PROBE DE AUDIT- ISA 500

Prof.univ.dr. Ana Morariu

Vicepreedinte CAFR,
cu activitile de Invmnt, admitere, pregtire
profesional continu i stagiari

ana.morariu@gmail.com

0720.316.701 sau 0745.773.793

1
 Sinteza relaiilor dintre situaiile financiare i
raportul de audit

Bilanul contabil
Bilanul contabil
M Contul de profit i pierdere
Contul de profit i pierdere Raportul de audit
Raportul de audit
Situaia modificrilor de capital
A Situaia modificrilor de capital
Situaia fluxurilor de numerar
Situaia fluxurilor de numerar
N Politicicontabile
Politici contabileiinote
noteexplicative
explicative

A
G
M
E
N Aseriunilemanagementului
Aseriunile managementuluireferitoare
referitoarelala
componenetele situaiilor financiare
T componenetele situaiilor financiare

Probelereferitoare
Probele referitoarelala
Procedurilede
deaudit
audit corectitudinea,obiectivitatea
corectitudinea, obiectivitatea
Procedurile
situaiilorfinanciare
situaiilor financiare

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI
2
 Scopul efecturii unui audit statutar al situaiilor financiare
individuale i consolidate

O misiune de audit angajat nu i poate ndeplini rolul su dac

echipa de audit nu nsuete n mod temeinic elementele
urmtoarelor faze:

A. Obiectivele generale ale auditorului;

B. Responsabilitile pe care i le asum auditorul n
cursul executrii misiunii;
C. Obiectivele specifice pe care ncearc s le ating
auditorul.

3
 Etape de audit

1. nelegerea obiectivelor i responsabilitilor auditului;

2. Segmentarea situaiilor financiare pe cicluri;

3. Cunoaterea declaraiilor managementului asupra conturilor;

4. Cunoaterea obiectivelor generale ale auditului privind categoriile

de operaiuni i conturi;

5. Cunoaterea obiectivelor specifice ale auditului privind categoriile

de operaiuni i conturi.

4
 Probe de audit ISA 500
Subiecte abordate:

1. Domeniul de aplicare
2. Obiectiv
3. Definiii
4. Cerine
5. Aplicaii, exemple, studii de
caz

5
 1. Domeniul de aplicare
cu ncepere de la 15.12.2009

-Se aplic situaiilor financiare auditate independent;

-Trateaz responsabilitatea auditorului de a concepe

proceduri de audit pentru a obine cantitatea i
calitatea probelor;

- Opinia auditorului se bazeaz pe probe de audit

suficiente i adecvate;

Probele de audit reprezint argumente veridice n

susinerea opiniei finale din Raportul de audit
independent.

(suficiena) = cantitatea probelor

(probe adecvate) = probe de calitate

6
De ce sunt necesare probele de audit ?
Probele de audit sunt necesare pentru a susine opinia
auditorului i raportul.

Sunt cumulative ca natur i sunt obinute urmare a

procedurilor de audit efectuate pe parcursul auditului.

S fim cu toii responsabili !

Un audit fr probe suficiente i de calitate este echivalent

cu eecul de audit i ne aparine n totalitate, adic nou
auditorilor !

7
2. Obiectivul auditorului

S gndeasc i s aplice proceduri de audit cu scopul de a obine suficiente

probe de audit adecvate;

Probele de audit trateaz aspecte specifice ale auditului ca de exemplu:

ISA 200 Obiective generale ale auditorului independent i desfurarea unui

audit n conformitate cu SIA
ISA 315 Identificarea i evaluarea RDSprin nelegerea entitii i a
mediului su;
ISA 330 Rspunsul auditorului la riscurile evaluat;
ISA 501 Probe de audit considerente suplimentare pentru elemente
specifice;
ISA 505 Confirmarile externe;
ISA 520 Proceduri analitice;
ISA 530 Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective;
ISA 570 Principiul continuitii activitii.
ISA 580 Declaraii scrise.

8
 Ce presupune suficiena i adecvarea probelor de audit
(PA)?

Msura Msura calitii PA

Cantitii PA =
Relevan & Credibilitate

Gradul de adecvare
SUFICIENA PA al PA

RISCUL DE AUDIT

De cantitatea i calitatea probelor de audit obinute depinde

reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil !!!
RA = f (RDS, RDP)
9
 RELAIA DINTRE RISCURI i PROBE DE AUDIT (PA)
RDP - Risc de detectare planificat
RDP - Risc de detectare planificat CI - Control intern
RAA - Risc de audit acceptabil
RDS - Risc de denaturare semnificativ
RI - Risc inerent
EPA - Eficacitatea unei proceduri de audit
RC - Risc de control

RAA
RDP = SAU RC este o funcie a
RIxRC
eficacitii proiectrii, RI & RC
RAA
RDP = implementrii i meninerii
RDS CI este evaluat pentru a determina
natura, momentul i ntinderea unor
proceduri de audit suplimentare

LA nivelul de afirmaie al
La nivelul situaiilor
claselor de tranzacii, soldurilor
financiare de conturi sau prezentrilor

RDS se gsesc la dou niveluri

RDP natura, momentul

Pentru un nivel dat al RAA, nivelul i ntinderea proce
RDP comport o relaie invers Este legat de durilor de audit cu
proporional cu evaluarea RDS la scopul de a reduce
nivelul afirmaiilor RA

Aplic scepticismul
distribuirea
profesional
planificarea corect
RDP = f (EPA) adecvat a personalului
supervizarea
i revizuirea
echipei de audit
muncii de audit
10
 Domeniul de aplicare ISA 200 i probele de audit (PA)
Isa 500 trebuie tratat n paralel cu ISA 200 i corespondena cu celelalte ISA

ISA 200 trateaz Rspunderea

general a
auditorului pentru
un audit conform ISA
DS denaturare semnificativ
S Semnificativ Stabilete
pct punctele
CRFA Cadrul de raportare financiar aplicat

Explic natura i
Obiectivele generale domeniul de
ale aplicare al unui audit
auditorului
Probe de
audit

s raporteze
Asigurri rezonabile s exprime o opinie c cu privire la
c situaiile situaiile financiare sunt situaiile financiare
financiare prezentate din toate pct. i s comunice
nu conin DS de vedere S conform CRFA aa cum o cere ISA
11
 Concepte de baz n
audit

Pregtirea
Pregtirea Pragul
Pragulde
de
Situaiilor
Situaiilor semnificae
semnificae Cerinele
Cerineleetice
etice
financiare
financiare cu privire la
cu privire la
auditul
auditulsit.
sit.Fin.
Fin.

Denaturare
Denaturare
semnificati
semnificati
ISA 200
Scepticismul
Scepticismul
profesional
profesional

Raionamant
Raionamant Sistemul
Sistemul
profesional
profesional de
decontrol
control Auditorul evalueaz critic, circumspect
alalcalitii
calitii Validitatea unei probe de audit obinute i
este atent la acele probe care pun la ndo
ial credibilitatea documentelor sau declara
iile conducerii
12
 DEFINIII

Probele de audit reprezint ntreaga

informaie utilizat de ctre auditor
pentru a ajunge la concluziile pe care se
bazeaz opinia sa, coninnd att
informaii preluate din contabilitate i
care au stat la baza ntocmirii situaiilor
financiare ct i alte informaii relevante
n legatur cu acestea.

13
 Gradul de suficien factori de influen

Materialitatea - se refera la importanta (relevanta/

pragul de semnificatie) claselor de tranzactii si a conturilor
pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat
tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare
sunt mai importante, cu atat este nevoie de o cantitate
mai mare de probe.

Riscul de denaturare - se refera la riscul (inerent) de a

exista unele erori in aplicarea regulilor contabile si la riscul
de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control
intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu
atat vor fi cerute mai multe probe de audit.

Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de

multe ori este necesar sa se lucreze cu esantioane din
cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea
tuturor elementelor (tranzactiilor, operatiunilor) dintr-o
astfel de populatie

14
Gradul de suficien factori de influen

Modul de determinare (stabilire) a esantioanelor in

audit, si alte aspecte legate de acestea sunt tratate in
standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest
caz depinzand de marimea si caracteristicile populatiei
analizate, astfel incat, cantitatea de probe necesare este
cu atat mai mare, cu cat populatia (numarul
tranzactiilor/operatiunilor) este mai mare.

Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este

omogena respectiv elementele care o formeaza au
caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata
(testata) cu ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.

Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea

probelor de audit este mai ridicata, cu atat numarul
acestora va putea fi mai mic.

15
Factorii care influeneaz calitatea probelor de audit financiar

Pragul de
semnificaie

Calitatea
Nivelul Sursa i
probelor
riscului Credibilitatea
de
de audit informaiilor
audit

Profesionalismul
i experiena
auditorului

16
 Tipologia procedurilor de audit

PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT

Proceduri
Teste Proceduri
de evaluare a
ale controalelor de fond
riscurilor

Testarea eficientei sistemului de

Cunoastere a entitii, a mediului
in care aceasta i
desfasoar activitatea
i a controlului intern
control intern n prevenirea sau Detectarea denaturrilor
detectarea i corectarea semnificative de la nivelul
denaturrilor aseriunilor aplicate
semnificative de management
17
 Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluarea
calitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitatea
acestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale
situaiilor financiare, respectiv:

Caracteristici
Caracteristici calitative
calitative ce mresc
utilitatea inf.fin.
fundamentale

RELEVANA REPREZENTAREA
-valoare predictiv COMPARABILITATEA OPORTUNITATEA
FIDEL (exact)
i valoare de confirmare =
Complet VERIFICABILITATEA INTELIGIBILITATEA
-rol de prognoz i Neutr
Fr erori
de confirmare

18
Proceduri de audit pentru testarea afirmaiilor

INSPECTIA

OBSERVAREA

EXAMINAREA

INVESTIGAREA
PROCEDURI
CONFIRMAREA
DE

AUDIT RECALCULAREA

REEFECTUAREA

REVIZUIREA
19
CONFIRMRI EXTERNE

20
 Tipuri de confirmri externe

Confirmri
externe

Confirmare Confirmarea
Confirmare negativ.
pozitiv
Pozitiv (se rspunde
cu informaii
n alb doar n cazul n
(se solicit informaii de confirmat (sunt care informaiile sunt
de la destinatar) Incluse n formularul Incorecte)
de confirmare)
(ex:1)
ex:(2) (ex:3)

21
Exemplu:
1. Confirmare pozitiva in alb prin care se solicita informatii de la
destinatar.

ANTET SC MOREXIM SA

Catre BCR Suc. Victoria

Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data
de 31.12.N:
1. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
2. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
3. Contul: ..
Moneda:.....
Sold la 31.12.N:.
Va multumesc,
DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA

22
Exemplu:
2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul
de confirmare pentru intreg soldul

ANTET:SC MOREXIM S.A

Catre SC DESIGN LOTUS SA, (client al societatii-cel care
confirm)

In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct auditorilor nostri
reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos, sold al datoriei d-tra fata de
societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 114000 lei, ce reprezinta servicii effectuate conform
contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N. Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a
datoriei; va rugam sa nu trimiteti auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru
un raspuns prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra veti
gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat
.
DIRECTOR ECONOMIC
SEMNATURA,
DATA :
Stampila
ATENTIE !
(fiabilitate mai scazut deoarece exist riscul ca destinatarul solicitrii s
semneze i s returneze confirmarea fr a verifica cu atenie informaiile)

23
Exemplu: (RASPUNS)
ANTET SC DESIGN LOTUS SA

Ctre, SC AS AUDIT CO

Soldul datoriei noastre comerciale fa de SC MOREXIM SA,

in suma de 100.000 lei la data de 31.12.N este corect, cu
exceptia urmatoarelor:

Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op

nr. 3251 in valoare de 114.000 lei

Data 04.01.N+1
Semnatura i tampila

24
 2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiv pentru
anumite documente

antet SC MOREXIM SA
Catre SC FABEROM SA (client al societii-cel care confirm)
Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO (societatea de audit)
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N.

DOCUMENT DATA EXPLICATII SUMA n euro

Factura x 21.06.N instalatii 11.200

Factura y 13.09.N service instalatii 3.800

TOTAL 15.000

25
2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitiv pentru
anumite documente
(continuare)

Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu

inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa semnati in
spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea
direct auditorilor nostri la numarul de fax 021/337.36.94
sau prin posta, la adresa mai sus mentionata.

Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu

inregistrarile dumneavoastra va rugam sa anuntati
auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o
aveti inscrisa in inregistrarile pe care le aveti, iar daca
este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura cu
diferentele care exista.

Director economic,
Semntura,
tampila

26
 Exemplu: (RASPUNS)
SC FABEROM SA

(client al societii-cel care confirm)

Ctre, SC AS AUDIT CO. (societatea de audit)

Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM
SA, sunt in conformitate cu inregistrarile noastre la
data de 31.12.N, cu exceptia urmatoarelor:







Data ..
Semnatura i tampila

27
3. Confirmarea negativ-AVANTAJE I DEZAVANTAJE

Confirmarea negativa prin care se solicit

destinatarului s rspund doar n cazul n care
informaiile sunt incorecte. Acest tip de confirmare
are avantajul costului cel mai mic, dar i
dezavantajul de a fi cel mai puin fiabil.

In acest caz, auditorul acord o importan

semnificativ:

-eficacitii controlului intern,

-testelor substaniale ale operaiunilor
- i procedurilor analitice.

28
3. Confirmarea negativa
-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE (continuare)

De exemplu, pentru confirmarea creanelor clieni

este recomandabil s se utilizeze acest tip de confirmare
atunci cand soldul contului este format dintr-un
numar mare de creane de valoare mic, valoarea
combinat a riscului de control estimat si a riscului
inerent este mic, destinatarii confirmrilor prezint
credibilitate sporit, n baza experienelor anterioare
(frecvena rspunsurilor din anii trecui era mare, fapt
ce denot c se acord atenie confirmrilor).

Atenie !!!

Deci, utilizm confirmarea negativ, doar atunci cnd

firma auditat are foarte multe creane a cror debite
sunt relativ mici. Vom ine cont i de nivelurile RC i RI
dac sunt sczute.

29
3.a.Confirmarea negativa

Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie

trimis este facut de ctre auditor, n baza
informaiilor deinute.

Se poate alege doar un singur tip, dar este facil

utilizarea unei combinaii ntre:

confirmrile negative (pentru soldurile mici)

confirmrile pozitive (pentru soldurile mari).

30
Exemplu
3.a.Confirmarea negativa

SC MOREXIM SA (antet societate auditata) Data..

CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE
AUDITOR
Va rugam sa cititi cu atenie afirmaia de mai jos. Dac aceasta
NU este conform evidenelor dumneavoastr contabile, v
rugm s comunicai orice abatere direct auditorilor notri de la
SC AS AUDIT CO, care efectueaz un audit al situaiilor financiare
incheiate la 31 decembrie N.
Pentru o expediere mai comod a rspunsului d-stra, vei gsi
ataat la aceast scrisoare un plic timbrat i anteadresat.
V rugm s nu trimitei avizele d-str de achitarea auditorilor
notri.
DIRECTOR ECONOMIC,
SEMNATURA,
STAMPILA,
DATA.

31
 CONFIRMRI EXTERNE

Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului

utilizat n cazul solicitrilor de confirmri:

eroarea tolerabil;

riscul inerent;

riscul de control;

riscul de detectare atins prin alte teste

substaniale;

tipul de confirmare utilizat.

32
 PROCEDURI analitice

Reprezinta probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii

de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a
planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare,
bazate pe analiza unor indicatori (evolutii, comparatii) si a unor
corelatii intre aceste informatii si/sau intre acestea si alte date / informatii
nefinanciare.

Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor

fluctuatii si/sau a unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt
consecvente (corelate) cu alte informatii relevante sau care se abat
in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).

Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin

procedurile anlitice este determinat printre altele de
masura in care sunt disponibile si ofer o siguranta a datelor si
informatiilor utilizate;
plauzabilitatea i predictibilitatea (co)relatiilor testate;
precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.

33
 Exemple: teste privind procedurile anaitice

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

1. Compararea datelor 1. Nevoia de rigoare in 1. .De multe ori domeniul

clientului cu datele interpretarea rezultatelor de activitate al clientului nu
de ramura prin referinte la valorile se incadreaza in normele de
medii din ramura. ramura. Diferite companii
aplica metode contabile
diferite iar acest fapt
afecteaza comparabilitatea
datelor
2. Compararea datelor Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel
clientului cu date din exercitiul precedent. Acest test consta in a include
rezultatele balantei de verificare rectificate a exercitiului anterior
similare din intr-o coloana distincta a tabelului de calcul al balantei de verificare
exercitiile anterioare din exercitiul curent. Astfel auditorul decide dintr-o faza
timpurie a auditului dac un cont ar trebui s beneficieze de
atenie sporit din cauza unei modificri semnificative.
Exemplu: Dac auditorul constat o cretere substanial
a cheltuielilor privind primele de asigurare, el ar trebui s
determine dac acest fenomen se explic printr-o cretere
a activelor n firm,
34
 Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

2. Compararea datelor Testul 2. Compararea detaliilor unui sold

clientului cu date sintetic cu detalii similare din anul precedent.
similare din Are ca efect izolarea anumitor informatii care
exerciiile anterioare trebuie examinate aprofundat si care au produs
schimbari semnficative.
Exemplu: compararea detaliilor imprumuturilor
ajunse la scadenta la 31.12.N cu cele de la
sfritul exerciiului anterior.
Exemplu: compararea totalurilor lunare din
exercitiul curent cu cel anterior pentru vnzri,
cheltuieli, comisioane si alte conturi. Auditorul
trebuie mai intai sa faca o estimare a schimbarii
sau a absentei acesteia si apoi sa treaca la
comparatii.
Dezavantaje: nu permite luarea in calcul a cresterii
sau diminuarii volumului activitatii economice si
sunt ignorate corelatiile dintre date, cum ar fi cea
dintre vanzari si costul bunurilor vandute. 35
 Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

2. Compararea datelor Testul 3. Compararea indicatorilor si marimilor

clientului cu date relative in scopul compararii cu exercitiile
similare din anterioare. Utilizarea pe scara larga a analizei prin
exerciiile indicatori si marimi relative compenseaza dezavantajele
testelor precedente. Indicatorii financiari fundamentali
anterioare
generali si comparatii interne sunt prezentate in tabelul
nr. 1. Procedurile analitice presupun utilizarea
unor indicatori financiari generali pe parcursul
planificarii auditului si al verificarii finale a
situatiilor financiare auditate.
Utilitatea indicatorilor:
- identific dificultile entitii auditate;
- prezint starea general a afacerii clientului (echilibrul
financiar,eficiena global, structura patrimonial)
- inelegerea celor mai recente evenimente produse i a
strii financiare a clientului
- abordarea situaiilor financiare din perspectiva unui
utilizator;
- Identificarea domeniilor cu probleme ce vor fi analizate
mai aprofundat si testate in cursul auditului .
36
 Exemple: teste privind procedurile analitice
Tipuri de proceduri analitice
3. Compararea datelor
clientului cu
rezultatele estimative
(bugete) determinate
de client
Avantaje Dezavantaje
Multe entitati intocmesc bugete pentru activitatea lor
si pentru rezultate financiare.
Bugetele trebuie sa fie estimari realiste.O
analiz a celor mai importante capitole din bugete in
care apar diferene ntre rezultatele bugetate i cele
efective, ar putea indic poteniale erori. Absena
abaterilor poate semnala ca probabilitatea existentei
unor erori, s fie minime.
Evaluarea riscului legat de control si testele
de audit detaliate aplicate in exerciiul curent are
ca utilitate minimizarea posibilitii ca informaiile
financiare curente s fie modificate de angajaii
clientului pentru a le adapta prevederilor legale.
37
 Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri Avantaje Dezavantaje

analitice

4. Compararea Auditorul calculeaz soldul estimat in scopul de a-

datelor clientului l compara cu soldul efectiv. In acest tip de
procedura analitica, auditorul face o estimare a
cu rezultatele
soldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prin
estimative raportarea acestuia la unul sau mai multe conturi
determinate de de bilant sau de rezultate sau prin efectuarea unei
auditor extrapolari pornind de la tendina de evoluie in
timp.

Un exemplu de utilizare a unei tendinte de

evolutie in timp ar fi atunci cand media
temporara a ajustarilor pentru creantele incerte
ca procent din suma bruta a creantelor, este
aplicata soldului brut al creantelor la sfarsitul
anului supus auditului, cu scopul de a determina o
valoare estimata a ajustarilor aferente anului in
curs.

38
 Exemple: teste privind procedurile analitice

Tipuri de proceduri Avantaje Dezavantaje

analitice

5. Compararea Exemplu: S presupunem ca dorim s

datelor clientului estimm venitul total din nchirierea de
cu rezultatele camere la un hotel pe care-l auditam i s
estimative, comparm aceasta estimare cu venitul
utilizndu-se date nregistrat. Putem determina numrul de
fr caracter camere, preul pentru fiecare camer i
financiar.
gradul de ocupare al hotelului.

De asemeni putem estima soldul unor conturi

:salariile angajatilor din productie ( totalul
orelor lucrate x salariul orar) .
Problema principala a utilizarii informaiilor
fr caracter financiar este exactitatea
datelor.

39
 2. Lichiditatea pe termen scurt
Indicatori
1. Viteza de rotatie a creantelor
(Vmrc)
2. Durata medie de incasare a
creantelor in zile (Dmic)
3. Viteza medie de rotatie a
stocurilor (Vmrs)
4. Durata medie de vanzare
(Dmv)
5. Durata medie de transformare
a stocurilor in mijloace banesti
(Dmtsmb)
Formula de calcul Semnificatia
Tendinta de evolutie a vitezei de
Cifra .de .afaceri . rotatie a creantelor clienti este utila
Vmrc
Creante clienti .total in evaluarea caracterului rezonabil
al ajustarilor privind creantele
incerte si litigioase
Clienti . si .conturi .asimilate Cresterea duratei de recuperare
Dmic x 360
Cifra .de .afaceri a creantelor atesta puterea de
cumparare redusa si implicit
vanzari catre clienti incerti.
Costul .bunurilor .vandute
Vmrs Arata tendinta de evolutie a
Valoarea .medie .a . stocurilor vitezei de rotatie a stocurilor
pentru identificarea celor uzate
moral.
Valoarea .medie .a . stocurilor
Dmv x 360 Arata durata in zile a stocuriloe
Costul .bunurilor .vandute
ce se transforma in vanzari
Numarul de zile in care stocurile
Dmtsmb = (Dmv) + (Dmic) = 2 + devin lichide
4
40
 De reinut !
Atunci cnd indicatorii de lichiditate pe termen scurt sunt
utilizati pentru analiza performantelor obtinute de o firma
in timp, un impact semnificativ il pot avea factorii ca:
diferentele intre metodele de contabilizare a stocurilor ,
datele de inchidere ale exercitiului contabil ,
ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a
vnzrilor pe credit.

3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung

Valoarea realizabil a activelor va fi important pentru

a garanta datoriile contractate. Capacitatea de a face fa
obligatiilor de plata a dobanzilor este o functie a
capacitatii clientului auditat de a genera un flux de
trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare atat pe
termen scurt, ct i n perspectiv.

41
 Indicatori ai poziiei financiare

Indicatori Formula de calcul Semnificatia

1.Solvabilitatea Solvab. g-l msoara
generala (Sg) % garaniile pe care
firma le ofera
Capitaluriproprii creditorilor. Ea
Sg x 100 exprima gradul de
Datorii totale acoperire a datoriilor
totale ale firmei prin
capitalurile sale.
2. Indatorarea pe Datorii
petermenscurt Exprima capacitatea
termen scurt Its x100 de plata curenta a
(Its)% Totalactiv clientului.
3.Gradul de Semnifica ponderea
indatorare Capital
imprumutat capitaluli imprumutat
x100 din totalul surselor
Gad =

Gi
Capital
propriu
sauCapital
permanent
de finantare proprii
sau permanente.

42
 4. Indicatori ai activitatii de exploatare si de performanta

Rezolvarea problemelor financiare este imbunatatirea activitatii de exploatare.

Faptul ca investitorii si creditorii sunt interesati de rezultatele tranzactiilor
unei entitati, nu ne surprinde utilizarea unui numar mare de indicatori ai
activitatii de exploatare si a performantelor entitatii auditate
Un indicator operational si de performanta este profitul pe actiune, alti
indicatori aditionali ofera o imagine completa a activitatii de exploatare

Indicatori Formula de calcul Semnificatia

Arata daca sunt generate
Cifra .de .afaceri
Eficienta (Ef)
Ef
Im obilizari .corporale
x100 suficiente venituri pentru a
% justifica volumul de active
corporale utilizat.

Arata proportia in care

cifra de afaceri depaseste
Marja bruta Cifra .de .afaceri Costul .bunurilor .vandute cheltuielile variabile. Cand
Mb
Mb are o valoare redusa ,
x100
Cifra .de .afaceri
procentuala arata nivel ridicat al
(Mb) % costurilor de fabricatie a
produselor in comparatie
cu preturile de vanzare.

43
 5. Indicatori de profitabilitate

Semnifica proportia cu care

vanzarile deppasesc cheltuielile
variabile si fixe. O deficienta la
Marja nivelul indicatorului arata, fie
profitului Pr ofit .din . exp loatare ca veniturile in exces fata de
Mp
(Mp) Vanzari .nete cheltuielile variabile sunt prea
reduse, fie ca volumul de
productie este prea scazut in

raport cu cheltuielile fixe.

Profitabilit Profitul obtinut ca urmare a

atea (P) exploatarii imobilizarilor
Pr ofit .din. exp loatare
P corporale.
Active .imobilizat e .corporal

Concluzii:Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a

determina, natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.
In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,
evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor
care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita o
analiza aprofundata.

44
 Exemple de informaii utilizate de auditor:
pentru determinarea pragului de semnificaie: SECIUNEA B5/1

Cifra de afaceri;
Profitul brut;
Activele totale; sau
Capitalurile proprii sau
Veniturile sau
Cheltuielile

45
 Exemple:
Informaii necesre pentru auditul imobilizrilor-
seciunea D i E
Registrul mijloacelor fixe

Calculul amortizarii

Rapoarte independente de evaluare

Facturi emise de constructori, devize lucrari in regie

Contracte de concesionare, nchiriere

Titluri de proprietate

Procese verbale ale sedintelor C.D., C.A.

Facturi, procese verbale de punere in funciune

Extrase de cont bancar

Registrul de banca

Balanta de verificare:N-1;N

Fia mijlocului fix cu duv, dnf, durata nedeterminat pentru imobilizri necorporale,
metoda de amortizare,etc.

46
 Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Investiiilor finaciare- seciunea F
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Contractele cu investiiile, filialele, entitile asociate, asocierile n participaie;

titlurile de portofoliu- o clasificare corect ?

Certificatele care atest deinerea de aciuni (titluri valide de proprietate);

politicile contabile ale clientului (aplicate adecvat i consecvent pt. evaluare

Valoarea de pia pentru investiiile cotate este rezonabil;

Balana de verificare N-1, N;

veniturile, drepturile, bonusurile acordate din investiiile la care exist un drept s-au primit i s-au contabilizat
corect.

Cheltuielile aferente vnzrilor( calcul corect i reflectat n contabiitate;

Estimrile managementului pentru ajustrile de valoare

Procese verbale AGA/CD, privind autorizarea intrrilor i cedrilor de investiii

Contractele de creditare pentru a identifica investiiile acordate drept garanii.

Registrul jurnal, registrul inventar, registrul carte mare, jurnale auxiliare,

Fiele de cont,

Alte informaii.

47
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Stocurilor i Producia n curs -
Seciunea G (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)
Contractele cu furnizorii
Contracte cu terii
Contractele pe termen lung pentru estimarea credibil a veniturilor i cheltuielilor pn
la finalizare
Facturi (aviz de nsoire a mrfurilor)
Note de intrare recepie
Nota de constatare diferene ( dac stocurile nu corespund cu datele din factur sau
avizul de nsoire a mrfurilor)
Politici contabile adecvate i consecvente privind evaluarea
Deciziile de inventariere
Listele de inventariere
Antecalculaiile de pre pentru produse finite, postcalcul
Note privind includerea costurilor ocazionate pentru producia n curs ( credibilitatea
acestor costuri)
Bonuri de consum pt darea in consum a stocurilor ce urmeaza a participa la procesul de
fabricatie.
Dispozitia de livrare se intocmeste cu ocazia eliberarii stocurilor din depozit spre a fi
vandute.
Balana de verificare N-1. N.
Alte informaii.

48
 Gradul de asigurare al procedurilor de audit1

Tipul Procedurii de Audit Gradul de asigurare

Inspectia activelor corporale
Reefectuarea
Recalcularea Inalt A
S
Inspectia documentelor,
I
inregistrarilor G
Confirmarea Mediu U
Revizuirea R
Proceduri analitice A
R
Observarea
Investigarea Scazut E

1 Emil Culda, CAFR, Curs de pregtire profesional, 2010

49
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul debitorilor Seciunea H
Documente necesare auditarii
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Analiza pe vechimi a soldurilor clienilor

Facturile aferente vnzrilor

Note de credit

Aviz de expediie

Ordine de vnzare

Jurnalul vnzrilor

Registrul de cas

Extrase de cont bancar

Registrul clienilor

Balana de verificare

Lista provizioanelor propuse

Lista plilor n avans

Formulare de aprobare a vnzrilor pe credit

Balana de verificare, N-1, N.

Alte informaii.

50
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul SOLDURILOR BANCARE i numerarul
disponibil Seciunea I (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de
Calitate, 2012)

Extrase de cont bancar lei i valut

Registru de casa lei i valut
Procese verbale ale AGA, /CD,
Lista semnturilor autorizate
Contracte de credit bancare pe termen scurt (overdraft)
Rate de schimb
Confirmri primite de la bnci
Titluri de plasament:
-aciuni cotate sau necotate;
-obligaiuni cotate sau necotate,
-bonuri de tezaur i bonuri de cas pe termen scurt
-aciuni i obligaiuni emise i rscumprate de societate;
-titluri de creane negociabile
Analiza detaliat a portofoliului de investiii, incluznd categorie,
denumire, numr, valoare
Balana de verificare, N-1,N.
Alte informaii.

51
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul creditorilor Seciunea J
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Note de receptie a bunurilor/Registrul notelor de receptie

Facturile aferente cumpararilor si Note de credit
Jurnalul zilnic al cumpararilor
Registrul de banca
Extrase de cont bancar
Analiza pe vechimi a soldurilor furnizorilor
Reconcilierea registrului de cumparari
Cartea mare
Fisele furnizorilor
Lista preliminarilor obligatiilor la sfarsitul anului
Contractele de leasing
Procesele verbale ale AGA/CD
Cursurile de schimb valutar
Balana contabil: N-1, N, Bilan, etc.
Alte informaii.

52
 Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)1 pentru impozitul pe profit

Registrul jurnal,
Cheltuielile decontate
Venituri,
Facturi cu servicii externe
Facturi de cumprri,
Facturi emise
Evenimente ulterioare,(achiziii i vnzri)
Venituri amnate
Cheltuieli amnate
Impozite amnat
Cheltuieli calculate(amortizri, ajustri de valoare, provizioane pentru riscuri i cheltuieli)
Rezerve legale
Dividente primite
Diferene pentru titluri de valoare, incorporate n prime de capital, rezerve
Cheltuieli de protocol
Cheltuieli cu sponsorizri
Ordine de plat
Declaraia privind impozitul pe profit
Balana contabil N, N-1
Contul de rezultat global
Calculul, profitului impozabil,
Lista cheltuelilor nedeductibiler total i/sau parial
Lista veniturilor neimpozabile
Alte informaii.

53
 Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)1 pentru tva
Jurnalul de cumprri
Jurnalul de vnzri
Deconturi de tva
Registrul jurnal
Tranzacii specifice: vnzarea cu plata n rate, tranzacii ntre consignant i
consignatar; leasing,
Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice,
Balana de verificare, N-1, N
Note de intrare de recepie
Declaraie informativ privind livrrile/prestrile i achiziiile efectuate pe teritoriul
naional
Facturi fiscale,
Bonuri fiscale,
Note contabile privind exigibilitatea tva
Declaraie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate n cadrul proiectului
finanat din instrumente structurale
Documente de livrare la export,
Documente pentru achiziii din import
Alte documente

1 Informaiile nu sunt exhaustive

54
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 20121 (continuare) angajai &
angajatori

Contractele individuale de munc,

Statul de salarii,
Concedii medicale,
Fiele de pontaj,
tate de avans,
Note contabile privind salariile, i alte obligaii sociale.
Contracte de prestri servicii,
Ordine de plat,
Note de debit,
Pensii facultative
Asigurri facultative
Balana de verificare, N-1, N
Declaraiile 112

55
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul IMPOZITELOR Seciunea K
vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 20121 (continuare) importuri

Decont privind accizele,

Declaraia vamal de import
Declaraie privind accizele aferente diferenelor de produse
accizabile transportate n regim suspensiv;
Decont privind impozitul la ieiul din producia intern,
Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele i
contribuiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau
reinere la surs,
Scrisoare de transport,
Declaraie anual de venit pentru asocierile fr
personalitate juridic,
Alte informaii n circumstane date.

56
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Datorii, Angajamente i
contingene Seciunea L
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012)

Contracte de creditare,
Angajamente, giruri, cauiuni, garanii, etc
Obligaiuni pe termen lung
Titluri de mprumut
Datorii din impozit amnat
Provizioane pentru pensii,
Provizioane pentru impozite amnate
Provizioane pentru salariai,
Provizioane pentru litigii
Provizioane pentru garanii de bun execuie
acordate clienilor,
Procesele verbale ale consiliului de administraie,
Scrisori bancare,
Scrisorile avocatului,
Alte corespondene,
Legislaia i reglementrile,
Lista garaniilor oferite prin contracte,
Lista activelor garantate,
Balana contabil, N-1, N
Bilan
Alte informaii.

57
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul capitalurilor proprii, aspecte
legale i statutare Seciunea M
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Actul constitutiv al societii (grup)

Capitalul propriu autorizat se compar cu actul constittiv i alte rezoluii
speciale,
Extrase bancare de depunere a capitalului social
Distribuirea profitului
Procese verbale AGA,
Contracte de mprumut
Dividentele
Profitul net,
Alte cerine legale
Directorii care dein aciuni i iteresele acestora,
Lista activelor atribuite drept garanii pentru mprumuturi de la teri,
Confirmare de la Registrul comerului, ipoteci sau angajamente,
Documente de confirmare a stingerii obligaiilor, dac sunt semnificative ca
valoare,
Declaraia de impozit pe profit,
Registrul acionarilor,
Situaia micrii capitalurilor proprii: majorri sau micorri
Dividende pltite i repartizate sunt legale

58
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Vnzrilor i veniturilor
Seciunea N
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Contractele de vnzare-analiza lor

Avize de expediie
Facturi emise
Jurnalul de vnzri
Venituri amnate
Balana de verificare:N-1,N
Alte informaii,
Venituri din creane imobilizate
Venituri din dobnzi,
Venituri calculate ( anularea ajustrilor, anularea provizioanelor)
Venituri din dividende
Venituri din variia stocurilor
Venituri din producia de imobilizri
Venituri din subvenii
Venituri din diferene de curs valutar
Balana contabil, N-1, N

59
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Achiziii i Cheltuieli
Seciunea O (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012

Note de receptie a bunurilor

Registrul notelor de receptie
Facturi aferente cumpararilor
Jurnalul zilnic al cumpararilor
Note de credit
Contracte de credit
Cheltuieli amnate
Inregistrari extra-contabile

60
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Salarii i Datorii asimilate
Seciunea P (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.128/129

61
Exemple:
Informaii necesre pentru auditul Contului de profit i pierdere
Seciunea Q (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.130/131

Avnd n vedere exemplele date, completai d-

tr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea contului 121
!!!!

62
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Prile afiliate Seciunea R
(vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.132/134

Avnd n vedere exemplele date, completai d-

tr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea Prilor
afiliate!!!!

63
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Conformitatea cu legile i
reglementrile, Seciunea T (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de
Calitate, 2012-p.135/137

Avnd n vedere exemplele date, completai d-tr

ce documente solicitai clientului n etapa de
planificare, pentru auditarea conformitii
legilor i reglementrilor !!!!

64
Exemple:
Informaii necesre pentru a audita Balana de verificare,
Seciunea U (vezi CAFR-ICAS, Ghid pentru. un Audit de Calitate, 2012-p.138)

Avnd n vedere exemplele date, completai d-

tr ce documente solicitai clientului n etapa
de planificare, pentru auditarea Balanei de
verificare!!!!

65
Definiii
Cum se obtin probele de audit?
1. Proceduri de evaluare a riscului; i
2. Proceduri de audit ulterioare care
cuprind:

a.Teste ale controalelor, atunci cand acestea

sunt prevazute de ISA-uri sau atunci cand
auditorul a ales sa le efectueze; i

b. Proceduri de fond, inclusiv teste de detaliu

si proceduri de fond analitice

66
3. Definiii
Denaturare O diferen ntre suma, clasificarea,
prezentarea sau dezvluirea unui element din situaiile
financiare raportat, i suma, clasificarea, prezentarea, sau
dezvluirea care este necesar a fi fcut pentru ca
elementul s fie n conformitate cu cadrul de raportare
financiar aplicabil. Denaturrile pot aprea ca urmare a
erorii sau fraudei.

Acolo unde auditorul exprim o opinie cu privire la faptul

c situaiile financiare sunt prezentate n mod corect, sub
toate aspectele semnificative, sau ofer o imagine corect
i fidel, denaturrile includ de asemenea acele ajustri de
sume, clasificri, prezentri sau dezvluiri care, n opinia
auditorului, sunt necesare pentru ca situaiile financiare s
fie prezentate in mod corect, sub toate aspectele
semnificative, sau ofer o imagine corect i fidel.

67
3. Definiii

Riscul de detectare Riscul ca

procedurile efectuate de auditor
pentru a reduce riscul de audit la un
nivel acceptabil de sczut, nu vor fi
n msur s detecteze o
denaturare care exist i care ar
putea fi semnificativ, fie individual
sau la nivel agregat mpreun cu
alte denaturri.

68
3. Definiii

Raionamentul profesional
Aplicarea pregtirii relevante, a
cunotinelor i a experienei n
contextul dat de audit, a
contabilitii i a standardelor etice,
pentru a lua decizii n cunotin de
cauz n legtur cu procedura
adecvat n contextul
circumstanelor misiunii de audit.

69
3. Definiii

Scepticismul profesional O
atitudine care include o gndire
rezervat, fiind atent la condiii care
ar putea indica o posibil
denaturare datorat fraudei sau
erorii i o evaluare critic a probelor
de audit.

70
3. Definiii
Asigurare rezonabil n contextul unui
audit al situaiilor financiare, un nivel de
asigurare ridicat, dar nu absolut.

Risc de denaturare semnificativ

Riscul ca situaiile financiare s fie
denaturate semnificativ nainte de
auditare. Acesta const n dou
componente, descrise dup cum urmeaz
la nivelul afirmaiilor:

71
Asigurarea rezonabil si nu absolut Factori care
limiteaza asigurarea absoluta

Utilizarea testelor;

Limitrile inerente ale controlului intern (de

exemplu, posibilitatea eludrii acestuia de
ctre conducere i a existenei unor
nelegeri secrete);

Faptul c majoritatea probelor de audit sunt

persuasive, mai degrab dect conclusive.

72
Limitrile inerente ale unui audit

Rezult fie din:

natura raportrii financiare
natura procedurilor de audit
nevoia ca auditul s fie efectuat ntr-o
perioad de timp rezonabil i la un
cost rezonabil

73
3. Definiii

Risc de denaturare semnificativ

Riscul ca situaiile financiare s fie
denaturate semnificativ nainte de
auditare. Acesta const n dou
componente, descrise dup cum
urmeaz la nivelul afirmaiilor:

74
3. Definiii
(i) Riscul inerent Susceptibilitatea unei
afirmaii cu privire la o clas de tranzacii, sold
de cont sau prezentare de a fi denaturat
semnificativ, fie individual sau n mod agregat
mpreun cu alte denaturri, nainte de a lua n
considerare orice controale legate de acestea
(ii) Riscul de control Riscul ca o denaturare
care ar putea s apar la nivelul unei afirmaii
cu privire la o clas de tranzacii, sold de cont
sau prezentare care ar putea fi semnificativ,
fie individual sau n mod agregat mpreun cu
alte denaturri, s nu poat fi prevenit, sau
detectat i corectat la timp de ctre controlul
intern al entitii.

75
DISPOZIII ETICE

Auditorul trebuie s se conformeze dispoziiilor

etice relevante, inclusiv cele referitoare la
independen, astfel :
- respectarea cerinelor relevante din prile A
i B a Codului Etic i anume :
partea A principiile fundamentale :
integritate, obiectivitate, competen
profesional i atenia cuvenit,
confidenialitate i comportament profesional
partea B a Codului IFAC - ilustreaz modul n
care Cadrul general conceptual trebuie aplicat
n situaii specifice

76
DISPOZIII ETICE

n cadrul unei misiuni de audit se consider a fi n

interes public, ca auditorul s fie independent de
entitatea auditat :
independen n gndire

independen n aparen

77
Controlul de calitate

De asemenea ISQC1 recomand firmelor de audit s

stabileasc i s menin propriul sistem de control al
calitii, ISA 220 - stabilete responsabilitile
partenerului misiunii n ceea ce privete dispoziiile
etice relevante.

ISA 220 recunoate faptul c echipa misiunii are

dreptul s se bazeze pe sistemul de control al calitii al
unei firme pentru a-i ndeplini responsabilitile cu
privire la procedurile de control al calitii aplicate
misiunii de audit individuale, cu excepia situaiei n
care informaia oferit de ctre firm sau teri
sugereaz contrariul.

78
Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluarea
calitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitatea
acestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale
situaiilor financiare, respectiv:

Reprezentarea fidel
Relevana,
inteligibilitatea,
Credibilitatea
comparabilitatea informaiilor.
Verificabilitatea
Oportunitatea informaiilor

79
 PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT

Proceduri
Teste Proceduri
de evaluare a
ale controalelor de fond
riscurilor

Testarea eficientei sistemului de

Cunoastere a entitii, a mediului
in care aceasta i
desfasoar activitatea
i a controlului intern
control intern n prevenirea sau Detectarea denaturrilor
detectarea i corectarea semnificative de la nivelul
denaturrilor aseriunilor aplicate
semnificative de management
80
 Teste substaniale
ale operaiunilor,
tranzaciilor

Teste substaniale
TESTE ale
DE soldurilor conturilor
FOND

Proceduri
analitice

81
Testele de fond

1. Testele substaniale ale operaiunilor, tranzaciilor

- sunt utilizate pentru evaluarea tranzaciilor realizate n cadrul
organizaiei i nregistrate n rulajele debitoare/creditoare ale
conturilor. Se examineaz astfel documentele care au stat la
baza nregistrrilor.

Testele substaniale ale oldurilor conturilor

- vizeaz colectarea de elemente probante privind soldurile
conturilor n ansamblul lor, la un moment dat, dect a
tranzaciilor individuale care au condus la soldurile respective.

Procedurile analitice
- conin o serie de comparaii efectuate de auditorul financiar:
compararea informaiilor financiare curente cu cele aferente perioadelor
precedente;
compararea informaiilor financiare curente cu cele estimate de entitatea
patrimonial, regsite sub forma prognozelor i previziunilor;
compararea informaiilor financiare curente cu estimrile auditorului
financiar;
compararea informaiilor financiare curente cu cele referitoare la sectorul de
activitate al entitii patrimoniale auditate.

82
 INSPECTIA

OBSERVAREA

EXAMINAREA

INVESTIGAREA
PROCEDURI
CONFIRMAREA
DE

AUDIT RECALCULAREA

REEFECTUAREA

REVIZUIREA
83
 Proceduri de audit

Inspecia const n examinarea nregistrrilor, documentelor

precum i n examinarea imobilizrilor corporale sau a altor
active.

Inspecia furnizeaz probe de audit cu grade diferite de

credibilitate:
C
R
E
D
I probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de teri;
B
I probe de audit cu caracter documentar, elaborate de teri i ptrate de
L entitatea auditat ; ex: Facturi de la furnizori
I
T
probe de audit cu caracter documentar, elaborate de entitatea auditat i care
A circul la exterior ; ex: Facturi emise catre clienti
T probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de entitatea
84
E
auditat.
ex: note contabile, note de intrare receptie, bonuri de consum, etc.
 Proceduri de audit

Observarea const n urmrirea unui proces sau a unei

proceduri care este efectuat de alte persoane. n acest
caz, auditorul trebuie s in cont c observarea
anumitor proceduri poate altera rezultatul acelor
proceduri. Ex. Observarea procedurilor de inventariere
de catre personalul entitatii.

Examinarea documentelor i a nregistrrilor vizeaz

analiza documentelor, urmrirea circuitului acestora,
compararea i reconcilierea lor.

Investigarea presupune realizarea unor chestionare

adresate att persoanelor din interiorul organizaiei, ct
i din exteriorul acesteia cu scopul de a obine informaii
pertinente legate de entitatea economic auditat.

85
 Inspectia (verificarea) inregistrarilor /
documentelor
Consta in examinarea evidentelor contabile
(contabilitatea financiara, contabilitatea
manageriala) privind tranzactiile si
operatiunile efectuate precum si a
documentelor ce le sustin (pe suport hartie,
format electronic), avand ca finalitate
colectarea unor probe de audit cu grade
variate de credibilitate.

Inspectia imobilizarilor corporale si a altor

active
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor
active consta in examinarea fizica 86 a
acestora, furnizand probe de audit credibile
mai ales in ceea ce priveste existena lor.
 DEFINITII

Riscul de audit Riscul ca auditorul s exprime o

opinie neadecvat de audit atunci cnd situaiile
financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit
este o funcie a riscurilor de denaturare semnificativ i
a riscului de detectare.

Riscul de detectare Riscul ca procedurile efectuate

de auditor pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut, nu vor fi n msur s detecteze o
denaturare care exist i care ar putea fi semnificativ,
fie individual sau la nivel agregat mpreun cu alte
denaturri.
Denaturare O diferen ntre suma,
clasificarea, prezentarea sau dezvluirea unui
element din situaiile financiare raportat, i suma,
clasificarea, prezentarea, sau dezvluirea care
este necesar a fi fcut pentru ca elementul s 87
fie n conformitate cu cadrul de raportare
financiar aplicabil. Denaturrile pot aprea ca
 DEFINIII

Raionamentul profesional Aplicarea pregtirii

relevante, a cunotinelor i a experienei n contextul
dat de audit, a contabilitii i a standardelor etice,
pentru a lua decizii n cunotin de cauz n legtur
cu procedura adecvat n contextul circumstanelor
misiunii de audit.
Risc de denaturare semnificativ Riscul ca
situaiile financiare s fie denaturate semnificativ
nainte de auditare. Acesta const n dou
componente, descrise dup cum urmeaz la nivelul
afirmaiilor:

Riscul inerent Susceptibilitatea unei afirmaii cu

privire la o clas de tranzacii, sold de cont sau
prezentare de a fi denaturat semnificativ, fie individual
sau n mod agregat mpreun cu alte denaturri, nainte
de a lua n considerare orice controale legate de acestea
Riscul de control Riscul ca o denaturare care ar
putea s apar la nivelul unei afirmaii cu privire la o
clas de tranzacii, sold de cont sau prezentare care ar
88
putea fi semnificativ, fie individual sau n mod agregat
mpreun cu alte denaturri, s nu poat fi prevenit,
sau detectat i corectat la timp de ctre controlul
intern al entitii.
 8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT
ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Riscul de audit este un termen tehnic legat de

procesul de auditare.

Riscul de denaturare semnificativ se gsete

la dou niveluri :
cel al situaiilor financiare n general
nivelul de afirmaie al claselor de tranzacii,
soldurilor de conturi sau prezentrilor.

Riscul de denaturare semnificativ la nivelul

afirmaiilor este evaluat pentru a determina
natura, momentul i ntinderea unor proceduri de
audit suplimentare i este format din dou
componente: riscul inerent i riscul de89
control, care exist independent de auditul
situaiilor financiare.
 7. RAIONAMENTUL PROFESIONAL

Evaluarea msurii n care au fost obinute suficiente probe

de audit, i a msurii n care mai trebuie fcut ceva pentru a
atinge obiectivele ISA-urilor i prin acestea, obiectivele
generale ale auditorului;

Evaluarea conducerii n aplicarea cadrului general de

raportare financiar aplicabil;

Tragerea de concluzii pe baza probelor de audit obinute, de

exemplu evaluarea gradului de rezonabilitate a estimrilor
fcute de ctre management n pregtirea situaiilor
financiare.

90
 8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE
I RISCUL DE AUDIT

Cantitatea si calitatea probelor de audit

sunt interdependente. Suficiena
reprezint msura cantitii de probe de
audit iar adecvarea este msura calitii
probelor de audit adic relevana i
credibilitatea. De cantitatea i calitatea
probelor de audit obinute depinde
reducerea riscului de audit la un nivel
acceptabil.

RA = f (Rds, Rd)

Unde : RA = risc de audit

Rds = risc de denaturare 91
semnificativ 91

Rd = risc de detectare
 8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT
ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Riscul de detectare este legat de

natura,
momentul i ntinderea procedurilor auditorului pe care
le stabilete pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut.

Reprezint deci o funcie a eficacitii unei

proceduri de audit i a aplicrii de ctre auditor
a respectivei proceduri.

Aspecte precum : planificarea adecvat,

distribuirea corect a personalului n echipa
misiunii, aplicarea scepticismului profesional i
supervizarea i revizuirea muncii de audit
efectuate, concur la creterea eficacitii unei
proceduri de audit i reduce probabilitatea c un
auditor ar putea s selecteze o procedur de audit
92
neadecvat.
 Sursele probelor de audit

surse
Facturi Testele mecanismelor
de control si testele
substaniale ale
Contracte
operaiunilor

Registrul jurnal

Registrul inventar Proceduri analitice

Probede
Probe de
Inregistrri de audit
audit
regularizare Informaii generale

Balana de
verificare intocmit Evaluarea controlului
conform IAS si auditului intern

Situaii financiare
armonizate cu IAS Dosare permanente

93
 Caracteristicile de calitate ale probelor de audit

Relevana
Independena sursei
Specializarea sursei
Obiectivitatea sursei
Gradul de
Mecanisme de control
adecvare
eficiente
Informarea direct a
auditorului
Calitile probelor de
audit Forma de prezentare
Materialitatea
Riscul de denaturare
Gradul de
suficien Mrimea populaiei

Omogenitatea populaiei

Calitatea probelor de audit

94
 8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT
ADECVATE I RISCUL DE AUDIT

Opinia auditorului se refer la

situaiile financiare ca ntreg i
ca urmare auditorul nu este
responsabil pentru detectarea
denaturrilor care nu sunt
semnificative la nivelul
situaiilor financiare ca ntreg.

95
 8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE
I RISCUL DE AUDIT

Alte aspecte care afecteaz limitrile

inerente ale unui audit:
frauda, n special care implic conducerea
superioar sau complotul (ISA 240)
existena i deplintatea relaiilor i
tranzaciilor ntre prile afiliate (ISA
550)
situaii de nerespectare a legilor i
reglementrilor (ISA 250)
evenimente sau condiii care ar putea s
determine ncetarea activitii pe baza
principiului continuitii activitii (ISA
570)
96
 V mulumesc !

ana.morariu@gmail.com

97