SESIUNEA JUDEEANA

DE REFERATE I COMUNICARI

INVATATURA UN CADOU VALOROS

VISEU DE SUS,2007

ROLUL
CONTINUTURILOR
SERBARILOR
IN DEZVOLTAREA
PERSONALITATII COPIILOR

Educatoare : Vanjurec Maria

1
 Gradinita cu Program Prelungit nr.1
Viseu de Sus

* CUPRINS *
1. Teorii psihologice privind dezvoltarea inteligentei;
- tipuri de inteligenta
2. Dezvoltarea personalitatii copiilor prin activitatile din
gradinita ;
- conditiile dezvoltarii si cunoasterii personalitatii
copilului.
3. Continuturile serbarilor si rolul lor in dezvoltarea
personalitatii copiilor;
- valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea si
dezvoltarea vorbirii
- valorificarea potentialului formativ si creativ al
poeziilor
- rolul educativ al cunostintelor de istorie la varstele
mici
4. Serbarile din gradinita, mijloc de stimulare socio
afectiva ;
5. Bibliografie

2
 ROLUL CONTINUTURILOR SERBARILOR IN
DEZVOLTAREA
PERSONALITATII COPIILOR

I. TEORII PSIHOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA

INTELIGENTEI

Interpretarea inteligentei, ca factor de cunoastere, ca o aptitudine cognitiva

generala, fara a ignora existenta unor deosebiri fizice si individuale, se regaseste si in
cercetarile psihologilor romani, intre care se impune cercetarea experimentala
realizata de Andrei Cosmovici si publicata sub titlul ,, Importanta inteligentei generale
. Psihologul roman isi precizeaza prin ipoteze pozitia, sustinand ca inteligenta este
un factor de cunoastere care influenteaza toate procesele cognitive, intervenind cu
deosebire in procesul rezolvarii de probleme, adica in efortul de gandire.
Inteleasa ca ,, aptitudine de gandire abstracta , ,, aptitudine generala innascuta
( Burt, 1955 ) , ,, capacitatea de a aprecia, intelege si rationa corect ( Binet si Simon,
1905 ), inteligenta ne apare in ipostaze diferite : ca entitate dinstincta, ca activitate sau
ca posibilitate de adaptare la mediu. Ph. Vernon si R.J. Stenberg atrag atentia asupra
faptului ca orice definitie a intekigentei trebuie sa tina seama de contextul cultural in
care este aplicata . Un anumit mediu cultural poate considera un anumit comportament
inteligent, dar acelasi comportament intr-o alta cultura , poate fii mai putin apreciat
sau apreciat defavorabil. Raportand inteligenta la mediu se poate constata, de
asemenea, ca posibilitate de dezvoltare sau de achizitionare a unor comportamente
inteligente, este in functie de cutura, acest fapt explicand fenomene mai largi, cum ar
fi existenta subculturilor in spatii care impun o cultura dominanta si care coexista cu
alte culturi.
Daca multe dintre teoriile expuse asupra inteligentei au ca punct de plecare
modul in care indivizii se diferentiaza sub raportul aptitudinilor mentale si
intelectuale, teoria lui J.Piaget se axeaza pe structurile si procesele intelectuale
comune tuturor indivizilor, care sunt elaborate pe parcursul psihogenezei.
Teoria lui Gardner se fundamenteaza pe trei principii :
1. acceptarea existentei de 7 tipuri de inteligenta ( lingvistica, logico-matematica,
spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala ( relationare si comunicare ) si
itrapersonala ( de autocunoastere ) ;

3
 2. tipurile de inteligenta sunt independente unele fata de altele functionand ca
sisteme modulare fara a fi controlate de un coordonator general ;
3. desi independente, tipurile de inteligenta interactioneaza si conlucreaza atunci
cand situatia o impune. Situatia este tipica in cazul rezolvarii problemelor de
matematica la care textul este exprimat prin cuvinte. In atare situatie, aptitudinile
matematice trebuie sa interactineze cu aptitudinile lingvistice ( Gardner 1983 ).

Aplicand aceasta teorie la studiile psihopedagogice asupra copilului prescolar,

putem spune ca fiecare ramura a inteligentei poate sustine si se poate reflecta in parti
ale activitatilor de invatare din gradinita, si anume :
Inteligenta interpersonala este solicitata in timpul invatarii in perechi sau in
jocurile in grup si competitii.
Inteligenta intrapersonala este solicitata pentru recapitularea , reflectie sau
transpunerea in viata personala sau in munca a ceea ce a fost invatat la gradinita .
Inteligenta kinestezica este utilizata in jocuri sportive, artistice ( scenete,
dansuri ) .
Inteligenta spatiala este solicitat pentru crearea vizualizarilor de scheme,
grafice, harti.
Inteligenta muzicala este solicitata foarte mult la prescolari se adauga
atunci cand faptele individuale sunt memorizate ritmic sau sunt folosite cantece, ori
cand muzica clasica este folosita pentru un continut oral caretocmai a fost invatat
( tehnica concertului activ ).
La reprosul ca o serie de aptitudini intelectuale indicate nu sunt masurabile prin
teste standardizate, H. Gardner replica prin posibilitatea evaluari lor in cadrul
activitatilor de invatare scolare, a activitatilor artistice sau sportive.
Pornind de la ceea ce Gardner denumeste inteligenta personala, Daniel Goleman
defineste inteligenta emotionala. Inteligenta emotionala isi are radacinile in conceptul
de ,, inteligenta sociala identificata pentru prima data de E.L. Thorndike, in 1920.
Ulterior, psihologii au descoperit alte forme de inteligenta, pe care le-au grupat
in 3 mari categorii generale :
- Inteligenta abstracta
- Inteligenta concreta
- Inteligenta sociala
Gardner include in teoria sa asupra inteligentelor multiple, inteligenta
interpersonala si cea intrapersonala. Aceste doua tipuri de inteligenta compun
inteligenta sociala. El le defineste dupa cum urmeaza :
Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege oamenii ( ce ii motiveaza,
cum lucreaza, cum se poate coopera cu ei )
Inteligenta intrapersonala este abilitatea de a corela cu sine insusi, este
capacitatea cuiva de a-si forma un model veridic si corect despre sine si de a fi capabil
sa se folosesca de acest model pentru a actiona in viata corespunzatori.
4
 Inteligenta emotionala, pe de alta parte, ,, este un tip de inteligenta ce implica
abilitatea cuiva de a-si monitoriza siesi si altora emotiile de a face discriminari intre
ele si de a utiliza informatiile pentru a-si indruma gandirea si actiunile ( Mayer si
Salavey 1993 ). Dupa acestia inteligenta emotionala subsumeaza ,, inteligentele inter
si intrapersonale ale lui Gardner si implica abilitati care se pot organiza in cinci
domenii :
Constienta de sine: Propria observare si recunoastere a unui sortiment asa
cum apare el.
Organizarea emotiilor : Intelegerea a ceea ce se afla in spatele emotiilor ;
gasirea cailor de a instrumenta frica si anxietatile , mania si tristetea .
Propria motivare : Canalizarea emotiilor in beneficiul unui scop ;
autocontrolul si tristetea
Empatia : sensibilitatea fata de preocuparile si sentimentele altora ,precum
si anticiparea perspectivelor ,aprecierea diferentelor despre cum percep
oamenii lucrurile.
Instrumentarea relatiilor: Organizarea emotiilor altora :competenta sociala
si priceperi sociale .
A.Anastasi in baza observarii comportamentelor individuale faptul ca medii
diferite , actionand asupra acelorasi structuri genetice , pot determina comportamente
diferite , dupa cum indivizi sub raport genetic insa supusi unor influente de mediu
identice pot manifesta comportamente diferite .Aceste fapte evidentiaza
interactionarea mediului cu factorii genetici , dar descifrarea formulei de
interactionare ramane inca o necunoscuta .Incercand sa raspunda problemei,
A.Anastasi introduce un nou concept si anume cel de interval de manifestare , astfel
spus durata de expunere la anumite influente pentru a se modifica influentele
celeilalte variabile. Se considera ca structura genetica impune comportamentului
potential al individului, anumite limite inferioare si superioare. Nivelul la care se
plaseaza un comportament manifest depinde de influenta mediului. In consecinta,
considera A Anastasi , indivizii care vor fi expusi unui mediu stimulativ si echilibrat
emotional, isi vor putea dezvolta la maximum potentialul intelectual ( 1986 ).

II. DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR PRIN

ACTIVITATILE DIN GRADINITA

1. Conditiile dezvoltarii si cunoasterii personalitatii copilului

La varstele mici in perioada prescolara, factorii biologici imprima un ritm mai

intens cresterii fizice , ceea ce are influenta asupra structurii functiilor pshice cu efecte
nemijlocite in adaptarea sociala. Specific pentru copilul prescolar este faptul ca
dezvoltarea psihica semnifica un proces continuu de transformari cantitative si
5
calitative in care este implicat intregul polier al proceselor , functiilor si
caracteristicilor ce definesc structurile psiho-comportamentale tot mai diferentiate si
adaptate la situatia concreta . In felul acesta se formeaza identitatea proprie si
definitorie ce denota o anumita dimensiune a valorificarii experientelor acumulate si a
potentialului de care dispune copilul. Acestea conduc la dezvoltarea unor seturi ale
achizitiilor biologise,psihologice si sociale in care este antrenata atat latura interna cat
si cea externa. Mediul si educatia influenteaza modul cum se structureaza
caracteristicile respective, intinderea si profunzimea lor, complexitatea si gradul de
specializare. Cu cat functiile sunt mai complexe ( gandire, imaginatie, limbaj,
motivatie, afectivitate, vointa ) sau insusirile de personalitate mai diversificate, cu atat
amprenta mediului si educatiei organizeaza pertinent seturile formative ale
manifestarilor comportamentale. Prin ereditate copilul este inzestrat cu anumite
disponibilitati care se valorifica mai mult sau mai putin sub influenta mediului si
educatiei.
Evolutia copilului se realizeaza dupa legitati proprii in care ereditatea si
educatia se constitue ca mecanisme de influentare ce isi pun pecetea asupra devenirii
umane. Cei trei factori se realizeaza prin intermediul activitatilor ocupationale
inpunand o anumita calitate si structura nu numai procesului ca atare, dar si
structurilor de personalitate a copilului. Activitatile ocupationale, la inceput cele
ludice, apoi cele de invatare si de munca, de influentare socio-culturala concretizate in
asimilari si intriorizari imprima continutul vietii psihice si organizeaza modalitatile de
raportare sociala. Dezvoltarea intelectuala, afectiva, volitiva, morala a personalitatii in
genere este in raport de permeabilitate si receptivitatea subiectului fata de aceste
activitati si se realizeaza prin continue achizitii psihice din exterior spre interior. Prin
toate aceste activitati copilul invata, indiferent de varsta sa si isi elaboreaza noi
mecanisme, superioare celor anterioare prin care actioneaza.
Toate influentele exercitate asupra copilului indiferent prin ce mijloace se
realizeaza, contribuie la insusirea si achizitionarea de actiune care permit rezolvarea
problemelor si adaptarea la situatiile ivite. Prin aceasta se beneficiaza atat in plan
intern cat si in plan extern, ajungandu-se la un anumit nivel al dezvoltarii psihice.
Aprecierea nivelului dezvoltarii psihice se face in functie de indicele maturizarii si
dezvoltarii psiho-intelectuala si in functie de indicele maturizarii si dezvoltarii psiho-
sociale.
Educatoarele, cunoscand directiile de dezvoltare ale personalitatii copilului :
1) Trasaturi de temperament
2) Trasaturi de caracter
3) Trasaturi aptitudinale
parcurg o serie de faze in demersul pedagogic pentru antrenarea copilului in
activitati, in vederea dezvoltarii personalitatii sale.
In dezvoltarea personalitatii se disting 3 faze :
1) Crearea confortului psihic : - in care se pune accent pe latura afectiv-
motivationala si se stimuleaza pe deoparte sensibilitatea si receptivitatea copilului
6
 fata de trairile celor din jurul sau, iar pe de alta parte, se stimuleaza motivatiile
complexe pentru activitate si pentru indeplinirea scopurilor ei.
2) Dezvoltarea componentei intelectual-cognitive : - prin care se oprganizeaza
procesele intelectuale si activitatile complexe. Copilul capata satisfactia cunoasterii
si devine tot mai motivat pentru activitati cu caracter epistemic.
3) Recunoasterea componentei moral-sociale : - in cadrul careia se pune accent
pe relatiile si pe locul ocupat de copil in cadrul colectivului. Copilul este invatat sa
aprecieze corect relatiile grupale si contributia fiecareia la activitatile din colectiv. Se
insista pe coeziunea grupului si pe contributia copilului la desfasurarea activitatilor
din gradinita.

III. CONTINUTURILE SERBARILOR SI ROLUL LOR IN

DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR

a) Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea si dezvoltarea vorbirii

Copilaria tuturor timpurilor nu poate fi conceputa fara lumea fabulosului oferit de
basme, povestiri si povesti. Desii in aparenta lecturile, povestile, povestirile fiind
statice par monotone, acestea implica un grad mare de participare din partea copiilor.
In atmosfera lor prescolarul nu participa motric ci intelectual si afectiv. Insotind firul
povestilor care se deapana dintr-o lume, uneori total necunoscuta, copilul nu face
altceva decat un intens efort de a si-o reprezenta si, in acelasi timp incearca a o judeca
cu modesta sa putere de discernamant, dupa fapte si situatii. El, copilul este creatorul
prpriilor imagini, povestitorul fiind cel ce le sugereaza verbal. Efortul copilului de a-si
imagina si intelege nu poate fi conceput in afara unei gimnastici intense a memoriei, a
gandirii, a vointei si a limbajului.
Literatura pentru copii privita ca o varietate de genuri si specii literare, insumand
operele literare ale poetilor si prozatorilor nationali si universali, dispune de un
nesecat izvor de exemple pe care le putem oferii copiilor in intreaga activitate din
gradinita cu pondere mai mare in activitatea de dezvoltarea limbajului si a comunicarii
orale, in dorinta de a-i face mai buni, mai drepti, mai comunicativi.
Fiind presarata cu o gama variata de proverbe si zicatori, literatura pentru copii
contribuie activ la biciuirea trasaturilor negative de vointa si caracter : incapatanare,
lasitatea, lenea, lacomia, invidia, falsitatea, ipocrizia, minciuna, necinstea,
laudarosenia, ingamfarea.
Coresunzand setei nepotolite de cunoastere a copilului aflat la varsta ,, de ce-
urilor , literatura pentru este usor asimilata de catre acestia. Un rol deosebit in
asimilarea basmelor, povestilor, povestirilor, ii revine educatoarei care, pe baza
cunoasterii particularitatilor psihice ale prescolarilor, a intereselor, a dorintelor,a
tendintelor de manifestare, selectioneaza, planifica si organizeaza activitatile de :
lecturi, povesti, povestiri ale copiilor, memorizari, auditii literare.

7
 In cadrul activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, pe langa
sarcinile multiple specifice acestei categorii de activitati se impun cu aceeasi prioritate
si alte sarcini : cunoasterea prin intermediul imaginii artistice, literare a lumii
inconjuratoare, largirea sferei de reprezentari despre cele percepute anterior, dar si
formarea unei atitudini corespunzatoare fata de aceasta.
Daca avem in vedere spiritul de imitatie al copilului mic, capacitatea slaba de
selectie si discernamant a modelelor pe care le imita, intelegem necesitatea de a
selecta aspectele comportamentale oferite de literatura, de a gasi forma in care sa le
oferim si posibilitatea de a le analiza.
La inceput prescolarul accepta normele de comportare oferite prin exemplele
personajelor din lumea fabulosului chiar daca nu le prea intelege, pe baza afectiunii pe
care i-o creeaza direct sau pe baza simpatiei si increderii nemijlocite fata de adultul
care sustine si comenteaza comportarea personajelor din punctul lui de vedere ( deci
influentat prin personalitatea educatoarei ).
Pe respectul acesta al copilului fata de cei mari ( educatoare, parinti, prieteni mai
mari ) se construeste o morala a ascultarii, o morala eterogena. In general procesul de
educare morala cuprinde 2 aspecte :
- formarea constiintei morale ( prin toate exemplele reale din viata copilului,
literatura pentru copii, mass-media si a conduitei morale ).
- constiinta morala cuprinde atat componente intelectuale ( reprezentari si notiuni
cat si componente afective ( convingeri, sentimente, atitudini ).
Intre constiinta morala si conduita morala a copiilor prescolari sunt relatii de
interdependenta, generate pe de o parte de problema gandirii si aspectul ei concret, pe
de alta parte de capacitatea de intelegere.
In procesul formarii convingerilor un rol important il ocupa dezvoltarea gandirii,
capacitatea de analiza si generalizare precum si actiunea practica faptele care
contribuie la transformarea acestora in componente ideo-afective ferme, capabile prin
forta lor introgena sa impuna copilului implinirea constiincioasa a indatoririlor sale
sociale.
In procesul complex de educare morala a prescolarilor nu e suficient sa formam
reprezentari, notiuni, confvingeri, atitudini si sentimente morale, ci pe baza acestora sa
urmarim educarea obisnuintelor de conduita morala, a unor trasaturi pozitive de
caracter, sa-i determinam pe copii sa inteleaga ,, semnificatia sociala pozitiva a
faptelor care trebuie sa le savarseasca, precum si semnificatia negativa a faptelor de la
care ei trebuie sa se retina .
Chircev Anatole prezinta cele 2 directii de actiune care stau in fata prescolarului :
Prescolarul este solicitat in 2 directii opuse pe de o parte interesele lui ludice il
solicita spre actiunile libere, lucrurile din jur au interes si semnificatie numai in
masura in care se raporteaza la el, la dorintele lui, jocul devine cufundare in vis,
granitele intre real si imaginar nui sunt conturate, de aici gustul lui pentru povesti si
legende pe de alta parte prescolarul este presat de societate sa asimileze valorile ei :
aeplicatiile stiintifice, norme de comportare, aprecieri estetice. Comportarea sa este
8
ingradita de un numar mare de regului si interdictii date de adulti, ceea ce duce la
formarea celor mai de seama deprinderi de comportare civilizata in societate .
Cunoscand tabloul psihologic de dezvoltare a prescolarului, specificul educarii
constiintei si conduitei lor se impune cunoasterea specificului asimilarii literaturii de
catre prescolari pentru a proceda la selectarea celor mai valoroase opere literare si
tehnologia didactica adecvata in educarea morala a prescolarilor. Literatura artistica
conceputa ca adevarata arta a cuvantului cu un limbaj si o constructie proprie, de a
crea un univers, o existenta paralela cu lumea data a realitatii si indirect o reflectare a
acesteia , reprezinta filmul din care isi trag sursele atatea experiente pe care copilul
nu le-ar cunoaste.
Literatura insumeaza o paleta vasta de genuri si specii literare. Unele n-ar putea
fi intelese de copii daca nu li s-ar adresa lor. Cele mai indragite de copii sunt :
basmele, legendele, povestile, povestirile, poeziile,proverbele si zicatorile. Gustul
pentru literatura se cultiva treptat si este conditionat de experienta de viata, de
cunostintele copilului. De multe ori copii se dovedesc cei mai docili ascultatori de
literatura. Ei nu sufera pentru eroul din basm, ci se confunda cu el.
Importanta literaturii pentru copii in educarea conduitei copilului mic, este
subliniata de Bianca Bratu astfel : Imaginarul, pornit din aceasta bucurie de a face ca
,de a trai o existenta care nu e a ta, contribuie la treptata dizolvare a egocentismului
infantil. El il ajuta pe copil sa-si descentreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se
inchipuie un alt eu, sa realizeze perspectiva dualista de care are nevoie comunicarea
interumana.
Lumea basmelor ofera copiilor o complexitate de personaje si scene, fata de care
copilul isi arata simpatia sau antipatia, de unde isi recruteaza modele etice, sau fat de
care isi manifesta repulsia, dezacordul Imaginarul capata astfel arata Bianca Bratu
ponderea unui univers al ctitoriilor morale, inteligibile pentru copilul ce se regaseste
intr-o lume in care virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile pedepsite. El traieste
imaginaracte asemenea eroilor sai preferati si simtindu-se viteaz, desi se stie mic si
fricos, incearca sa devina mai curajos .
Rezulta ca receptarea fenomenului literar de catre copiii de 3 6 ani este nu
numai posibila, dar si indicata privind traiectoria afectiva pe care se inscrie.
Cunoscand apropierea, afinitatea lor fata de lumea minunata a povestilor si a
basmelor, in anul scolar 2004 2005, am desfasurat optional In lumea minunata a
povestilor . Optionalul conceput intr-o maniera interdisciplinara a cuprins : observari,
convorbiri bazate pe vizita la muzeu, povestiri, repovestiri, desen pictura,
activitatea practica, jocuri de masa, colaj.
Din cuprinsul optionalului am selectat sceneta Cenusareasa pentru serbarea
de sfarsit de an scolar, intitulata Carnavalul copiilor .
Daca la inceputul repetitiilor, copii au acceptat rolurile cu o anumita retinere,
treptat temerile lor au disparut, copiii transpunandu-se in pielea personajelor pe
care le-au interpretat, dovedind in acelasi timp mai multa siguranta in exprimare si in
interpretare.
9
 Rolul Cenusaresei a creat in prima parte a impartirii rolurilor, retineri, pentru ca
acestea intra in contradictie cu regulile de igiena pe care copiii le au dobandite in
cadrul educatiei pentru sanatate, acestea au disparut in momentul in care au inteles
corect mesajul acestui rol.
De remarcat faptul ca trairile afective ale copiilor sunt mult mai puternice
atunci cand interpreteaza anumite roluri, transpunandu-se in pielea personajelor si
devenind adevarati actori.
In realizarea serbarilor un rol deosebit de important l-am acordat auxiliarelor
didactice din cuprinsul carora, am adaptat, continutul acestora la particularitatile
copiilor din grupele pe care le-am condus. In acest sens amintim doar cateva dintre
ele : La gradinita e serbare ! antologie de poezii si sonete de Geta Nistor
Stanciu, Parada de printi si printese de Cecilia Pana, Cantec, joc si voie buna
etc.
Copiii au interpretat roluri de pitici, printese, feti frumosi, anotimpuri, zane,
animale, cu un farmec aparte. Lumea basmului transpusa prin rolurile, trairile,
emotiile, glasul copiilor, are un farmec aparte. Treptat emotiile copiilor dobandesc un
caracter tot mai controlatm mai plin de continut, mai retinut si devin mai stabile in
manifestare. Viata afectiva a prescolarului devine tot mai complexa nu numai prin
aceea ca volumul starilor afective pe care le traieste copilul creste, dar in aceasta
perioada se dezvolta considerabil starile afective superioare ( morale, intelectuale,
estetice ) si avand in vedere dezideratul conform caruia Afectivitatea este un liant
al vietii psihice a prescolarului .
Dezvoltarea socio afectiva a copiilor prescolari cuprinde o serie de obiective
educationale, fundamentale ce nu se limiteaza la o singura disciplina, ce pot fi
realizate prin intreaga activitate defasurata in cadrul colectivului.
b). Valorificarea potentialului formativ si creativ al poeziilor.
In dezvoltarea limbajului, poeziile constituie o forma specifica cu maxima
eficienta formativa. Ele detin un loc important in activitatea instructiv-educativa si
constitue un mijloc pretios nu numai pentru dezvoltarea vorbirii, dar si pentru
cultivarea sentimentelor estetice si a celor morale, ca mijloc de cunoastere, de
exersare a memoriei si de stimulare a imaginatiei ncreatoare.
Ca mijloc de dezvoltare a vorbirii, poeziile imbogatesc vocabularul copiilor, il
nuanteaza prin insusirea de expresii literare, de figuri artistice. Poeziile reprezinta de
asemenea cai prin care copilul dobandeste siguranta in folosirea limbajului, oferind
material pentru exersarea si corectarea pronuntiei si a auzului fonematic.
Ca de cultivare a senitimentelor estetice , poezia dezvaluie copilului un univers
de sonoritati si de trairi diverse. Intelegerea continutului dezvolta sentimente
sociomorale si estetice. Pentru ca valentele poeziilor sa devina operationale, am
incercat sa alegem si sa valorificam versurile acestora, asigurand o intelegere corecta
a continutului peziilor, facandu-i pe copii sa traiasca poezia nu numai sa o invete.
Profunde trairi emotionale provoaca poeziile specifice unor sarbatori
religioase Sarbatoarea Craciunului, dar si scenetele in versuri legate de aceasta
10
( mentionam in acest sens sceneta Bradul credincios . Poeziile din cadrul
serbarilor de Mos Craciun provoaca in sufletul copiilor adanci emotii, in primul rand
legate de cadourile pe care le vor primi ca rasplata pentru faptul ca i-au spus mosului
o poezie,iar pe de alta parte ca o contopire a acestei sarbatori, cu sarbatoarea
Nasterii Domnului .
Recitarea este un exercitiu eficient pentru formarea unor deprinderi corecte
de reglare a respiratiei in timpul rostirii, a obisnuintei de a adopta un ritm care sa
permita copilului sa pronunte corect, integral toate silabele si mai ales pe cele finale
pe care adesea copiii le omit.
Ca mijloc de cunoastere, poezia este o reflectare a lumii inconjuratoare, prin
intermediul formei artistice, contribuind la largirea orizontulti de cunoaster a
copilului, la formarea si consolidarea unor cunostinte despre natura, despre familie,
mediul social, gardinita . Din acest motiv poeziile pot servi pentru activitatile care au
ca obiective prioritare pe cele cognitive . In acest sens este evidenta necesitatea
tratarii integrate a activitatilor, in special a celor de Educarea limbajului cu
Cunoasterea mediului, cu Educatia pentru societate cu Activitatile matematice.
In sprijinul tratarii integrate a activitatilor, de un real folos ne-au fost
auxiliarele didactice achizitionate numai de catre noi ci si de celelalta colege, de
multe ori materialul existent avand o orientare prioritara a continutului.
In insusirea continutului poeziilor, de un real folos ne-au fost o serie de
ilustratii care ia condus pe copii la retinerea mai usoara a versurilor, dar care au
servit si la exersarea limbajului oral, prin citirea imagimilor sau crearea de noi
contexte lingvistice.
c). Rolul educativ al cunoistintelor de istorie la varstele mici
La varsprescolara prin intermediul unor forme adecvate posibilitatilor de
intelegere ale copiilor, prin folosirea povestilor istorice, convorbire pe baza unor
imagini din culegerea Povestiri Istorice de D. Almas, lecturi ale educatoarei,
observari, vizita la muzeu, copiii au fost familiarizati cu idei ca : originea daco-
romana a poporului nostru, formarea limbii romane, unitatea si continuitatea pe
aceste meleaguri, faptele de lupta eroica a poporului roman pentru apararea fiintei
proprii si a identitatii poporului roman.
In cadrul proiectului tematic Tara , desfasurat pe o perioada de trei
saptamani copiii grupei pregatitoare au fost familiarizati cu aspecte legate de trecutul
istoric al poporului roman. De asemenea am evidentiat in fata copiilor o serie de
insusiri morale specfifice poporului nostru : harnicia,cinstea, omenia, vitejia. Am
urmarit si cultivarea la copii a sentimentelor de stima si respect fata de cei ce si-au
jertfit viata pentru libertatea si independenta nationala.
In scopul cunoasterii de catre scolari a unor elemente din trecutul istoric,
pentru apropierea sufleteasca de acestea am organizat un ciclu de actiuni educative in
care am imbinat convorbirea cu povestirea, lecturi ale educatoarei, diafilm
cuprinzand imagini din lupta pentru eliberarea Ardealului, memorizari Mandru
sunt ca sunt roman, selectarea si memorizarea unor strofe reprezentative, invatarea si
11
intonarea unor cantece cu tematica adecvata Hora Mare, Un cantec istoric, Limba
romaneasca, Nu uita ca esti roman. Imbinarea acestora reprezinta o modalitate
atractiva de familiarizare a prescolarilor cu fapte si evenimente din trecutul de lupta
al poporului nostru, de formare a sentimentelor de pretuire a stramosilor nostri si
conduce la imbogatirea volumului de cunostinte asimilat si la crearea premnisele
insusirii istoriei.
Activitatea de evaluare Mandru sunt ca sunt roman a avut ca scop :
- Verificarea si fixarea cunostintelor despre tara, insemnele tarii, formarea limbii
romane despre stramosii nostrii, despre portul popular;
- Intelegerea semnificatiei cuvintelor : imn, grai, a arbora, stramosi ;
- Cultivarea respectului fata de om , fata de tara, a respectului pentru valorile
culturale, pentru sarbatorile nationale.
Obiective :
- Sa denumeasca elemente locale specifice;
- Sa cunoasca numele tarii de origine si a localitatii natale si sa-si cunoasca
domiciliul ;
- Sa cunoasca numele capitalei ;
- Sa cunoasca insemnele tarii si sa manifeste respect fata de aceasta ;
- Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare.

IV. SERBARILE DIN GRADINITA, MIJLOC DE STIMULARE

SOCIO AFECTIVA

Dezvoltarea socio afectiva a copiilor prescolari cuprinde o serie de obiective

educationale fundamentale ce nuse limiteaza la o singura disciplina, ci pot fi
realizate prin intreaga activitate din gradinita .
Datorita diferentelor individuale, fie ele cele constitutionale, fie de mediu social
si de educatie, in acest sens stabilirea unui model strict conturat pentru nivelul de
maturitate socio afeciva a copilului prescolar nu e posibila. Se poate observa ca
aceasta resimte trei necesitati psihologice fundamentale a caror satisfacere permite
dezvoltarea psihica normala, echilibrata si ii faciliteaza procesul de maturizare
emotionala .
Este vorba de :
a. nevoia de securitate afectiva ( de a iubi si a se simti iubit );
b. nevoia de a se simti util si de a avea constiinta propriei valori ;
c. nevoia de a intelege si de a intui, incipient sensul propriei existente,
cat si sensul mediului in care traieste.
Activitatile artistice contribuie la acumularea cunostintelor si la largirea
orizontului de cunoastere a copiilor , imbogatesc si nuanteaza viata lor afectiva, le
12
ofera prilej de a trai emotii variate ce se vor acumula in limbajul de reprezentari si
emotii. De asemenea, munca laolalta contribuie la dezvoltarea simtului de
raspundere al fiecarui copil si al intregului colectiv prin dorinte comune de a obtine
rezultate bune, favorizeaza stabilirea unei discipline constiente pe parcursul
repetitiilor si in cadrul desfasurarii lor.
Contactul cu un public prezent in numar mare sau mai mic la serbarile din
gradinita, trezeste in copii energia latenta, exigenta in ficare de a invinge greutatile
ivite, de a-si stapani timiditatea, le cultiva spiritul de initiativa, de independenta in
actiune, iar pregatirea din timpul repetitiilor contribuie la stimularea interesului
pentru munca si a disciplinei muncii indeplinite cu constinciozitate.
Importanta manifestarilor artistice interpretative rezida chiar si in functiile
acestora :
a. cognitive si cultural artistice ;
b. moral civice si de societate ;
c. recreativ distractive si afective .
Prin realizarea functiei cognitive sau cultural artistice, copiii iau contact cu
valori culturale ale poporului nostru si ale altor popoare cu valori multiple ale
spiritualitatii universale.
Exercitandu-si functia de educatie moral civica si de socializare, activitatea
interpretativa contribuie la sprijinirea integrarii sociale a copiilor prin formarea si
dezvoltarea sentimentelor, convingerilor si atitudinilor necesare indatoririlor ce revin
tinerei generatii, precum si ale normelor de comportare si convietuire sociala.
Caile de educare morala a copiilor prin activitatea artistica sunt numeroase ele
depinzand de orientarea continuturilor incorporate in mesajul artistic elaborat.
Functia distractiv recreativa satisface una din importantele trebuinte ale
copiilor si anume aceea de refacere a echilibrului fizic de recreare si deconectare.
Manifestarile artistice reprezinta un prilej de evaluare a activitatilor se le-au
pregatit. Prin poeziile recitate, copiii dau dovada ca sunt obisnuiti sa vorbeasca
corect, nuantat, expresiv, folosind o mimica si un ton cat mai adecvat, prin miscarile
prezentate se va vedea stadiul coordonarii cu ritmul muzicii, prin cantece se constata
armonizarea cu ceilalti, prin scenetele prezentate se vor vedea cunostintele si starea
empatica.
Serbarile reprezinta un nesecat izvor de satisfactii, lucruri, creeaza buna
dispozitie, favorizeaza dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic si psihic.
Importanta lor educativa rezida in continutul artistic prezentat precum si in
atmosfera sarbatoreasca ce se instaleaza cu acest prilej .De asemenea nu trebuie uitat
caracterul colectiv al acestui gen de activitati care conduce la sudarea colectivului de
copii, ii invata sa traiasca in grup, sa se incadreze intr-o disciplina ferma .Prin
organizarea serbarilor dezvoltam la copii dragostea pentru arta, pentru frumos.
Serbarile in cadrul gradinitei, au fost organizate cu ocazia sarbatorilor de iarna, 8
Martie, 1 Iunie, cu ocazia unor actiuni din cadrul parteneriatelor Obiceiuri si
traditii Colindul la romani, Armonii de primavara. Au fost si actori dar si
13
spectatori. In cadrul parteneriatului Sa fim buni crestini am participat la un
program artistic prezentat de copiii scolari in cadrul Centrului de plasament, Viseu
de Sus.
De asemenea am organizat serbari cu ocazia Zilei Nationale, serbari de sfarsit
de an scolar. Toate acestea contribuie la realizarea sarcinilor educatiei estetice , a
dezvoltarii gustului pentru frumos si nu in ultimul rand, a dezvoltarii pe plan moral.
La originea activitatii ludice a copiilor se afla starile emotionale. Ele constituie
un preludiu al implicarii in joc, in toate activitatile desfasurate, cat si un efect sau
expresie a acestuia. Daca nu exista un strop de placere, cu greu vom putea initia un
joc, si de asemenea, orice joc, la randul sau, va amplifica starile emotionale pe
parcursul derularii sale.
Serbarile din gradinita, activitatile artistice in general sunt un altfel de joaca, o
joaca a micilor actori , o joaca in care copilul respira, se simte altfel, satisfactia
ce se citeste pe fata lor cu ocazia interpretarii unor roluri sau cu prilejul, recitarilor.
Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati. A te
concentra asupra ei, a mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta
activitatii instructiv educative a educatoarei in gardinita de copii, barometrul de
apreciere a eficientei acestei munci, chiar daca roadele ei vor fi culese nu imediat, ci
in timp, uneori de-a lungul intregii deveniri umane.

14
 * BIBLIOGRAFIE *

1. Prof. dr. Silvia Dima Teorii psihopedagogice privind dezvoltarea

inteligentei, Rev.
Inv. Prescolar 1 2 / 2002
2. Prof. univ. Emil Verza, Universitatea Bucuresti Conditiile dezv. si
cunoasterii personalitatii copilului,
Rev.
Inv. Prescolar 1 2 / 1994
3. Constantin Capezan Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea
vorbirii, Rev.
Inv. Prescolar 1 2 / 1993
4. Susana Campeanu Valorificarea potentialului formativ si creativ al
Maria Mihut poeziilor
Inv. Prescolar 3 4 / 2006
5. Elena Almajanu Rolul educativ al cunostintelor de istorie la varstele
mici, Rev.
Inv. Prescolar 3 4 / 2003
6. Liliana Martin Modalitati de stimulare socio afectiva , rev.
Inv. Prescolar 1 2 / 2002
7. Prof. univ. dr. Ioan Nicolae, Univ. ,, Petru Maior , Tg. Mures
- Afectivitatea - Liant al vietii psihice infantile.
Rev. Inv. Prescolar 1 2 / 1999

15
16