1.

Scop

1.1.Prezenta procedur stabilete condiiile de examinare cu lichide

penetrante in imersie a piesei Cap ridicare.

2.Domeniul de aplicare

2.1. Aceasta procedura se aplica la examinarea cu lichide penetrante a

sudurilor, a produselor laminate, turnate si forjate.

2.2. Examinarea cu lichide penetrante se poate efectua in stare finala sau in

faze intermediare de executie, functie de cerintele din documentatia tehnica
a produsului. Totodata, poate fi utilizata complementar altor metode de
control, ca de exemplu pentru confirmarea unor defecte constatate la
examinarea vizuala sau la examinarea locurilor de contact dupa efectuarea
controlului cu pulberi magnetice.

3. Documente de referinta

SR EN 571-1: 1999

Pr EN 571-2

Pr EN 571-3

Pr EN 1956

SR EN 25817: 1993

SR EN 10163-1: 1994

ASTM E 165-1995

ASTM E 1209-87
ASTM E 1219-87

ASTM E 1220-87

ASTM D 129-1995

ASTM D 516-1990

ASTM D 808-1995

ASTM D 1552-1995

Cod ASME seciunea a v-a, editia 1998.

Prescripii tehnice ISCIR aplicabile n domeniu.

4. Reguli de procedura

4.1 Marcarea produsului

Produsele se marcheaza pentru a stabili statutul lor prin etichetare sau prin
scriere cu creta,vopsea,carioca.

Eticheta trebuie sa contina:

-Nume produs

-Numar lor/ Numar bucati

-Numar esantion

-Esantion de proba pentru examinare

-Statut de control:

-in asteptare

-in curs de control

 -controlat:

-controlat admis

-controlat respins

4.2 Planul de examinare

A se vedea anexa numarul 1

4.3 Conditii de mediu

Utilizarea LP in afara limitelor de temperatura prescrise de producator, poate

conduce la cresterea vscozitatii penetrantului si scaderea proprietilor de
patrundere, in cazul temperaturilor aflate sub limitele prescrise, iar in cazul
temperaturilor care depasesc limitele prescrise, evaporarea componentilor
volatili reduc sensibilitatea metodei fata de defectele fine.

Iluminarea necesara la locul de examinare in cazul penetrantilor colorati,

trebuie sa fie de minim 500lux/metru patrat pe suprafata piesei examinate.
Intensitatea luminoasa necesara poate fi obtinuta de la un bec de 100W la
distanta de 0,2m, sau de la un tub cu lumina fluorescenta de 80W la distanta
de 1m.

Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lampi

care emit radiatii ultraviolete cu lungimea de unda cuprinsaintre 330-390nm.
Laboratorul trebuie sa fie dotat cu aparat pentru masurarea iluminarii zonei
de examinat pentru lumina alba sau UV si sa aiba in dotare un bloc de
comparare.

4.4 Pregatirea produsului in vederea examinarii

Starea suprafetei, care urmeaza a fi examinata trebuie sa corespunda

prescriptiilor din standardul de produs, sau din documentatia tehnica de
executie.

O suprafata bine pregatita va permite o penetrare foarte buna a defectelor, si

implicit detectarea acestora ca urmare a obtinerii unor indicatii de defect
bine conturate. De regula, se admite utilizarea oricarei metode de curatire,
cu conditia ca aceasta sa nu provoace inchiderea sau mascarea defectelor si
alterarea lichidelor penetrante.

Suprafata de examinat si zonele adiacente pe o largime de 25mm, trebuie sa

fie libere de oxizi, zgura, stropi, grasimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de
protectie si orice alt material strain.

Curatirea se face pe cale chimica, prin spalare/degresare cu detergenti sau

solventi si/sau pe cale mecanica prin folosirea periilor de srma, a
materialelor abrazive fine sau prin prelucrare.

Dupa curatirea mecanica se va efectua o degresare a suprafetei, pentru a

indeparta impuritatile care pot obtura deschiderea la suprafata a defectelor.

Operatia de curatire se va face cu maxima atentie pentru a evita mascarea

discontinuitatilor.

4.5 Reguli pentru examinarea PT

4.5.1 Aplicarea penetrantului

Temperatura piesei de examinat si a lichidelor penetrante trebuie sa fie

cuprinsa intre 100 - 500C, daca in instructiunile de utilizare nu sunt prevazute
alte limite de temperatura.

Penetrantul se aplica pe suprafata piesei prin imersare.

Timpul de penetrare trebuie sa fie cuprins intre 5 si 60 de minute, daca

producatorul nu indica alte valori.

4.5.2 Indepartarea excesului de penetrant

Dupa scurgerea timpului de penetrare, penetrantul ramas pe suprafata piesei

se indeparteaza. Se va evita spalarea excesiva, care poate extrage
penetrantul din discontinuitati, ca si spalarea insuficienta, care lasa un fond
de penetrant care poate masca discontinuitatile.
Penetrantii lavabili cu apa se indeparteaza prin spalare cu apa. In cazul
utilizarii unui jet de apa, temperatura apei va fi 10-400C, presiunea mai mica

Penetrantii solubili in solventi se indeparteaza prin stergere cu o pnza

uscata, urmata de o stergere cu o pnza inmuiata in solvent.

4.5.3 Uscarea suprafetei

Dupa indepartarea excesului de penetrant, suprafata de examinat se usuca

prin unul din urmatoarele procedee:

stergere

evaporare naturala

evaporare fortata cu un jet de aer a carui temperatura nu depaseste

500C, cu orientarea jetului oblic pe suprafata, pentru a nu extrage
penetrantul din discontinuitati.

4.5.4 Aplicarea developantului

Developantul se aplica dupa indepartarea excesului de penetrant si uscarea

suprafetei.

Developantul trebuie sa acopere cu un strat subtire si uniform toata zona

examinata, fara a forma depuneri ce pot masca discontinuitatile.

Timpul de developare se masoara din momentul uscarii developantului

depus. El este cuprins intre 10 si 60 de minute, daca producatorul nu
prevede altfel.

4.6 Examinarea suprafetei

Suprafetele controlate cu penetranti fluorescenti se examineaza in incinte

intunecate sau slab iluminate, folosind lampi cu radiatii ultraviolete. Inaintea
inceperii examinarii, ochiul operatorului se va acomoda cu lumina mediului
ambiant timp de minim 5 minute. Iluminarea suprafetei de examinat se
efectueaza astfel incat directia fascicului de lumina sa nu depaseasca cu
300 unghiul format cu normala la suprafata, sa nu se creeze umbre sau
reflexii de pe suprafata de examinat, iar in cazul lichidelor penetrante
fluorescente lumina reziduala vizibila trebuie limitata la 20lx.

Suprafetele controlate cu penetranti colorati se examineaza la lumina

naturala sau artificiala, asigurndu-se o iluminare adecvata pentru
analizarea discontinuitatilor.

Prezenta unei cantitati de penetrant pe fondul developantului indica

existenta unei discontinuitati.

Discontinuitatile (fisuri, suprapuneri, stratificari) dau indicatii sub forma de

linii continue, intrerupte sau punctate. Suflurile izolate apar sub forma de
puncte, iar cele grupate apar ca o grupare de puncte sau ca o pata.

Din marimea indicatiei nu se pot trage concluzii cu privire la adncimea

discontinuitatii.

Datorita faptului ca o difuzie excesiva a penetrantului in stratul de

developant poate denatura forma si marimea indicatiei, evolutia indicatiilor
de defect va fi urmarita pe tot timpul examinarii, incepnd cu momentul
formarii lor.

Informatii suplimentare se pot obtine prin indepartarea penetrantului si

examinarea discontinuitatii cu ajutorul unei lupe.

In cazul aparitiei unor indicatii nerelevante, zona respectiva se supune din

nou examinarii, cu respectarea tuturor fazelor.

4.7 Indicatii de discontinuitati

Indicaiile de discontinuiti pot fi :

a) Indicaii concludente

- liniare, la care lungimea este mai mare dect triplul limii maxime;

- rotunjite, la care lungimea este mai mic sau egal cu triplul limii
maxime;
b) Neconcludente, datorate modului necorespunztor de pregtire a
suprafeei de controlat sau efecturii defectuoase a operaiilor din tehnica de
lucru.

Se recomand repetarea examinrii cu acelai set de lichide i tehnic.

c) False, datorate configuraiei suprafeelor, crustelor, oxizilor.

Indicaiile rotunjite apar datorit porilor de suprafa.

a) Linie continu ( fisuri, lips de topire, exfolieri ).

b) Linie ntrerupt sau punctat, datorit fisurilor foarte nguste, exfolierilor

parial acoperite la prelucrri.

Indicaiile rotunjite apar datorit porilor de suprafaa

4.8 Aprecierea rezultatelor

1.Criteriile de acceptare/respingere, dupa EN 1289-2002 (PT CR6-2003)

sunt:

Nr.crt. Tipul indicatiilor Nivel de acceptare

1 2 3

1 Indicatii liniare L<2mm L<4mm L<8mm

L=lungimea
indicatiilor

2 Indicatii neliniare D<4mm D<6mm D<8mm

D=axa cu
dimensiunea
maxima

5. Inregistrarea rezultatelor
Fiecare laborator care efectueaz examinri cu lichide penetrante trebuie s
aib un registru de eviden care va cuprinde urmtoarele date :

- data examinrii;

- comanda intern;

- produs;

- subansamblu;

- tipul de lichide penetrante utilizat i fabricantul;

- numr buletin emis;

Rezultatele examinrii cu lichide penetrante vor fi consemnate ntr-un buletin

de examinare conform Anexa A din CR6-2003.

Anex la buletinul de examinare va fi schia produsului cu indicarea zonelor

controlate, astfel nct s permit identificarea ulterioar.

Buletinul de examinare se emite n dou exemplare din care unul va rmne

n arhiva laboratorului.

6. Dispozitii finale

11. DISPOZITII FINALE

Prezenta procedur de control va fi respectat de personalul autorizat n

cadrul laboratorului

Anexele sunt ataate prezentei proceduri de lucru cu lichide penetrante.

ANEXA A

Denumirea i adresa agentului economic:

Denumirea i adresa laboratorului

Nr. autorizaiei:

Data la care expir autorizaia:

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr. 0001 Data29.04.2013

Denumirea produsului CAP RIDICARE subansamblul BUCSE .nr. de

fabricaie. construit n anul 2013 conform comenzii interne
nrmaterial OLC45 ..beneficiar Universitatea Politehnica

1 Condiii de executare a examinrii:

Simbolizare procedeu:.

Tipul lichidelor penetrante:..

Productor..Nr. lot .Valabilitate

Temperatura mediului ambiant.Temperatura piesei.

Modul de curare a piesei..

Durata de:

Penetrareminute

Emulsionare ..minute

Developare minute

Agent de ndeprtare a excesului de penetrant..

Tipul lmpii cu UV:..

Iluminare .Intensitatea radiaiei ultraviolete pe suprafa.

2 Examinarea s-a efectuat conform procedurii ..;* .

3 Lichidele penetrante au fost limitate n..la..

4 Interpretarea rezultatelor examinrii s-a fcut la nivelul de acceptare
.., n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice PT CR 6, Colecia
ISCIR, constatndu-se urmtoarele:
.

Nume Nr. Nivelul Semntu

i Autorizai de ra
prenum e/ expir autoriza
e la data re
Operato
r
ef
Laborat
or
*) Se va preciza momentul n care s-a efectuat examinarea (nainte de
tratament, ntre straturi etc.).

ANEXA B

Verificarea aplicabilitii tehnicii de examinare cu lichide penetrante

B.1 Verificarea aplicabilitii tehnicii de examinare cu lichide penetrante se

efectueaz pe blocuri de comparare. Blocurile de comparare sunt necesare
pentru stabilirea modului de utilizare (durat de penetrare, emulsionare,
splare i developare) a unui set de lichide penetrante, n afara limitelor de
temperatur prevzute la pct. 3.4 din prescripia tehnic, pentru compararea
performanelor a dou seturi de lichide penetrante diferite sau pentru
verificarea condiiilor de pstrare i depozitare.

Figura B.1 a) Monobloc b) Blocuri separate 40 AB 10 50 40 B A

B.2 Pentru aplicarea metodei de comparare se folosesc blocurile tip P1 i/sau
P2 prezentate n figurile B.1 i B.2. Dimensiunile blocurilor sunt informative.
Acestea pot fi modificate n funcie de necesiti i posibiliti.

B.3 Blocul P1 se confecioneaz din aluminiu. Acesta poate fi monobloc sau

din dou blocuri identice, conform figurii B.1. n cazul monoblocului, o fa
se noteaz cu A i cealalt cu B. Dac se utilizeaz dou blocuri separate,
unul se va marca cu A i cellalt cu B.

B.4 Dup debitarea la dimensiuni i rectificare, n mijlocul fiecrei fee a

monoblocului (A i B), sau pe fiecare fa a blocurilor separate, se
delimiteaz cu ajutorul unei termocrete sau termovopsea, un cerc cu
diametrul de 25 mm. Partea opus marcajului va fi nclzit cu ajutorul unui
bec Bunsen sau cu alt dispozitiv similar pn la o temperatur cuprins ntre
510oC i 525oC, evideniat prin schimbarea culorii marcajului la care trebuie
s se ajung n timp de 4 min. Imediat dup aceast nclzire, blocul se
introduce n ap rece, determinnd astfel apariia unei reele de fisuri.
Aceast operaie se repet i pentru cealalt fa a blocului (n cazul
monoblocului) sau pentru blocul similar (n cazul blocurilor separate). Dup
fisurare, blocul (blocurile) se usuc prin nclzire la o temperatur maxim
de 150oC i se las s se rceasc la temperatura mediului ambiant.

B.5 Blocul de comparare P2 este monobloc, conform figurii B.2. O fa se

marcheaz cu A i cealalt cu B.

B.6 Blocul P2 se confecioneaz dintr-o plcu de material metalic ct mai

maleabil (oel inoxidabil, cupru etc.), iar pe una din fee se depune un strat
de crom dur de aproximativ 250 m. Pe faa necromat se produc prin
apsare amprente Brinell. Corpul de apsare al aparatului Brinell va avea
diametrul de 5 mm. 50 1 250m 3 200 2 A B

Figura B.2 F4 > F3 > F2 > F1 F1 < F2 < F3 < F4

B.7 n stratul de crom depus va aprea o reea de fisuri aferent fiecrei

amprente. Se recomand fixarea penetratorului Brinell ntr-o main de
traciune pentru a se putea obine fora ntr-un domeniu de valori continuu.
Variind fora de apsare se poate modifica limea fisurilor obinute. Se
recomand ca n timpul procesului de fisurare blocul s fie aezat pe
suprafa plan, sprijinit n dou puncte simetrice fa de locul unde se
produce amprenta. Se produc un numr de opt pn la zece amprente, dou
cte dou, cu aceeai for, simetric fa de mijlocul blocului, astfel nct
amprentele obinute cu fora maxim s se afle la extremiti, iar cele cu
fora minim la mijloc (a se vedea figura B.2). Limea fisurilor obinute cu
fora maxim poate depi 20 m, dar cele obinute cu fora minim nu vor
depi 2 m. Pot fi luate n considerare fore de apsare cuprinse ntre 20
N70 N. Limea fisurilor se va determina cu mijloace optice (de exemplu:
microscop cu mrire de 100 x). n reeaua de fisuri aferent fiecrei
amprente se va identifica fisura cu limea cea mai mare, aceasta
caracteriznd grupul de fisuri din amprenta respectiv.

B.8 Pe mijlocul blocurilor de comparare P1 (varianta monobloc) i P2 se

practic un canal de 2 mm lime i l mm adncime necesar introducerii unui
ecran de protecie care s mpiedice amestecarea, la aplicare, a lichidelor
penetrante.

B.9 Blocurile de comparare vor fi folosite pentru stabilirea condiiilor de

examinare n urmtoarele cazuri:

- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mici dect cele

prevzute de productor;

- utilizarea setului de lichide penetrante la temperaturi mai mari dect cele

prevzute de productor;

- pentru compararea performanelor a dou seturi de lichide penetrante

diferite, n intervalul de temperaturi prevzut;

- pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de lichide
penetrante;

- pentru verificarea alterrii lichidelor penetrante, a impurificrii sau a unei

depozitri incorecte a acestora, n timpul de garanie prevzut de productor.

B.10 n cazul n care suprafaa de examinat se gsete la o temperatur mai

mic dect cea prevzut n standard, att blocul de comparare monobloc
sau blocul B (n cazul blocurilor separate) ct i setul de lichide penetrante
se aduc la temperatura respectiv i se efectueaz examinarea suprafeei B
a blocului (n cazul monobloc) sau a blocului B (n cazul blocurilor separate).
Se readuce blocul (n cazul monobloc) la temperatura standard i se
efectueaz examinarea suprafeei A (n cazul monoblocului) sau a blocului A
(n cazul blocurilor separate). Dac indicaiile obinute pe ambele suprafee
sunt asemntoare rezult c tehnica respectiv poate fi aplicat la
temperatura la care s-a efectuat ncercarea.

B.11 n cazul n care suprafaa examinat se gsete la o temperatur mai

mare dect cea prevzut n standard, se aduce blocul de comparare (n
cazul monoblocului) sau blocul B (n cazul blocurilor separate) la
temperatura respectiv i se efectueaz examinarea suprafeei B cu setul de
lichide penetrante aflate la temperatura mediului ambiant. Se readuce blocul
de comparare (n cazul monoblocului) sau blocul A (n cazul blocurilor
separate) la temperatura mediului ambiant i se efectueaz examinarea
respectiv. Dac indicaiile obinute pe ambele suprafee sunt asemntoare,
rezult c tehnica respectiv poate fi aplicat la temperatura la care s-a
efectuat ncercarea.

B.12 Pentru compararea performanelor a dou seturi de lichide penetrante

diferite n cadrul limitelor de temperatur prevzute de productor, se aplic
examinarea suprafeei A cu setul de lichide penetrante cunoscute, iar
suprafaa B se examineaz cu setul de lichide penetrante care trebuie s fie
testat. Dac indicaiile obinute pe suprafeele A i B sunt asemntoare,
rezult c performanele tehnice de examinare ale celor dou seturi de
lichide penetrante sunt comparabile.

B.13 Pentru stabilirea unei noi tehnici de utilizare a unui anumit set de
lichide penetrante se procedeaz n conformitate cu prevederile de la pct.
B.11 din prezenta anex, faa sau blocul B examinndu-se dup noua
tehnic propus. Dac indicaiile obinute pe ambele suprafee A i B sunt
asemntoare sau pe suprafaa B indicaiile sunt mai clare, noua tehnic
propus poate fi aplicat. Dac pe suprafaa B indicaiile obinute sunt mai
slabe sau neconcludente, tehnica nou propus nu poate fi utilizat.

B.14 Pentru verificarea alterrii sau impurificrii lichidelor penetrante, n

cadrul limitelor de temperatur prevzute de productor, se examineaz
suprafaa A cu un set nou de lichide penetrante i suprafaa B cu setul de
lichide penetrante care se presupune a fi alterat, incorect depozitat sau
impurificat. Dac pe suprafaa B indicaiile sunt mai slabe sau neconcludente
fa de cele obinute pe suprafaa A, setul de lichide penetrante alterate,
incorect depozitate sau impurificate nu vor mai fi utilizate. n cazul obinerii
pe suprafeele A i B a unor indicaii asemntoare, setul ncercat pe
suprafaa B poate fi folosit. ncercarea nu conduce ns la acceptarea
ntregului lot de lichide penetrante.

B.15 n timpul utilizrii blocurilor de comparare pentru ncercri se vor

urmri cu strictee toate secvenele operaiilor de examinare cu lichide
penetrante prevzute n prezenta anex.

B.16 Dup cel mult trei utilizri, blocul de comparare P1 trebuie s fie splat
ntr-o soluie de ap i detergeni, cltit cu ap i nclzit ncet pn la 400 oC
(temperatur msurat cu termocreta). Se introduce apoi blocul n ap rece
i se usuc timp de 15 minute la o temperatur de 150oC. Dup tratament,
blocul se terge cu o perie sau tampoane nmuiate n solvent i se ine
aproximativ 12 ore n aceton. nainte de folosire blocul se nclzete la o
temperatur de 100oC i se rcete la temperatura mediului ambiant.

B.17 Blocul de comparare P2 trebuie s fie splat, nainte de reutilizare, ntr-

o soluie de ap i detergeni, cltit cu ap i uscat la 100 oC, timp de
aproximativ 15 minute, dup care pot urma secvenele examinrii. Blocul P2
va fi inut, n timpul ct nu este utilizat, ntr-un recipient nchis, cufundat
ntr-un amestec de 50% aceton i 50% alt solvent volatil neclorurat.

B.18 n cazul lichidelor penetrante cu contrast de culoare, pentru a efectua

ncercrile menionate la pct. B.9 din prezenta anex se poate folosi tehnica
fotografierii. n acest caz se utilizeaz monoblocul pe ntreaga sa suprafa
sau unul din blocurile separate, aplicndu-se secvenele de examinare
prevzute n prezenta anex. Dup developare se fotografiaz indicaiile
puse n eviden. Se procedeaz la o foarte bun splare a blocului i se
aplic cellalt set de lichide penetrante, urmndu-se secvenele prevzute.
Se fotografiaz indicaiile aprute dup developare. Prin examinarea celor
dou fotografii se poate face o comparare ntre calitile celor dou seturi de
lichide penetrante. Este absolut necesar ca fotografiile s fie efectuate n
condiii tehnice identice (cu acelai aparat foto, aceeai distan focal,
diafragm, timp de expunere, tip de film, procesare etc.).