Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lordoza Masajkinetoterapie
Lordoza Masajkinetoterapie
T N LORDOZ
PLANUL LUCRARII.
PARTEA I
1. Generaliti;
2. Definiie i etiopatogenie;
3. Etiologia i anatomie patologic;
4. Simptomatologia (istoricul bolii, anamneza general, starea prezent i simptome);
5. Criterii pentru susinerea diagnosticului (examen clinic, radiologic i de laborator);
6. Evolutie i prognostic;
7. Tratament;
PARTEA II
1.GENERALITI
CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE.
2. DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE.
Localizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau
toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice:
- Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este
deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.). De
asemenea se poate intalni la femeile obinuite sa poarte permanent incaltaminte cu
tocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-
orizontalizat).
- Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al
dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale,
rahitism, tumori, tulburari digestive).
- Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa
a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie
sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor).
Lordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine (din
cauza mersului pe varfuri), la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se produce un
dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura
lombara).
LORDOZA FIXA:
LORDOZA DINAMICA:
Aceasta forma clinica are etiologie patologica, neurologica, si distrofica: rahitism, tulburari
digestive, tumorale (abdominala), fiziologica (sarcina).
ANATOMIE PATOLOGIC
Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura
lordotica cervicala.
In regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe
orizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din genunchi
sau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum).
Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor
produce leziuni de uzur.
Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau cand
este localizata in regiunea dorsala.
Dupa Vadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei, scurtand
spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea axtensorilor. O
cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in miscarea de abductie a
membrelor, -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru articulatia scapulo-humerala,
iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze.
Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin
ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind de la o
amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice.
Prin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza
atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte:
- Abdomenul inainte (cifoza dorsala);
- Spatele inapoi (cifoza dorsala);
- Capul inainte (lordoza cervicala).
Pe de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselor peste
o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica.
Muschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, in
compensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemul
tranzversospinos), ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezulta ca
la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze.
S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate
posterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala. Incercand sa intindem picioarele
din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergerea curburii
lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara, aceasta nu se
poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.
S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si
superioare.
Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi
lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2, 3 i chiar 4 lombare.
Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibil n cazurile
urmatoare:
- Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. Miscarile nesustinute anterior
trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina.
- Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii,
lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este
facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.
- Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischio-
gambierilor;
- Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea
lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori.
- Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare.
- Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati.
FIZIOPATOLOGIE:
Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa cunoastem
particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective.
De o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care se
continua lateral cu reliefurile costale. Pielea spatelui este groasa, mobila pe coaste fixata pe
linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor.
Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime spre
deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos.
Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi:
- un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal,
- al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar,
- al treilea plan este format din muschii dintati,
- al patrulea plan(cel mai profund) cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac
masa comuna cu regiunea lombo-sacrata.
In ansamblu, formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costo-vertebral,
avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catre unghiul coastelor.
Cunoscand aceste particularatati, tratamentul va tine seama de:
- tipul de leziune, anumite deficiente, infirmitati, sau deformatii ce pot fi hotaratoare in
cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare.
- Participarea sau nu a sistemului nervos central.
4. SIMPTOMATOLOGIA (ISTORICUL BOLII, ANAMNEZA, STAREA PREZENTA SI
SIMPTOME)
6.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:
Indiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putem
grupa in ordine cronologica.
1. Ridicarea la pozitia ortostatica si inceputul mersului (1-2 ani);
2. Perioada de crestere (6-7 ani, 11-13 ani);
3. Diverse modificari fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii
primare sau la indivizii care se dezechilibreaza metabolic si endocrin, obezitate,
acromegalie;
4. Senilitatea, cand se pot instala osteoporoze severe la nivelil coloanei vertebrale.
7. TRATAMENTUL.
TRATAMENT PROFILACTIC:
TRATAMENT ORTOPEDIC:
TRATAMENT MEDICAMENTOS:
RECUPERAREA MEDICALA:
Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si
util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea
recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont
permanent de obiectivele ce se urmaresc.
In aplicarea posibilitatilor medicale de recuperare vor trebui luate in considerare:
a. tipurile de leziuni, anumite deficiente, infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in
perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusi
gradul sau de recuperare.
b. Interesarea sau nu a sistemului nervos central. Aceasta priveste capacitattea de
participare activa la procesul de recuperare.
c. Constitutia individului (cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile sale psihice).
Pentru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date sunt absolut necesare
si adaptarea depinde mijlocit si direct proportional de calitati.
d. Precocitatea tratamentului. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat mai
usoara si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme, dupa instalarea
deficientei. Pe de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilor musculare, a
redorilor articulare, a deficientelor metabolice si atulburarilor psihice interne
infirmitatii; pe de alta parte procesul de refacere, de corectare sau de recuperare
functionala, este mai usoara in primele faze.
Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii:
1. Bolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un
tratament chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea
integritatii functionale cu mijloace fizico-terapice.
2. Bolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietii
extrauterine. Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a
serviciilor psihologice, de invatamant, profesionalizare.
3. Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala
functionala in mod regulat si intermitent.
TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC
ELECTROTERAPIA:
Are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si
contractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete, diadinamici), de a supliza masa,
latura si ligamentele retractate si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%, ultrasunete
cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau calcefierile
anchiloze ale artrozelor secundare.
Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot
beneficia de bai de lumina infrarosii, masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie,
algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa, curenti faradici si galvanizari).
Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia
electrica, faradizarea, curentii diadinamici, razele ultraviolete, si ultrasunetele.
HIDROTERAPIA:
PARTEA II
A. DEFINITIE:
Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite
mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj.
INERVATIA MUSCHILOR:
VASCULARIZATIA MUSCHILOR
ARTERE:
VENE:
TEHNICA MASAJULUI:
Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masajul se va efectua incluzand atat
regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.
Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrele superioare
in adductie.
Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentului cu
pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o
cantitate mai mare de lichid interstitial.
Netezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plica
fesiera, mergand, paravertebral inconjurand umerii;se va ajunge pana la axila.
Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana.
Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni
dorsale.
Dupa neteziri se vor executa manevre de framantare, tot in sensul circulatiei de intoarcere,
incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Aceste framantari se vor
executa, prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos. Prinderea masei
musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind in functie de
musculatura bolnavului.
Framantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana, cu doua maini, si in
contratimp.
Netezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte si de
alta a coloanei si intercostal.
Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o
parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale
muschilor fesieri.
Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita
de contracturi musculare.
Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile,
insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana.
Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere.
In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta manevra se
executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschis sau
inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa.
Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea
interesata.
Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei
lombare, netezirea romb.
Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii.
Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu
indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, si pentru un efect mai eficient.
2. Creterea flexibilitii coloanei (mobilitatea coloanei este limitat mai ales n zona
lordozat) prin :
metoda Klapp, cu poziii lordozante
tehnica Cotrel (cea mai folosit n prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare ct
mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng urechi ; se ntinde ntregul corp, apoi
treptat se extind braele, corpulse lordozeaz, membrele inferioare se extind din olduri
(arcuite pe extensie ct mai mare). Apoi, un membru superior se duce napoi spre old,
care se extinde; cellalt membru superior rmne lng ureche (vezi figura 9-7 din anex)
elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit
dorsal, un cpstru de traciune cervical, de la care o coard trece pe dup un scripete
ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz. Intinderea complet a membrelor
inferioare ve ntinde coloana (vezi figura 9-10 din anex).
3. Creterea forei musculare :
Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practic de obicei ridicrile de
trunchi cu genunchii flectai, pentru ntrirea drepilor i oblicilor.
Tonifierea fesierilor mari
Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :
din decubit ventral se execut gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor
superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale),
ridicarea ambelor membre inferioare tonific musculatura lombar ;
ridicarea membrelor ipsilaterale tonific musculatura unilateral paravertebral
respectiv
a. Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pe
bazin, cu fiecare membru inferior, si apoi cu ambele;
b. Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu
genunchii in extensie;
c. Din decubit cu coloana flectata , sau din pozitie ghiemuit cu mainile
sprijinitede bara executa flexii, extensii ale coloanei lombare in jurul
bazinului;
d. Din pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale
trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse.
KINETOPROFILAXIE
Meninerea posturii i aliniamentului corect al corpului este deosebit de important :
Exerciiul 2 Mers prin camer cu o carte pe cap, fcnd opriri i re-porniri ; se accelereaz
pasul.
Exerciiul 3 Spatele la perete, corpul n contact cu peretele n trei puncte : clcie, fese,
occiput (b'bia s fie pe orizontal) ; se menine poziia cteva secunde, urmnd apoi relaxarea
se reia de cteva ori.
Exerciiul 4 Aceeai poziie, din care se ridic braele prin lateral, menindu-se la
orizontal cteva secunde, dup care se ridic deasupra capului ; din aceast ultim poziiie se
execut genuflexiunea (genunchii snt orientai nainte).
Exerciul 7 Mers pe toat talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf, coatele trase napoi : se
ridic altemativ cte un genunchi spre piept, fr a modifica poziia corect, dreapt, a
trunchiului.
10. PRESOPUNCTURA
Este un micromasaj folosit prin presare. Acast masaj nu se face la intamplare ci pe anumite
puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune.
Manevrele folosite in presopuctura sunt:
- dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie;
- tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie
Durata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute, in functie de caz se poate
executa pana la trei sedinte pe zi.
Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra -
presiunea.
11.STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.
In starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oase; stari dupa fracturi, sunt indicate
urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures, Slanic Moldova, Baile Felix, Baile 1
Mai, Lacil Sarat, Sarata Monteoru, Baile Herculane, Baita, Eforie Nord, Mangalia, Pucioasa,
Techirgol, Sovata, Sangiorgiu de Mures, Bazna, Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Baile Govora,
Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari.
.
BIBLIOGRAFIE:
ELECTROTERAPIE
-Radulescu Andrei - Editura Medcala - Bucuresti 1991
REUMATOLOGIE
-Prof. Dr. - Eugen Popescu-Editura National- Bucuresti 1997
COMPENDIU DE REUMATOLOGIE
-Eugen D. Popescu, Ruxandra Ionescu - Editura Tehnica -
Bucuresti 1999.