Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
produsul ciocolat
Student:
Costin tefan
2012
1
Problema de cercetare:
2
Cuprins:
Etapa V Concluzii.........................................................................................9
Anexe.............................................................................................................10
Bibliografie....................................................................................................12
3
Etapa I
Scopul acestei cercetri este de a justifica faptul ca ajantajele pe care le ofer consumul
de ciocolat sunt mai mari decat dejavantajele. Mai exact domeniul ales este unul mai actual
zilelor noastre, deoarece savanii au demonstrat c anumite molecule din cacao ajut la
ncetinirea procesului de mbtrnire. Acest mare avantaj l considerm punctul numrul unu care
o s combat celelalte neajunsuri care le ofer ciocolata consumatorilor pentru a crete vnzrile
de ciocolat n Romania.
n general copii consum ciocolat. Dar oamenii maturi pn n 50 de ani sunt la fel de
receptivi pentru acest aliment? Avnd n vedere ca Romnia se situeaz pe ultimele locuri la
consumul de ciocolat din Uniunea European, considerm c un avantaj superior pentru a
atrage mai muli consumatori sau mai bine zis pentru a crete consumul ar fi mediatizarea acestui
produs i prezentarea acestui mare avantaj n pofida dejavantajelor.
Blocrile acestei cercetri pot s apar legate de preul produsului, calitatea acestuia,
reticena romnilor n studiile savaniilor. Pentru acest tip de cercetare se recomand folosirea
unui Focus grup care s implice nu numai tineri dar i oamneni de vrsta a doua. Avnd acest
focus grup putem s tragem anumite concluzii legate de cum vd oamenii acest produs i efectul
pe care l ofer diferena dintre avantaj i dejavantaj.
O alt strategie legat de studierea cicolatei este un sondaj efectuat n rndul popula ie
pentru identificarea obstacolelor si preferinele romnilor legate de acest produs. Sondajul va fi
facut cu ajutorul celor care se ocupa de proiect prin intervieverea prietenilor, rudelor i altor
persoane. ntrebarile vor fi axate pe: compararea dejavantajelor cu avantajele pe care le ofer
ciocolata.
4
Etapa II
Potrivit Puratos, unul dintre cei mai importanti furnizori de produse inovative si solutii dedicate
pentru brutarie, cofetarie si ciocolaterie, hotelurile si restaurantele premium cer in mare parte
ingrediente de calitate superioara, cum ar fi ciocolata autentica, umpluturi de fructe (cu procent
ridicat de fruct), arome si maiele naturale, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.
n diagrama de mai sus sunt reprezentate rile cu cel mai mare consum de kilograme de
ciocolat pe cap de locuitor din anul 2007.
Ciocolata poate nlocui cu succes medicamentele folosite n mod normal mpotriva durerii, susin
cercettorii americani de la Universitatea din Chicago. Studiile derulate pe 2.000 de voluntari au
artat c acetia resimt durerile la o intensitate mult mai mic dup consumul ctorva tablete de
ciocolat.
Acidul oxalic i acidul fitic, prezeni n ciocolat, pot forma compui mpreun cu calciul,
mpiedicnd absorbia acestuia n organism. Astfel, dei unele ciocolate conin lapte, calciul nu
poate fi asimilat n mod optim din cauza acidului oxalic, care nu permite nici mcar absorbia sa
parial, inducnd excreia imediat, prin transpiraie sau prin urin. n concluzie, dac ai
probleme cu asimilarea calciului, indicat ar fi s limitezi consumul de ciocolat.Praful de cacao
5
este materia prim n prepararea ciocolatei. Alturi de cacao, renumit pentru efectele sale asupra
sntii, n ciocolat se regsesc o serie de substane cu rol antioxidant. Cu ct ciocolata este mai
bogat n alte ingrediente (lapte, fructe, cereale), cu att efectul antioxidant este mai redus.
Ciocolata alb i datoreaz culoarea tocmai lipsei prafului de cacao, fiind produs doar din unt
de cacao i din alte arome. Astfel, beneficiile aduse sntii lipsesc.
Mai sus au fost prezentate cateva date secundare din care putem trage anumite informaii
legate de avantajele, dezavantajele care mpiedic creterea consumului de ciocolat n Romnia.
Cercetari calitative
6
Satisfacia pe care ar oferi o ciocolata consumat dac ar tii ca este benefica pentru
sanatatea lor. S vedem n focus grup cum reactioneaz la cunsumul de ciocolat persoanele de
diferite vrste.
Cum ar reaciona n cazul n care ciocolata s-ar scumpii, ar mai cumpara tot aceeai
cantitate pentru a-i satisface nevoia?
De care ciocolata ar alege alb sau neagr tiind ca cea neagr este mai sntoas pentru
ei.
Ar fi dispusi sa plateasc pentru a fi mai tineri o perioad mai lung de timp. La aceasta
intrebare putem s aflm ct la sut din populaie ar fi dispusi s plateasc. E foarte interesant de
tiut acest lucru ca s vedem ct au romnii grije de santatea lor
ntocmirea chestionarului
n anex 5 este ataat un tip de chestionar destul de folositor pentru accesare unor date pe
baza crora s putem selecta informaii necesare pentru problema noastra de cercetare. Aceste
informaii vor fi utile ata pentru productor ct i pentru comerciant. Distribuitorul ne fiind
semnificativ n acest problem dect n cazul creterii excesive a tarifului de transport a mrfii.
7
Eantionarea se va realiza doar n Romania i va fi efectuat n diferite zone a acesteia
incluznd att zona rural ct i urban. Marimea eantionului fiecarui eantion din fiecare zon
a atii nu va fi mai mare de 1000 de oameni. Din prisma bugetului restrns. Dar i eficen a
numrului pentru prelevarea informaiilor. Modalitatea de chestionare va fi efectuat pe internet
cu ajutorul mediilor de socializare. Se construiete cu ajutorul metodei de eantionare simpl
aleatoare, fiecare individ (peste 18 ani), avnd posibilitatea de a fi inclus n e antion. Nu se
impune nici o restrictie prealabil, n afara celei ca persoanele chestionate s aib peste 18
deoarece ntruct exita o mai mare capacitate de a nelege chestionarul. Metoda permite
obinerea unui eantion care tinde s aib o repartiie a caracteristicilor studiate similare cu cea
existent n cadrul colectivitatii.
Toate datele vor fi colectate i analizate astfel nct s poata fi cu uurin interpretate
informaiile necesare nou. Reprezentarea numerelor sub o forma de diagram este mult mai
uor de neles pentru oricine are nevoie de acceste informaii.
Etapa III
Colectarea datelor
Personalul care se va ocupa de receptarea datelor va avea grije pentru a asigura o bun
grupare a acestora. Utiliznd programe de genul Excel pot s grupeze informaiile s le
prelucreze astfel nct s fie ct mai uor pentru interpretarea informaiilor necesare. Astfel pot fi
prelucrate niste diagrame asemntoare ca n anexa 4. Astfel dupa formarea pentru fiecare
intrebare cte o diagram de genul acele pot fi uor prezentate oricrui manager care poate sa
fructifice aceste informaii pentru creterea produciei/ vnzrii.
S nu uitm si de focus grup cu ajutorul moderatorului care obine date cantitative pot fi
prelevate la rndul lor informaii utile cercetrii.
Etapa IV
8
a) Scala aprecierilor consumatorilor (Diferentiala semantica) - aplicat ntrebrilor
urmatoare :
Foarte
Foarte Favorabil(4 Indiferent(3 Nefavorabil(2
nefavorabil(1
favorabil(5) ) ) )
)
Foarte
Foarte Favorabil(4 Indiferent(3 Nefavorabil(2
nefavorabil(1
favorabil(5) ) ) )
)
Aprecieri Foarte
Foarte Favorabil(4 Indiferent(3 Nefavorabil(2
referitoare la nefavorabil(1
favorabil(5) ) ) )
)
Calitate 10 15 5 7 3
Pret 8 7 10 11 4
Diversitate
sortimentala
15 13 8 3 1
9
Pentru pret: =3,10
Un alt exemplu pe care trebuie sa-l menionm este un gen de intrebare folosit de moderator
n focus grup.
Aceasta poate fi de forma: n cazul in care ai tii dac consumai ciocolat v stric din ii in
proporie de 40%, dar va ncetinete procesul de mbtrnire cu 20% ai mai cumpra ciocolat?
La aceast intrebare nu este sufficient doar un raspuns afirmativ sau pozitiv este important pentru
moderator sa i determine pe cei din grup s aib o prere pe care s o prezinte legat de aceast
ntrebare. Scopul ei este de a afla ct sunt dispui romnii s rite o parte din sntate pentru a fi
tineri o mai lung period de via, ce iar determina s ia aceast decizie bani, calitate, aspect,
morala cretin.
Etapa V
Concluzii
n funcie de datele obinute pot fi trase concluziile aferente lor, n general aceste
informaii sunt criptate ulterior pentru a putea fi vndute celor care au nevoie de ele. La prima
vedere nu pare greu de a crea o cercetare mai dificil este s intrepretez datele ob inute i s alegi
mijloacele cele mai eficiente pentru a crete consumul de ciocolat n Romnia. Dearece este o
piaa unde potenialul exist, dor trebuie fructificat fiecare avantaja al cestui produs pentru a fi
ct mai bine vndut ca n alte state ale Uniunii Europene.
10
Anexe:
Anexa 1
Printre acestea se numara si produsele de patiserie, panificatie si cofetarie. Potrivit Puratos, unul
dintre cei mai importanti furnizori de produse inovative si solutii dedicate pentru brutarie,
cofetarie si ciocolaterie, hotelurile si restaurantele premium cer in mare parte ingrediente de
calitate superioara, cum ar fi ciocolata autentica, umpluturi de fructe (cu procent ridicat de fruct),
arome si maiele naturale, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.
"Oferta este foarte variata: paine traditionala cu adaos de vitamine, pizza, muffins cu ciocolata,
mini tarte cu crema de vanilie, cheese cake, mousse de ciocolata, croissante frantuzesti cu unt
etc. Este o certitudine orientarea consumatorilor catre produsele de calitate superioara cu gust
autentic, traditional, cu prospetime indelungata. De altfel, conceptele de tip 'great taste &
wellness' sau 'healthy', precum si atentia sporita in ceea ce priveste valorile nutritionale
(mentionez aici si trend-ul clean label), sunt pe un trend ascendent in piata. Inovatia in domeniu
reprezinta un aspect determinant in contextul actual", declara Bogdan Cherciu (foto), director de
marketing in cadrul Puratos.
Cele mai recente studii efectuate de Rompan arata ca romanii sunt mari consumatori de
produse... mai mult
Anexa 2
11
Anexa 3
Anexa 4
12
Anexa 5
nu
2. Care este primul cuvnt care v vine n minte atunci cnd v gndii la ciocolat?
de 2 ori pe lun
o dat pe lun
13
4. Ce tip de ciocolat consumai?
tablete de ciocolat
batoane de ciocolat
bomboane de ciocolat
figurine de ciocolata
alt tip
ciocolat amruie
ciocolat alb
magazin de cartier
supermarket
hypermarket
nu
nu
9. Cum a-i reaciona n cazul n care ciocolata s-ar scumpii? A-i mai cumpara ciocolata?
14
da
nu
10. A-i fi dispus sa pltii pentru a rmne tineri o perioad mai lung de timp?
da
nu
nu
10.Sunteti de sex ?
feminin
masculin
Bibliografie:
[1] http://www.union.md/uinfo/divertisment/inven-ie-ciocolata-care-te-intinereste
[2] http://www.adevarul.ro/financiar/Romania-consum-ciocolata-Uniunea-
Europeana_0_44396064.html
15
[3] http://www.ziare.com/articole/romani+consum+ciocolata
[4] http://www.contraboli.ro/consumul-de-ciocolata-pe-cap-de-locuitor/
[5] http://www.contraboli.ro/consumul-de-ciocolata-pe-cap-de-locuitor/
[6] http://www.imas-inc.com/cercetare-calitativa/
[7] http://www.chestionareonline.com/ruleaza_chestionar.php?id_chestionar=1305052322&
chestionar=Consumul%20de%20ciocolat%26%23259%3B
[8] http://www.scritube.com/management/marketing/Comert-CERCETARE-DE-MARKETING-
63162.php
16