Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elaborarea Metodică NR 16
Elaborarea Metodică NR 16
2. Consecutivitatea examenului
clinic exobucal al pacienilor n clinica de protetic dentar:
Datele personale sunt completate in cadrul registraturii, acest
compartiment va da posibilitate medicului sa stabileasca identitatea,
domiciliul, virsta, sexul, profesia, locul de munca.
Examenul subiectiv: acest compartiment include moitivatia, istoria actualei
maladii, istoria vietii.
Examenul obiectiv: acest compartiment include examenul exobucal,
endobucal, complementar.
5. Examenul musculaturii:
De exemplu lipsa unui molar nu va duce la dereglari de structura a fetii, pe
cind lipsa dintilor frontali va duce la caderea spre oral a buzelor. In caz de
edentatii laterale intinse vom observa caderea obrajilor spre oral creind
aspectul de obraji supti. In edentatii unilaterale intinse vom avea asimetrii
faciale.
Examenul de propulsie:
pacientul porneste de la IM, medicul va prinde mentonul cu mana
dreapta si cu mana stanga departeaza buza superioara pentru a
observa miscarile mandibulei reflectator la nivelul punctului
interincisiv;
se face prin dirijare pentru ca pacientul sa nu devieze;
o miscare deviata -> obstacol si nu-l vom observa;
pentru regiunea frontala vom observa daca ghidajul se face cel putin
pe 2 incisivi;
pacientul va face propulsie dirijata pana la pozitia cap la cap; asa vom
observa cati dinti vin in contact. Daca sunt 2 -> ocluzie echilibrata.
Examenul de lateralitate:
pornim de la IM -> ghidaj incisiv si vom observa daca dintii cuspidati
realizeaza dezocluzie;
examinarea se face pe dreapta, apoi pe stanga si miscarea de
propulsie se face pana la cap la cap;
daca exista obstacole -> interferente pe partea nelucratoare.
Vom observa:
C inf cu ce dinte articuleaza in timpul acestei miscari;
vom urmari ce tip de ghidaj este (C, antero-lateral, de grup);
ghidaj C sau antero-lateral, restul dintilor de pe partea lucratoare
trebuie sa realizeze dezocluzia;
daca este de grup -> se face pe dintii laterali;
vom urmari si aspectele patologice - > interferente in zona laterala pe
partea activa sau contact prematur in zona laterala pe partea
lucratoare. Aceasta impiedica ghidajul lateral si un dinte cu
antagonistul lui vin in contact.Vom nota dintele care interfereaza.
17. Electroodontometria:
Elctroodontometria este o metoda de stabilire a starii
reale a pulpei detare. Metoda formeaza o imagine mai
amplaprivind starea pulpei si tesuturilor
amfodontale.Aplicarea curentului este bazat pe faptul
stiut ca orice tesut viu este excitat. Electrodul pasiv cu
placa de plumb se aplica pe bratul bolnavului. Electrodul
active cu semnul se apliva pe dinte preventive uscin
bine dintele,Invalatucind firul cu o vata umectata in apa.
La 2-6 mA-Dinte sanatos
20-40mA-proces inflamator in pulpa
60mA-necroza a pulpei coronariene
100mA si mai mult-necroza patrunde si in pulpa radiculara
100-200mA-periodontiu normal e sensibil la curenti
200mA si mai mult-modificari morfologice bruste in periodontiu
dintelui.
18. Termodiagnosticul:
Determinarea reactiei dintelui la excitanti termici (fierbinte, rece) este una
dintre cele mai simple metode de examinare a starii pulpei. Se aplica pe
dinte un bulet de vata imbibat cu apa fierbinte (+50*C), deoarece s-a
dovedit ca dintii sanatosi, fara leziuni ale tesuturelor dure, reactioneaza la
o temperatura de +50*C sau mai mare iar la rece mai jos de +10*C.
Termodiagnosticul se poate face si cu ajutorul termoodontocronometrului
care ne permite sa actionam asupra unui anumit punct de pe suprafata
coronara cu o temperatura care usor poate fi regulata de la 0 pina la +70*C.
Metodele statice.
La baza metodelor statice au fost puse datele lui Haber obinute la
determinarea presiunii masticatoare cu ajutorul gnatodinamometrului,
comparnd indicii de rezisten a diverilor dini la procesul de masticaie
lunduse drept unitate de msur valoarea celui mai slab dinte (inclusivul
lateral) fiind comparat cu valoarea celorlali dini. La baza acestei metode
au fost puse de asemenea particularitile morfologice i funcionale ale
fiecrui dinte:
- mrimea marginii incisivale i a suprafeei ocluzale,
- numrul i grosimea rdcinilor,
- diametrul coletului,
- numrul cuspizilor,
- particularitile anatomo-fiziologice ale periodoniului,
- rolul lui la realizarea funciei de masticaie,
- locul fiecrui dinte n arcada dentar etc.
Vustrov, Duchange . a., considernd drept unitate presiunea
masticatoare a incisivului lateral i comparnd-o cu presiunea masticatoare
a celorlali dini, au determinat coeficientul fiecrui dinte de pe maxil i
mandibul. Aplicarea, ns, n practic a acestei metode prezint dificulti,
din care cauz nu este utilizat.
Mamlok, Agapov, Oksman . a. au simplificat aceast metod
socotind eficacitatea masticatoare a sistemului stomatognat egal cu 100
uniti calculnd astfel coeficientul fiecrui dinte dup acest criteriu. Drept
unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezisten a incisivului lateral
egal cu 1.
De menionat c determinarea eficacitii masticatoare este posibil doar
n cazul prezenei dinilor antagoniti ce s-au pstrat. Dac ei lipsesc,
capacitatea masticatoare a dintelui prezent este considerat egal cu 0,
deoarece el nu particip la actul de masticaie. Deci n cazul prezenei
tuturor dinilor pe un maxilar i lipsa total pe cellalt eficiena
masticatoare va fi egal cu 0 (Agapov).
Oksman a ajuns la concluzia c afar de evidena dinilor abseni
urmeaz s fie luat n consideraie i starea funcional a dinilor restani,
care poate fi determinat n raport cu gradul de mobilitate a lor. Se
consider c dinii cu o mobilitate de gradul I particip 100%. la actul de
masticaie. Cei cu o mobilitate de gradul II au pstrat numai 50% din
capacitatea funcional, iar cei ce au o mobilitate de gradul III, snt socotii
abseni. In legtur cu aceasta autorul propune ca notarea strii funcionale
a dinilor superiori i inferiori s se efectueze printr-o linie oblic.
22. Miotonometria:
Miotonometria este o metoda de investigare a tonusului muscular care va fi
modificat in raport cu schimbarile stomatologice de functii ale sistemului
stomatognat si cele motrice ale mandibulei. In acest scop se utilizeaza
tonometrul Szirmai, compus dintr-o tija cu resort elastic pentru
compresiune si un cadran cu indicator. Masurarile se fac in stare de repaus
si contractie maxima.
23. Electromiografia:
24. Reografia:
Este o metoda de examinare a starii functionale a organelor si tesuturilor
prin studiul oscilatiilor de pulsare a vaselor sangvine pe baza inregistrarii
grafice a schimbarilor de rezistenta totala a tesuturilor. Analiza undelor
reografice se efectueaza vizual si prin metode grafice care includ parametrii
provizorii si de amplituda.
27. Gnatosonia:
Este o metoda de inregistrare a zgomotelor normale si anormale produse de
cotactele interdantare premature si de afectiunile ATM. Sunetele pot fi
inregistrate prin intermediul microfoanelor sensibile de la care impulsul
este transmis pe osciloscop. Analiza rezultatelor (frecventa, momentul
aparitiei, amplitudinea) se efectueaza la un analizator special.
28. Gnatofonia:
Metoda de studiu spectrala a functiei fonetice executata in scopul unui
diagnostic exact la pacientii cu diverse anomalii dentomaxilare, in caz de
edentatie partiala, la fel si la determinarea calitatii tratamentului protetic
din punct de vedere al restauraruii fonatiei.
Simptome obiective:
simptome exobucale
simptome endobucale