Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihaela AJDER - Ce Este Libertatea Religioasă Și de Ce Este Ea Importantă PDF
Mihaela AJDER - Ce Este Libertatea Religioasă Și de Ce Este Ea Importantă PDF
n lumea contemporan libertatea religioas este una din libertile fundamentale, iar asigurarea ei este o
premis absolut necesar unei societi cu adevrat libere i democratice, dar i a pcii globale. n pofida
importanei libertii religioase, exist un ir de interpretri eronate ale acestui concept, att n lume, ct i
n Republica Moldova. Prin prezentul articol noi am dori s aducem cteva precizri.
Libertatea religioas n mare parte se intercaleaz cu un concept mai larg i mai general, care se numete
libertate de contiin i gndire. n esen, libertatea de contiin i gndire este dreptul fiecrui om de a
gndi orice i de a crede n orice. Gndurile oamenilor pot fi foarte simple i pot viza probleme de fiecare zi,
cum ar fi vestimentaia, modul de alimentare, de apreciere a oamenilor i evenimentelor din jur, de
asemenea, pot cuprinde unele concepte mai globale, cum ar fi sensul vieii, originile omului, universului, etc.
Pe de o parte pare ar fi firesc c fiecare om poate i are dreptul s gndeasc la orice i s cread n orice,
ns istoria uman cunoate multe exemple n care milioane de oameni au fost persecutai i omori pentru
faptul c nu credeau n lucruri i concepte percepute de unii drept corecte, n zeiti i dumnezei
coreci.
Scurt istoric
Dac e s facem o mic incursiune n istoria uman, putem uor observa c n orice societate opiniile
majoritii despre lucrurile i idealurile corecte se aflau n permanent schimbare. Din epoca primitiv i
pn la epoca antic printre triburile umane predominau diferite credine animistice, adic idei privind
existena sufletului n toate sau n majoritatea obiectelor mediului ambiant soare, cer, stele, ocean,
muni, copaci, pietre, animale, etc. Cu timpul aceste idei au evoluat n unele concepte mai dezvoltate
primele religii. Cele mai cunoscute n acest sens ne sunt credinele grecilor i romanilor antici, centrate pe
un panteon al zeitilor cu Zeus (Jupiter) n frunte. n scurt timp n spaiul Mediteran pe baza credinei locale
a iudeilor a luat fiin o nou religie puternic cretinismul.
Este important de menionat c primele trei sute de ani credina cretin era o credin minoritar,
mprtit doar de cteva procente din populaia Imperiului Roman. De fapt, pe atunci cretinii erau tratai
drept o sect extrem de periculoas pentru securitatea public. Se ntmplau cazuri cnd noii convertiii
prseau propriile familii, donau averile ntregi n numele lui Dumnezeu i n beneficiul primelor comuniti
de credincioi.
Mai mult ca att, muli dintre primii cretini nu recunoteau ali regi dect dumnezeu, n alte cuvinte nu
recunoteau autoritile publice de pe atunci. n limbajul zilelor de azi credina cretin din etapa incipient
n mod practic submina bazele statului. Nefiind nelei i acceptai de majoritatea de pe atunci, primii
cretini deseori se adunau pentru rugciuni i i practicau ritualurile pe ascuns, n locuri secrete, prin
petere, n afara localitilor, prin dumbrvi i poienie din mprejurimi.
Abia n 313 mpratul Roman Constantin a oferit religiei cretine statutul unei religii recunoscute, oficiale i
persecutrile cretinilor n Imperiul Roman au luat sfrit.
Conflictele religioase au perturbat omenirea de-a lungul secolelor i mileniilor, principala cauz acestora
fiind neasigurarea libertii religioase. Dac Republica Moldova dorete s evite greelile altora, nu ne
rmne dect s acceptm i s asigurm libertatea religioas pentru toat lumea: majoritate i minoriti.