1.

Traductoare inductive de proximitate

n scopul msurrii mrimilor fizice care intervin ntr-un proces

tehnologic, este necesar de obicei convertirea acestora n mrimi de
alt natur fizic pentru a fi introduse cu uurin ntr-un circuit de
automatizare.
Elementul care permite convertirea unei mrimi fizice (de obicei
neelectric) ntr-o alt mrime (de obicei electric) dependent de
prima, n scopul introducerii acesteia ntr-un circuit de automatizare,
se numete traductor.
n structura traductoarelor se ntlnesc, n general, o serie de
subelemente constructive, ca, de exemplu: convertoare, elemente
sensibile, adaptoare etc.
Structura general a traductoarelor este foarte diferit de la un tip de
traductor la altul, cuprinznd unul, dou sau mai multe convertoare
conectate n serie.
n general (n sens larg) proximitatea exprim gradul de apropiere
dintre dou obiecte, dintre care unul reprezint sistemul de referin.
Se poate realiza controlul poziiei unui obiect care se deplaseaz,
fr contact ntre acesta i referin.

n categoria msurrilor de proximitate intr :

3
 - sesizarea capetelor de curs ;
- sesizarea interstiiului dintre suprafee ;
- sesizarea prezenei unui obiect n cmpul de lucru etc.
Traductoarele de proximitate au de regul o caracteristic de tip
releu, mrimea de ieire avnd variaii discrete (" tot sau nimic ")
discerne ntre dou valori care reprezint (convenional) prezena sau
absena corpului controlat.
Aceast particularitate conduce la realizarea compact a
traductorului, elementul sensibil i adaptorul (ES + AD) fiind
plasate n aceeai unitate constructiv.

Schema de principiu a acestui traductor este dat n figura 1.1.

Detectorul are rolul de a converti informaia asupra poziiei unui
obiect metalic (n raport cu faa sensibil) n semnal electric. Blocul
adaptor prelucreaz semnalul electric de la ieirea detectorului i
comand un etaj final cu ieire pe sarcin de tip releu. Blocul de
alimentare furnizeaz tensiunea necesar circuitelor electronice.

Fig. 1 - Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate.

4
 Oscilatorul din blocul-detector ntreine, prin cmpul magnetic
alternativ, oscilaiile n jurul bobinei ce formeaz (mpreun cu
miezul de ferit) faa sensibil a detectorului.
Cnd un obiect metalic (cu proprieti feromagnetice) intr n
cmpul magnetic al detectorului, n masa metalului apar cureni
Foucault care genereaz, la rndul lor, un cmp magnetic de sens opus
cmpului principal pe care l atenueaz puternic i ca urmare
blocheaz oscilaiile.
Caracteristicile de funcionare ale traductorului pot fi apreciate n
funcie de valorile cotelor utile, notate n figura 2 prin: e grosimea
ecranului metalic (grosimea obiectului detectat); - limea ecranului;
L lungimea ecranului; x distana de la marginea ecranului la
centrului feei sensibile; y acoperirea feei sensibile de ctre ecranul
metalic; z distana de la ecran la faa sensibil; z N distana
nominal de detecie (sesizare).

Fig. 2 - Dimensiunile de gabarit ale traductorului inductiv de

proximitate.

Principalele caracteristici funcionale:

5
 a) Zona de aciune,[2] delimitat de valorile [ 3 40 ] mm, este
cuprins ntre curba de anclanare (oprirea oscilaiilor) i curba de
declanare (pornirea oscilaiilor);
b) Distana util de detecie Zu , influenat puternic de natura
i dimensiunile obiectului (ecranului), ct i de variaia temperaturii, a
tensiunii de alimentare i de dispersiile cmpului magnetic (din
fabricaie).
c) Fidelitatea reprezint tolerana preciziei de reperare a
punctelor de oprire i pornire a oscilaiilor, cnd se menin constani
urmtorii parametri : distana, sensul i viteza de deplasare,
temperatura i tensiunea de alimentare.
d) Histerezisul reprezint cursa (distana) dintre punctele de
oprire i de pornire a oscilaiilor n aceleai condiii (figura 3).
e) Durata impulsului de ieire, determinat de viteza deplasrii
ecranului (obiectului) i dimensiunile acestuia.
Constructiv traductoarele inductive de proximitate se realizeaz n
dou variante:
1) cu faa sensibil inclus frontal sau lateral n corpul propriu-zis
al traductorului ;
2) cu faa sensibil separat i legat prin cablu flexibil de corpul
traductorului.

6
 Fig. 3 Histerezisul unui Fig. 4 Traductor magnetic de
traductor de proximitate proximitate

2. Masurarea deplasarilor cu traductoare inductive

2.1. Traductoare inductive de deplasare

Principiul de funcionare a traductorului inductiv de deplasare este
ilustrat n figurile de mai jos:

Traductor cu armtur mobil (pentru deplasri mici, de ordinul

zecimilor de milimetru).

7
 Traductor cu miez mobil (pentru deplasri mari)

2.2. Formule si scheme folosite

Deplasarea x a miezului magnetic intre cele doua bobine care

constituie traductorul diferential, determina variatii in sensuri opuse
ale inductivitatiilor

Tensiunea de iesire Vm, masurata pe priza mediana a traductorului

este :

8
 2 Va
Vm Va ( R2 jL2 )
R1 jL1 R2 jL2
R1 R2 ( L1 L2 )
L2 L L1
Vm Va 2Va 2 Va
L1 L2 L2 L1
x
L2 L0 1
x0
x
L1 L0 1
x0
x
Vm V a
x0

Deci tensiunea de iesire este direct proportionala cu deplasarea

miezului magnetic, in limitele analizei de prim ordin.In realitate
aceasta dependenta rezulta neliniara:

x x
2
x
3

L2 L0 1 k 2 k 3 .....
x0 x0 x0
x x
2
x
3

L1 L0 1 k 2 k 3 .....
x0 x0 x0
3
x x
k 3
x0 x0
Vm Va
x
1 k 2
x0

Neliniaritatea este determinata de termenul de ordinul3 si

ponderea sa este mica pentru ca x/x0< .
R1,R2 sunt rezistentele bobinelor determinate de pierderile
magnetice si prin curenti Foucoutt.Prin deplasarea miezului magnetic
aceste rezistente se modifica si ele dar acest efect poate fi neglijat daca
se alege un miez nagnetic cu un ciclu de histerezis ingustsi cu
rezistivitate mare.
Schema bloc a circuitului este:

9
2.3. Datele obtinute experimental sunt date in tabelul de mai jos:

X[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16
XME[mm 0.04 0.13 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.46
] 1 6 5 6 5 5 5 6
L1[mH] 7.74 7.68 7.4 6.8 6 4.8 3.7 2.7 2.11
1 8 9 3 6
L2[mH] 2.28 2.97 3.9 5.0 6.0 6.7 7.1 7.4 7.56
4 2 3 6 4
L1- 5.46 4.71 3.4 1.8 - - - - -
L2[mH] 7 6 0.0 1.8 3.4 4.6 5.45
3 1 3 8

10
 Obs. Semnalul TP7 este putin deplasat fata de referinta datorita
locului de unde se preia.
Se observa ca pozitia de echilibru este x=8 mm si alegem duoa
pozitii simetrice fata de aceasta la x1=6mm si x2=10mm si vizualizam
curentul de intrare in FTJ pentru cele doua pozitii

2.4. Raspunsuri la intrebari

Amplitudinea de oscilatie a oscilatorului OSC trebuie stabilizata

deoarece oscilatorul furnizeaza o tensiune alternativa pentru
alimentarea traductorului si o tensiumn de referinta pentru comanda
detectorului sensibil de faza DSF.
Tensiunea alternativa furnizata pentru alimentarea traductorului,
Va, trebuie sa aiba amplitudinea de oscilatie stabilizata pentru ca
amplitudinea de oscilatie a tensiunii de la iesirea traductorului V m sa
fie proportionala cu x deplasarea miezului magnetic sa fie stabilizata.
Semnalul sinusoidal aplicat traductorului trebuie sa fie pur pentru
ca si semnalul de la iesirea traductorului sa fie pur, deoarece, pe de o
parte, semnalul de la iesirea traductorului este proportional cu
deplasarea x a miezului magnetic, iar pe de alta parte semnalul de
laiesirea trebuie sa fie pur pentru ca acesta este in continuare

11
amplificat de amplificatorul transconductanta ATA care este acordat pe
frecventa oscilatorului.
Oscilograma care evidentieaza eventualul dezacord dintre frecventa
semnalului si frecventa pe care este acordat amplificatorul de
transimpedanta ATA este TP7 deoarece OSC furnizeaza o tensiune
alternativa pentru alimentarea traductorului,aceasta tensiune este
proportionala cu tensiunea de la iesirea traductorului Vm aceasta din
urma fiind si tensiunea de la intrarea amlificatorului
transconductantaATA a carui marime de iesire este curentul debitatb in
secundarul S la intrarea DSF.
Criteriile de dimensionare a elementelor din FTJ sunt:
Frecventa de taiere a filtrului > frecventa oscilatorului pentru
a inlatura armonicele superioare din spectrul oscilatorului in
cazul in care semnalul nu este pur.
Tensiunea carecade pe condensatorul C7 sa fie egala cu
tensiunea de la iesirea DSF astfel incat sa poata fi indeplinita
conditia de adaptare.

2.4. Traductoare inductive diferentiale de deplasare de tip TL 402

In aceasta parte se vor efectua masuratori cu precizie ridicata a

diverselor piese aflate la masa de masura .
Se foloseste comparatorul electronic de tipul CP402 cu
traductoare inductive diferentiale de deplasare de tip TL 402.

12
 Aranjamentul experimental cuprinde stativul care este alcatuit
din: coloana cu surub rectificat cu pasul de14mm, surub de blocare a
masutei suport, surub de reglajal pozitiei masutei suport, surub pentru
blocarea traductorului, piulita manson pentru reglarea inaltimii
suportului traductorului, surub de blocare a suportului traductorului si
comparatorul CP 402 cu urmatoarele elemente: instrument indicator,
lampa de semnalizare pornit /oprit, comutator de pornire si de alegere
a domeniului de masurare in m, comutatorul modului de lucru.

Schema bloc a comparatorului este indicatain figura de mai jos

si cuprinde:
oscilatorul cu o frecventa de aproximativ 5kHz, stabilizat in
amplitudinecare genereaza doua tensiuni in antifaza +Va si Va;
amplificator sumator de curent alternativ ASA care insumeaza
iesirile traductoarelor A si B si iesirea potentiometrului P, de fixare
a originii;
detectorul sensibil de faza DSF si filtrul trece jos FTJ ;
indicatorul I;
placa de masura PM.

13
 Tensiunea de la iesirea din FTJ se obtine nula pentru ca filtrul are
o fercventa de taiere foarte mica si de aceea niveleaza semnalul
obtinand componenta de curent continuu. Se obtine valoare nula
pentru ca valoarea maxima a tensiunii este 1.4V, iar valoarea minima
este 1.4V(tensiunea de cap de scara este de 1V,curent continuu).
Teniunea de masa se obtine nula.

Diferenta dintre cele doua cale este de 240m, iar diversele valori
ale pieselor masurate sunt date in tabelul de mai jos:

Piesa Grosime[
m]
1 50
2 30
3 30
4 50

14
 5 27
6 4
7 6

3. Norme de protecia muncii (N.T.S. i P.S.I)

Msuri privind construcia aparatelor

Masurile constructive care se iau se mpart in mai multe categorii:
- Protecia mpotriva electrocutrii prin asigurarea izolaiei,
att a pieselor de manevra, cat si a celorlalte piese metalice cu care
operatorul poate veni accidental in contact. Piesele de manevra
trebuie sa fie din material izolant sau imbricate in material izolant, iar
piesa metalica pe care acioneaz piesa de manevra trebuie sa fie
izolata fata de prtile sub tensiune, respectndu-se distantele de
strpungere si conturnare stabilite de norme. Cadrul metalic al
aparatului trebuie sa fie prevzut cu urub de punere la pmnt, iar
zona din jurul urubului trebuie sa fie cositorita si sa romana nevopsita
pentru a se asigura un contact electric bun al conductorului de legare
la pmnt.
* Nota. Pentru mai multa sigurana mpotriva electrocutrii, este
recomandata folosirea tensiunii nepericuloase de 24 V in toate
circuitele de comanda.

15
 Aparatele care nu sunt montate in ncperi speciale trebuie sa
fie nchise in carcase. In locurile umede, cu pericol mare de
electrocutare, carcasele trebuie sa nu poat fi deschise de personal
necalificat; ele trebuie sa fie prevzute cu uruburi necesitnd chei
speciale (de exemplu, uruburi cu cap triunghiular) sau cu blocaje care
sa nu permit deschiderea capacului dect dup ce ntreruptorul
interior a fost scos de sub tensiune.
- Protecia mpotriva acionarii accidental a aparatelor prin
prevederea butonului de comanda cu inele de protecie. Pentru
evitarea comenzilor greite, indicaiile butoanelor trebuie sa fie foarte
clare, eventual cu imagini sugestive.
- Protecia mpotriva manifestrilor exterioare ale ntreruperii
curenilor: flcri, gaze fierbini, gaze ionizate etc. Pentru aceasta,
carcasele de protecie trebuie sa rezidite la presiunea gazelor produse
la ntreruperea curentului corespunztor capacitaii de rupere, ieirea
gazelor fierbini trebuie sa fie orientata numai in sus, in afara zonei in
care s-ar putea gsi mana sau fata operatorului.
Masuri privind exploatarea aparatelor
Masurile care trebuie luate in exploatare se mpart in:
- masuri care trebuie luate la montarea aparatelor;
- msuri care trebuie luate in cursul exploatrii.
La montarea aparatelor este necesar:
- s se verifice concordanta dintre parametrii instalaiei i
datele marcate pe aparat sau nscrise in catalogul produsului;
- s se verifice izolaia aparatului i funcionarea lui corecta;
- s se fixeze bine aparatele pe panou sau pe perete, s se
etaneze corect

16
 - trecerile conductoarelor, s se nchid bine capacele, sa se
respecte distantele minime prevzute in instruciuni fata de alte
aparate si in special in partea superioar fa de alte piese puse la
pmnt sau sub tensiune;
- s se instruiasc personalul asupra modului de deservire
marcndu-se explicit butoanele si manetele de comanda i afindu-se
principalele indicaii privind acionarea mainii i n special aciunile
periculoase care trebuie evitate.
n exploatarea aparatelor este necesar:
- s nu se intervin la aparate dect dup ce au fost sigur
scoase complet de sub tensiune, de la ntreruptorul sau separatorul din
amonte. La acesta trebuie atrnata o tblia cu textul Atenie! Se
lucreaz pe linie";
- orice manevra la aparatele deschise trebuie fcuta cu mana
protejata cu mnu electroizolant de cauciuc i cu fa ferita printr-o
masc sau un paravan.
ATENTIE! nchiderea este mai periculoasa dect deschiderea nu
uitai c putei nchide pe un scurtcircuit

17