză unghiulară constantă, iar în cele
trei faze ale alternatorului se vor
înduce tensiuni electromotoare
alternative sinusoidale, de aceeaşi
frecvenţă şi amplitudine, defazate cu
2π/3 ;

este maşina electrică de c.c. la care 0

viteza de sincronism "n" este riguros
legată de tensiunea reţelei, "f", la care
este conectată;

este o maşină de c.c. ce funcţionează 0

pe principiul inducţiei
electromagnetice;

rotorul generatorului sincron, dispus în 0

afara statorului, compus din poli, pe
care se aşază bobinele înfăsurării de
excitaţie alimentate în c.a. prin
intermediul periilor şi lamelelor
colectoare;

cuplajul între generatorul sincron şi 0

motorul primar de antrenare;

rotorul cu poli aparenţi , utilizat la 1

viteze ale maşinii de până la 1500
rot./min.;

motoare cu ardere internă cu maximum 0

150 rot/min.;

motorul diesel cu maximum 50 0

rot./min.;
dacă generatorul are doi poli (2p>2), la 0
o rotaţie completă a rotorului
corespunde un număr de "p" "perioade
de variaţie" a fluxului prin spira unei
faze, iar la turaţia "n" numărul
perioadelor pe secundă (frecvenţa), "f",
va fi f = pn;

pentru o maşină construită cu mai mult 0

de doi poli (2p>2), dacă rotorul se
învârte cu o turaţie "n" rotaţii pe minut,
atunci numărul de perioade pe secundă
(frecvenţa), "f", va fi f = pn;

la funcţionarea în gol a maşinii, adică 0

atunci când prin înfăşurarea indusului
nu circulă curent, Ia = 0, fluxul inductor
Φ0, produs de polii principali prezintă
o repartiţie uniformă a liniilor de câmp
magnetic, iar axa fluxului magnetic
coincide cu axa polilor principali;

dacă generatorul funcţionează în 0

sarcină, adică prin indus ciculă un
curent, atunci fluxul propriu al
indusului, Φa = 0

dacă la reţea succesiunea fazelor este 0

A, B, C iar la generator A', B', C' la
cuplarea în paralel trebuie să fie
conectate fazele A cu C', B cu B' şi C
cu A';
dacă la reţea succesiunea fazelor este 0
A, B, C iar la generator A', B', C' la
cuplarea în paralel trebuie să fie
conectate fazele A cu B', B cu C' şi C
cu A';

tensiunea generatorului nr. 1 U1 trebuie 0

să fie mai mare decât U20;

egalitatea frecvenţelor f1 = f2, se 0

controlează cu ajutorul unui voltmetru;

ordinea de succesiune a fazelor se 1

controlează cu ajutorul
sincronoscopului;

opoziţia tensiunilor se verifică cu 0

ajutorul unui voltmetru;

dacă succesiunea fazelor nu este 0

corectă, lămpile se aprind şi se sting
simultan atunci când frecvenţele sunt
egale;

dacă frecvenţele nu sunt egale, 0

intensitatea luminoasă a lămpilor L1 şi
L2 creşte, în timp ce intensitatea lămpii
L3 scade, aprinzându-se pe rând;
dacă succesiunea fazelor nu este 1
corectă stingerea/aprinderea lămpilor
nu se mai face simultan;

dacă frecvenţele nu sunt egale, 0

celelalte condiţii fiind îndeplinite,
lămpile se aprind şi se sting simultan
atunci când ordinea de succesiune a
fazelor este corectă;

aşezarea lămpilor în vârfurile unui 1

triunghi echilateral, aprinderea lor
succesivă dă impresia unui " foc
învârtitor", viteza de rotaţie a acestuia
este cu atât mai mare cu cât diferenţa
între frecvenţa generatorului nr. 1 şi
cea a generatorului nr. 2 este mai mare.

dacă succesiunea fazelor nu este 0

corectă, stingerea şi aprinderea celor
trei lămpi nu mai sunt simultane;

momentul optim de cuplare, în cazul 1

utilizării sincronoscopului cu trei
lămpi, la care cuplarea se face "prin
stingere", este atunci când cele trei
lămpi rămân stinse;
momentul optim de cuplare, în cazul 0
utilizării sincronoscopului la care
lămpile sunt legate în sistemul "foc
învârtitor", este momentul când apare
diferenţa maximă dintre intensitatea
luminoasă a lămpilor;

momentul optim de cuplare, în cazul 1

utilizării sincronoscopului la care
lămpile sunt legate în sistemul "foc
învârtitor", este momentul când
diferenţa dintre frecvenţe trece prin
zero;

turaţie insuficientă la maşina primară; 0

generatorul de antrenare are o 0

funcţionare instabilă;

deficienţe în alimentarea cu 1
combustibil a motorului primar (lipsă
combustibil, filtre înfundate, apă în
combustibil etc.);

generatorul a intrat în regim asincron 1

de funcţionare;

curentul de excitaţie din rotor este 1

aproape de zero;
motorul de antrenare are turaţie 0
variabilă;

inelele colectoare sunt în scurtcircuit; 0

inelele colectoare sau periile sunt 1

murdare;

inelele colectoare sau periile sunt 0

murdare (se curăţă);

presiunea periilor este prea mică (se 0

reglează tensiunea);

presiunea periilor este prea mare (se 1

reglează presiunea);

turaţia insuficientă a maşinii primare; 1

defect în circuitul regulatorului de 0

excitaţie;
turaţia excesivă a maşinii primare; 0

defectarea regulatorului de turaţie a 0

maşinii primare;

periile nu au presiune suficientă pe 0

inele;

avarii în reţea, în special scurtcircuite; 0

regulatorul motorului primar este 1

defect;

sunt utilizate în grupuri electrogene 1

fluviale şi maritime;

se utilizează pentru acţionarea 0

agregatelor de avarie de la nave;

izolaţia statorului generatorului se 0

realizează în clasa de izolaţie F;
au putere nominală de 160, 350, 700 şi 0
1200 Kw;

sistemul de excitaţie este amplasat în 0

cutia cu borne a generatorului;

generatorul sincron cu rol de 0

excitatoare este de construcţie inversă,
adică cu poli de excitaţie pe rotor şi cu
indusul pe stator;

generatorul sincron cu rol de 1

excitatoare este de construcţie inversă,
adică cu poli de excitaţie pe stator şi cu
indusul pe rotor;

contacte slabe în circuitul de excitaţie 1

al generatorului principal (la puntea
redresoare pe axul generatorului) sau la
puntea redresoare din cutia de borne;

scurtcircuit în bobinajele generatorului; 1

intrefierul transformatorului de 0
compundaj este mare;
intrefierul transformatorului de 0
compundaj este mare;

tensiunea remanentă asigurată de 0

magneţii permanenţi este de sens
contrar tensiunii dezvoltate de
generator;

intrefierul transformatorului de 0
compundaj este prea mic;

scurtcircuit în bobinajele 0
transformatorului de compundaj;

intrefierul transformatorului de 0
compundaj este prea mare;

turaţia generatorului este mult mai 0

mică decât turaţia nominală;

un dezavantaj al motorului sincron 0

constă în faptul că viteza de
funcţionare poate fi variabilă, iar
pentru funcţionare necesită o sursă de
curent alternativ de alimentare a
excitaţiei;
este foarte răspândit pentru că nu 0
prezintă dificultăţi la pornire;

prezenţa acestor motoare de c.a. 1

contribuie la îmbunătăţirea factorului
de putere al reţelelor, ceea ce constituie
principalul avantaj al folosirii
motoarelor sincrone;

metoda pornirii în gol sau cu sarcină 0

redusă, folosindu-se o rezistenţă
auxiliară de pornire, legată în circuitul
rotoric;

metoda pornirii cu ajutorul 0

comutatorului stea - triunghi, este cea
mai simplă metodă utilizată la pornirea
motorului sincron;

forţele de atracţie dintre poli dau 0

componente tangenţiale care, însumate,
fac să dispară în maşină cuplul
electromagnetic, al cărui sens coincide
cu senul de rotaţie al maşinii;

pe măsură ce sarcina motorului sincron 0

scade, se măreşte unghiul θ de
rămânere în urmă, iar dacă sarcina
continuă să crească, motorul iese din
sincronism şi trece în regim de
generator;

din punct de vedere constructiv rotorul 0

motorului asincron este identic cu acela
al unei maşini sincrone normale;
la maşina asincronă rotorul este 0
inductor iar statorul este indus;

înfăşurarea trifazată de pe rotorul 0

bobinat este conectată în triunghi
având neutrul într-un punct inaccesibil;

statorul este format dintr-un miez 0

cilindric, confecţionat din tole de tablă
de oţel călit, de 0,05 mm grosime,
izolate între ele;

miezul statorului este fixat în interiorul 1

unei carcase metalice executată din
oţel, fontă sau aluminiu;

regim de funcţionare în sincronism; 0

regim de funcţionare în sincronism; 0

sub influenţa câmpului magnetic 0

învârtitor, care întretaie înfăşurarea
statorului, se induce o t.e.m. în
înfăşurarea statorică;
asupra conductoarelor din stator, 0
străbătute de curent şi aflate în câmpul
magnetic al statorului, iau naştere forţe
magnetice normale al căror sens se
determină cu regula mâinii drepte;

în acest caz cuplul dezvoltat de maşina 0

asincronă devine cuplu de antrenare a
motorului primar de antrenare şi
maşina asincronă funcţionează ca
generator;

când maşina asincronă funcţionează ca 1

generator turaţia rotorului "n" variază
între n = n1 şi n = ∞, ceea ce
corespunde unei variaţii a alunecării
"s" întrre s = 0 şi s = -∞;

puterea necesară excitaţiei pentru 0

generatorul asincron reprezintă 75 -
80% din puterea generatorului, ceea ce
constituie un mare dezavantaj în raport
cu generatorul sincron;

în practică se utilizează mai frecvent 0

generatorul asincron decât generatorul
sincron;

acest regim de funcţionare ca frână 1

începe la n = 0 şi poate continua până
la n = n1, ceea ce corespunde unei
variaţii a alunecării de la s = 1 la s = 0;
funcţionarea în regim de frână 1
electromagnetică a maşinii asincrone
este folosită în unele cazuri, în
acţionările electrice, pentru instalaţiile
de ridicat şi transportat, la coborârea
sarcinii unde cuplul exterior este dat de
greutatea sarcinii;

întreruperea unui conductor de 1

alimentare sau a înfăşurării statorului /
rotorului;

lagărele de susţinere a rotorului sunt 0

din bronz;

turaţia scăzută la jumătate, însoţită de 0

zgomot, provine din întreruperea celor
trei faze ale rotorului;

uzura exagerată a lagărelor de 1

susţinere a rotorului;

legarea înfăşurării statorului în triunghi 0

în loc de stea;

intensitatea curentului în cele trei faze 1

este diferită, ia poate proveni din cauza
conectării greşite a capetelor bobinelor
unei faze la placa de borne;

înfăşurarea statorului este montată în 0

stea, în loc să fie montată în triunghi;

întreruperea bobinelor din înfăşurarea 0

statorului;
defectarea lagărelor de bronz ale 0
rotorului;

în timpul funcţionării rotorul atinge 1

statorul;

reprezintă surse principale de curent 0

utilizate în scopul alimentării
instalaţiilor de forţă;

reprezintă o sursă chimică principală 0

de curent electric la bordul navelor;

sunt nişte surse de curent, obţinit pe 1

cale elecrolitică, folosind ca electrolit o
soluţie de acid sulfuric având
densitatea cuprinsă între 1,08 - 1,30
g/cm3;

pentru mărirea suprafeţei de trecere a 0

curentului, electrozii pozitivi şi
negativi sunt aşezaţi concentric: plăcile
pozitive sunt aşezate între două plăci
negative;

electrozii se prezintă sub formă de 0

plăci fabricate din tuburi sau casete din
tablă de oţel, perforate, continuând
materia activă şi fixate într-o ramă de
oţel;

densitatea electrolitului este de 2,19 - 0

2,21 g/cm3;

densitatea acestui electrolit are valori 1

între 1,08 - 1,30 g/cm3;
durata dintre perioadele de încărcare; 0

viteza de încărcare sau descărcare; 0

acest parametru depinde compoziţia 1

chimică a celor doi electrozi, de
greutatea specifică a electrolitului şi de
temperatura electrolitului;

această caracteristică variază funcţie de 0

modul de descărcare (continuă sau
intermitentă), descărcarea intermitentă
ducând la scăderea forţei
electromotoare;

acest parametru depinde de natura 0

materialului din care sunt realizaţi
electrozii, cel pozitiv - realizat din
PbO2, având o rezistenţă mai mică
decât cel negativ - realizat din plumb
pur;

această caracteristică variază foarte 0

mult cu temperatura electrolitului şi a
mediului ambiant;

cantitatea de energie acumulată este 0

direct proporţională cu viteza de
încărcare;
la descărcări intense, are loc o sulfare 0
puternică şi o scădere lentă a tensiunii
electromotoare;

scăderea tensiunii acumulatorului cu 1

plumb este influenţată de valoarea
curentului cu care se face descărcarea;

încărcarea durează în regim optim 1 - 2 0

ore, urmând o perioadă de 10 ore de
supraîncărcare, pentru egalizarea
încărcării elementelor înseriate;

încărcarea bateriilor se face sub curent 1

constant, stabilit la valoarea de a zecea
parte din capacitatea bateriei (Ah);

pentru bateriile folosite la pornirea 0

motoarelor termice, densitatea
electrolitului la sfârşitul încărcării
trebuie să fie 2,205 g/cm3;

cu cât greutatea specifică a 1

electrolitului este mai mare, cu atât
creşte capacitatea acumulatorului;

încăperea nu se va ventila, având în 0

vedere degajările de gaze ce apar la
electroliza de la sfârşitul încărcării;
în mod obişnuit la 18 - 24 luni de 0
funcţionare, electrolitul se înlocuieşte;

sunt nişte surse de curent, obţinut pe 0

cale elecrolitică, folosind ca electrolit o
soluţie de acid sulfuric având
densitatea cuprinsă între 1,08 - 1,30
g/cm3;

la elementele cu Pb şi Zn materia 0
activă este depusă la plăcile pozitive,
utilizându-se un amestec de 75 - 85%
plumb şi 25 - 15% zinc;

la elementele cu Ni şi Cd materia 1
activă este depusă la plăcile pozitive,
utilizându-se un amestec de 75 - 80%
cadmiu şi 25 - 20% nichel;

în vederea prelungirii duratei de 1

utilizare, în electrolit se adaugă
hidroxid de litiu (20 g la un litru de
electrolit);

densitatea electrolitului este de 2,19 - 0

2,21 g/cm3;

tensiunea nominală a elementelor 1

alcaline este de 1,2 V / element,
nedepinzând practic de concentraţia
electrolitului şi are la încărcare şi la
descărcare variaţii;

în general acumulatoarele alcaline se 1

pot descărca complet fără a periclita
buna funcţionare;

capacitatea acumulatoarelor alcaline 1

scade cu temperatura mult mai mult
decât la acumulatoarele acide;
în timpul încărcării, acumulatoarele 1
alcaline sunt mai puţin sensibile la
valoarea curentului, putând fi încărcate
la tensiune constantă;

în mod obişnuit la 1 - 14 luni de 0

funcţionare, electrolitul se înlocuieşte;

se va verifica periodic cantitatea şi 1

calitatea electrolitului şi rezistenţa de
izolaţie;

rezistenţa interioară a bateriei este 1

egală cu suma rezistenţelor interioare
ale fiecărui element : Ri bat = Ri 1 + Ri 2
+......+Ri n;

capacitatea bateriei este egală cu suma 0

capacităţilor acumulatorilor Qbat = Q1 +
Q2 + ...... + Qn

curentul debitat de grupaj va fi : I = Ebat 1

: (Ri bat + Re)
legarea mixtă a acumulatorilor se 0
utilizează în cazul când tensiunea şi
curentul necesare consumatorului sunt
mai mici decât t.e.m. şi respectiv,
curentul de descărcare a unui singur
element

reprezintă ansamblul tablourilor 0

auxiliare de distribuţie amplasate
numai în compartimentul maşinii;

reprezintă sistemele de alimentare cu 0

energie mecanică a consumatorilor
electrici de la bordul navei;

reprezintă sistemele de producere şi 1

alimentare cu energie electrică a
consumatorilor electrici de la bordul
navei;

reţele pentru încărcarea acumulatorilor; 0

reţele individuale; 0

reţele de forţă; 1

sunt reţele de semnalizare, ce se poate 0

face optic şi acustic;

reprezintă instalaţia electrică destinată 0

alimentării sistemelor de încărcare a
acumulatorilor;

reprezintă instalaţia electrică destinată 1

alimentării sistemelor de propulsie,
dacă nava este echipată cu un astfel de
sistem;
instalaţia de manevrare a scării de 0
acces la bord;
instalaţia de guvernare de avarie; 0

instalaţia pompelor de incendiu; 1

instalaţia de alimentare a redresoarelor 0

pentru lumini de navigaţie;

instalaţia de alimentare a pompelor de 0

apă dulce;
instalaţia de alimentare a compresoare 1
de aer;

reţele de iluminat de semnalizare 0

avarie;
reţele de iluminat de semnalizare 0
avarie;
reţele de iluminat normal; 1

reprezintă ansamblul circuitelor care 0

alimentează consumatori protejaţi prin
siguranţe de tip MPR;

reprezintă ansamblul circuitelor 0

destinate alimentării cu energie
electrică a lămpilor de semnalizare din
TPD;

reprezintă ansamblul circuitelor care au 1

în componenţa lor şi ramificaţii
independente pentru alimentarea
consumatorilot din timonerie;

este reţeaua destinată pentru 0

alimentarea lămpilor de navigaţie, reţea
a cărei alimentare se face numai din
bateria de acumulatori;
este reţeaua destinată alimentării 0
lămpilor necesare stabilirii poziţiei
navei numai atunci când nava se află la
cheu;

este reţeaua destinată alimentării 1

lămpilor necesare stabilirii poziţiei
navei şi atunci când nava se află în
ancoră;

este reţeaua de iluminat de foarte mică 0

importanţă la bordul navei;

este reţeaua electrică alimentată din 0

T.P.D.;

este reţeaua principală destinată 0

alimentării luminilor de navigaţie;

este reţeaua formată din elementele de 0

distribuţie şi alimentare a instalaţiilor
de iluminat;

este reţeaua destinată alimentării 0

luminilor de semnalizare în cazul
întreruperii circuitelor de alimentare
principale ale acestora;

este reţeaua folosită şi pentru 0

semnalizarea poziţiei navei;

este reţeaua folosită pentru 0

transmiterea semnalelor luminoase pe
timp de ceaţă;
este reţeaua destinată protecţiei 1
împotriva paratrăsnetelor, alimentării
iluminatului festiv, alimentării
iluminatului portativ la tensiune
redusă;

curent continuu monofazat la 230 V şi 0

50 Hz;
pentru c.a. monofazat la 230 V şi 50 1
Hz;
pentru c.c. la 230 Hz; 0

în c.c. la 24 v şi 50 Hz; 0

sistem cu trei conductoare izolate; 0

sistem cu patru conductoare cu fir 0

neutru la masă;

este sistemul de distribuţie folosit la 0

nave cu tensiunea bordului de 220 v şi
50 Hz;

este sistemul de distribuţie folosit 0

numai la împingătoarele de 1600 C.P.;

un sistem de distribuţie a energiei 0

electrice în c.a.;

un sistem de distribuţie a energiei 0

electrice la 50 Hz;

este un sistem de alimentare care 0

foloseşte patru conductoare;
este un sistem de alimentare a fiecărui 1
consumator prin intermediul a câte doi
conductori;

un sistem de distribuţie cu doi 1

conductori electrici;

un sistem de distribuţie tripolar; 0

sistemul de distribuţie cu trei 1

conductoare izolate;

sistemul de distribuţie cu un conductor 0

izolant;

sunt sisteme care deservesc 0

generatoarele de c.c.;
sunt sisteme care funcţionează la o 0
tensiune de 250 W;

sunt sisteme la care consumatorii 1

pentru iluminat sunt racordaţi între
două faze;

un sistem de distribuţie a energiei, 1

pentru alimentarea consumatorilor de
forţă de la tensiunea de linie;

sistemul de distribuţie a energiei 0

electrice, cu trei conductoare izolate;

un sistem de distribuţie cu patru 1

conductoare cu fir neutru la masă;

reţea cu două fidere; 0

reţea cu trei conductoare; 0

este un sistem de alimentare la care 0

consumatorii depind unii de ceilalţi;
este o reţea care asigură legarea direct 0
la tablou secundar a T.P.D. şi de aici al
fiecărui consumator;

este o reţea care permite manevrarea 1

centralizată, din T.P.D., a alimentării
consumatorilor principali;

schema unei reţele de alimentare de tip 1

radial;

schema unei reţele de alimentare cu 0

fider unic;

este un sistem la care o coloană nu 0

poate asigura alimentarea în siguranţă a
tuturor consumatorilor de pe navă;

este un sistem la care fiecare dintre 1

coloane poate asigura alimentarea în
siguranţă a tuturor consumatorilor de
pe navă;

un sistem de alimentare cu fider unic; 0

un sistem de alimentare cu fider inelar; 0

este o reţea de tip inelar; 0

este o reţea la care între tablourile 1

principale şi cele secundare există
legături suplimentare de alimentare;

un sistem de alimentare cu două 0

coloane;
este un sistem de distribuţie care 1
utilizează o coloană unică, ce
deserveşte toţi consumatorii;

este un sistem de distribuţie care 0

utilizează o coloană unică, care
deserveşte toţi consumatorii, după
alimentare revenind la T.P.D.;

un sistem de alimentare de tip inelar; 0

sunt echipamente care conţin mijloace 0

de semnalizare optică şi acustică;

se construiesc în două variante: 1

tablouri principale de distribuţie şi
tablouri secundare de distribuţie;

cuplarea mixtă; 0

cuplarea în serie; 0

generatoarele electrice nu se pot cupla 1

direct la tablourile auxiliare de
distribuţie;

în acest caz, un generator nu poate fi 0

cuplat în tablou decât după decuplarea
celorlalte generatoare;

generatoarele electrice, în acest caz, nu 0

pot funcţiona independent unele faţă de
altele;

schema cuplării în paralel a unor 0

pompe la barele unui T.P.D;

în acest caz, generatoarele electrice 1

funcţionează independent unele faţă de
altele;
în acest caz, un generator nu poate fi 0
cuplat în tablou decât după decuplarea
celorlalte generatoare;

schema cuplării independente a unor 0

generatoare la barele unui T.P.D.;

protecţie la tensiune maximă; 0

protecţie la tensiune inversă; 0

5 - întrerupător manual; 0

1 - sistem de bare independente; 0

3 - bobina de declanşare; 1

sunt tablouri electrice destinate 1

alimentării consumatorilor secundari
(de exemplu iluminatul);

sunt tablouri electrice destinate 0

alimentării consumatorilor secundari
(de exemplu pompele de incendiu);

sunt tablouri echipate cu sisteme de 1

semnalizare optică a alimentării de la
T.P.D., pentru indicarea funcţionării
circuitelor pe care le deservesc şi cu
A.M.C.-uri corespunzătoare;

sunt reţele care folosesc corpuri de 0

iluminat utilizate la lucrări de reparaţii;

sunt reţele la care corpurile de iluminat 0

de tipul cu Ne sunt comandate prin
întrerupătoare de avarie;
în acest caz, comanda corpurilor de 1
iluminat se realizează cu ajutorul
întrerupătoarelor individuale;

schema unui circuit care lucrează în 0

curent continuu la 24 V;

schema unui circuit pentru iluminat de 0

avarie;

este sistemul de iluminat care 0

deserveşte postului de comandă,
compartimentul maşini, luminile de
semnalizare şi de navigaţie;

este sistemul de iluminat care intră 1

automat în funcţiune la apariţia unei
defecţiuni majore în sistemul de
iluminat normal;

un circuit ai căror consumatori sunt

protejaţi cu siguranţe de tip MPR;

este sistemul de iluminat la care 0

corpurile de iluminat sunt de tip etanş;

este sistemul de iluminat la care 0

corpurile de iluminat sunt de tip
antiexplozive;

este sistemul de iluminat care 0

deserveşte postului de comandă,
compartimentul maşini, luminile de
semnalizare şi de navigaţie;

este sistemul de iluminat care asigură 0

un iluminat minim numai în
compartimentul acumulatorilor;

sunt corpuri de iluminat care nu permit 0

intrarea umezelii;
sunt corpuri de iluminat neprotejate 1
împotriva umezelii;

sunt corpuri de iluminat la care lumina 0

este protejată cu un grătar metalic;

sunt corpurile de iluminat la care 0

dirijarea fluxului luminos se face cu
ajutorul unei lentile de sticlă;

sunt corpurile de iluminat protejate cu 0

grilaj metalic;

sunt corpurile de iluminat la care 1

etanşarea nu permite pătrunderea
gazelor explozive în interiorul lor;

sunt aparate care folosesc lămpi cu 0

incandescenţă de 500 - 3
000 kw;

sunt aparate ce pot fi folosite şi pentru 0

recepţia semnalului proiectat de
instalaţia ultrason a navei;

protecţie cu ajutorul întrerupătoarelor 0

pachet;

protecţie cu ajutorul limitatoarelor de 1

cursă;

siguranţele fuzibile se pot construi 0

numai în varianta "siguranţa deschisă";

sunt aparate de protecţie care au 1

elementul fuzibil fabricat din aliaj de
plumb şi cositor, din zinc, cupru, argint
etc.;
sunt aparate de protecţie la care 0
fuzibilui trebuie să reziste timp
nelimitat la un supracurent de 20%;

sunt aparate care declanşează (se 1

topeşte fuzibilul) la un curent de 2 -2,5
ori mai mare decât curentul nominal;

siguranţele fuzibile de tip închis pot fi 0

cu umplutură cu silicagel sau fără
umplutură;

siguranţele fuzibile închise sunt 0

destinate semnalizării defecţiunilor
minore din instalaţiile electrice navale

sunt siguranţe la care umplutura este 0

introdusă într-un tub de sticlă;

sunt siguranţe la care fuzibilul este 0

realizat din plumb;

sunt aparate de măsură; 0

sunt aparate automate care acţionează 1

brusc sub acţiunea unui parametru de
intrare şi modifică astfel un parametru
de ieşire;

xa - variaţia de revenire a mărimii de 0

intrare;

variaţia parametrului de ieşire a unui 1

releu de protecţie;

relee de putere directă; 0

relee de curent direct; 0

sunt aparate care în cazul menţinerii 0
unor suprasarcini periculoase mai pot
cupla şi generatoarele electrice la
barele T.P.D.;

un releu minimal de c.a.; 0

3 - contrapiuliţă; 0

5 - contacte fixe; 0

sunt aparate la care bobina, 0

confecţionată din sârmă groasă şi spire
puţine, este legată în paralel pe
circuitul protejat;

sunt aparate la care bobina, 0

confecţionată din sârmă subţire şi
multe spire , este legată în paralel pe
circuitul protejat;

sunt aparate la care bobina, 0

confecţionată din sârmă groasă şi spire
puţine, este legată în paralel pe
circuitul protejat;

sunt relee care deconectează 1

generatoarele electrice din T.P.D. la
atingerea valorii de 15% In de către
curentul invers;

schema unui releu minimal de tensiune; 0

schema unui releu de tensiune inversă; 0

3 - armătură; 0
5 - tambur; 0

7 - contacte; 1

este un releu de protecţie care 0

deconectează automat consumatorii
neesenţiali în situaţii speciale;

este un releu de protecţie a 1

generatoarelor împotriva trecerii unuia
din ele în regim de motor;

un releu minimal de tensiune; 0

un releu de tensiune inversă; 0

5, 6 - borne contact mobil; 0

8, 9 - armături; 0

11 - arcuri speciale; 1

10 - electromagnet; 0

sunt aparate de conectare pentru 1

pornirea şi reglarea vitezei motoarelor
electrice de c.c.;

sunt aparate din categoria elementelor 0

de automatizare;
comutatoare cu came; 1

comutatoare în pachete; 0

diagrama conexiunilor unui controler 0

cu came;

schema de principiu a unui comutator

pachet şi conexiunile pe care le
realizează;

3 - izolatori; 0

5 - siguranţă; 0

în poziţia 3 sunt închise contactele K1 0

cu K2, K3 cu K4, K5 cu K6 şi se
închide şi K7 determinând scăderea
turaţiei motorului din cauza rezistenţei
R;

în poziţia I se închid contactele K1 cu 1

K4 şi K2 cu K3, iar motorul îşi scimbă
sensul de rotaţie;

în imaginea alăturată cu 2 s-a notat 0

arcul de rapel (de revenire);

se deschide contactul cu automenţinere 0

AM comandat mecanic de armătura
bobinei B;

motorul porneşte dar la suprasarcină 1

releul termic RT deschide contactul său
normal închis determinând oprirea
acestuia;
un pornitor echipat cu un buton D, de 0
pornire a motorului prin alimentarea
contactorului RT;

un pornitor magnetic pentru

alimentarea unui motor electric
ireversibil;

prin apăsarea celor două butoane, 1

fazele R şi S sunt scurtcircuitate,
siguranţele arse şi contactoarele
distruse;

motorul porneşte dar la suprasarcină 0

releul termic RT deschide contactul său
normal închis determinând oprirea
acestuia;

2 - zăvor acţionat de releul termic sau 0

electromagnetic;
cu ajutorul unui reostat de curent 0
invers;

cu ajutorul unui automat de tensiune 0

inversă;
un automat de protecţie combinat; 0

3 - arc revenire; 1

un automat de protecţie combinat; 0

3 - arc de împingere; 0

un automat de protecţie combinat; 0

un automat de protecţie combinat; 1

6 - tija împingătoare; 0

4 - tija de cuplare; 0

sunt echipamente destinate transmiterii 0

semnalelor de navigaţie pe timp de
noapte;

sunt aparate cu aceleaşi funcţii ca şi 1

sirenele şi claxoanele de joasă
frecvenţă;

2 - membrană fixă; 0

2 - armătură fixă; 0

5 - rezistenţă; 0

3 - membrană; 0

5 - clopot; 0

4 - armătură mobilă; 1

5 - contact fix; 0

7 - condensator de deparazitare; 0
efectuarea unui ansamblu de operaţii 1
necesare printre altele şi pentru
menţinerea unei instalaţii un timp cât
mai îndelungat în stare bună de
funcţionare;

efectuarea unui ansamblu de operaţii 1

necesare printre altele şi pentru
menţinerea unei instalaţii un timp cât
mai îndelungat în stare bună de
funcţionare la parametrii proiectaţi;