t

P;7"Artr'7cMYTTITE-
-'1:ttr.-- 4.4

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica
A

SWUM SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE1

ROMANE.

A NUL AL XXV-lea, No, I. 4-9

APRILIE- Not

. TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Calm cititorI. 1 1
2 Amin till din Istoria Bisericesc. . . 2
3 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu- 1
lui Augustin. 33
4 Predica in vechime . 43
5 Din activitatea pastorale . 58
6 Scrierea intitulat5. 4CTuma Religiose. 65
7 Cronica BiseriCescl ..... . . 81
8 Despre persona lui lisus Christos. . 90
9 Un catalog de manuscripte 102 I

10 Donatiunl 106
_ .

_ BUCUMWTI
TIPOGRAFIA CART /LOR BISERICETi
1901_

4
SEC-TIA VYROIn
www.dacoromanica.ro
 ANUL XXV BISERICA ORTODOZA. ROMANA No. 1.

CATRE CITITORI.
Revista Sf. Sinod (Biserica Ortodoxd Romand .
infra cu numerul acesta in al XXV an de existentd.
Patine reviste in limbaromand s'au bucurat de asa
yield indelungatd. Mdrturisim, cd acesta se datoresce
in firimul rind cititorilor revi stet, tar in al doilea rind
rivigherit neadormite a Sf. Sinod. 7rdinici a acestei
reviste religiose e sire cinstea si slava sfintei biserict
ortodoxe romane.
Comitetul redactor va cduta neincetat ca acestd
reviste sd fie un isvor de cunoscinte din tote ramu-
rile teologice si din tot ce are legd turd cu bi serica.
Cu acest gdnd pisesce in anal al XXV-lea.
Comitetul Redactor".

www.dacoromanica.ro
 AMINTIR1 DIN ISTORIA BISERICEASCA
De la 1750-1800
de

SERGIU MACREU.
Vetil Biserica Ortodoxl Ron Ana., an. XXV, No. 12.

A trimis si catra Ortodoxii din Panonia intarindu-i in

rabdare, mangaindu-I si Invetandu-1 sa nu cada din credinta
prin suparari si ispite de ale Apusenilor, tinend credinta
cea apostolica si de Dumnecleii. predata, si cu curaj sa -I in-
frunte si sa se lupte pentru adever si sa nu decline din
calea cea drepta, stiind ca prin rabdare se dovedeste cre-
dinta si speranta in Dumnecleti, si ca cel ce sufer pana la
sfarsit vor fi fericitl si se vor mari si resplati de Dumnecleu,
care kite le economiseste spre scopul lor. Cad aceia-1 scrieail
lui enumerandu -i deosebitele ispite si feluritele incercarl pe
cart le savIrsail pe fata si pe ascuns in tote parohiile for
guralivil Romel si in genere eel ce cugetaii cele ale Apuse-
nilor, intrebandu-1 si despre unele obiceiurl, ate erail ne-
voitl ca sa le fad in conformitate cu legile politice, sau
faptele indeplinite sa be lubesca si sa le primesca.

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 3

Tot in acest timp supAraii si pe vechit Ortodoxl si pe

cel ce veneau din partile Macedoniel si ale Mysiei primin-
du-i la inceput cu buns voint5.; vinatorii spre perclare de
suflet cel al Romel if infricosail prin sagetI aprige si 's1
cheltulail mrejele for in acest scop. Cad cu obicinuita for
viclenie si ins6.15.ciune ademenindu-se populatia, putin tre-
buea ca sa se turbure religiositatea din curtea autocratoria
asupra Ortodoxilor, starnind o persecutie. De aceea au su-
ferit si supgarl ne'ncetate respectiv de eredinta s'ail in-
trodus si schimbari In asezeminte si in prescriptiile bise-
ricestl si s'aii incercat sa, schimbe ordinea canonick si in
genere se incercau a Introduce inovatiuni. Pentru acesta
dar se valtail de reutatile timpulul si prevedeati si mal
multe fele si acestea vestindu-le se valcarag si scriind se
rugail preasfintitulul Patriarch ecumenic sa se rOge pentru
ei si sa le trimita sfaturi intelepte.
Iar preasf. Domn Sofronie se ingrija pentru mantuirea
sufletelor si stabilitatea bisericilor si conducerea for dupa
Dumnec,leti. Iar epitropii alesl se ingrijail de banT si de glorie
si de guvernarea improprie si de lingusirea lumesca, s'aii
progresat, adtiuglndu-si autoritate peste sfintitil Arhierel,
voind ca acesta sa stea in Constantinopol, Tar acela s fie
alungat si persecutat. Au alungat si pe Damaschin al Tesa-
lonicului, de si 'Area ca este un sprijin puternic si pe
Ghenadie al Castoriel, care pentru taerea gfticevelor au tacut
si pe top II amenintau. Apol lua.nd sprijinitor energic si
constient pre cel de curand inaintat din al Prusel al Ni-
comidiei Meletie, acestuia T -all incredintat puterea si prin
el lucre' cele ce li se Wee'. A venit in acest timp prin
invoire patriarhal6. al Chiziculul Gherasim, dar venind l'ail
nevoit epitropil ca sa se intOrcA in propria -T Eparhie, supa-
rati pcite de cele anteriOre, dar temendu-se fOrte de por-
nirea lui si de abilitatea sa, cad el se opunea si justifica
intOrcerea sa in Constantinopol prin invoirea patriarhalh si

www.dacoromanica.ro
4 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA

persista luptandu-se si putin a trebuit ca el sa-i turbure p

top, pe unii aparandu-1 si ajutandu -i, lar pe altil persecu-
tandu-I, apol bolnavindu-se din o ast-fel de lupta continua,
si ardent,, si necedand de loc pornirei protivnicilor a fost
invins in sfirsit prin mOrte, trecend catra Domnul. S'a pa-
gubit ob0ea prin acesta lupta fara cuvint mai mult de cat
de o suta de talanti; si Cate a cheltuit el insusi aparandu-se
le ail adaus ca datorie la Eparhie. De aceea si Metropolia
Chizicului mai mult de cat on cand a fost datOre, aseme-
nea a suferit si Metropolia Serelor si apoi si cele-l-alte cate
au primit datoriile; iar hotarul pus, ca eparhiile sa nu se
tngreueze cu datoril; a remas fara putere si o tesetura de
palangen.
SA tangula preasf. Domn Sofronie si de putina invetatura
a neamulul se%I, cel incercat mai mult de cat tote poporele,
lar mai ales de superficialitatea tinerilor a acestel marl cetati
si se gandea ca sa restabilesca scOla de stiinti ce lipsea la
patriarhat si ingrijindu-se de ea, din anul 1776, de abea a
terminat lucrarea in anul 1778, pe care putem dice ca a
ridicat'o si restaurat'o. Intelegend greutatea contributiei la
care au fost impusl, prin hrisovul din anul 1759 al secolu-
lui present, ca anual arhiereil sa contribuesca, ca acesta
va fi causa in urma de tot felul de neexactitati si dar su-
primarea scolel; luand numal o a trela parte din contribu-
tie a dispus, prin un nal hrisov, ca sa dea ceva de buna
voe si nesiliti pentru intemeerea sal& toti arhiereil, s'au
convenit. Deci dela acest time n'ad lipsit ajutand, si nici vor
inceta de a sustinea cu acest ajutor invetaturile, cand si
profesor va avea capabil pentru predarea stiintelor, si luan-
du-0 asuprasi si alta cheltuela a acestei case mult incer-
cata. Mustra si pe cei ce impuneati ca sa explice din gura
In alte limbi Scripturile si nici nu da voe a se traduce fara
trebuinta, or alte rugaciuni a se compune in alte limbi, mai
ales in cele ce au relatie cu cea otomana. Celor ce le cu-

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 5

nosteati pe deplin pe aceste le licea ca este lucru gra' si

mai cu neputinta de a traduce exact, in cat nu este cu
pull* s represinte expresia textelor, periOdelor si a altor
multe cuvinte, fara vre o nevoe, adica fara vre un folos ye-
dut pentru ascultatori. Cad nici el singur, afara de inter-
pretarile Scripturel, pe cars le facea in deosebite limbl, nu
se ruga in particular in limba comuna araba, desi o cunOs-
tea mai bine de cat pe altele, si nici in alta, ci in limba
greca, nimic mai adaugend de la sine. Cel ce nu o stia pe
acesta, sa o intrebuinteze pe cea stiuta, cad este de nevoe
ca sa intelega ce vorbeste, cand nu pricepe pe cea greca.
Iar cel ce stie sa cetesca si sa intelega este nepotrivit ca
ca sa se servesca in servicii, cand se rOga, de alta limba,
or cand explica, lucru ce-1 face nu pentru nevoe, ci pentru
fall. TOte aceste be interdicea. Iubea forte mult limba elenica
si dorea ca top sa o cunOsca, de aceea se ocupa si de
stole.
Ffind-ca in St Monte al Atonului ascetil nu incetati de
a se certa pentru pomenirile particulare si era pentru el
un scandal colivele ce se aduceati Duminicile, a venit prea
cucernicul ascet si profesor Visarion in Constantinopol si
intalnind pe patriarhul Sofronie povestit despre acestea
si expunend parerile unora si altora si argumentele lor, a
cerut asupra cestiunel o hotarire Sinodala, spre siguranta ob-
stiei si a armoniel. Intrunindu-se deci Sfintii arhierel si deficit
si discutand impreuna cu Preasf. patriarh ecumenic, Dom-
nul Sofronie, conform hotarirei Sinodale 11-att scris acelora,
amintindu-le hotarirea de mai inainte; ca adica cel ce fac
pomeniri particulare Sambetele, bine fac; si cei ce le sevir-
sesc in di de Duminica, nu pacatuesc. Iar cei ce se opun
Si se improtivesc acestora si supara linistea si pacea cuvio-
silor asceti si provOca scandal obstiel, II supuneati epitimi-
ilor, data nu vor inceta. Lucrul este o inovatiune streina
si neadmisa de biserica ortodoxa catolica si apostolica, dupa

www.dacoromanica.ro
6 Aumni:f DIN In. BISERICESCA

opiniunea Sinodului, si dupa tipul clis al Sfintel Treimi, cad

de la catolicii apuseni s'ag introdus acesta in biserica or-
todoxa.
Administratia in patriarhie fiind variata din causa celor ivite
tmprotiva, cum s'a dis, continuo s'a schimbat si avea rane
de multe felurl. De aceea cu cat se pareati la inceput lucru-
rile mai usOre, cu atata au devenit mai grele si netncetat
neintelegeri si continue suparari si neincetate grip avea preasf.
Patriarh, ce se ocupa de buna stare a bisericilor si de ar-
monia obstiei. Cad acesta suferind in multe chipurT mat
inainte, acum Meletie al Nicomidiel, uneltind, a turburat'o
adinc. Incunjurandu-se si sprijinindu -se acesta pe puterea
si buna-vointa a multor boeri si a epitropilor, sustina'torit
lul, multe lucra si cu multe supara pe preasf. Domn Sofro-
nie si Indepartandu-se de preasf. arhierei it dispretuia, tar
pe cel laid ti magulea, facendu-le tot-deuna pe voea lor.
De aceea arhiereil petrecetori in Constantinopol, dispretuitt
de el si necajiti de multime, salt intrunit si salt ridicat a-
supra lui. Adunandu-se in Sinod inteun glas au combatut
modul sett de purtare, mandria, viclenia si ratacirea lui, a-
menintandu-I cu o zdrobire totals, data de aci inainte nu
va inceta, tinend ordinea buna si remanend in margenile
sale proprii. Din acesta causa s'a rupt evident armonia ob-
stesca; unii justificail pe arhierei si erau pe partea for si a
bunel hotAriri Sinodale, tar altil, magulind pe cel al Nico-
midiel si iubindu-1, lucrati tote in favOrea sa si tntrunind a-
dunarea epitropicesca pe acesta '1 mareau si-1 final au. Iar
patriarhul Sofronie, dispretuind mandria si ingamfarea celui
al Nicomidiel, indreptatea pe arhiereil inveluiti si caril stri-
gall asupra sa, pentru care era sa cads. Pricepend ca taria
sa era amenintata si ca partida epitropicesca este deasupra
arhiereilor, cauta ca sa indrepteze de la sine violenta ce
era sa urmeze asupra-i si pornirile percletOre provenite din
vrajmasie, socotind ca Intreprinderea este drepta, dar a ga*-

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRT DIN HT. BISERICESCA 7

sit-o ca nu este la timp si tuturor vatamatOre. Pentru aceea

bine combinand si mult lucrand si tacend, a linistit turbu-
rarea, conservand in jurul sett pe arhiereil neatacatl si pro-
ducendu-le liniste.
Sad inmultit datoriile obstiei, pentru-ca mult au cheltuit
epitropii; si pentru-ca o parte si din darurI si din contributil
au fost cand-va interdise a se cere, si ca sa nu se adauge
fara causa bine-cuvintatg, nemultamirea obstesca a bisericel,
s'atl rusinat; deci voiail ca sa trimitai la eparhiile lor pe
multi din arhierel, ca nu aprOpe find sa se opue sistemu-
lul lor si sa arate si fapte prevedetOre de folos obstesc, ad
inventat ceva de interes pentru el si, lucrand reusesc ca
sa se dea o hotarire de imperatie catra tot egemonul si
satrapul, judecgtorul si boerul ca sa se faca judecata drepta,
acesta in favOrea poporului bine- credinclos si a Metropoli-
tilor. Deci pe acesta lege o a publicat prea puternicul filan-
trop monarh, in care se ordona puternic, poruncind la tot
guvernatorul sa se abtie odata pentru tot-deuna de la orl-ce
violenta, nedreptate si on -ce suparare asupra supusulul Ro-
meil, a Metropolitilor si Episcopilor lor, sprijinindu-i cu in-
grijire, ocrotindu-i spre a trai in liniste si legalitate, ame-
nintand, ca dad, s'ar surprinde tine -va calcand si dispretuind
acesta porunca imperatesca si n'ar Linea dreptatea cea dupa
lege si ca ar pricinui sila sad ripire intru ceva acestul neam
de supusi Romel, sad ar nelinisti prin orb-ce chip pe Me-
tropolitii si Episcopil lor, sau 1-ar supara si opri de a lucra
cele ingaduite lor si ar pretinde banl fara cuvint, un ase-
menea nu va scapa de urgia cea drepta si de pedepsa.
Ast-fel de inscrisuri imperatestI s'au slobodit in taa eparhia
pline de umanitate si dreptate. Dar s'aii intimplat din protiva
de cum se asteptail epitropii. Cacl judecatoril locali si bo-
eril s'ati turburat asupra arhiereilor, luand de la multime
pe ascuns anaforale acuzatOre asupra lor, le transmitea la
stapanire, sustinend ca in causa lor s'atl dat ast-fel de po-

www.dacoromanica.ro
8 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

runci, si pe multi dintre el cu doveql ii combateati, pentru-d

nesuferind nici un red din partea judecatorilor, strigaii catra
tmperatie asupra lor, multi au fost si pedepsitl cu dare de
banl, invinuindu -I ca calomniatori. Dar dad. o ast-fel de
procedure n'a folosit nimarui, a fost de ajuns insa ca banil
obstiei, ce se cheltuesc In alt chip pentru pasiunile si ne-
Intelegerile dintre el, ca 0, se socotesca cheltuite pentru un
ast-fel de interes comun, si ca un pretext ce a nimicit to-
tul si a adus in present o buna legiuire, au nevoit pe unil
dintre arhiereii petrecetori in Constantinopol, carii se pre-
supuneati ca nu le place cele ce se faceau, sa se duce la
eparhiile lor.
Deci Meletie al Nicomidiei facea si disfacea totul suparand
si dispretuind pe confratil arhierei, fiind in partida celor mi-
reni. lar preasf. domn Sofronie, cadend sub tiranie, se \Tana
si ofta, suferind fOrte amar si era fOrte turburat de gandurl,
intelegend ca n'ar putea sa scape de o ast-fel de tiranie,
de cat prin o apucatura violenta si resvratire a poporulul;
avend in vedere apol viata sa Wta de la inceput ca a fost
linistita, In conformitate cu blandeta si rabdarea evangelica,
pentru ca sa nu'si piarda caracterul, a suferit insulta tira-
nica; decl dilnic suferind si intristandu-se de cele ce se
intimplaiii se n'evola a indeparta Intristarea compromitetOre
prea grea asupra pers6nelor violente, combatand miscarile
lor nerationate, silnicia tiranica si Intreprinderile nedrepte.
Luptandu-se cinci ani s'a obosit si a inclinat spre sfirsitul
vietei si find putin bolnav si nepierclend nimic din taria
virtutei, zacea laudand si marind neincetat pe Dumnedea,
si pe cel ce-1 vizitau ii primea si-i bine-cuvinta. Caci veniati
la el arhiereil, boeril si mult popor credincios dilnic 0i 0l
primeau bine- cuvintarea sa. Iar la 10 Octovrie 1780, anul
mantuirei, de-cu-sera bine-cuvintand pe Domnul, a poruncit
sa se cante cantarea de sara si dupe o ora, bine-cuvintand
iaras pe Domnul, si dispunend ca cel ce eraii de fata sa

www.dacoromanica.ro
 AMINT1R/ DIN 1ST. BISERICESCA 9

se rOge, putin dupa aceea a trecut vesel spre Domnul, con-

ducend tronul ecumenic cinci ani, noue luni si patru-spre-
clece Bile.
Presfintitul Domn Sofronie era de loc din Damasc, din
copilArie a fost educat bine si inv6tat in Ierusalim. Dove-
dind putere de cuvint si de virtute, a fost hirotouit Mitropolit
Halivonulul sau Halepului, suferind multe persecutii si in-
trigi din partea misionarilor latini, la sfirsit combhtut cu
inversunare s'a dus de acolo, si ne mai putend a se re-
intOrce, a dimisionat. Retragendu-se din acesta, a fost votat
de chill cei din Ierusalim Metropolit al Ptolemaidel, si pri-
mind'o, tbth ocupalia sa s'a facut'o interpretand si explicand
Scriptura. De acolo venind in Constantinopol si mult timp
petrecend si predicand cuvintul lui Dumnecleil in bisericl
si castiganduil respectul si lubirea obstesch, incetand din
viata fericitul patriarh Efrem, cu socotinta obstiel a fost
inaintat patriarh al Ierusalimului. Conducend mai cinci ant
preasfintitul scaun apostolic al Ierusalimului, de acolea a
fost strAmutat la preasf. scaun apostolic al Constantinopo-
lului si pe acesta aprOpe Base an! administrandu-1, de aicea
s'a mutat spre Domnul. Era dintr'un sat din Imprejurimile
Damascului, dar din 0.60 bunt si imbunatatitT, din vechi
bine-credinciosi. De aceea era si genial si patrundetor si
de aceea din copilarie iubea invetatura, era generos, sta-
tornic si lubitor de munch; invetand cunostintele enciclice
in Ierusalim; fiind atent la sfintele Scripturi, a supt dulceta
explicarei sfintelor Scripturl, puterea si mintea dumnecie-
escului parinte Chrisostom si a strabaut in adincul Scrip-
turilor. Din invetatura sfintilor parinti si din zelul si imi-
tarea virtutilor practice, formandu-se si infrumusetandu-si
moravul, s'a aratat statue insufletitA de virtup. N'a lasat
nimica ne'nfrumusetat si ne'ngrijit, nici forma, nici privirea,
nici miscarea, nici statura, nici mersul; tot cuvintul lui era
dires cu sare, imbrachmintea simpla, dar curath, figura li-

www.dacoromanica.ro
10 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA.

nistita si manifestata in afara cu gratia linistei, atentiunea

continua, Tar r6spunsul tot-deuna bine hotarit, viata nefa-
tarnica, umili a adev6rata, Tubirea sincera, abstinenta in tot-
deuna, prudenta in tote, ne'ngrijitor de ale vietei, ne'ngri-
jirea de ale lumel, cu totul nelubitor de avere, studios fail
intrerumpere, la rugaclune ne'ncetat, avea credinta si spe-
ranta desevirsita in Dumnecleti, prin acestea a adunat in
sine stralucirea si puterea virtutilor numite si nenumite.
Iar dad. si in Patriarhatul sell si al Ierusalimului si al
Constantinopolulul n'a multamit pe unit, este evident pen-
tru cele ce nu le convenea. Putin se gandea si fOrte putin
se ingrija de ban!, in care 41 complac cel multi care-I doresc
cu aprindere. Acesta rivnind in adever virtutea si astigand'o
cu tarie, a inv6tat'o si prin cuvint si prin fapta pana la
ultima respirare ; cad si in pat zacend nu-0 descingea
mijlocul sett, nici Ipt schimba haina. Vesel in cantari a ca-
letorit spre Domnul si a lasat admiratie fOrte mare in a-
mintirea darulul celor ce au cunoscut pe acest admirat bar-
bat virtuos, de aceea multime rnulta s'a adunat de crestinl
la inmormintarea lul si cu ceremonie strelucita, in cantari
si laude l'au ingropat, in biserica c isa Td.) ricrcovIcrwv (a ce-
lor fara de trupuri) din localitatea Meya PE5v.a. (Megarevna).

PARTEA IV.
Incetand din viata preasf. Patriarh ecumenic Domnul So-
fronie la 10 ale lunel luT Octovrie, anul 1780, adunandu-se
arhiereil Sinodali, boeril nobill si clericil Mare! Bisericl si
sfatuindu-se cu socotinta comuna si alegere legala, au ales,
votand de patriarh ecumenic, pe Metropolitul Vechelor-Patre,
Domnul Gavriil, si dand anafora Guvernulul, au cerut si ail
luat hotarire imperatesca pentru acesta. Decl au trimis la
el si scrisorile bisericel, aratandu-i alegerea obstesca cea dupa

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRf DIN 1ST. BISERICESCA 11

lege si votul dat, cum si hotarirea tmp6ratesca, chemandu-1

obsteste la preasf. ecumenic scaun apostolic. El primind
scrisorile de la cel veniti de la Curtea Patriarhala si de la
Ina lta POrta si *lend alegerea si votul obstesc savirsit a-
supra WI si spaimantandu-se de o ast-fel de chemare ne-
asteptata, sa se retraga n'a putut, dar se gandea la maretia
lucrulul si nu indrasnea sa refuse. Vecl'end decl votul sa-
virsit si hotartrea imperatesca data pentru. el, dupa multa
gandire a c,lis : fie voea Domnulul, si a primit alegerea obstesca,
si adunandu-se cu lubitii lul fit din eparhia sa, dupa multe
lacrimi varsate de ambele parti s'a despartit, s'a lust calea
tnainte, si priimit cu onoruri, printre popOrele ce trecea, de
catra Guvernatoril locurilor, venind in Constantinopol s'a
presentat vizirului Imperatiet tmpreuna cu arhiereil Sinodall
la 12 ale urmatOrel luni Decemvrie si luandu-si cavadiile
obicinuite s'a intors cu pomp& la Patriarhie si facendu-se
inaintarea Canonica de permutare in Biserica Marelul Mar-
tir St. Gheorghe, l'ad felicitat de patriarh ecumenic.
Dect preasf. Domn Gavriil priimind scaunul ecumenic, prin
votul si alegerea obstesca, cum s'a spus, si afland situatia
bisericesca tiranisita, Ii era gred de o data, si se ingrija cat
putea ca si arhiereilor sa le dea ceea ce este drept si sa
se ocupe si de biserici si pe siluitort it menaja, cu blan-
deta si cu fata vesela suporta greutatea si dispretul si cu
prudenta economisa interesele. Cad se parea ca t6te le face
si desface Meletie al Nicomidiel si la el se supunead cele
ce erad de intarit, si acesta despre t6te poruncea, in cat
nimic nu se facea WA de opiniunea si cunostinta acestula,
de aceea '1 urma In cele mal multe afacerl, si la el avea
privirea la Inceput preasf. Domn Gavriil, dar pe nici unul
dintre arhiereil sinodall nu-i supara sad intrista fail cuvint,
imblanclind si asprimea administratiei cu propria sa blan-
d*, fugind tot-deuna cu intelepclune de ponos on hula
si ferindu-se de alunecare.

www.dacoromanica.ro
12 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

Sfintitele Monastiri din sf. Munte, ingrijindu-se din vechime

de dill o administratie Si supravegherea obstesa, pentru
care era instituit unul numit Protu or intaiul, dup. caderea
Imperatiel Romani lor, prin un Malt supraveghetor si patru
epitropi alesi anual, dupa alegerea si singura conglasuire a
sfinfitelor monastiri, s'a parut unora ca sa reinotasca ve-
chea ordine si s reaseze iarasi pe cel intaitipe Protos
prin o prohirisire patriarhala si o hotarire imperatesca, i
deci pregatindu-se indelung si avend opiniunea celor mai
multi pregatita, au presentat preasf. Domn Gavriil pe un
Ieromonah. schevofilax la saraca Monastire Esfigmenu, cu
numele Ignatie, socotindu-1 activ si prevecletor si au cerut
ca acesta O. fie prohirisit la acest oficit, care ar putea a
readuce lucrurile vechi. i fiind-ca dup. socotinta si ale-
gerea obstescl s'a pArut 0, este, a convenit si preasf. pa-
triarh si l'a prohirisit cel intalProtosal comunitAtei sf.
Munte. Auclind deci de acesta proistosil mare! Lavre si a
mare! Monastirl a Ivirilor si nesuferind a fi administrati si
condusi de un aseminea, presupunend ca si noua schimbare
este fOrte vatamatOre, s'ail opus, si dovedind c este fOrte
daunAtOre acesta autoritate a sa obstiei, au combiltut pe cel
IntdI6, pana cand 1-au sfarlmat si toiagul sea si I-au luat
culionul, avind in acesta conlucrator pe marele interpret al
imperatieT Nicolae Caragea si pe multi altil, pe cand si prea-
sfintitul patriarh ecumenic, dupa o prevedere mai intelepta
a desaprobat prohirisirea.
In acelasi an 1781, s'a trimis din partea crestinilor or-
todocsi, de la renumita Venetie scrisorl, cu rugaminte, ce-
rend si rugandu-se s6, li se dea arhiereil legal, aparator al
Bisericei de acolo si a comuniMtel ortodoxL Era conlucil-
tor impreuna cu cel trimis de acolo si consulul din Con-
stantinopol a prea luminatel aristocratil. Cei ce conajutaa
au aratat in acesta o a doua dispositie a aristocratiet De
aicea deci iarasi parer! deosebite in Biserick, in acesta ces-

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA. 13

tiune; unora cu totul le displacea inaintarea si prohirisirea

de arhiereill in acesta dubiOsa si nesigura hotarire a celor
ce stapanesc acolo, tar altiT preferau a economisi trebuinta
ortodoxilor de acolo. i decI dupa ce ail discutat mult ail
convenit la acesta: ca ordinul cel al doilea al aristocratiei,
nu mal putin ca si cel intaIii, respectiv de Francea presu-
pus, si inselator si neconvenabil condemnandu-1, l'a des-
considerat, tar rugamintea simpla si cererea drepta a cresti-
nilor ortodoxl, primind'o ca de la inceput, intarita din ve-
chime de catra prea luminata aristocratie a ortodoxilor, (celor
dust de catre feu cugetatorul Tipald in urma In o aclinca
ultare), au convenit unanim ca sa se trimita ecdosis patri-
arhicesc pentru stramutarea celul al Cefaloniei si Zachin-
tului arhiepiscop in resedinta Venetiet pe numele de al Fi-
ladelfiet, pe care Fail si trimis, cuprinclend acesta:
Ecdos patriarhal.
Prea lubitorule de Dumnecleti Arhiepiscope al Leucadiel
si al sfintet Maure in sf. Spirit Iubite frate si conliturgisi-
torule al smerenieI nOstre Domnule...., har fie tie si pace
de la Dumnecleti. Fiind-ca si alta data prin Invoire patri-
arhala de aicea de is preasfintitul apostolic, patriarhal si
ecumenic scaun s'ail prohirisit si s'ail hirotonisit prin ecdos
patriarhal Metropolitl canonici pe numele Mitropoliel Fila-
delfiel in Venetia pentru vizitarea sfintitelor biserici de acolo
ale ortodocsilor si spre !Astoria spirituals celor de acolo,
si a poporulul ortodox din cuprinsul prea strelucitei aris-
tocratic a Venetienilor. Apo intr'un restimp de ani a remas
si amintita biserica a ortodocsilor si plinirea cea cu numele
de Christos a credinclosilor de acolo In saracie si lipsa de
protectiune si cercetarea arhieraticesca, emit Romel credin-
closl de acolo, plangendu-se pentru acesta orfanie de pas-
toria necesara arhieresca pentru el mal mult de cat de on
ce, au scris mai inainte data si de done orl si adese catra

www.dacoromanica.ro
14 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA.

nol si care MO. adunarea sfintita din jurul nostru, recla-

mand cu caldura reasedarea canonica, cu cuvint de permu-
tare prin invoirea nOstra patriarhala a lubitorulul de Dum-
nedeti episcop al Cefaloniel si Zachintulul, in Duhul stint al
nostru frate si conliturgisitor Domnul..., la amintita sfintita bi-
sericl a Ortodocsilor din Venetia si la cel de acolo salvat prin
ajutorul lui Dumnedeil popor cu numele de ortodox, cu nu-
mirea de Metropolit al Filadelfiel, pentru a-I pastori cu cuviosie
cu lubirea de Dumnedeu si cu placere si a-I conduce la pasunl
mantuitOre ale harulul evangelic si a-I intari la pgstrarea si
pazirea neschimbata ale dogmelor drepte a sfintei nOstre a
lul Christos mares biserici a ResarituluI si sa nu-I lase pe
el a pasi peste calea cea drepth si a marirel adevOrate si
a cugetarel drepte, nici a hada religia str6mosasca si pio-
sitatea sail sa cadA din ea sail intru cat-va a o calca. De
aceea not si adunarea sfintita din jurul nostru a preasf.
arhierel, indeajuns cugetandu-ne asupra unel ast-fel de ce-
reri a crestinilor ortodocsI de acolo, am socotit ca trebue
sa sevirsim acesta, cu conditie, sail mal bine a dice cu
legaturl de epitimil nesfArimate si nedeslegate bisericestl
asupra celul ce s'ar pune spiritualiceste la turma acesta
evseviOsa, de a pazi adica teofilia sa dogmele ortodoxe ale
bisericel nOstre a lul Christos celel marl a 1:16saritulul ne-
schimbate si nestirbite papa la litera for si absoluta sa su-
punere la patriarhul dupa timpurl si vechile respectate si In-
vechite pronomii ale preasfintitulul acestula al nostru scaun
patriarhicesc apostolic si ecumenic, care si acestul tron ecu-
menic si acelor ce in vremuri ce vor primi sa conduca carma
spirituals a acestula neindolos sa -I fie credinclos dupa le-
gluirile imperAtesti ale pururea amintitilor 1=101.4 credin-
closI si dupa hotaririle si dispositiile sinOdelor, si obligat a-1
pomeni pe el si nestramutat numal si numal numele lul
ca patriarh canonic in tote serviciile sfintite si slujbe, cum
este legluit, si pe nimeni altul sa nu pronunte sail pe lath'

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 15

sau pe ascuns sau in genere sa recun6sca, departe de el,

superioritate si autoritate patriarhala pusa asupra lui si ste-
panire, incepetorie si domnie, de cat numal pe patriarhul
ecumenic dupa vremuri, si nimarul altul sa i se supuna
sau sa se subjuge. Deci scriind poruncim si teofiliei sale
si celor chematI credinclos1 de catra tine si ortodocsil ar-
hierei din localitatile megiesite, supusi acestui tron al nostru
patriarhal, ca In conformitate cu ecdosul nostru patriarhal
dat si trimis tie, adunandu-ne aicea in sfintita biserica a
ortodocsilor a preasfintitel n6stre NascetOre de Dumnecled,
se va face prin indemnul nostru patriarhal si cu 'invoke
stramutarea prea lubitorului de Dumnec,eil arhiepiscop al
Cefaloniel si Zachintulul, In sfintul Spirit lubit al nostru
frate si conliturgisitor Domnul...., pe numele preasfintel Me-
tropolii a Filadelfiel, prin un memorid asezat canoniceste
in sfintita condica dupa tipul canonic. Luatl aminte tnsa.
bine, fratilor, si infricosandu-ve de munca de veci si avend
in minte si cugetandu-ve la Infricosata dare de soma lul
Dumnecleii, v'ati jurat pe el prin omofor si epitrahil pe Dum-
necleu cel a tote vecletor si i s'a poruncit ca sa pazasca re-
ligiositatea si ortodoxia si legea stremosasca si dogmele ne-
intinate ale sfintei nOstre a Jul Christos, mare! biserici a
Resaritulul si neschimbate, dupa sfintitele dispositil si aye-
zaminte ale celor sapte sin6cle ecumenice, cart s'aii adunat
pentru paza dogmelor drepte ale Bisericel si a tinea si pastra
canOnele asezate de ei si respectatele si sfintele orinduell
Cate s'ail asezat sfintitilor si sufletestilor nostri parintl, si
nicl macar cu minte subtire a cugeta improtiva bisericel
Resaritului nici data, in VA& vieta sa, Vote cate le primeste
muma nOstra obstesca biserica Resaritulul, sa le primesca,
si pe care le respinge, sa le lepede, si sa urmeze noue si
celor dupa nol preasf. patriarhl ecumenici in totul si sa se
supuna, vestind in frica lui Dumnecled, in fata sfintitel icOne
a lu! Christos in auclul nostru ca cu socotinta Iubirel de

www.dacoromanica.ro
16 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

Dumnec,lea a conduce cu piositate turma cea raiionala in-

credintata lul de sus si sa se pastreze pe sine curat de
URA prevenirea viclena, ca de la inceput, ast-fel si In urma
in Wta durata vieiei lul, dupa, cata putere are si sa pazesca
si sa iina si prerogativele cate le are acest scaun patriarhal
neschimbate in tOta enoria lui. Acestea sunt poruncile din
partea nOstra. Iar data s-ar Intimpla ceva dinprotiva, vol
veii vedea, stiind si acesta, ca pe langa caderea vOstra si
insusl la o crima neertata, si nici o data nu veil putea fugi
de cele mai aspre pedepse ale bisericel si mustrarel si vol
cel ce faced schimbarea impreuna cu cel ce s'a schimbat.
Lucrail deci dupa cum ye scriem voile in greutatea amar-
nicului acuzator al constiintei si nimic alt din prevenire.
Iar harul Domnului si nemesurata sa mila fie cu vol. In
anul 1781 Decembrie 7.
Fiind-ca sistema laica predomina in aula patriarhicesculul
tron, dupa imitarea acestula si cel ce contribuiau din ve-
chime, dust de religiositate si de zel bun, la trebuiniele
preasf. apostolic scaun al Ierusalimulul, 7i carii serveaa In
diferite ocazii, numiti mai vulgar epitropl, salt incercat a's1
imputernici epitropia si a schimba obicelurile si datinile.
Iar prea fericitul Domn Avramie si cel din jurul sea eco-
nomisind cu prude* ail linistit si sfarimat pornirea cea rea
a lor, considerind aceasl ordine si cea din vechi administraiie
de el incercata. In acest chip s'ail incercat unii dintre cel pu-
ternicl din Constantinopol sa introduca si sistema de epitropie
In Sf. Munte, si lucrati multe in cat sa, stremute tOta auto-
ritatea aicea si puterea in a face si desface si in genere
a economisi afacerile obstestl ale sfintitelor Monastirl, avend
de adepil si pe unii smintiii dintre aghioriii si conlucratori.
Iar adunarea cea profund cunoscetOre si bine-cugetatOre a
proistosilor celor Inielepii si a betrinilor veclend nenorocirea
la baza acestui sistem si gandindu-se la viitor si evitand
relele ce eraa se decurga, s'aa opus cu barbaiie si dimpro-

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRT DIN IST. BIS,ERICESCA 17

tiva lucrand in tot chipul au indepartat sistema cea rea si

vetamatOre asupra obstei, nepermitend ca epitropil sa alba
ceva mai mult de obicinuitul for caracter. Cacti be este de
ajuns diceau, despre cei ce nol scriem, data voesc sa ser-
vesca pentru Dumnedeu si de catre el sa se priimesca ce-
rerile nOstre; dar a dispune pentru Indatoririle nOstre si
ca autoritate a lucra or scrie ceva si a ordona, acesta nu
be este dat for si nici nu convine de loc obstiel nOstre a
se administra de afara si acesta de dire laic, necunoscend
nici asedamintele chinoviilor, nici disciplina monastirilor si
nici avend in genere simtul acestel aspre purtari a nOstre.
A conlucrat la acest sfat drept si socotinta si a ajutat in
tot chipul Si preasf. Domn Gavriil, ingrijindu-se de inte-
resul obstiei sfintite de acolo.
Administratia biseric6sca nu avea un centru, find im-
partita autoritatea cu Meletie al Nicomidiei, cum s'a dis,
se intrista de acesta preasf. Domn Gavriil; apol se suparati
arhiereil sinodall. i dad. unit pentru prietenia cu cei pu-
ternici sail prin o aprofundare puternica pareau ca predo-
mina, dar se necajail mai mult neputend suferi dispretul.
Dec! de aceea cel al Halcedontilul Partenie pa.rend ca ast-fel
cugeta de demult, periorisit in eparhia sa, era atacat, bar
al Efesulul Samuil, indrasnet find, a fost dat la o parte si
al Smirnel Procopie, venind in capitala, nu era placut. Dar
acesta, profitand de o Imprejurare bine-venita, s'a dus in
eparhia sa. Cel ce au remas, pe cariI 1-au lasat, cautaii sa-1
atraga la timp si pe cel ce nu le placea abuzul puterel bi-
sericesti si sa-1 familiariseze cu obicelul lui Meletie al Ni-
comidiel. Se intimpla celor ce's1 castiga putere nelegluita
ca sa insulte pe multi fara dreptate si nu pe putini sa ne-
dreptatesca, bar pe cel mai multi ti sicanail si nimic nu
patimeail mai ales cand cine-va prefera a domni si a st6-
pani; stepanind fara vreme si ingamfandu-se de mandrie
fOrte putin da atentiune la privirile multimei. Din causa
Biserica Ortodoxi Romani 2

www.dacoromanica.ro
18 AMINTIR1 DIN IST. BISERICESCA

acesta multi si dintre arhierei si boeri si din poporul de

rind ii urall neplacendu-le, pentru netntelegerile dintre
dinsii, Meletie al Nicomidiei, ii despretula necajindu-1 cei
mai multi si unit dintre puternicil nostril si cei de afara si
traeail in desplacere pentru imputarea obstesca. Cu trecerea
timpulul s'a imputernicit imputarea si ura a crescut, in cat
ail fost invinuiti Ia eel puternici, la vizirul imperatiei si la
intalul judecator. Acesta imprejurare gasind'o favorabila pen-
tru exilarea arhiereilor ce erail contra lui, fiind de consens
si preasf. Domn Gavriil si luand conintelegere si hotarire au
lucrat scriind anafora iscalita si sigilata catra puternicil lila
prin hotarire imp6ratesca l'ail alungat precum si pe al Prusei
Antim Ia eparhiile lor. Deci ast-fel alungati din Constanti-
tinopol si al Nicomidiei Meletie si al Prusei Antim si pe-
riorisiti la inceput in eparhiile lor, la anul 1783, indata ail
intreprins a sfarima sistema lor. Cel al Nicomidiei a scris
catre rudele si prietenil lui indemnandu-1 ca totul s faca
ca hotarirea data sa se ridice, neputend suferi insulta ce i
s'a Mout la betrinete, atacand pe protivnici si batjocorindu-i
prin scrisori. Iar eel ce pazeati si cercetati cele respective
la el, primind Diptea pe diaconul sett care se furisase in
casele prietenilor set si-i indemna la lupta, i-ail luat scri-
sorile si cunoscend improtivirea sa si inculparea si porni-
rea lui asupra lor, inainte de a suferi vre-un reti., s'atl Bandit
sa lucreze cu drasticitate si compunend invinuirile l'ati supus
caterisirel si rail condemnat si la exit in muntele Sinai, avend
conlucrator arhiereii intru acesta si pe marele interpret A-
lexandru Mavrocordat. Luandu-i-se eparhia a fost inaintat
din al Vizel al Nicomidiei Gherasim, om Mien, invetat, li-
nistit si in multe de laudat. Iar Meletie surgunit prin ho-
'Wire tmperatesca de la Nicomidia in Egipet, Fail dus la
Memfis, adica la Cair, ca de acolo sa-1 duca la muntele Sinai,
si convingend pe sinaiti a stat acolo un timp, cand sinaitii
ail adus de pretext arhiereilor din Constantinopol talhariile

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 19

din desertul Arabiel, fiindu-le mils pOte si de betrinetile bar -

batulul, sail, socotind dealt-fel de nesuferit si omoritor dru-
mul de acolo si de neauclit cu totul in ucideri de Omen!.
Flind-ca in acest an s'a asezat Domn in Ungro-Vlahia prea
inaltatul Domn Mihail Sulu, rugand pe preasfintitul Domn
Gavriil si pe Sfintul Sinod 1-ati induplecat ca sa-1 elibereze
de marea si infricosata indepartare pe Meletie fost al Ni-
comidiel, si Fan adus in insula Hio, harazindu-I acolo pe-
trecere neturburata.
La 20 a lunei Iunie, anul 1783, prea fericitul papa si Pa-
triarh al Alexandriel Domnul Ciprian trecend din vieta, cu
alegerea, votul si cu conintelegerea patriarhului ecumenic
si a arhiereilor sinodali din Constantinopol, a prea nobi-
lilor epitropi al scaunului apostolic al Alexandriel si a tag.
sistema boeresca s'a inaintat la preasf, scaun apostolic al
Alexandriel Episcopul Metrelor Domnul Gherasim, facendu-se
permutarea in templul Tow 'Acrcoplacov situat la M Peup.cc,
In acelas an Scitia mica supunendu-se st6panirei Rusilor,
Mitropolitul Gotiei s'a unit la sfintita administratie biseri-
cesca a preasfintitului Sinod din Petersburg. In anul ur-
mator 1784, fostul al Nicomidiel periorisit in Hio, fie-ca
lucra ceva in fav6rea sa, fie-ca trala linistit si nu se gandea
la nici o lupta, a fost denuntat de unil ca proecteza lucruri
marl asupra patriarhului si asupra arhiereilor sinodali si
ca-I incarca de insulte si -i defaima, si ca, se incerca a da
pe fala si sa sfarme edificiul si sistema for si aratau si seri-
soil din Hio, care marturisea unele ca acestea si cel din in-
sula cautall a-I impleti cununi din spirit lar arhiereil din capi-
tala sinodali impreuna Cu patriarhul temendu-se si turburan-
du-se larasi a dat hartie asupra lui la stepanire si cerend ho-
-Wire fail exilat tot la muntele Sinai. El apol luat de intalul
eunuh din Bizant 1-a lasat in Egipet si prin acesta a con-
vins pe cel mai puternic dinast din Egipet sa lucreze ca
sa-1 trimita la Sinai, neputend parcurge atata tale pe ca-

www.dacoromanica.ro
20 AMINTIRI DIN In. BISERICESCA

mild. A remas si de asta-data la Placu In Memfis, evitand

nenorocitul Meletie nenorocirea sa.
Munastirile din St Munte al Aton ului fie-care din causa
marimei si greutatel datoriel insarcin ate si periclitate, acesta
mal ales nelinistea si intrista numita comunitate, care s'a
ridicat mai pans la una mie de talanti si fie-care din ele
dilnic le ducea de lucru. De aceea ail izbucnit scand ale si
turburari, prigoniri si ocari si In genere era turburata li-
nistea cea placuta. lul Dumnedeil a sihastrilor si se neli-
nistea limanul lor cel spiritual. Apol s'a mai furisat un 6re-
care turburator, cu chip spre a duce o vieta linistita, dar
s'a reintors la vieta sa de mai 'nainte, sail ca un alt r6ti
dintre vietuitori facendu-se, pretindea ca sa guverneze si
vola sa predomine, escitand pe cel mal seraci ca sa cera
socotela de economiile din vechime si probe dupa care cu
dreptul s'a imultit atatea Imprumuturi. Era pornirea celor
multi asupra Lavrel si a Monastirel Ivirilor si pride in cu-
vinte ail facut asupra eforiei obstimei or comunitatei lor,
descriind conducerea afacerilor obstiel si cheltuelile fara de
socotinta obstiei, cum si cererile silnice afara de asedaminte
si dari indispengabile. Din acesta causa s'a marit inversu-
narea, s'a imultit resvratirea si ameninta ruinarea cu totul
a sfintelor monastiri. Deci vedend acestea cel mai marl al
monastirilor si ca el singurl nu pot A. linistesca agitatia si
sa pue capat datoriei, ail alergat la marea Biserica, rugan-
du-se preasf. Domn Gavriil, si SinoduluI din jurul s6il ca
sa judece neintelegerile dintre dinsii, judecand si distribuind
datoria ce-I ameninta, ca sa le usureze lor fortuna si A.
inceteze vijelia, care a nelinistit atata vreme armonia ob-
stiel. Atunci patriarhul impreuna cu Sinodul din jurul WI
aratandu-se bine-voitori la cererea lor, si mai intal sfatuind
mult partile impricinate, apol a stamparat pornirile neratio-
nate si a taiat luptele patimase dintre el, ail venit in urma
la cestiune si ascultand partile fail prevenire, luand aminte

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISBRICESCA 21

cu acurateta si cercetand catastifele de veniturl si cheltuell

si impartirea si adunarea lor anuala, judecand au hotarit:
ca cele amintite done monastiri marl, ca avend putere sa
la asupra lor mai mult de jumatate din amintita datorie
obstesca, si s nu fie superate cu ceva mai mult, si partea
remasa sa o imparts dupa analogie la cele mai mid, care
sint multe. Aducendu-se acesta hotarire a socotintel sino-
dale comune, ne avend nimica sa opuna, au subscris ho-
tarirea adusa, cel intai dol mai marl al monastirilor, dar cu
grew suportail greutatea datoriei adusa in special lor. Iar
eel-I-alp multemindu-se cu impovararea acelora l'au linistit si
luand inscris hotarirea sinodala s'ati reintors la linistea lor.
Adeptil lui Meletie si acum, In anul 1785, insistail pentru
fostul al Nicomidiel si -1 suparaii pe preasf. Domn Gavriil
silindu-1 ca sa-1 aduca din Egipet la Hio. El insa prevedend
turburare si superare bisericel, pe cand si arhiereil sino-
dali i se improtiveatl, ail remas pe partea majoritatel la
cele din vechime. Dar facendu-i-se mare sila dupa marea
sarbetOre a Paste lor, perdistand cu indaratnicie si amenin-
tandu-1, el totusi s'a opus. Nu dupa multe dile ins& bol-
navindu-se, a lasat lor sa faca ceea ce vor voi, si cel dispusi
pentru Meletie se eugetati la ce e de facut; lar el reguland
Vote cele ale vietel presente si dispunend cum I-a placut,
prevedend si presupunend ca acea indelungata Ma este
sfirsitul vietel lul, linistit si vesel si plin de bucurie a trecut
spre Domnul la 29 Iunie.
Preasf. Domn Gavriil era de neam din Smirna dintre, cel
intal, si pentru seriositatea si simplitatea vietel sale de toti
era laudat. Era lubit intre altil mai ales si de fericitul intru
amintire mult vestitul Neofet al Smirnei, fiind singhel al sea
si clasat intre ieromonahil parohiall. Deci ast-fel bine-pla-
and a fost inaintat mai intaiii Episcop Moschoniselor si e-
conomisind bine cele ale episcopiel, fiind-ca Metropola Ioa-
ninelor era lngreueata cu datora enorme, si era greil de

www.dacoromanica.ro
22 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

administrat, trimis la acesta, si cu blandeta ce-1 caracte-

risa imblanzind pe amarnicil camatari si administrand'o un
timp, cand facendu-se resvratire in Peloponez si majoritatea
arhiereilor de acolo fugind, a fost stramutat la Metropolia
Vechelor Patre si asedat acolo pastor canonic al el si ar-
hiereti; priimind'o ruinata si mal ca pustie, muncind si lup-
tandu-se si tinend pept talharilor atacatorI, aparand pop6-
rele lui Dumnedeti de vrajmasiI ref' facetorl si suportand
tOta reutatea acelul timp, si suferind si salbatacia Albane-
zilor, a adus si constituit larasI acesta Metropolie ca de la
inceput. Cand pururea amintitul Sofronie au incetat din vieta,
a fost Inaintat la scaunul Ecumenic si luand situatia bise-
ricesca tiranisita se intrista si cu greti o suferea, dar des-
placerea presenta si nemultamirea le ascundea, economisind
timpul, de aceea si pe al Nicomidiel atuncl 1-all zguduit,
aparand libertatea sinodica si lucrand ceea ce este demn
de maretia patriarhala. Era lubitor de adever, de dreptate,
milostiv, bland si familiar, lubitor de frumOsele arte. Se
parea ca era f6rte simplu dar era profund si adanc cuge-
tator, de aceea 5i scapa de presupunerile tiranizatorilor e-
pitropi socotindu-1 ca nu le e protivnic. Cu atata blandeta
vorbea si cu atata abilitate lucra, incat administrand sca-
unul ecumenic cinci anl, pe nimeni n'a suparat s'au pe un
suferind sa nu-1 fi mangaeat aratand pururea o buna-vointa.
Acesta exercitand'o in tOta vieta si regulandu-s1 cele ale sale,
dad. avea ceva, cacI nu era dintre bogatl, si nici de la pa-
triarhie nu lua nimic afara de nutriment, tot ce avea le
impartea cu Iubire de Dumnecletl, trecend din scaun catra
Domnul, ingropandu-se In Biserica ziov 'Arnopf.GGSCOV la MES11
PEop.m.
Fiind-ca preasf. Domn Gavriil a trecut spre Domnul la
29 Iunie, anul 1785, cum s'a 4is, s'au Intrunit si preasf.
arhiereI sinodal!, prea nobilil hoer! si clericil si sfatuindu-se,
au ales patriarh ecumenic pe preasf. Metropolit al Smirnel

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 23

Domnul Procopie si facend anafora a cerut hotarire Imp6-

ra.tesc6. pentru el. Deci 1 -au trimis scrisorl Sinodale arAtan-
du-I alegerea si votul obstesc, chemandu-1 de la Smirna Ia
preasf. apostolic si ecumenic scaun, impreuna cu cel din
patriarhie s'a dus si un ceaus din cel al Portei ducend po-
runca. Ajuagend cel trimisi la Smirna la 8 Iu lie c'dnd era
serbatOrea marelul martir Procopie, Iau Inma.nat scrisorile
bisericestl de alegerea obstesca si chemare si impreung, cu
acestea hottirlrea imperatesca, si neputand alt-fel sa faca, a
priimit hotarirea obstesca si pr6znuind serbatOrea si bine-
cuvIntand pe clericii si pe boerii acel stralucite politil si pe
tot poporul credincios si luandu-s1 de la prea mAritil consult
remas bun si prietenesc, a pornit la drum si percurgand
calea Asiel si Europei prin Elispond a venit in Constan-
tinopol si luand cu sine pe preasf arhierel Sinodall si pe
clericil mares biserici s'a presentat visirulul imperatiel ca
de obiceIU. Luandu-sI obicinuite cavade s'ati intors la pa-
triarhie si fAcendu-se permutarea canonica In biserica ma-
relul martir a Sf. Gheorghie la 29 Iu lie Valli felicitat de pa-
triarh ecumenic.
Priimind dar preasf. Domn Procopie tronul apostolic si
ecumenic si vedend ca biserica era tiranisita de pretutin-
denea si in nevol si necazurl din causa datoriilor neintre-
rupte, intArind autoritatea sinodala si indepartand de la
marea biserica epitropia vulgulul ce vina predominarea. De
aceea mal IntaI din ale sale platind mal mult de o sutg, de
talantl, pentru obiclnuitele dart la cel ce stApanesc din scliim-
barile patriarhilor (cad socotind ca sefia cea mal mare a-
supra guvernantilor este acesta asezare, nu se punea fara
dare, dupa cum se obicinuia si Ia alte slujbe) si lua aminte
si la alte refucll Intamplaterre, nimic pentru sine luand pentru
intretinerea qilnica si cheltuell casnice, a redus si cheltue-
ile de prisos si cerend socotell esacta fie-caruia, de la epi-
tropi si de la secretarul Obstiel, impunendu-le imperativ In-

www.dacoromanica.ro
24, AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

deplinirea datoriilor cinstind si purtandu-se frateste cu preasf.

arhierei, fiin 1 afabil cu totii si cultivand pe cel puternici
prin presente marl, marginind epitropia la darea de socotell
corecta si drepta, despretuind mituirile si fatarnicia cea ve-
tamatOre obstiel a epitropilor, priimind si 'ntarind parerile
preasf. batrini ca sa nu WA avea mat mult arhiereil de
afara la patriarhul ecumenic si la sinodul din jurul sett, sta.-
ruitorl si apocrisari dintre laid, ci pe on care ar alege dintre
arhiereil petrecetori in Constantinopol, adica dintre cel clece
card se aduna in adunarile bisericestl. Caci pe vremea pu-
rurea amintitulul Sofronie ingrijindu-se Meletie de atunci al
Nicomidiei si epitropil obstel din jurul sett, multimea ar-
hiereilor, prin hotartre imperatesca a intergis venirea celor
mai multi, si nu eta cu putinta or cut sa piece de la Con-
stantinopol, fara scrisOrea de invoire a patriarhulul. Ci dad.
cine-va cu voia patriarhala si cu scrisOrea de permisiune
patriarhala, cum este legluit, nevoit de for majors s'ar
duce, ne plecand vre-unul din cei clece, ca neavend loc,
nu lua parte la sedinta si nici oficial si fatis era nevoit
sa stea; de aceea s'a si intamplat si fara voie sa remana
in eparhiile lor. Decl pe acestia i -a facut sa alba curaj la
trebuinti si 0,-0 alba privirile catra sfintita adunare a preasf.
arhierel, mai ales ca el. Cad luandu-si asupra-s1 trebuintele
bisericesti ale tuturor, si a celor de departe preoti si laid,
tuturor le Invola s vina la el si sa-1 scrie si sa cera cu
curaj, ceea ce ail de trebuinta.. Deci asa de la inceput s'a
incercat preasf. Procopie ca sa to autoritatea cea drepta a
predominarel. A dat !msa presupunere de despotism In afa-
cerile bisericesti, tar acestea nu le sevirsa fara socotinta
sfintitului Sinod. A intristat nu putin si pe unit din arhierel,
mai ales pe Partenie al Halcedonulul. Caci parendu-se ca
predomina Meletie de atunci al Nicomidiel, pretindea ca sa
Mb& si el aceeas situatiune ; in cat nu voea sa se faca ceva
fall de vola sa, avendull privirea de aicea inainte catra

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 25

el pururea pomenitul Domn Gavriil. Apol sa si temea de

cei din jurul exilatului al Nicomidiei, ca nu cum-va con-
vingend pe patriarh sa-1 theme din exil si sa -1 aduca pe
Meletie. Unil dar neobosit se ingrijaii sa-1 aduca din Hio;
lar altil din contra in tot chipul se luptad, spunend lucruri
necuviinclOse, incercandu-se a-I face pe patriarh ca si de
a trela Ora s-1 trimita in Egipet. Dar el fiind drept la ju-
decata, a respins pornirile spre aparare ale vrajmasilor a-
celula, pricependu-le frica lor, si a imprastiat si presupu-
nerile, obligand pe adeptil si aparatorii lui Meletie ca sa
aduca si sa dea marel biserici, dimisia acelula pastrata de
el, pe care a trimis'o din Hio, demisionan d de buna voe
din eparhia Nicomidiel. Deci aduca find acesta si dandu-se
inscris pe garantia boerilor prin care se fagadula ca nu-I
va supara mai mult, i s'a trimis acelula absolvirea sub-
scrisa de arhierei si i s'a recunoscut lul din casa obstiei
anual pentru intretinere, patru talantl (adica doue mil de lel).
Dar n'a ajuns Inca s reguleze intaia situatie a afacerilor
celor mal trebuinciOse bisericesti preasf. Domn Procopie si
deodata ail cadut furtuni si a sosit o lama f6rte grea, fa-
cend lucruri grozave si anevoindu-se cu nenorociri de acum
Inainte cu eel puternici sail bogati si cu strimtorarea de pre-
tutindenl a intregului ortodoxism.
Cea tntal furtuna si vijelie care a turburat starea cea
buna, s'a intimplat acesta: viclenia Domnitorulul Moldovel
Alexandru Ten Mavrocordat. Incetand din vieta Metropolitul
Moldovei Gavriil, nu numal a priimit si a intarit dupa obi-
celii alegerea facuta de dire Episcopi, cler si hoer!, dupa
datina locului, dar, fara ecdos patriarhal Inca a facut sa se si
stramute la scaunul Metropolitan al Moldovei Episcopul Leon
al Romanulul, trecend cu vederea legalitatea si despretuind
superioritatea patriarhala si hotaririle sin6delor, luand sta-
panire in cele ce nu se cuvine fara cuvint. Cad nici Regil
autonomi al Moldovei nu s'au insusit for o ast-fel de cinste.

www.dacoromanica.ro
26 AMINTIRf DIN 1ST. BISERICESCA

Vestindu-se o ast-fel de permutare si aratandu-se si pitacul

domnesc respundetor catre el la proto-spatarul Stefan, cum-
nat de sora, in care nu era nimic respectabil si canonic, ci
erati dovecli puternice despre vestea ce se respandise, s'a
turburat fOrte patriarhul pentru acesta intreprindere ne-
chibzuita, si combatend fapta cea fara tale, s'a rugat, in-
sistand mai ales pe langa amintitul boer, ca sa se corec-
teze cat mai grabnic gresala si sa aduca la marea biserica
a lui Christos scrisori domnestl, dupa ordinea veche drepta,
care sa marturisesca alegerea si s cera ecdosul patriarhal
pentru permutare. Dar fiind-ca faptul s'a respandit, nu putea
sa-1 tainuesca si sa-1 indrepte in particular, neincunostiin-
sand despre acesta pe sfintitul sinod din jurul sei1. Apo]
tacend ar fi dat presupunere nu bune despre el. Iar preas-
fintitii arhierei, nefiind Inca cunoscut pitacul, au audit de
la altil despre permutarea nelegala. Inca si epitropil obstiel
invinuind avaritia Domnulul, din care pricina atras, el a In-
clinat la acesta fapta nesocotita, orbiti de iubirea de argint
pentru ei insist, si socotind ca grin bani este fericita obstia, au
gandit sa vindece reul cu retA. De aceea dar strigaii asupra
mare] biserici, amestecand lucruri dumnedeesti si omenesti,
si Cute" pe patriarh ca pe Metropolitul numit sa-1 suspende
si sa-1 priveze de arhierie, lar pe domnitor ca unul ce a
nedreptatit biserica si averea, care era mare, a reposatului
Metropolit al Moldovei, tOta a rudelor si luata de la bise-
rick sa-1 supue la despagubire si sa to ceva si obstea din
acesta padure *luta.. Asa dar vilv6rea era mare si comun
rezbolul asupra Domnitorulul, arhiereil luptand pentru sfin-
tele canOne si buna ordine, tar epitropii se interesall de
banii clironomiel reposatului, si cu top] strigail ca s'a ne-
dreptatit marea biserica a lul Christos si ca o asemene cal-
care de lege nu trebue suferita, ci a uza de tot mijlocul si
sa se napustesca asupra viclenului Domnitor. Dupa opinia
obstesca s'a parut Intai s reclame la cei puternici si s'a

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN MT. BISERICESCA 27

scris si scrisOre care povestea nedreptatea calcatorului de

lege. Atunci patriarhul veclend cate invinuiri se spuneaii
contra lui, a esclus pe cele mai multe, aparand pe om, cu-
getand ca sit fie moderat in asemenea afaceri si sa fie ju-
decat cu umanitate. Deci s'a trimis hotarire imperatesca.
domnitorulul, sa nu se avintureze in lucrari incurcate, ci sa
persiste in margenile pe care parintil sei le-ail recunoscut
si sa dea cinstea patriarhulul Romeilor. S'a scris si ca-
terisirea celui noil numit Metropolit al Moldovei. Patriarhul
Procopie a avut mare neliniste pentru aceste faptuite, a
aratat insa multa intelepclune si umanitate, dovedind un
zel cugetat si generos.
Cum a cetit Domnitorul indignarea mares Bisericl asupra
sa si a veclut amenintarea celor puternici, infricosandu-se
respectiv de patriarh, si. a sinodului din jurul seu, desfiin-
tand permutarea facuta, a scris aratand mOrtea Metropoli-
tului Gavriil, si alegerea obstesca a Episcopului de Roman,
Leon, rugandu-se ca primind si intarind acesta alegere sa slo
bOda sfintitele scrisorl de admitere si intarire instalarea si per-
mutarea in scaunul Metropolitan, pentru care s'a cerut si ecdos
patriarhicesc, ca de obicell Iar respectiv de cei puternici
caril se pornisera asupra-I pentru ast-fel de fapte, i -a lucre-
dintat ca nu din o indrasnela de autonomie, ci din neluare
aminte a gresit, si cheltuind o cantitate de bans, a inde-
partat pericolul autoritatel ce-1 ameninta. Caci cei ce se pa-
read zelosi pentru biserica, in acesta consta zelul lor, si
perderea aceluia era gata. Scapand insa din primejdie cel
mai puternic dintre Egemonii nostri, pentru cele ce era O.
patesca s'a cugetat a's1 resbuna. Asa pentru patriarh sati
sinodul intreg ce lucrase in contra sa, s'a parut ca nu este
lucru usor de realisat. Luand la o parte pe Samuel al Efe-
sulul, a pornit sa-si verse tot veninul asupra lul. Cad pre-
supunea ca nu pentru bine si in favOrea bisericei si a dis-
ciplinei s'a aratat zelul, ci pentru a face placerea cercato-

www.dacoromanica.ro
28 AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA

rului de argint si comptabilului Petru de la Monastirea Im-

Orates* care pe atunci era puternic si vrajmas lui, a
Indemnat sfintitul sinod, aiurand si invinovatind ca, a in-
sultat, ca a nedreptatit, ca a calcat legea, pentru acesta a
sevirsit acesta. fapta. Mal ales conlucrand la exilarea lui
Meletie fost al Nicomidiel, socotind ca face cele placute lui
si altor multi arhierei si spera ca gresind sa va modera si
lucrand neregulat ii face placere si ca nu-1 va lovi asa fara
indurare si acesta de socotitil prieteni, intre caril mal ales
enumera pe Samuil al Efesului si al Halcedonulul Partenie.
Proverbul dice, sa scarpini pe cel ce se scarpma si este
drept sa ti se resplatesca, si in cele nedrepte socotinta ne-
drepta. Deci de aceea indignandu-se de al Efesului mai ales
s'a pornit sa-1 faca reCi si ostenindu-se prin marl cheltueli
s'a incercat sa-1 exileze la Sinae si privandu-1 de Eparhie
cu puterea stapanitorilor.
Dar preasf. Domn Procopie cu sinodul din jurul sell s'a
opus cu barbatie pentru al Efesului si facend anafora ob-
stesca, l'a aparat catre cei puternici incredintandu-i despre
purtarea lui cea corecta si vieta sa cea nepatata si Ca nu nu-
mai la Filipopol fiind Indelung arhiereil a multamit lumea, ci
si acum, ocupand Efesul, se 'Arta bine dupa indatoririle sale,
find om experirnentat, de ordine in administratie si aparator
legal al supusilor, pacinic si drept si zelos de fapte bune,
dar Inca si in capitala petrecend pentru trebuintele neapa-
rate ale patriarhatului este fOrte trebuitor, fiind consilier bun,
si conlucrator fOrte gata, si prin acestea a imprastiat calom-
niele Domnitorului Moldovei, care-1 inculpa ca este scan-
dalagiti, turburator si red fackor, conrupetor obstiei si pier-
cletor, si s'a rugat celor puternici sa nu-1 trimita nicl sa-1
condamne inocent. Facendu-se deci dovada obstesca si aju-
torinta prin rugamintl luptandu-se pentru el majoritatea si
prin scrisori si prin cuvinte, pentru ca indraznela nu era
mica, caci cei puternici 11 urmareail ca vinovat, sa probeze

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN 1ST. BismuctscA. 29

contrariul, de si se ruga, s'a parut pentru afirmarile si ru-

gAmintele patriarhulul s nu sufere nimic cel al Efesulul,
Tar pentru staruintele si darurile domnitorulul a fast trimis
la eparhia lul cu ceaus. Decl asa s'a dus avend constiinta
curatA si dovada obstesca si slava prea mare, ca, a suferit
pentru sfintele legi, urmarit pe nedreptul.
0 ast-fel de pornire inversunata a domnitorului asupra
celut at Efesulut curind a iritat si a miscat sfinitul sinod
endemic din Constantinopol si nu permitea a i se erta gre-
salele sale, ca unele ce erad sevirsite cu stiin a si ca evi-
dent este vrAjmas bisericel. CAci din protiva cele fAptuite
In scris dovedesc nu caintl, ci o parere stAruitOre in red
si indaratnicire in lucruri nedrepte. De aceea ad oprit si
ecdosul si putin a fost sa nu -1 declare vrajmas al bisericel.
Dar atunci facendu-se Domn al Ungro-Vlahiei Nicolal Ma-
vrogheni a linistit acesta turburare lucrand ca sa se trimita
ecdosul. Deci s'a dat si obictnuitul filotim on peschis patri-
arhulut si s'ad trimis scrisorl reciproce de la el si dare
Domnul Moldovel si catre Metropolitul de curind tnaintat
si s'ad legat armonia comuna, predominand ordinea bunA
si legala intru legAtura dragostel si a relatiflor si unirel dupa
Dumnecled.
Asa cele relative la inaintarea neregulatA a Metropolitulu!
Moldovei bine-regulAndu se s'ad indreptat, tar alesul de curind
Domn at Ungro-Vlahiei, luptand contra monetarulut Petru
de la moneteria imperatesca, repunendu-1 acela a fost ucis.
Era acest credinclos barbat in servicid de mult timp la cur-
tea ImperAtescl, experimentat in multe, si intarit prin buna-
vointa a celor puternici, inotAnd In bogatie si-'sl castigase
si o influenta insemnatA, pentru care si de cAtra Domni-
toril Ungro-Vlahiei, ca unul ce le era de fOrte mare folos
acestora, era cautat. Dupa ce Mavroghenil 1-a placut sa. fie
Domn, fiind ca interpret la flota imperatesca, era improtiva
lul, facend avansurl altora si vorbindu-1 de red oprea pe

www.dacoromanica.ro
30 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA

cel din palat de a se ocupa de acesta cestiune. El insa-1

calomnia la vizirul de atunci, fiindu-I mai inainte prieten
si impreuna petrecetor in marina si catra marele amiral,
propriul sal protector si iritan du-I asupra-I pe acestea, cu
puterea for nu numai ca a pus mana pe domnie, dar a
Invins si pe rivalul sets si in sfirsit ca un trasnet lovindu-1
l'a prefacut in cenusa. Cad imperatul indemnat de calom-
niile amintitilor puternici si ca sa le faca placerea lor, a
ordonat sa-1 ridice si s-1 arunce in temnita. Acesta este
sub curtile imperatesti, la limanul caicilor, langa cuptorul
celor condemnati de urgia imperatesca. De si multi dintre
puternici s'at. incercat a-1 indosi si a-1 scapa, dar dupa cum
erati lucrurile si puternicii volau sa mOra, pentru ca a fost
cercetat nu despre calomnii, cad nu le credeati, ci pentru
banil lui, cu muncile cele mai grozave si respunclend des-
pre tote cu precisiune prin catastiche, la urma s'a primit
mOrtea de sabie.
Pe Petru om ce parea folositor obstiei nedrepta si vi-
clena calomnie l'a nimicit si tOta averea sa si a copiilor
sei, a rudelor si a cunoscutilor lui a inghitit-o tesaurul im-
peratesc, care-I Schila si Haribda a celor bogati si puternici.
gasit in aceste imprejurari si preasf. Procopie nenoro-
cirea ca ceva straniil, curios si strein, cum si sfintitul sinod
din jurul sell, fie ca Domnitorul a facut sa, se bucure, fie
Ca a fost parerea celor puternici, de a cauta cu d'amaruntul
prin Patriarh proprietatile si banii celui ucis si aflandu-I
sa le trimita si A. be dea celor ce-1 urmarea si sa le pla-
tesca ca datorii personale cate aveati subscrierea Omenilor
bisericesti. Pentru acestea deci au caclut sub ispita infri-
cosata, grea si suparatOre, ba Inca si streina a duce frica
si patriarhul si arhiereii cei mai umanitari prin cautarea ama-
nuntita in timp Indelungat remasitile celui pe nedrept ucis
flu Whit si curgendu-le lacriml de suparare.
In aceste durer6se imprejurari au inceput a curge cu

www.dacoromanica.ro
 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 31

gramada nenorocirile, de cars s'a Intristat patriarhul si s'a

nemultamit si de datoria obstesca., pentru ca era grea de
administrat. pisil Epitropi, unii s'au dat la o parte ca si cum
nu ar avea mal mult a gera afacerile streine, lar altil s'au
Incercat sa si opresca mersul mal departe si cautail sa afle
vre-un mijloc de economie. Cacl a crescut datoria obstesca
pentru 1,300 de talantl. Deci mult cugetandu-se li s'al parut
ca ceva nemerit, luand o parte din datorie sa se Impart&
asupra fie-carel eparhil supusa preasf. apostolic scaun, tot
adaogind analog scaderea facuta a datoriel fie-carula anual.
$i deci impartind 600 talantl, a adaus la fie-care, catirnea
de plata.. Deci s'a intarit acest adaus si scaclement si s'a
pus in realitate la ma Mal anul 1787, neopunendu-se si
nereclamand nici unul din arhiereil de afara. Cad: datoria
anuala la scaderea ce se facea, n'a suparat pe nimeni, pla-
tindu-se de aci inainte un procent mic, incetand scaderea
anuala din ordin. Dar fOrte putin a folosit obstia econo-
mica o ast-fel de manipulare, privind presentul, cad vii-
torul era mai mult ingreulat. Dar s'a intarit si patriarhul
a scapat de aci inainte de multe greutati.
Apol si in sf. Munte Inca nu era Impartit restul datoriel
a mare! Mese (Mier%) Si aducea incurcaturi monastirilor de
acolo. Unil participat cu cel multi si invinuiau si pe cel
din marea Lavra si a Ivirilor, lar acestia luand mal mult
de jumatatea datoriel la inta!a Impartire, se justificati ca el
sint scapatI de invinuire si ca nu au a se ingriji maI mult
de casa obstiei, ci sustineau sa se imparts partial. Strigail
si asupra impartirei dintai ca fara cuvint, pentru Ca s'a
intreprins lucruri nerealisabile ai-1 mana pe el a se instreina,
tar manastirile marl le-au ruinat, neputend sa platesca o sum&
asa de mare. De aceea s'au refugiat larasl la marea bise-
rick rugandu-se ca sa se judece si sa se la masurl ma!
Intelepte. Primindu-le cererea cu bung vointa atat patriarhul
cum si sfintitul sinod si dispunend cu dreptate despre restul

www.dacoromanica.ro
32 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA

datoriel s'ail reusit a le da pacea si unirea fratesca, ridi-

cand din mijloc scandalul, si fie-care monastire s'a platit
datoria impusa. Dar din continua venire in capitala a Egu-
menilor si proestosilor si a impartirei datoriel obstesti, la
fie-care le-a pro dus for un mare castig si o economie f6rte
de folos si s'a gasit un mijloc in imprejurarT grele. Caci cate
datoril comune si particulare ale sfintitelor monastiri erasi
cu procente forte mart si in Tesalonic si in alte locuri de
afara, datoriile la pagani si de alt neam, ce ameninta pri-
mej die obstiel, pe tOte acestea le-ail plata imprumutandu-se
de la crestinii ortodoxi din Constantinopol, cu procente
mai usOre, asigurand la credinciosi cele sfinte, ca si cum
ar garanta cu ale sale proprii.
Apoi in acelas an 1786, rescumparandu-se de la marele
Schevofilax eparhia Livisu si Castelorizu, s'a reintemelat
arhiepiscopia Mirelor.
In urma in anul 1787 s'a unit arhiepiscopia Olenel si
s'a supus Metropoliel vechelor Patre, probabil pentru eco-
nomie de datorii si a castigului Metropolitulul de acolo. Caci
zbuclum area grea si neintrerupta in aceste imprejurari a
.

marel biserici a lul Christos pentru datoril mal ales era,

si neincetata suparare despre acestea a intristat pe patriarh.
(Va nrma).
C. E.

e----.44-4---, -
www.dacoromanica.ro
 SISTE1IUJ FILOSOFICO-TEROGIC AL FERIC1TIV AUGUSTIN.

Vecji Bis. OrtodoxA Romana No. 12 anul XXIV.

Cercetand parerile lui Augustin asupra r6ului, am aratat,

in numerul trecut at revistel, in ce consta r6u1, natura reului
i contrarietatea dintre bine si refit, acum voi trece mal de-
parte ocupandu-me tot de acesta importanta cestiune.
Am vedut ca r6u1 nu se afla nici in Dumnegeti, nici
in natura proprie, nici in natura altuea i nu pOte sa se
afle nici in lucrurile de care putem sa abuza.m, cad lucru-
rile sunt indiferente, in sine nu sunt nici bune nici rele, sail,
am putea dice, ca de la natura sunt bune. FOrte nemerit
se exprima Augustin cu privire la acesta, cand dice: etre-
bue Ore ca cine-va sa invinovatesca argintul sail aurul, pentru
ca se afla avari, sail mancarile, pentru ca sunt m'ancaciosi,
sail vinul, pentru ca sunt betivi, sail femeile frumOse pentru
ca sunt conrupti i adulteri etc., de si se observa in tOte
clilele cum doctorul intrebuinteza in bine focul, tar otravi-
torul intrebuintOza painea chiar in real.. De unde atunci
r6u1, se intreaba Augustin. Nu pOte sa se afle alt unde-va
Bizerica Ortodoxa RomintI 3

www.dacoromanica.ro
34 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

de cat In vointa proprie a omului. Mill in nol, trebue sa

fie prin nol i de la not Reul este un act al vointel proprii
a omului: fie care este autorul relelor sale proprii, este
un act al libertatei i nici o putere, afara de aceea a vo-
intei proprii, nu p6te i nu este in stare sa rastOrne su-
fletul omenesc de pe tronul suprematiel sale i sa-1 inla-
ture din ordinea divina a lucrurilor v. Daca nu ar fi ap,
pacatul n'ar putea sa fie pedepsit i tocmal pentru acesta
e pedepsit, pentru ca fie-care om ar putea si ar trebui sa
alba o vointa buna*. Vointa cea buna nu este alt-ceva, de
cat a voi ca natura sa i conserve dreptul sell i dupa cum
in acesta se afla tOte bunurile, tot aa si In vointa cea rea
se afla relele. Daca cine-va nu are o vointa buna, pentru
acest motiv chiar it lipsesce un bine, care este cu mult mai
superior ca tOte bunurile, care nu atarna de puterea nOs-
tra, un bine pe care numal vointa ar putea sa i-1 dea prin
mijlocul puterel sale proprii). De aid se vede ca. Augustin
stabilesce totul In puterea vointei, reul ca i binele, binele
ca si 1'6111. Acesta putere o atribue el vointei pentru-ca,
dupa cum a aratat, nici o potenta inferiOra nu este In stare
sa invinga pe una mai superiOra. (Dad, to temi de pecat,
atunci nu-1 vol. Indata ce nu-1 voesci, el inceteza. Voesci
to binele, voesce numal, cad data voesci, atunci il i ai.
Pentru posesiunea deplina a binelul nu se cere alt-ceva de
cat vointa proprie. Principiul pe care 1-a stabilit mai sus
II explica Augustin mai departe cand clice: ca este alt ceva
a dori binele sail reul si alt ceva de a dobandi un lucru
prin c vointa buna sail rea) Este o mare deosebire Intre
a voi i a dori. Augustin face deosebire Intre o vointa e-
nergica, care voesce sa se i efectueze aceea ce a voit *i
tocmal pentru aceea este energica, si intre o simpla dorinta,
care nici odata nu se implinesce: Acesta nu voesce con-
ditiunea, nu mai dupa care urmeza vieta cea sfinta i fail
care nimeni nu este demn de dinsa i nici chiar nu a do-

www.dacoromanica.ro
 AL FER. AUGUSTIN 35

bandit'o; acesta conditiune este o vieta cinstita. In urma

leget eterne este stabilit In mod neschimbacios, ca in vointa
trebue sa existe meritul, in sfintenie resplata, dupa, cum i
in nenorocire pedepsa. De aceea se dice: Omenil sunt de
buns voe nenorociti; el voesc sa fie nenorocitl; el au o
ast-fel de vointa care ti face nenorocitl chiar contra voin
tel lore.
Augustin compare vointa libera, cu ratiunea, cu memoria:
I Dupa cum ratiunea cunOsce nu numal bite obiectele sci-
intifice, ci chiar pe sine Insai prin sine tnsa1 i dupa cum
memoria cuprinde in sine nu numal acea despre care ne
aducem aminte, ci chiar Insa1 aducerea aminte, tot ase-
menea se mica i vointa, aa ca dupa cum not prin ea
putem sa facem us de tote obiectele, tot asemenea putem
s o intrebuintam i pe dinsa. De Cate orb Augustin se
intreba de isvorul reului, to ca punct de plecare vointa li-
belt. El spune ca numal aa pOte tntelege pecatul, data
presupune ca omul are vointa libera. RecunOsce fOrte bine
puterea ispitel sail a violentei, Insa acesta nu e posibila fara
invoke, cad, or cum ar fi ispita este mat putin puternica
ca vointa libera. Un alt repro mat puternic contra vointei
libere ar fi invocarea nesciintei, prin care s'ar putea pro-
duce lucrurl demne de condamnat. 0 asemenea stare, dice
Augustin, nu e proprie de cat naturilor deja conrupte si pre-
supune o abatere mat dinainte de la poruncile lui Dumnedell
i de aceea trebue sa fie privita ca o pedepsa naturals i
in totul drepta a pecatelor trecute. t Nesciinta i lipsa de
capacitate este o stare a omului, care ii are temelia in
condamnarea primitive a pecatului. Caci intru cat acesta
nu ar fi pedepsa, ci natura pecatului, atuncl nu ar mat fi
pecat, pentru ca tine nu se abate de la natura lul primi-
tiva 0 cu care a fost treat, este aa dupa cum pOte sa fie
i face aceea ce este dator sa faca. and el insa nu recu-
n6sce cum trebue sa fie, sail nu pOte sa fie aa cum ar

www.dacoromanica.ro
36 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

trebui, cine Ore nu vede aict pedepsa pecatulul ? DecT, nu

mat remane alt ceva de clis, de cat ca acesta pedepsa drepta
11 are inceputul de atunct de cand Dumnedeil a conda-
mnat pe om. Nu este o minune ca omul sail din causa ne-
sciintel a plerdut puterea de a alege ceea ce e drept, sail
din causa resistentel ce o intampina din partea obicinuintei
carnet, a unel obiclnuinti care, prin puterea generatiunilor
ce s'ail succedat, a devenit o a doua natura, aa ca de si
el vede i voesce ceea ce e drept, nu mat are putere de
a-1 indeplini. Cea mat drepta pedepsa a pecatului este in
tot casul, ca fie-care sa piarda aceea ce nu voesce sa in-
trebuinteze in bine, intru cat el fara greutate ar fi putut'o
intrebuinta ca atare. Pentru acest cuvint, cine face reul cu
sciinta sa plarda acesta sciinta i cine nu voesce sa. lucreze
In mod drept, cand pOte sa, lucreze ast-fel, sa piarda pu-
terea de a lucra drept. Acesta e motivul pentru care ne-
sciinta i incapabilitatea sunt pedepsele fie drill suflet pe-
catos). Cand Augustin vorbesce de vointa ca radacina a
reulut, dice acesta in sensul cel mat larg: Not nu numim
pacat numal aceea ce se intelege in sensul propria i strict
at cuvintulut, adica o abatere cu vointa i cu sciinta, ci
numim pacat or ce este o urmare necesara a unel ast-fel
de abater] i prin urmare este pedepsa 1).
Daca cine-va dice ca ar fi fost mat bine daca Dumnedeil
nu ne-ar fi dat vointa libel* nu are dreptate, cad acesta
este unul din bunurile cele inalte i fara ea nu ar fi fost po-
sibile nict celel-alte bunuri mat inalte ca virtutea i fericirea.
Daca Dumnedeii nu ne-ar fi dat'o din causa di not putem
sa o intrebuintam i in retl, atunct el n'ar fi trebuit sa ne
dea nict unul din bunurile pe cart not le-am fi putut in-
trebuinta in reil, ca, de exemplu, membrele corpulul i
atunct creatiunea ar fi fost necomplecta i in multe pri--

1) Bohringer, Die Kirche Christi pag. 408.

www.dacoromanica.ro
 AL FER. AUGUSTIN 37

vinte diformata 1). i afara de acesta Dumnedeti ne-a dat

aceste bunurl nu spre a le intrebuinta in rel, ci in bine,
ca prin acesta omul sa devie virtuos si fericit. Fara liber-
tatea vointeI ar fi nedrepta atat recompensa cat si pedepsa.
Altii dic ca Dumnedet mai bine n'ar fi treat pe aceea despre
care scia mai din nainte ca vor intrebuinta in reil vointa
libel% si ca vor p6catui, insa, acesta este o pretentiune ne-
bunesca, cad or cat ar fi cine-va de manjit prin pecat, totusl
poseda o demnitate mai inalta, care it indemna a sacrifica
totul pentru creator. Dupa cum un cal scapat din grajd si
care fuge in lume este mai superior unel pietre, care nu
p6te fugi, pentru ca, 'I lipsesce miscarea si sensatiunea, tot
asa si o creatura, care pacatuesce cu vointa libera, este de
preferat celei dintait care pentru aceea nu pacatuesce, pentru
ca nu are vointa. libel% 8). In fine nu este de preferat ne-
existenta fata de nenorocire si este numal o er6re cand un
nenorocit prefera neexistenta, cad de si lui nu4 convine neno-
rocirea, prefera totusl existenta 8). Ca nemultamit se arata ne-
recunoscator, pentru ca. Inca poseda existenta pe care o
Iubesce, insa tocmal pentru ca el ca nerecunosator poseda
Inca ceea ce el doresce, anume existenta, trebue sa fie Mu-
data bunatatea lui Dumnedeil; de 6re ce el ca nerecunos-
cetor trebue sa, sufere, ceea ce nu-I place, trebue sa laudam
dreptatea ordinei divine 4).. Or tine prefera o existenta, ne-
fericita fata de neexistenta, pentru ca se trage din existenta
cea mai inalta. Acel care despretuesce nenorocirea, sa cul-
tive in sine lubirea pentru existenta ce il este inascuta, si
cu cat o va lubi cu ma! mult foc, cu atat mai mult va a-
junge asemenea binelui celut mai inalt. Prin acesta va cresce
dorinta catre fericirea eterna si vointa va deveni predomi-

1) De lib. arb. II. 18-19.

2) Enohir. ad Laur. o. 27.
8) De lib. arb. III. 5.
4) De lib. arb, III. 6, 18.

www.dacoromanica.ro
38 SISTEMUL FILO SOFICO-TEOLOGIC

natOre si ast-fel se va forma ea acesta dorinta nu se va

margini numal la lucrurile trecetOre, ci va nazui la exis-
tenta eterna si prin acesta va inceta cine-va de a mai fi
nenorocit '). Este cu totul absurd de a dice: et. voesc mai
mai bine sa nu fit., de cat s fit. nefericit, cast cine dice
voesc mai bine acesta de cat aceea, alege ceva. Neexistenta
insa nu e ceva, ci e nimic si prin urmare e imposibil sa
fie alesa in mod rational, atunci cand obiectul pe care cine-va
voesce sa -1 alega nu exists. Or cine alege in tot-d'auna ceea
ce e mai bun, asa dar ceea ce nu este, e imposibil s fie
mal bun. Cine doresce ceva drept, devine mai bun prin im-
plinirea dorintei sale. Asa dar nimeni, care are ratiune, nu
'Ate sa dor6sca neexistenta. Intentiunea tuturor acelora cart
isl doresc mOrtea nu tintesce la o neexistenta totals, ci nu-
mai la linisce, care larasi este o existents si in adev6r o
existents deplina 8).
Am aratat mai sus cum prin manifestarea reului intrega
omenire s'a impartit in done imperil deosebite, din care
imperiul binelui tintesce catre ceea ce e spiritual si etern,
lar imperiul r6ului este supus celor temporale si poftelor
camel 8). Urmarea pecatulul este pedepsa, care results de
aid In mod necesar si trebue s fie considerate ca o con-
secinta a dreptatel divine. Nol trdim, dice Augustin, trite
vi6ta bolnava, unde chiar acel car' sunt predestinati de a
se mantui, nu pot s se insdnatoseze fare medicamente. La
aceste medicamente apartine si pedepsa 4). Pedepsa naturall
si necesard care lovesce pe cel pecdtos este greutatea de
a putea ajunge din nal la bine. Ast-fel se legs pecat de
pecat; pedepsa pecatului este dorinta catre p6cat si numal
in pecat si in pedepsa lul consta 1.6111. 136catosul indepar-

1) De lib. arb. III. 7.

2) De lib. arb. III. 8.
2) De civ. dei XV. 1; XIX, 17.
6) De div. qu, 83

www.dacoromanica.ro
 AL FER. AUGUSTIN 39

tandu-se de la Dumnedeil sari de la ordinea divina si eterna

a lucrurilor, se intOrce dire natura inferiOra, dire ceea ce
e temporal si sensual si ast-fel ajunge in stapanirea acelora
pe carl trebuea sa le stapanesca 1). Dumnedeti ar trebui sa
stapanesca spiritul, lar spiritul pe corp si asa spiritul ar fi
remas stapan asupra naturel; acum insa el este supus el 2).
Vedem acum cat de intinsa este acesta notiune a pedepsel 2).
Augustin nu e nicl de cum inclinat pentru ca sa admita
pedepse positive voluntare, ca si cum Dumnaleti ar inter-
veni insusl pedepsind in mod nemijlocit acesta se vede teal
cu deosebire si de acolo, ca el si aid tine cu multa tarie,
aratand pe Dumnedeti ca neschimbacios. Despre mania di-
vina cu privire la pecat. Augustin dice: cum iratus malis
dicitur et placidus bonis, illi mutantur, non ipse, sicut lux
infirmis oculis aspera firmis lenis est, ipsorum scilicet mu-
tatione, non sua 4). Mania lul Dumnedeti nu are o basa o-
biectiva intrinsul, ea apare in lume, cand Dumnedeil pe-
depsesce p6catul, lucru care se intimpla conform cu ordinea
stability in lume, lush fara schimbarea activitatel sale 5).
Din cele aratate resulta, ca nol nu trebue sa ne gandim la
o pedepsa positiva la care ar participa Dumnedeti in vre-un
mod Ore-care; aicl nu putem trece to vedere directiunea
deistica de care a fost influentat Augustin.
Daca, asa dar, pedepsele trebuesc sa fie privite ca con-
secinte ale pecatului, Augustin insa nu cauta sa cerceteze

1) De vera rel. 39. Vitium enim animae est, quod fecit, et difficultas
ex vitio poena est, quam patitur, et hoc est totum malum.Cum in
omnibus non sit malum, nisi peccatum et poena peccati, hoc est defectus
voluntarius a summa essentia et labor in ultima non voluntarius, quod
alio modo sic dici potest, libertas a justitia et servitus sub peccato.
2) De civ. dei XIX, 27.
8) Ritter, geschichte der christlichen Philosophie peg. 362.
4) De trin. V. 16.
5) De trin. XIII. 16. Ira Dei nihil est aliud quam justa vindicta;
de civ. dei XV. 25. Ira Dei non perturbatio animi emus est sed jndi-
cium, quo irrogatur poena peccato.

www.dacoromanica.ro
40 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

mat de aprOpe notiunea pedepset. El dice ca acesta ordine

in sfera lumet serve, ca o manifestare a dreptatet divine;
si nu remane aid, aratand ca dupa legile naturale din Ocat
urmeza reul, ci dovedesce mat departe ca In acesta ordine
se oglindesce dreptatea divina. Nu este numal necesar in
mod natural, nu este numai o urmare a degradaret sub-
stantet nOstre prin privatiune, ci este asemenea drept ca
reul sa fie unit cu pecatul. Este drept si pentru aceea, pentru
ca, o data cu pecatul se afia si vina si reul servea ca pe-
(14sa tocmal pentru villa.
Sa vedem acum din ce punct de vedere privesce Augus-
tin vina. Vina are, dupa dinsul, obiectivitate, insa.' numal
asa dupa cum am veclut si la p6cat, adica prin acesta nu
se modifica intru nimic raportul neschimbaclos al lut Dum-
necleil si ast-fel si aid vina nu e stability tntr'o relatiune
nemijlocita fata cu substanta divina. Dumneded este mat
pre sus de contrarietatile lumet finite. Omul este prea slab
pentru ca prin vina sa sa OM insulta pe Dumnecleu. Vina
are locul sel numal in lumea revelatiunel. Pentru revela-
tiunea dreptatel divine este necesar ca pedepset sa cores-
punda vina. Ca representant al dreptatel divine apare dia-
volul. Not suntem zalogitt lut prin gresala nOstra 1). Cu modul
acesta vina motiveza aparitiunea dreptatel divine in pedepsa
si in acesta stare de vinovatie se manifests disgratia divina,
pentru ca in planul lumel este hotartt, ca dreptatea divina
se manifests prin aceea, ca gresalet It corespunde stapanirea
diavolulut si a morsel. In acesta pedepsa, obiectivitatea consta
In aceea ca Dumnecleu in hotartrea sa diving a stabilit ca
prin pedepsa sa-sl arate disgratia sa. De sigur ca nu s'ar
putea pretinde ca Dumnecieil in sine insust in interiorul WI
ar fi dispus in asa mod. Niment nu pOte nega ca aid sub-
stanta imanenta divina nu armoniseza cu manifestatiunea

1) De trio, XIII. 11 15,

www.dacoromanica.ro
 AL FER. AUGUSTIN 41

sa tntru cat el in manifestatiunea sa apare ca neindurat,

pe ata vreme in interiorul seii nu este asa. Acesta este
larasi o proba cat de putin scie Augustin sa pue de acord
simplitatea substantel divine cu lumea cea schimbaciOsa si
variata, care totusi trebue sa fie manifestarea lui Dumnedeti.
Dumnecieti este asa de strein lumel, in cat el nu We sa
apara in ea asa dupa cum el este.
Asa dar gresala este basa obiectiva a manifestarei drep-
tatel divine, iar ca pedepsa a omului, acesta cade in sta-
panirea mortel si a diavolului. Vina are insa si o existents
subiectiva in sentimentul ce-1 avem and suntem vinovati;
dar nici acesta nu ajunge inteo relatiune nemijlocita cu sub-
stanta diving. Augustin nu are acesta in vedere cand vor-
besce de consciinta vinovatiel nOstre, adica a ea ne-ar im-
pledica s fim buni, intru cat ne desparte de Dumnedeu
ca isvor al binelui; ba ceea ce e mai mult, chiar si sen-
timentul vinovatiel vine in raport cu pedepsa. Dup. cum
vina este basa zalogirei nOstre catre diavolul si mai !ltai
in acesta pedepsa se invedereza dreptatea si disgratia diving.,
tot asa este consciinta de vinovatie basa temerei nOstre de
pedepsa, pentru a in acesta se afia sentimentul ca pedep-
sele sunt drepte si pentru a tocmai din causa consciintei
de vinovatia m5stra pedepsele sunt simtite ca pedepse, sail
mai bine clicend, ca semne ale dreptatei divine.
Consciinta vinovatiel nu este prin urmare adusa in ra-
port direct cu Dumnegeil: in acesta nu se simte In mod
nemijlocit disgratia diving, ci mai intai prin referirea acestel
consciinta asupra reului se simte dreptatea diving. Din causa
vine' nOstre ne scim pedepsiti, incetarea vinovatiel se arata
in ridicarea pedepsei. Tema de pedepsa numal atunci pOte
sa incepa a dispare, cand dobandim consciinta de liberarea
nOstra din stapanirea diavolulul si a mortei. Relele pe cart
not le mai avem pe pamint nu mai sunt atunci semne ale
disgratiei divine, ele sunt mai mult suferinte de incercare.

www.dacoromanica.ro
42 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN

Daca totusi cel credinclosl trebuesc sa mOra, el sunt insa

liberatl de stapanirea mortei prin invierea lul Christos. Ast-fel
mOrtea nu mal are insemnatatea de a fi un semn al drep-
tatel divine si tot asemenea si cele-l-alte rele').
Din acestea se vede ca. Augustin raporteza gresala asupra
relelor cart decurg din puterea diavolului si a mortei si
acestea apar ca o manifestatiune a dreptatel divine, tar con-
sciinta de vinovatie o raporteza tot asupra acestor rele con-
siderandu-le ca o dreptate pedepsitOre a lui Dumneclea Cu
modul acesta el trebue sa raporteze si liberarea de gresala
si de consciinta vinovatieI, asupra liberarel de pepepsa, de
stapanirea diavolulul si a morteI si de temerea de pedepsa.
Asa dar relele sunt urmari naturale ale p6catuluI, tnsa ele
sunt in acelasl limp si pedepse, intru cat prin raportul for
asupra vinel serva ca o manifestare a dreptatei divine. In-
vetatura lui Augustin despre pacat se complecteza mal in
urma in invetatura sa despre pecatul orginal 2).
M. P.

1) De civ. dei XIII, 4-6.

2) Dorner, Augnstinus and seine religions philosophische Auschaunng
130, 137.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA IN VECHIME,
Pub licand cele sese cuvinte ale batrinului Nataniil asu-
pra celor sese duminici ale sfintului si marelui post, precum
si panegiricul sal la liva invierei Domnului, am aratat ca
aceste cuvintarl sunt intretesute de cate-va cuvinte cu ca-
racter didactic 1).
Aceste cuvinte sunt in numer de cinci:
1) Un cuvint despre cel ce insulta 0 blestemi
numele cel stint al lui Dumnecleiz' 0 al sfinfilor. Aci
se sileste a dovedi crestinilor, ce mare necuviinta s6virsesc
Unit ca acestia, si cat de mare este pacatul acesta, pacat
neertat.In legatura cu acest cuvint, ca continuare, este:
2) Un cuvint despre cel ce se daii Draculul i al
3) Un cuvint despre slinta Duminica. In acesta cu-
vintare batrinul Nataniil Indemna pe crestinl a respecta Du-
minica si sf. Serbatori, ca (pie sacre si sfinte in cart crestinii
prin rugaciuni si fapte bune sa prea maresca pe Dumnecleu,
cel ce ne a lubit si ne a miluit trimitend pre Insusi Filul
seta unit a veni in lume si a suferi mOrtea pentru paca-
tele nOstre.
Aceste trei cuvinte sunt intercalate dupa cuvintul la Du-
1). VOI Biseriea Ortodoxa No. 12 an. XXIV, pag. 1137 si urmil-
tOrele.

www.dacoromanica.ro
44 PREDICA IN VECILME

minica trela a SfintuluI si marelul post; iar dupa cuvintul la

Duminica sesea a postului urmeza alte dome cuvinte; anume.
1) Un cuvint despre pizma si resbunare, in care In-
vata si sfatueste pe crestini a se feri d'acesta uriclOsa si rea
patima, care tnjoseste pre om si it pune mai pre jos de cat
chiar fiarele si animalele si al 2) Despre cuvintul cel retz,
adica pomenirea numelul Diavolului.
Iata aceste cuvinte in traducere romana.
I) Cuvint despre blasfimie sail injura tura.
Fratilor si Fiilor. Eu umilitul voesc a ye aminti despre
Injuratura, care este fOrte rusinOsa si cu totul urtta de Dum-
negeir; cad ved marl si micl, barbati si femel cagluti in a-
cesta patima scarbOsa si urtta de Dumnegleq.
EA ye spun voile, fiilor, ca nu se afla pre pament alt
pacat mai greil ca Injuratura. Cad pentru cel ce a omorit
este lege si osinda; asemenea si pentru talhar si preacurvar;
si pentru fie-care 'Adios, este lege si iertare. Iar pentru
blestematul cel care injura si bleastema numele lui Dum-
negleti, nu este, nici osinda, nici lege, dar nici iertare, fiind-ca
este despArtit de Dumnecleti. Cel ce blestema, n'are pre
nici un dint partinitor; cel ce blestema n'are loc to ral;
cel ce blestema este dusmanul lui Dumnegleir; cel ce bles-
tema are prietinl numal pre demon!; cel ce blestema este
ma! retr de cat demonil, caci demonil nu injura pre Dum-
necleii, ci mai mult se tern si tremura tnaintea lui; si or
unde s'ar numi numele lui Christos, sail al facetOrel de vieta
crud' sale, demonil se inspaimanta si se cutremura. Ebreil
au crucificat pre Christos, dar nu'l injura. Iar to crestin,
fiind botezat in chlar numele lui Christos, it injuri? 0! pa-
ment si sore! 0! judicata a lui Dumnegleil! Dar cum nu ne
argil pre not, cand vecli ca injuram pre creatorul teil? 0!
pament! o! pament! Cum de nu-tl deschigi gura sa ne In-
ghiti pre not, auc,lindu-ne tnjurand pre creatorul tell? pe

www.dacoromanica.ro
 PREDICA YN VECHIME 45

acela la a carula cautatura, se cutremura si se infricoseza

atat de mult angelii. Dar nu in numele lul te-al botezat, ne-
norocitule? Pre acela injure, care priveste pamentul, ridica
vinturile, si la tOte da vieta? El este cel ce a facut pre
Omeni, pamentul si marea, si lumina, si intunericul si tOte
cele veclute si cele neveclute, si tu it injurl, om nenorocit
si netrebnic! Nu te temi ca. se va deschide pamentul si te va
inghiti? Nu te inspaimanti ca nu cum-va sa cadtt foc din
cer si sa te arda? Nenorocitule! Dumnedeti te-aa facut pre
tine om ca sal laudi si sal prea-maresti; far tu In loc sal
lauds si sal prea-maresti, it injure si ii necinstesti? Dar unde
al sa ajungi? Van celul ce blestema! ca nu it folosesc
nici pomenirile, nici liturghiile, nice maslele, data nu se va
intOrce si nu va plange si nu se va cai si nu va inceta
de la acesta fapta rea. Acela, fratilor, carele va muri in acesta
patima a blestemulul, cu adeverat este vrednic de pedepsa
si sa nu se insele, ca ar avea vre-o speranta in Dumne-
cleti. Pentru acesta me rog larasi fratilor si fiilor, incetail
cu acest mare pacat, si nu ye despartip de Dumnecleii.
Pedepsiti pre copiii vostri, ca sa nu se afle ast-fel de cu-
vinte viclene in gura lor, ca sa perdem imperatia cerlurilor,
si sa mostenim focul eel vecinic. Vedeti fiilor, ca de cand
s'a ivit acest reu si uricios pacat, Dumnecleti a luat mana
de la nol si a cadut preste nol tot real, necugetarea, omor,
scandale si altele pe earl le vedem Intre nol; si cu cat Dum-
negeti ne arata calea ca sa ne pocaim, not cu atat mal mult
cadem, in rele si in pacate. Deci fiilor Iubiti, paziti-ve de
blestemul eel uricios ca sa nu cadem in adIncimea perga-
nieI, ci sa dobindim bunurile cele vecinice, in Iisus Chri-
stos Domnul nostru carula se cuvine tOta slava, cinstea si
inchinaclunea, impreuna cu Tatal seu eel fara inceput, si
prea sfintul si bun si de vieta facetor Duh, acum si pururea.
II) Cuvint despre eel ce se dair pre sine draculul.
Iara0 sunt nevoit, eu smeritul si pacatosul Wen, O. ye

www.dacoromanica.ro
46 PREDICA YN VECHIME

amintesc voue, fiilor mel lubiti, despre un obiceld rea, vi-

den si o rea deprindere, pe cart dracul cel viclea a se-
manat'o in not, crestinl. Ved, si martor ml-e Domnul, me
intristez, si me ranesc In suflet, fiind-ca ved ca. Ornenil 1st
dati lucrurile lor, ba Inca si animalele si copiil for dracu-
lui; atat barbatil cat si femei, si tinerii si bltrinil si mid
si marl, se daii unul pre altul satanei. Si vedeIl, ce talne
ciudate si mestesugiri ale diavolului. Injura pre Christos si
se dati pre sine diavolului. Pre diavolul nimeni nu it injura
si nu it necinsteste. Diavolul ye este, precum se vede prie-
ten, lar Christos dusman. Si fiind-ca diavolul ye este prie-
ten, il predati lui ca unui prieten pre copii si lucrurile vbs-
tre. Dar este un lucru stiut si credut de VIM lumea, CA nimic
nu este mai cubit pre pAment omului de cat copilul sea.
Si dad. vedeti pre vr'un om injurand copilul sea, negre-
sit ye turburatI si ve scandalisati, de si necinstea si inju-
ratura nu vatama pre om, tar omul cu voea sa si nesilit
de nimeni, 40 da copilul sea dracului. Netrebnice om! data
copilul teti a murit nebotezat, trebuia sa merga si sa se
plarda in lad; si trebuia sa te tanguestl, pentru ca s'a per-
dut sufletul copilului MI Si trebuia sa, te dud' la duhovnic
sa te spovedestl, sa primesti pedepsa si sa expiezl pAcatul,
care s'a facut fara voea ta, pentru ca sa capeti lertarea lul
Dumnecleu. lar tu nenorocitule om it predal cu bung voea
ta dracului! Adica mai intal Il duct la biserica si se botezo,
si se pecetlueste cu pecetea Sf. Duh si it predal lui Chri-
stos, si it tunde preotul si ii da semnul lui Christos, si se
impreuneza cu Christos si se lepada de diavolul, si dupa
ce l'al dat lui Christos, atunci 41 lel si it predai diavolului.
Si deci dacA tu, parintele lui, dal, cum sa nu'l primesca
41

el, carele di si nOpte se munceste ca sa dobandesca sub a

sa stapanire si sa plarda, pre sermanul om, cad el (diavo-
lul) n'are alta treba, de cat numai acesta. Deci diavolul ne
a Intunecat pre nol si ne a orbit sa nu vedem de fel calea

www.dacoromanica.ro
 PREDICA IN VECHIMR 47

cea rea pe care mergem; el ne a impus voea lui, si ne a

despartit de Dumneleti, si ne a facut pre nol prieteni lul
si fit lui. SA intelega asa dar fie-care om in ce stare am
ajuns, ca sa ne despartim cu voea nOstra de Dumnecleti si
sa ne predam diavolului. Mare pecat, si sarcina grew de
purtat, si nelegluirea cea mai mare. Si ce sperante avem
in Dumneleil, nenorocitii de noi? Ce tndraznela! 0! jos-
nicil de noi si netrebnicii! ce voim, si ce am ajuns! Cum
ne am alipit de diavolul! Cum nu ne gandim la mOrte si
la infricosata di a judecatel! 0! om fara minte! Cum te
insela lumea acesta amagitOre ? Ridica-tl ochil tel si vecli,
unde sunt parintii tei ? Unde sunt vecinil tel, unde sunt
prietenil nostri cel iubiti ? Nu er' si el In lumea acesta
inselatOre ? Iar acum unde sunt? In ce lume se gasesc ?
Ati esit si s'ail dus de la nol ca niste streinl si calatori.
Deci darn si nol tot calea aceea avem sa urmam si sa o
strabatem. Nu vedem cum lumea acesta se plerde ca un
nour alungat de vint, si ca un fulg ce sbOra in aer ? i
deci tinerul de asta-di, mane este batrin, bogatul de asta-di,
mane este sarac. Cel ce asta-4I este sanatos, mane este
bolnav; cel ce asta-cli este intre vii, mane este to mormint.
Ce te amageste lumea acesta, nenorocitule om ! Ce te bu-
curl de reutatea si de scarbOsa bucurie a lumei acesteea?
Cad or ce bucurie, care astepta intristare, este bucurie rea si
infricosata. Iar or ce intristare care astepta bucurie, aceea tot-
deuna spell si astepta bucuria. Voesti sa te bucuri cu bucurie
adeverala, du-te la biserica si asculta Cuvintul lilt Dumnecleil.
Asculta Apostolul; asculta sfInta Evanghe]ia. Asculta pre
preop cantand si bucura-te si te veseleste cu bucurie su-
fletesca.. Acesta este bucuria cea adeverata si veselia cea
spirituala. Acolo se bucura Dumnecleil; acolo se veselesc
sfintil angeli. Acolo salty spiritele dreptilor; acolo. dantuesc
martiril; acolo se bucura cuviosii. Si ce sa spun asa multe ?
Acolo este Domnul nostru Iisus Christos, si prea sttnta Nas-

www.dacoromanica.ro
48 PREDICA IN VECHIME

cetOre de Dumnecleil, culmea bunurilor celor de veci; is-

vorul mantuirei n6stre. i larasl, acolo unde sunt risuri si
jocurl si chitare si violine si corurl si cantice si danturi
si cantice diabolice si cuvintari murdare si betie, acolo este
adunare dracesca, si bucuria si veselia demonilor. i cel
ce fac acestea, se vor duce in focul cel vecinic. Iar ace-
lora cart lubesc biserica si cetirile, si onoreza serbatorile
sfintilor si ale Nasatbrei de Dumneqeti, li se deschide im-
peratia cerurilor ca sa se bucure in veci vecilor. Pentru
acesta, ye rog, fiilor !INV : sa lepadam obicelul cel rat si
sa punem inceput bun; cad este scris: Departeza-te de cel
reil si fa binele. i sa nu facet! alt-fel, me rog, ca sa do-
bandit! bunurile cele vecinice, prin harul si lubirea de
Omen! a Domnulul nostru Iisus Christos, Cara% se cuvine
marire si putere in veci vecilor. Amin.
Illj Cuvint despre sfinta buminica, .

Voesc, fratilor, si flu a! me! sa ye vorbesc despre sfinta

Duminica, si sa ye aduc aminte de ea si sa ye invet. Fi-
ind-ca ve ved ca in diva Duminicei aveti multe anevointe
si lucrati, dupa trebuinta, la lemne si morl si alte lucrari,
fie ca crestinului, in cliva Duminicei, nu II este lertat nicl
chiar sa se plimbe. i dad. n'are voe a se plimba, cu
atat mal mult de a lucra. Ascultat! ce dice marele Chrisos-
tomul luceferul lumel: Ca or ce om care lucreza in qiva
sfintel Duminici, este blestemat si el, si casa lui, si lucru-
rile lul, si copiii lul. Si acela carele nu se lasa de lucru,
nu se repauseza, de cu Sambata, de la cesul al noulea si
'Ana Lunt, la rOsaritul sOrelul, nu este crestin, ci ebreii si
dusman al lui Dumneclell. Vedeti, fratilor, cum neamul cel
blestemat al Ebreilor, tine Sambata? Cad ei nimic nu lucreza
in cliva Sambetel, dupa traditiunea lui Moise, de cat nu-
ma! se aduna top la sinagogele for si se rOga. i ail luat
sema cum de Vinerl sera isl asOza masa for pentru Sam-

www.dacoromanica.ro
 PREDICA YN VECHIME 49

bata ca sa nu mai MIA, Sambata nici o ostenela ci sa pe-

treca diva Sambetei in liniste si fara nici o obosela. Iar tu
care esti crestin ortodox si ai primit de la sfintil Apostoll,
ca in diva Duminici' sa nu umbli si sa nu fad nimic de
cat sa te duct Ia biserica; tu insa, nemernice, nu respect'
sfinta Duminica, ci lucrezi? Nu stip ca Domnul nostru I-
isus Christos a inviat in diva sfintei Duminici si a legat
pre Diavolul? Nu stiti ca in diva Ante) Duminici ingerul
a bine vestit sfintei NascetOre de Dumnedeti? Si In diva
sfintei Duminici va veni din ceruri ca sa judece lumea?
Nu stiti ca Domnul nostru Iisus Christos, in sese dile a
sfirsit tote lucrarile sale, cerul, pamentul, marea, omul, fiarele,
tiritOrele, paserile arborii si tot ce a facut, Tar in diva Du-
minici' s'a repausat si a Incetat de la tote lucrarile sale si
a dis: IRepausati-ve si cunOsteti ca ei1 sunt DumnedeilD.
Spune-mi frate cu ce se deosebeste crestinul si se vede ca
este crestin, data nu prin fa ptele sale? Intru ce te deosebestl
de ebreil, spune-mi? Ace la, fiind-ca este ebrea lucreza Du-
minica; si tu care esti crestin lucrezi Duminica ca si ebreti.
Prin urmare nu este deosebire. Pe ebreti nu'I opreste le-
gea lui, si prin urmare n'are nici un pacat. far pe tine,
crestin find te opreste biserica to si te blestema, precum
am dis mai inainte; ca blestemat este omul acela carele
lucreza de la cerul al noulea al Sambetei, pana Luni la re-
saritul sOrelui. Si blestemata este casa care primeste in ea
lucrul facut Duminica. Se vede dar, Ca ebreul este mai bun
de cat acela carele spune ea este crestin, si nu face fapte
crestinesti. Fiind ca acela, ceea ce a primit de Ia Moisi, le
tine neschimbate; Tar tu crestin, 11-al stricat legea si orin-
duiala sfintilor si calea lui Dumnedeti; prin urmare nu esti
crestin, ci urasti pre Christos si esti inchinator de idol',
si vrajmas al lui Dumnedeti. Oameni netrebnici, atat am
despretuit pe Dumnedeti si in asa nesupunere am cadut,
13iserica Orthorlo0 Romani 4

www.dacoromanica.ro
50 PREDICA YN VECHIME

ca si secerisul 11 adunam de la arie in 4iva sf. Duminici.

Nu 'lice stintul ca blestemata este casa aceea, care primeste
lucrul savirsit Duminica. Val celora cart nu cinstesc sftnta
precepta pre care o da legea; sa respectam slinta Dumi-
nica. Iar eu ye lic voile; to mai luta' primesti biserica si
pe urma itt fact siesi pedepsa; reutatea to si pacatul tea
este indoit. Si fiind-ca not am despretuit pre Dumne4eil,
Dumneleti 'el a ridicat mana sa de d'asupra m5stra, si am
caqut in bite relele; si s'a maniat Dumnecled asupra m5stra,
si mergem indarat. i s'a implinit ceea ce a clis profetul
David: ca s'a prefacut cele racoritOre in saramura, din causa
reutatei celor ce o locuesc in ele. Unde sunt vremile cele
bine cuvintate pre cart le am veclut et umilitul, vremi de
eftinatate, de bogalie, de bucurie si de veselie, cad atunci
Sfinta Piatra se numea si se clicea hranitOre de orfanl, tar
acum cum a ajuns in strimtorare, In ruina si In cea mai
desevIrsita saracie; tar acesta nu s'a facut, de cat din causa
reutatei si a vicleniei nOstre. De cand s'at dus Omenil cel
vechi si bunt, cart se temeati de Dumnecleil, si a venit ye-
cul din urma, schimbat Omenil si moravurile si portul
lor; si vointa si onOrea si umanitatea, si s'ati facut alta lume,
si alta parere si alta stare de lucruri si incet incet s'a a-
batut poporul, si nu vrem sa mal ascultam nici de biserica
nici de povetuitori, nici de sfatul veunui om bun si batrin;
ci mai mult prostesc pe batrini si Ii despreinesc si rid de
ei, ca si cum ar fi el mai cu iscusinta; si li se pare ca
lumea si Omenil tot asa a fost de la in ceput, precum este
asta-41. Dar cum se potriveste sOrele cu cea mai mica stea
a cerului; tot ast-fel se asemana si Omenil lumel de asta -41
cu Omenil cel vechi, cei bine-cuvintati si tematorl de Dum-
necjeti. Unde eraii atunci scandaluri sau dusmanie sau res-
bunari? ci era lubire neprihanita, si incredere si bucurie
si veselie; si In casa lubire si afara lubire; si In casa prie-
tenie curata si gait prietenie cinstita. Acum ved ca dad.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA IN VECHIME 51

s'ar aduna trei Orneni sa vorbesca, unu vorbeste lar ce1-1-alt

face semne si alta cugeta in sine si dad s'ar aduna mai
multi se petreca, trebue sa se intimple scandaluri s scOta
cutitele si sa se sfisie. i ast-fel nu mai este lubire, nu
mai exists Dumnec,eil. i unde nu este lubire, acolo este
diavolul, lar nu Dumnelefi. Prin urmare fratilor si fiilor,
sa uriti pe dusmanul adid reutatea si sa lubiti pre Chri-
stos. Cad Christos este iubire; si cel ce remane intru lu-
birea dupre cum Vice Apostolul, remane in DumneVeti; si
Dumnecled intru el. Iar cela ce remane In resbunarea, re-
mane cu diavolul, si diavolul cu el. Dar sa ne intOrcem
iarasi la cuvintarea despre sfinta Duminica. Ve Vic voile
fiilor, sa onorati si s6, tineti Viva Duminicel, precum se cade
crestinilor, precum si serbatorile sfintilor, sari s'ail ostenit
si all lucrat mutt pentru DumnecleU, si at mare trecere
inaintea tronulul lui Dumneleu, ca sa, se rOge pentru nol
pacatosil si sa nu despretuip cele Vise, ci O. le faceti ca
si nol ca sa ne bucuram de voea lul Dumnelet, si de po-
runcile sfintilor set. Faced ceea ce ve Vic voue, me rog,
ca O. dobanditi imperatia ctrurilor; si pOte ca si eli pad,-
tosul, prin mantuirea vcistra, volti intra in mai mica pe-
&pd., de cat ceea ce me astepta. Iar Dumneleului nostru
se cuvine marire, si putere si multkmita si inchinaciune
in veci. Amin.

IV) Cuvint despre pizma si resbunare.

Iarasi voesc, fratilor si fiilor sa ye vorbesc putin si sa
nu ye ingreuiati me rog; dci putine si scurte cele ce voesc
a ye spune. Domnul nostru Iisus Christos Vice: ca dad.
omul ar castiga tOta lumea si 'si-ar pierde sufletul sell, care
este castigul? Asa dar multe sunt cele ce pierd sufletul o-
mulul, dar deopotriva cu pizma nimic nu este. Cad tine
are pizma impotriva aprOpelui sea, nu'i primeste Dumne-

www.dacoromanica.ro
52 PREDICA Is VECHIME

den, nici rugaciunea, nici liturghia, nicl milostenia; ci le le-

pada si nu le primeste; si uraste pre omul acela precum
uraste si nu primeste ale sale; it uraste si it blestema pre
el, precum si el uraste si blestema pre fratele si pre aprO-
pele sell, si pre vecinul sett i precum el nu iarta celor
ce ail gresit lul, asa si Dumnedell nu'l larta pre el, si data
sl-ar da chiar si capul sa se tae pentru Dumneded. Caci
nici un pleat nu este mai mare pre pament, de cat bles-
temata de pizma, care desparte pre om de Dumnedeil. SA
stiff, omule, cela ce esti pizmataret ca si data vet muri,
nu-ti folosesc nici cantarl, nici pomenirile, nici ]iturghiile
nicl milosteniile, nici masle, nici rugaciuni, si nu te astepta
alt loc de cat iadul si focul cel nestins; vermele cel nea-
dormit, tartarul, scrisnitul dintilor. Iar data al dragoste cu-
rata cu fratele tea, or cate pacate vei avea am nadejde in
Dumnedeil ca sa te Ierte, precum dice sftntul Ian Damas-
chin: data al miluit omule, pre vr'un om, el are sa te milu-
esca acolo; dad. ai acoperit (imbracat) pe tine -va in viata,
acela te va acoperi acolo; data al iertat pe cine-va, acela
te va ierta acolo; data al scapat pre cine-va din nevoe,
acela te va isbavi din infricosata aceea nevoe. i iarasi ce
dice Domnul? A hotarlt licead: (Dad, iertati greselele (5-
menilor, si Tatal nostru cel ceresc va ierta greselele nas-
tre; si data nu ieitati amenilor greselele lor, nici Tatal no-
stru cel ceresc, nu va Ierta none greselele nastre. At audit
ce dice gura cea bine-cuvintata si adeverata? Asa dar sa
alb' In vedere aceea infricosata hatarire, ca data nu vei
ierta pre acela ce ti-a gresit, sa nu speri in nici un chip,
ca te va ierta Dumnedea. Asa dar ce voesti nenorocitule
om? ce asteptl? Pana cand nu te vei impaca cu fratii tei si cu
aprOpele tea. Nu te temi nenorocitule om, ca nu cum-va sa
vina martea pe neasteptate si sa te rapesca si te vei duce in
lad? i tine te va mantui de acea infricosata nevoe? nimeni
nu pOte; nici tatal, nici mama, nici fratele, nici sora nicIfiuul,

www.dacoromanica.ro
 PEEDICA YN VECHIME 53

nici filca. Si vai! val tie sermane om! cat pecatuim In fie-care
di i maniam pre Dumnegeul nostru, si tot nu ne urgi-
seste pre not! Cate blestemurl, precurvil, hotii, impreunarl
nelegiuite, si alte fail de leg!, betil, lacomil, rapirl, injura-
turi, bArfell, risuri, danturl, cantarl, jocurl, critic!, invidil
si alte nenumerate pecate, cu cari maniam pre Dumnegett
di si nOpte, si tot nu ne urgiseste pre no!, si nici nu ne
lepada; ci resare sOrele sed si preste cei dreptl si preste
eel nedreptl, si ploue si preste cel pacatosI si viclenl. Iar
to nenorocitule om, pentru cea mal mica gresala a fratelul
ted, nu'l Iertl? Si cum sa-tl lerte tie Dumnecleu pacatele
tale cele multe si grele, cu car! gresesti lul Dumnecleil in
fie-care di? Nu al minte frate! nu al ratiune! Ce gandestl?
Pana cand crecli ca sa umbll si sa fit pe acesta lume?
Papa cand vel trai? Pana la sfirsitul lumel? si atuncl tot
slirsit al. Te insell sermane om; 1! -al exit din minte. Nu a!
veclut pre Omenil cel mal inainte de tine, cum au murit si
au par6sit lumea acesta si s'atl dus in cea-l-alta. Ce au
castigat, sail ce au luat cu el din lumea acesta inselatOre ?
Sail ce le -ail folosit lor? Mal mult II au pagubit; dar eu
vorbesc despre cel fara minte si nestiutorl; lar pre cel ce
au minte i-a folosit. Aci au facut vola lu! Dumnecleil si
poruncile sale, Tar acolo acum se bucura si se veselesc.
Fiind-ca ascultail sfintele Scripturl si se supuneail Biserice!,
care este buna si sfinta. Iar cel ce nu se supuneati sfintel
biserici a Jul Dumnecled si sfintelor Scripturi, sail dus la locul
cel nenorocit al pedepsel, si val lor! ca n'aii. liniste; si
nici nu are sfirsit pedepsa lor si suferintele lor cele amare.
De aceea fratilor, me rog, sa nu aveti dusmanie sail reu-
tate unul asupra altu!a. Vedetl femeilor, sa nu avetl dus-
manie sail reutate in inimile vOstre, si sa venitl, fara a
avea ertare, sa luatl sfinta impartasanie sail sfinta anafora.
Cad ye c,lic \roue, ca acela carele are dusmanie sari pizma.
sail resbunare fie barbat, fie femee, si nu s'ar inpaca cu

www.dacoromanica.ro
54 PREDICA iN 'VECHIME

inima curata, si mananca anafora sati se impartaseste, are

sa fie judecat impreuna cu Iuda tradatorul. Si vat lull Cacl
despretueste pre Dumnecleil, carele ne porunceste noue sa
avem lubire. Iar diavolul ne povatueste sa avem Mutate.
Iar nol am lasat porunca lul Dumnecleti si urmam pre cea
a diavolulul. Si acum ati aflat fratii mel fructul pizmei.
Nu face alt fruct de cat invidie si resboi; pustiere de lu-
cruri, perdere de copil si saracie; si robire si in fine per-
derea sufletulul. Asculta si fructul fericirel, lubirel si sfirsitul
el. Mal intai are pre Dumnecleil prieten si pre diavolul
dusman si tot-de-una merge fara frica, zideste si este lubita
de toil. Il lauda toti; 41 onoreza domnil; boerimea it res-
pecta ca pe om bun; si toti it bine-cuvinteza si ii multa-
mesc, si la urma urmelor, dobindeste si Imperatia cerurilor,
pe care sa dea Dumnecleti s'o dobindim si nol top prin
harul si lubirea de Omeni a Domnulul nostru Iisus Christos,
carula se cuvine slava, cinstea si inchinaclunea si multa-
mita in veci vecilor. Amin.

V). Cuvint despre cuvintul cel relz.

Iarasi voesc, smeritul, sa ye aduc aminte, fil mel Iubiti,
despre cuvintul cel reu pe care '1 are lumea din cliva de
asta-dl. Fiind-ca ved pre Omenil de asta-cal, tinerl si betrinI,
barbatl si femei strigand si pomenind numele diavolulul; lar
numele cel sfint al bine-cuvintatulul Christos a lipsit din
gurile vOstre; si acela al diavolulul a prisosit. Si, In sus si
in jos, cliva si nOptea, nu este alt ceva in gurile vOstre de
cat: drace, antichriste, vrajmasuie al binelui, Iuda. Prin ur-
mare, pre acela pre carele '1 Iubeste cine-va, pre acela '1
pomeneste, pre acela it are in gull; lar pre dusmanul lul,
nu-1 pomeneste si nici nu vrea sa auda de numele Jul. Si
decl vadit este acesta, ca pre dusmanul sea nimeni nu-1
pomeneste; ci 41 despretueste si nu vrea sa auda de nu-

www.dacoromanica.ro
 PREDICA TM VECHIEM 55

mele lui, tar numele prietenului tot-d'auna tl are in gura

sa. $i aict \Ted, a este un mister Infricosat, fratilor! In vre-
mile de mat 'nainte, cele bine-cuvtntate, pe cart le-am a-
pucat eil smeritul, de la sftnta Duminica a Pastelor, nu auclia
cine-va alt ceva, de cat: Christos a inviat, pana la cinct
lecime; la bucuril, pe la carciume, la adunarl, pe strade si
pretutindent, si in sus si in jos; si batrint si tinerl si bar-
bat' si femel si copii si tot poporul salutandu-se acesta cu-
ceau. i cel ce sedeail, sI cei ce lucrau, si pastorit, tot a-
cesta bine-cuvintata vorbd o aveati to gura. Iar acum, ce
misiune! numal in cliva cea sftnta si stralucita a Pastelor se
aude din gura preotulul, si pe urina se pierde, din causa
putinet credinte ce avem. Iar numele diavolulut nu inceteza.
0! minune infricosata. Cine, minte avend, nu va plange si
nu se va tangui? Cum ad lasat Omenil numele lut Dumneqed
si au luat pre acela al diavolulut. $i dacd ar cadea cine-va
in nevoe, sail In scandal, nu se imbuneza, nu se veseleste,
nu se satura, nu se intOrce inima lul, pana ce nu pome-
neste numele diavolulut; atunci se tntOrce si se inveseleste
si sg, vindecd si Inceteza mania tut. $i al veclut, mestesug
diabolic? Mal intalu aduce scandalul si turburd inima o-
mulut si atunci 11 sfatueste sa pomenesca numele lul si sa
se faca tovaras cu el; si sa fac amandol una si se impreuna
si ii desparte pre el de la Dumneclen, precum a facut lul
luda. $i asa se deprinde si el si femeia lul si copii lul. $i
nu este alt ceva in casa lui, nu face nimic alt ceva de di-
mineta pana sera, de cat sa pomenesca spiritul cel viclean,
si numele diavolului. $i dar omul acela lucreza si osteneste
si tOte se pierd dinaintea lul, si cu invoirea tut Dumnecleu,
n'are nicl o data nicl un bine si nici o bunatate. Nenoro-
citule om, ce folosesti de la vorbele cele rele si viclene, de
cat numal pacatul? Daca aveal cel putin vr'un folos tru-
pesc, n'ar fi fost asa de mare osanda, dar fiind-ca nu al
nici un folos sufletesc, nici trupesc ci numal greutate, de-

www.dacoromanica.ro
56 PREDICA TN VECHIME

parteza numele cel uricios. Asa dar este vadit, ca diavolul

ne-a intunecat pre nol si ne-a adus la voia lui, si nu avem
lumini sa putem sa ridicam ochil si sa vedem calea lui Dum-
necleti. Pentru acesta, ye lic fratilor si fiilor, incetati cu numele
cel aturisit; si nu purtatl In gurile vOstre de cat numele Dumne-
deului nostru, si al Prea Sfintei NascetOre de Dumnecleil si pre
al sfintilor. Ace lea sa le vorbiti si A. le spuneti; si sa ye in-
tOrceti catre Dumnectek ca sa nu sa manie pre not si s
ne trimita urgia lui. Nu ati vedut mortalitatile si fOrnetele
si pustiirea sfintei cetati, cum ne-a parasit Dumnecleu, pen-
tru pacatele nOstre, si a dat biserica nOstra In m'ana mu-
sulmanilor, inimicii nostri? Unde am ajuns sermanii! Unde
am *Tut netrebnicil! Si acesta nu s'a facut fara numal
din causa multelor nOstre pacate. Caci Dumnecleil ne pe-
depseste pre nol in tot felul, ca sa ne intOrcem catre el
si sa ne cairn, si sa ne abatem din calea cea rea; dar nol tot
mai mult 11 maniam si it amarim. Si deci ne pedepseste pre nol
si ne infricoseza prin fOmete, seceta, mortalitate, venturi ne-
curate cutremure, fulgere, tunete, trasnete dar nimeni nu
se teme de Domnul. Ati *hit cum Insufietestelucrurile si
viile, si ajung a da fructe si a fi In splendOrea lor si o
schimbare de vreme, din causa reutatei nOstre, le ineca si
le strica si n'avem de cat ostenela, far rOda nu o doban-
dim. $i precum parintil cars au copii neascultatori si ne-
supusi la vointa lor, alta data ii bat, lar alta data. ii lair cu bi-
nele, si alta data ii gonesc, pentru ca sa Ii supuna vointel
lor, tot ast-fel si Dumneclea ne pedepseste pre not in tot
felul. Dar not ne tragem mai mult la rele, si nu ne tngri-
jim de sine insine, si nu ne temem de marea lui bunatate
si Indelunga rabdare, ci 11 ducem la manie si resbunare.
De aceea si profetul David lice: Lucrati Domnulul cu frica,
si ye bucurati In el cu frica credintei si pana a nu se ma-
nia pre vol Domnul. Iar daca se va mania, unde ne vom
duce? unde sa ne ascundem? Cine ne va ajuta pre noi ?

www.dacoromanica.ro
 PREDICA N VECHIME 57

S ne intOrcem fratilor si sa ne cairn. i s ne marturisim

pacatele nOstre, pang avem timp; pana a nu ne apuca nOptea
si mOrtea. SA facem milostenii, dupa puterea nOstra ; sa.
facem pre sfintil, prieteni, lar biserica sa nu o parasim, ci
sa aducem darurile nOstre cu buna vointa, unt-de-lemn si
lumanArl si liturghil, dupa putere, ca sa, gasim mita in liva
judecatel, sa scapam de condamnarea cea rea si vesnia
a Domnulul nostru Iisus Christos, a carula slava, si putere
In veci vecilor. Amin.

D.

www.dacoromanica.ro
 DIN ACTIVITATEA PASTORALA.

Ve41 Biserica Ortodoxit Romano No. 12 anul XXIV.

Partea cea mai insemnata din conferinta Par. Teodorescu

e cea privitOre la preotul roma,n i la misiunea sa. Arata
mai intaiii in putine cuvinte ca in trecutul nostru istoric preo-
tul a fost tot-d'auna alaturi de credinclo01 bisericii i di nu 0-a
parasit un singur moment n6mul i tara. Wa propriile cu-
vinte: In starea de miserie in care a stat preotul roman
apr6pe 6se secole, nici o data nu s'a gandit sa -0 tradeze
Patria, sail sa se ridice contra vre-unei autoritati. tia ca.
este Roman prin singe, s'a supus imprejurarilor, a luat char
sabia ca sail apere Cara de vrajma0 i a ateptat in liniste
0 cu rabdare o stare mai fericita). Arata apoi cum sa se
pOrte preotul fats de diferite autoritati constituite in Stat.
Mai intaiu trebue sa respecte i sa se supuna legilor i tu-
turor dispositiunilor intemelate pe Tegi. Sa se tins departe
de luptele politice, cad Omenii cad de la putere rind pe
rind i ca numai religiunea, guvernamint etern asupra con-
0iintei, e neschimbatOre. Preotul sa remana neutru in lup-
tele politice, el e apostolul iubirii i al 061, el, trebue sa

www.dacoromanica.ro
 DIN ACTIVITATEA PASTORALA 59

fie lubit de tots 6menit politict de o potriva. Preotul trebue

sa tralasca Inca in cea mal buns intelegere cu autoritatile
cornunale i cu Epitropil. Sa lucreze impreuna cu el
pentru slava Casel Domnulut. SA nu pule pret pe lucrurl
nefolositOre, pe lux si pe podObe exteri6re, cad luxul si
bogatia crestinismulut este in faptele sale si adeverata po-
d6ba a altarulul o formeza peril albitl din capul preotulul,
care in rugaclune si virtute sl-a petrecut vieta, precum si
credinta si pietatea crestinilor.
Ca om preotul are Inca datoril de indeplinit. In orele li-
bere de serviciul sea pastoral, preotul se pOte ocupa la Cara,
cu via, gradina, livada si micul WI ogor, tar la oras cu
vre-una din frumOsele meseril. E chtar dator sa colaboreze
la Intreprinderile bune si folositOre... SA fie tot-d'auna sobru
si abstinent, cad acesta e mijlocul eel mat potrivit si sigur
pentru mantuirea turmel sale, asupra calla e obligat sa ve-
gheze liva si nOptea.... Sa fie moderat si in privinta tra-
lulut, a locuintet si a trnbracamintei. Locuinta si imbraca-
mintea sa nu-1 fie lux6sa, insa curata. Curatenia sa dom-
nesca pretutindeni.
In relatiunile sale cu fratil conliturgisitorl se cuvine sa
fie in eel mat bunt termenl. Sa nu uite nicl o data ca In-
birea fratesca si concordia sunt tern elia on caret desvoltarl
sanatOse. Cu cat va fi mat mare intelegere si dragoste intre
servitorit altarulul, cu atat succesul activitatil lor' pasto-
rale va fi mat asigurat! Conferentiarul regreta ca la not
dragostea fratesca dintre preott e cam negligiata si se mill
cu atat mat mult cu cat Sf. Scriptura spune hotarit Ca: t6ta
imperatia desbinandu-se intru sine se pustiesce si tOta ce-
tatea sad casa despartindu-se intru sine, nu sta. (Mat. XII
v. 25). Accentulaza Inca, ca acel popor e fericit at carul
preott traesc in armonie si dragoste fratesca, cad impreuna
se ajuta unit pe altit spre binele comun si ca poporul 1)1te
lua pilda de la el in tote directiunfle vietil.

www.dacoromanica.ro
60 DIN ACTIVITATEA PASTORALA

Conferentiarul enumera cate-va din causele care produc

neintelegere si lipsa de dragoste intre preoll. Cele mai in-
semnate sunt: spiritul de ambiiune qi de supremarie,
lubirea de on6re, invidia si gelozia, egoismul necum-
pa tat. Explica tote aceste pledici ale unel bune vieti apos-
tolice si indemna la inlaturarea for pentru binele personal
si comun. Trece in urma la alte indatoriri ale preotului.
Preotul trebue sa stea in cele mai strinse legaturi cu cre-
dinciosil din parohie. El la parte la Vote momentele din vieta
omului: si la cele bune si la cele rele; si la cele de veselie
si la cele de durere. Cu chipul acesta preotul ajunge in pa-
rohia sa autoritatea cea mai insemnata: dupa preot merge
tot satul! Regreta conferentiarul fOrte mult ca ast6-01 nu
stall lucrurile tocmai asa. Lipsesce preotului autoritatea mo-
rals asupra pastoritilor. Pricinile unei asemenea start ne-
norocite sunt mal multe...
Preotul are indatoriri fOrte marl si fatA de buna stare
igienica si materials a parohienilor s61. Locuitoril sa-
telor nOstre traiesc in nisce locuinte care numal omenestl
nu se pot numi. Preotul trebule sa intAresca cu sfatul si
cu pilda si sa aducA indreparl In acesta privinta. SI in-
demne pe parochieni Inca sa -sl impodobesca gradinele si
delurile cu plante folosibire si cu pomi roditorl. Jale -'tl pro-
duce starea celor mai multe din satele nOstre; spinil, bozil
si ciulini sunt plantele din curtile si grAdinele multor locui-
tori al satelor romanesci. Preotul nu pOte el Ore indrepta
asemenea stare prin pilda sa, cultivandu-si rational gradina,
altoind point, cultivand cresterea albinelor si a gandacilor
de matase, tote isvOre pentru o mat bunA stare materials?
Preotul pOte intrebuinta cu chibzuinta chlar epitimil pentru
ajungerea acestul stop. Mai pOte preotul lumina pe paro-
chienil set, ca sa tralasca mai bine, cad sanatatea si vi-
gOrea trupulul sunt isvOre de fericire pamlntesca. SA nu se
mal ducA crestinul cu oua, cu unt etc., la carciumar spre

www.dacoromanica.ro
 DIN ACTIVITATEA PASTORALA 61

a lua in schimb putina beutura. Dar cate terenuri de ac-

tivitate pastorala nu sunt pentru preotul roman in mijlocul
pastoritilor gel? Inima sa alba preotul roman si pOte face
lucruri pentru care va fi cinstit i slava i de biserica i
de tara!
Acesta e in scurt cuprinsul frumOsei conferinte a Par.
Teodorescu. Sunt adeveruri capitale pentru misiunea preo-
tului roman spuse in acesta conferinta i tote pot fi la pri-
ceperea ore i Cu!.

HI.

Par. V. Predenu, licentiat in teologie si revisor eclesi-

astic al Eparchie! Argesulul a tinut cu preotil din judetul
Arge in Decembrie 1900 o conferinta, despre rolul preo-
tului In luptA contra akoolismului. Iata o chestiune
de cea mat mare importanta pentru viitorul poporulul ro-
man. WA, o chestiune, care ar trebui sa preocupe clerul
nostru in deosebl, cad nu e pacat mat mare ca alcoolis-
mul, fiind-ca el e isvorul tuturor relelor in lumea acesta!
Par. Predenu pi -a publicat conferinta in broura si bine a
facut, cad p6te fi la dispositiunea tuturor preotilor, car!
doresc sa fie in curent cu asemenea chestiuni importante.
Conferentiarul incepe spunend, ca mizeria poporului e mare
si ca isvorul el trebue cautat in ca' rciuma , in alcoolism.
Preotul trebue sa fie educatorul antialcoolic, el trebue sa se
lupte contra unul asemenea flagel ingrozitor. Arata apol cum
multi cretini roman! in loc sa merga la biserica Duminica,
merg la carcluma, loc de durere i de nenorocirl. Descrie
Vote consecintele betiel si dovedesce cum betivul 'I ruineza
si averea i sanatatea. Preotul trebue sa fie la postul sou
tot-d'auna: sa, lumineze poporul cu cuvintul mantuirel
si sa-1 matte prin morala cretina. Sa fie preotii plinl de
zel, sa fie pentru tor! cregtinli exemple de cumpa,-
tare pentru ca sa scape pe cretini de asemenea flagel,
www.dacoromanica.ro
62 DIN ACTIVITATEA PASTOTALA

care ameninta biserica si tara. Lupta trebue inceputa de

la Ma ltimea amvonului. De aci se 'Ate spune despre
datoria ce o au parintil ca sa nu-0 deprinda copiil cu beu-
turile si acesta pentru binele lor sufletesc, pentru sanatatea
corpulul si pentru prosperitatea neamulul lor. Aci se 'Ate
redestepta In om sentimentul r6spunderii morale, respectul
de sine insust, iubirea de familie, iubirea de patrie, temerea
de Dumnecleil.
Dar nu numal de pe am von se pOte lupta contra alcoo-
lismulul, ci si la rnd rturisire Aci se pOte influenta cu cel
mai mare succes asupra mamelor. Ele sa fie mijlocitOrele de
mantuire ale sotilor si copiilor. Ele sa ajunga sa fie sfatu-
irile bine-facetOre contra alcoolismulut.
Un alt mijloc pentru combaterea alcolismului sunt si so-
cieta tile sail ligile de temperanta; . 0 liga de felul a-
cesta exists in lard. Preotul sa organiseze si el in parohia
sa o grupa de barbati si femel, hotariti a combate prin t6te
mijlOcele posibile viciul betiei. Daces ar vrea preotul, el
ar fi cel mai energic adversar al alcoolismului.
Conferentiarul in partea finales spune, ca data preotil lu-
besc pe muncitori, cars sunt fiii lor spirituali, cart sunt
fratil lor, atunci se caute a le imbunatati starea morales si
materials si acesta sa pOte face indreptandu-li-se obiceiurile,
schimbandu-li-se cursul ideilor. i acesta se pOte face mat
pe sus de bite prin exemplu. Totul atarna de la preot. Daces
el ar vrea, cate rele n'ar putea inlatura, cate suferinte n'ar
putea alina, Cate lacriml n'ar putea sterge! Apostolil ail con-
vertit lumea! Sa fie si preotil adeverati apostolt!
lata In resumat continutul conferintel Par. Predenu. E o
lucrare, care se pOte citi cu folos de on si tine.
IV.

Rele de tot soiul bantuesc mai cu sema sateie nOstre.

Pentru combaterea lor s'au intemeiat mai multe cercuri
www.dacoromanica.ro
 DIN ACTIVITATEA PASTORALI 63

culturale compuse din preoti si invetatori, cart ail che-

marea de a propovedui prin conferinte tinute rind pe rind
in diterite comuni dintr'un cerc, adeveruri mantuitOre. Ini-
tiativa pentru acesta a luat-o administratia inteligenta a do-
meniilor corOnel si ministerul cultelor si al instructiuni pu-
blice. Revistele populare si in deosebi cAlbina, formeza o
adeverata archiva cu dart de sema despre activitatea unor
asemenea cercuri culturale. Ti se umple sufletul de bucurie
vecjend intrecerea dintre preot si invetator in a lumina po-
porul nostru rural. Daca o asemenea activitate va fi per-
manents (si nadajduesc ca da), atunci vom vedea in scurta
vreme o mare transformare in vieta satelor nOstre. Cercul
cultural din jud. Romanati a tinut in cursul anului 1901
diferite Intrunirl. 0 asemene intrunire a tinut si in comuna
Petra. Cu acesta ocasiune par. Teodor Bala sel din co-
muna tefa,nesti jud. Valcea a tinut o conferinta tntitulata:
Beuturile spirtOse; folosele si pagubele ce aduc o-
mulul.
Conferinta acesta coprinde doue 041. In partea I-a par.
Balasel face istoricul beuturilor spirtOse si descrierea lor.
Arata in acesta parte Inca cum privesce teranul nostru beu-
tura si dovedesce cu viersurl din poesil populare si cu cli-
cetori, cum CA poporul nostru a lubit tot-d'auna beutura.
Id colea in acesta parte arata si durerOsele consecinte pentru
aces, cars iubesc prea mult beutura si carciuma. In partea
II vorbesce despre folOsele si pagubele beuturilor spirtOse.
Aci conferentiarul spune de la inceput, ca, nu e de partea
acelora, call opresc cu desevirsire Intrebuincarea
beuturelor spirtose. i de ce acesta? Ffind-ca beuturile
spirtOse folosesc omului, cand sunt luate ca agent igienic
si ca agent vindecator, adica ca medicament. Beutu:
rile spirt6se folosesc omulul, cand e tinut sa stea in frig,
in locuri baltOse si frigurOse. Cel ce muncesce lama pe ge-
rurl afara expus venturilor si viscolelor gasesce un stimu-
lent puternic in beuturile spirtOse

www.dacoromanica.ro
64 DIN ACTIVITATBA PASTORALA

Nu sunt de vederile Par. Balasel, cad nu e sciintific lucru

sa sustii asa ceva. i eu cred ca Muturile spirtOse sunt un
stimulent, dar ce fel de stimulent si cu ce consecinte ? In
Germania, in Belgia, In Englitera s'ad format sute de socie-
tati cu scopul de a procura lucratorilor in timpul lernil
coal& data e vorba sa produca un stimulent i caldura.
Tocmai consecintele alcoolului au inspaimantat pe asemenea
crestini si Omeni de bine, ca sa se asocieze si sa lucreze
contra vederilor pe carl le impartasesce Par. Balasel.
Mai departe vorbesce Par. Balasel despre pagubele beu-
turil. Descrie in culori destul de vii starea nenorocitului,
care abuzeza de beutura; arata relele ce decurg din betie
si cari sunt de trei feluri: fisice, morale i materiale
si se refers la individ, familie si societate. Sunt destul
de bine expuse si dovedite bite aceste rele. Se vede, ca
Par. Balasel s'a ocupat cu aprOpe tot ce s'a produs la nol
relativ la acesta chestiune. E un preot de Cara, care 'sl in-
deplinesce cu prisosinta chemarea!
G...

www.dacoromanica.ro
 SCRIEREA INTITULATA1 JONA RELIGIOASA"
In numeru 11 al revistel Bis. Ortod. Roman. ", Domnul P. Garbo-
viceanu, mult stireatul si fostul mei profesor, mentioneze on durere si
plin de amareclune, aparitiunea unor scrieri otr5.vitbre, datorite unor
streinl de neamul ei religiunea nOstre, unor barfitori de cele sfinte pi
stricetori de moravuri, earl pentru mat realize intentiunile for diabolice,
se servesc de on ce fel de mijlOce, can loves in tot ce are omul mal
sfint si mal stump, ceutand sa strice armonia lirel snfletesti, rupendu-I
cea mai sensibila cords.
Dintre aceste scrieri, este si una Ciuma Religiose" o brosure anar-
hista, cum forte bine o clasifica D 1 Garboviceana Acesta brosura, puss
pe la ferestrele unor librarii, ca sa street' ochii trecetorilor si intru
cat-va respandite,caci unil ovrei, negustori ambulanti de carti, o porte
in cosurile for prin sate, sper ca-si va inchiria un loc pentru vecie
in antiquarii, drept proprietate bine-venitrt prafului secular, intru cat
ideile ce ea le coprinde sunt vechi, forte vechi si numal pentru ince-
petori si naivi se vor fi perend none. Citind brosura de cate-va file a
lot I. Most, tradusa in romaneste de Neagu i cu o prefate. de Moso in,
veal in ea multe bazagonii; age ce la unele, rill, Intro cat ti-al in-
chipui creerul unni scamator sari facetor de comedii; la altele, compa-
timesti pe autor, on un sufiet asa de scoborit de desuptul nivelulnl re-
ligios; Ian la altele, inoretesti fruntea, to ingroze$I, gandindu te la con-
secintele triste, pentrn individ, natiune i religie.
Intrege brosura, la urma urmei, urmereste in resumat, un stop: A-
fars cu religiunea, despre care me volt incerca sa vorbesc pe scurt.
Biserica Ortodoxi Rominit 5

www.dacoromanica.ro
66 SCRIEREA INTITULATA

Dace mi se va banui competentacare oritica de alt-mintrelea o pri-

mesc benevol, volt respunde en Sf. Grigorie de Nissa, care dice: fel
vedi o corabie inearcata cu povare de pare ce tresne0e; o vedi, ca
spinteca furibsele valuri ale marilor qi oceanelor, trecend peste adinciml
considerabile; mai dinebee, in nrma el vedi o mice luntre, clatinandu-se
0 ea peste aceleaqi valuri, en greutatea el proporionale. Tot aqa, de
o parte, vedi soldati exereitandu-se in ale resboiului, de fate parte,
vedi tineril jucandu-se d'a soldatil".Tofi au dreptul se se exercite,
caci toil urmaresc un stop folositor. Si et nu pot fi de cat un pilot al
unei luntriOre, facend un exereitili de incepetor, in cariera publicitatil,
lesand corabiile cele marl si grele, se se conduce. de altii mai compe-
tinG.
Acesta bropre, traduse la 1898, este mica la vedere, dar la and este
inspaimantetOre qi pentru minte esi e mama pedurii. Ea tontine idel
antireligiose, otrava, venin de vipers, mai ales pentru cel fare culture
si pentru tineril necunoscetorl in ale religiunel. Autorul debiteza aci
multe absurdita.ci,insuOte de bung shaa qi de traducetor, pentru a
forma ideea: afare en religiunea "i cu adaosul set zeflemist: Jos
popil", cum se exprime la pagina 22.
In ceea ce prive0e primal punetafaril ca religianease. -mi dea
voe antorul, impreune on traducetorul, ca inainte de a da afara reli-
giunea, se mai anti putine rebdare, BA' vedem, cum sta religiunea in
fata antichitatil, in fate, necesitafil qi in fata qt:lin(el? Are ea venn
drept de proprietate sat nu ? Este ceva inalienabil sat nu PChestiu-
nea acesta fiind dar grea, neputendu-se deslega en nna sat done, nici
cu noue-deci gi none, pentru o resolvare temelnica qi sdrobitOre, volt

lor ,
pune pe scene', mai mult pe geniile lumii en antoritatea qi experienta
earl at spnlberat volume colosale, reducend la zero valOrea lor,
qi confundand in noianul ulteril, pereri sustinute de sate de vecuri,
dar gre0te, fie pe tale qtiintifica, fie ca fusesere in desacord on reli-
giunea; deci, dar pe acesta broprel ? In f*. antichitatii, religiunea
ste bine de tot; ste in defavorul lul Most. Ea se gaseqte la tote po-
pOrele din cele mai vechi timpuri. Istoricii, filosofii qi teologil spun
chiar, ce adeverata istorie a vietil omenilor este istoria religinnil lor.
Adeverul acesta este constatat psichologice0e qi anume: dace loam pe
om din tote vremurile, indiferent de cultura, moravnrile qi starea lui
socials, gasim, ea in tot -donna a fost i este in el o tendinte interne, un
sentiment religios, care cere neaperat manifestarea sa in afare prin cult,
sacrificil etc.; care cere indeplinirea sa cu on -ce pret, satisfacerea sa, ca
gi orl -ce trebuinte naturala: mancare, beuture, somn, odihne etc. Nu vom

www.dacoromanica.ro
 CIUMA R Ft LIG I OSA. 67

gasi istorie, unde s nu se vorbOsea, despre religiune, cult, sacrificil,

atat la popOrele inculte, cat si la cele civilisate. Ce este Inca si mai
mult: idel si apucaturi religiose se gasesc si in s6lbateci. Istoria n'a
Inregistrat pans acum nici un popor, care sa nu fi avut religiune si
este imposibil, ca sa inregistreze. In acesta privinta, iata ce lice Plu-
tarch : Umbland prin lume, vel afla cetati neintemeiate, fara sa stie
carte, fara regi, ducend viata de nomali, fara sa alba monede, nici chiar
nevoe de banl; vel gasi popOre neexperimentate, In teatre, in gimnas-
tica,dar societate fall de cult sacru, gra Net, taxa rugacinni, fara
sacrificil, nimeni n'a fost, nu este si nici nu va fi, care sa spuna, ca
ar fi aflat asa ceva".
ApoT, ideea de Dumneleildeci de religiune se gaseste in on -ce
om, dupre cum dice Aristotel: Toti Omenii au idee de Dumnelet".
On cat ne am urea pe scare lumil vechi si pe on ce trOpta a el am
sta si am privi, vom vedea fumul saciificiilol, vom vedea corporatiuni
si practice religiose si vom recunOste, ca religia este proprietate indi-
viduals, inalienabilii a omulul.
Despre lucrul acesta, ne asigura celebrul si eruditul Max Muller,
cand dice: De ne vom sui cat este mai cu putinta de departe in is-
toria omeniril, gasim on si unde elementele si radacinele religiunel.
Deck' religiunea n'ar fi facnt parte din patrimoniul original al sufletn
lul, atunci, ea ar fi Ames o imposibilitate". De aceeasi parere si in
perfect acord cu acestia aunt si nu mai putin ilustril si vestitil: Pas-
teur, Faraday, Liebig, ba spre mai multi afirmare si spre mai repede
infrangere a .necredinclosilor, sa aduc chiar pe sprijinul si sperarfca ne-
credinclosilorpe Darvvin. El lice: Nici in epoca celor mai marl in-
doeli, ce am avut, n'am fost aten, adica om, care sa neg existenta lui
Dumnelet".
Asa dar, in ce priveste vechimea si universalitatea religiunil, spriji-
niti pe geniile omeniril, cred, ca autorul darnel religiose n'are drept
s'o dea afara, cad acesta dorinta indrasnOta a lui si acesta invitatie,
ce singur si-o face, fats en parerile cele statornice si pline de auto-
ritate, ce le am amintit,r6man departe cat cerul de pament. Most r6-
mane fara autoritate, ii este paste putinta si n'are nici dreptul, ca sa
nimicesca mostenirea din antichitate a religiunil, cad n'a dat el acesta
proprietate, ci un altul, A-totputernicul. De ar starui intr'o asemenea
pretentiune nejustificabila este un usurpator si calcator de lege.
Daca autorul diurnal religidse a avut atat de marl adversari, in pri-
ma punct, incat nici nu-mi trece prin minte, ca ar avea enrajul sa
stea de vorba cu ei, el se mai hasardoza in tenacitatea lul si (lice,

www.dacoromanica.ro
68 SCRIEREA INTITULATA

bine ea a lost, dar acum nu mai este necesarti religiunea, on alto

vorbe SST -a trait traiul si-a mancat malalul. I-se rgspunde insa, ca reli-
giunea este forte necesara, ea nu va fi un timp, cand sa se dica, ca
si-a trait train]. Cerul si pamentul vor trece, dar religiunea tot va exista.
Dar aunt sigur, ea nu da eredamint, unul asemenea rbspuns si are eu-
raj de vorba. Pentru a-i-se tgia curajul si a remanea intuneoat cu de-
sbvirsire, voiu da locca unor lei aprigi, ea unor vulturl furioqi
volt" da cuvintul tot la celebritatile si flOrea secolelor, sa rgspunda el,
cad ciuma e ingrozitOre, Most si nu al 01 este molipsit pang la os,
cangrena nu e departe gi prin rgspunsul for sa feresca harem lumea,
dad. el nu se vor mai tgroadni.
Autorul dice, ea religiunea este o nascocire a iireotilor si asa fiind
nu ne trebue. Dar WO, cele spuse de Istorie si Psichologie, caci nu cred
sa n'o fi invbtat,de Ore-ce religiunea a fort mai nainte de a fi preotil.
Nu maT departe, in vieta patriarhala, tatal de familie era si tag si
judecator si preot. Cum sa lipsesca religiunea, cum as nu ne trebue,
nand ea este o cerintg a naturel omenesti, o cerintrt sufietescit a ra-
tiunel, a inimii $i a vointii ? 0 asemenea eerinta trebue sa se inde-
plinesca neaparat, ca si cerintele naturale: a manta, a bea, a dormi, a
munci, a se reproduce etc. A sustine cine-va, ca trebue sa se suprime
ast-fel de cerinte natnrale, nu e considerat ca nebun ? i religiunea fi-
ind si ea o cerintg naturalgde or line spirituals a sustine suprima-
rea el, care ar fi clasificatiunea unor asemenea omeni ?Aqa dar, vor-
bind fireste, dupre cum boldurile sau cerintele fisice trebue di se Inde-
plinesca spre a putea exista individul, farg turburare in organismul lul
si fara a sucomba,tot aga trebue sa se indeplinesca i cerintele re-
ligiose.
A nu se indeplini acesteaprivitore la suflet,ci numal cele privi-
tore la corp, individul va continua de a trai fisiceste, ca animal, insa
atunci, catastrofe gi calamitatl nu vor lipsi de a atinge societatile. Cad,
cum s'a dis: un om en ratiune, dar gra religiune este mai periculos
ca un animal selbatee.
Experienta din nenorocire a dovedit, totusi omul nu se invata minte,
ci inchide ochli ca sa nu vacla, astupa, urechile ea sa nu aura. Cine
nu'qi aminteste despre cele petreoute en ocasiunea revolutiunei celel marl
franceze, &and s'a dat afara cultul lui Dumnedeb. si s'a inlocuit cu cul-
tul ratiunel? Atunci, invalmasala cea mai grOznica a predominat, vbr-
stirile de singe cele mai crude si nemilOse art avut loc, in cat Napo-
leon I, geniul militar si unit in felul sbti, a deschis larasi usa Bisericii
1111 Iisus Christos, declarand ca oficiall religiunea cresting, justifican-

www.dacoromanica.ro
 CIUMA RELIGIOSA 69

du-se pane la evidenta, adeveritatea profetiei psalmistulul: Domnul a-

tunci va ride de ei...."
Iar Voltaire, care a contribnit la infiintarea cultulul ratiunei, a clic
in cele din urme, ce. dace. n'ar fi Dumne4et ar trebui ea -1 inventem.
late decisiunile unor celebriteti bazate pe experiente, i nol mai ce-
rem semne 1? Voe0e traducetorul se face experienta qi en nol ? YT foOrte
multumim pentru o aqa nedorite experienta, s'o in pentru domnia sa,
de gi nol nu i-o dorim.
Religiunea este o aspiratiune cetre Dumne4et gi mesa aspiratiune,
a o ingropa este crime. late cum se rosteste Max Muller Precum
exists o singure facultate limbistica, dar felurite limbi potrivit cireum-
stantelor, aka exista credinta in Dumne4et, fate cu feluritele religiuni;
gi din tote religiunile reese o aspiratiune dare lumea spirituals, o ten-
dinte, innescute ca un suspin &Are infinit, ca un stright de dragoste
dare Dumne4et. Ceea ce este sigur, ceea ce constitue eseMa omulul
este aces% facultate, cu care numal omul este inzestrat, de a ridica pri-
virile sale cetre Dumnecleil".
Renan, cu care se felese social4tii Qi top adversaril religiunil, Renan,
care a balansat intre credinte qi indoela, avend in vedere sentimentul
religios, a Os: Vai de inteligenta mules* dace va intreprinde a
ruina edificiul religios. Natura, care a inzestrat pe animal cu un instinct
infailibil, n'a pus in inima omulul nici o singura grepla".
Decl locul, pe care stair vrejmaqii religiunil este nisipos, propteua
for este putreda; in lot se-I sprijine II trinteqte pe el gi snstine reli-
ginnea gi o apare, chiar de ciuma religiose a Jul Most.
Autorul in chestie mai lice, ceea ce a is si Lucre0uca religiu-
nea s'ar datori !rice' de fenomenele &ice ; Tar acum, o asemenea Erica
fiind nimicita de Stiintele naturale, ar urma deci se fie nimicite toi re-
ligiunea.Insa, cu cat omul descopere mai mult legile naturei qi de-
vine stepan pe puterile ei, cu atat se desfaqure in omenire mai clar gi
mai convingetordivinitatea.
Cei ce nu se tern de legile naturei, luceferil qtiintei: Kepler, Co-
pernic, Cherchel cari at descoperit 1i definit legile naturels'at inal-
tat la causa cea mai inalta a tot ce existe. Inteleptil secolulul, earl
invetat ca qtiinta fare religiune nu inalta, ei poen): cugetarea pop6-
relor", au ineltat ideea religiose la sublimul ce merits, drindu-1 onOrea
ee i se cuvine.
Necesitatea religiunel se vede yi din aceea, ea numal prin religiune,
omul pOte se. intelege vieta sa, scopul set in lume. Sa ne spne despre
aoOsta Bismark, care a fost cel mai mare om politic European. Acesta,

www.dacoromanica.ro
70 SCRIEREA INTITULATA

dedat in tineretea sa, petrecerilor si panteist, schimbandu-si la maturi-

tate vietaca si Fericitul Augustin dice: Nu inteleg, cum s'ati schim-
bat ideile mele, in timp de 14 ani. Acum, nu inteleg, cum omul, cu-
getand numai despre el si nevoind a cunOste nimic despre Dumnedeti,
nu intelegdice el,cum 'Ate sa traasca un ast-fel de om, cum pOte
duce vieta fara niandrie si conruptiune. Nu inteleg, cum am surportat
o ast-fel de suferinta. Daca m'aqi fi condamnat sa traese ca si alts data
fara Dumnedeti, de be n'asl fi pregetat de a-mi dispretui viata, ca pe
o camasa sdrenturOsa. Sentimental de datorie, mi-1 detrag nunaai din
Dumned.eti. Persistenta mea, pe care am opus'o timp de 10 ani, la a-
tatea si atatea tendintiuni, o am din credinta mea curata. Dace mi-ati
repi credinta, mi-ati suspends si patria".Iata cat este de necesara re-
ligiunea si credinta pentru Bismark, leul si vulturul Europel; cat este
de necesara pentru intelegerea vietil, pentru inlaturarea ispitelor, pen-
tru implinirea datoriei, pentra aperarea patriei, pentru respectarea vietel
sinumal pentru Most si ovreil de prin prejurul lui, nu este necesara.
-Pieta omulul fare religiune si credinta nu este de dorit. In acesta
privinta, Pascal, geniul secolulul al 17 in ale sale Cugeteri, descrie
starea omulul fara Dumnedeti, din care cu atat mai mult se pOte ve-
dea necesitatea religiunel, 'far nu afara cu ea.
Pascal descrie en mirare si indignare, situatiunea atenlui ast-fel:
Nu still, tine m'a adus in lume, niel co este lumea, nici ce sunt ell
insuml. Sunt intr'o ignoranta grozava despre tote luerurile Nu still ce
este corpul met, simturile, mele, sufletul si acesta parte din mine, care
eugeta ce spun, care reflectaza asupra totulul si asupra el insesi si nu
se cunOste mai mult, precum nu ounOste nici. restul. Ved inspaimanta-
t6rele spatii ale universului si et me gasese pus intr'un colt al aces-
tel waste intinderi, fara ca se, still pentru ce sunt pus aid' si nu in
alt loc.... Tot ceea ce cunosc este, ea trebue sa mor; dar ceea ce nu
cunosc mai mult, este chiar acesta mOrte, pe care n'asi pntea s'o bill-
tur. Cum nu still de uncle yin, tot asa nu still nude me due; still nu-
mai ea esind din acesta lume, cad pentru vecie sail in neant, sat in
manile unul Dumnedeil superat.... Iata starea mea, plina de miserie, de
slabiclune, de obscuritate"....
Tata ce situatiune grozava, demna de plans din adincul sufletului;
lata stares disperata a omulul fara religiune, coprinsa de desgust, de
intristare de slebiciune, fara de ideal, fara aspiratiuni, deci si fara pro-
gres. Peniru nn asemenea om, sa nu dicem, mai bine de nu s'ar fi nas-
cut!? Ba da. Pentru el vieta e un chin amar, o nenorocire, o durere
ce-1 duce la mormint, un vierme ce rode fara mils fiinta sa, fara a lasa

www.dacoromanica.ro
 CIUMA RELIGIOSA 71.

urma in lume sau fructe, conform destina4iunei lul. Cul ii place o ago.
sitnaVinne. Srt feresca Dumneq.eti de a place eni-val
Un asemenea om este un membru netrebuincios societatii, &to& nu
periculos. Relativ la acesta, adaogg Pascal: Cine ar putea ea se imprie-
tease& on un asemenea om ? Cine l'ar alege intre al ii, pentru a-I 00-
munica afacerile? Cine ar recurge la el, in oasuri de superare ? i in
fine la ce ar fi el folositor in vietri?" Ganditu-s'a Ore tradue6torul clu-
mei religiose la tote aceste neajunsuri, in cars vrea sa vire pe corn-
patric4i1 s6i? Intele-s'a el planurile ascunse ale antorului? Nu se ved
ore aci inselatorii, masinatinni jidovesti? Nu aduc el conruptiunea in
ar'S' ca so, raa foqa vital& a Romanulni si ea -i is tare.?
Chiar si paganii, 'nainte de Iisus Christos, ca Socrate, Platon, A-
ristotel, an recunoscut necesitatea religiunii, considerfind stiinta lui
Dumeqeri, ca cea mai mare intelepeinne; lar tagadnirea lul, ca cea
mai mare nebunie.
Meritul, nemuritor al Jul Socrate, consist& tocmai in aceea, ea el corn-
b'atea pe sofistil, cari en mult inaintea sa, respandiserrt inv6Vaturi con-
trare divinitrt#1, contrare religinnel, ea si ateil si apoteosatoril naturil
de all. Celor ce se indoesc si necredinclosilor de a0, putem s& le re-
comandgm seriOsa inv6taturg moral& a lui Platon, care a cps: Finl
met, to esti Inc .& tinier, dar in decursnl timpulni, vel schimba multe
din prtrerile tale de acum si vei suacine tocmai contrarinl; pentru a-
cesta, nu dispre-cui acum intreb&rile acestea forte inalte, mile& de a re-
ennoste ce este just, ce este privitor la Dumnegeire si de a trgi vir-
tuos". Acest citat din Platon pOte fi considerat ca un loc profetic, pen-
tru fasele prin care trece rani; el se potriveste de minune cu expe-
rienVa lui Augustin si Bismark.
DecI, &xi aceste faclii, aprinse in trecut si luminatOre si ac,11, au
recunoscut necesitatea religiunei si en tote folOsele ce decurg din ea;
este Ore de suferit seta -di ciuma religiOsk, eind avem pe Doctorul
supremIisus Christos; cand avem reteta admirabila si neintreent&
Evanghelia sa ? Ciuma religiOsa nu este de suferit aiel, locasul ei va
fi in alte regiuni, mediul ei ambiant nu este aid, nu este in cresti-
nism, nu este in ortodoxie; o fi in India, in China, pe uncle sunt fri-
gurile galbene. Acolo pOte sa fie primitg, &ad aceia aunt obicinuiti
en asemenea molime.
El bine, c&nd necesitatea religiunel este susOnnt& si de pagani si de
erestinI si s'a veq.ut ce minun4i1 ale naturel am citat, socotesc, c& si
in al doilea punct, autorul este molipsit, en capul buimacit si ca pe
on -ce om bolnav la minte nu-1 credem si nu trebue a fi creq.ut. Sa ve-

www.dacoromanica.ro
72 SCRIEREA INTITULATA

nim la al treilea punct de acusatiune, uncle autorul crede, el este mai

tare, adict la: Religiunea in faca stiintel, cum ca in fata stiintel a-
diet, religiunea ar rtmine invinsa. Asemenea ides, nu le are numai au-
torul brosurel de care e vorba, ci ii mai adtogam partisani si nos, si
anume, pe bonjuristii moderni, pe bastonaVil pi manusatil, al cgror idol
este numai salonul qi luarea in ris a celor sfinte, care fac paradg de
stiintg, lar in fond sunt superficial'. II adtogam pe toti, earl se pro-
nuntt fatg cu religiunea in necunostintt de must, numai ca sg trect
de omens moderni i culti, omen' de moda noun; pe tati stela, cart
sunt pentru nenorocita deviza, et a vorbi contra religiunel, a o critica
en drept, sat nedrept, insemnezt om destept, capabil, cult,care mutt
en alte cuvinte, reusitt momentalt, in pro]etariatul stiintific, servindu-le
ea mijloc dispretul religiunel, ce numai cinste nu le fac.
De signr, nos nu ne vom lua nici dui:A Most, autorul in cestinne,
nici dupe eel mentionati aci, a caror valOre, in fata realitttii si a ce-
lor en mint', nu este de cit fulg de z'gpadt la razele sOrelni din lithe,
ea null ce sunt o cantitate negligiabila dar cars pot imam, ci in
asemenea cestiuni, vom asculta pe eel ce at gent epoct, pe capetele
geniale, pe somitttile stiintifice: matematici, fisiologi, chimisti, astronoml
vechi i no', membri stimati ai academiilor Europene, caril se mandrese
et aunt crestini, nu ca vinturaticii, mai nainte amintiti, earl ggsesc
fart in a critica religiunea, in a se rusina de a purta numele eel sfint
pivirtuos de crestin, numele Reformatorului omeniril, tocmal pentru-eg
aunt certati cu inocenta, cu morala cresting.
St aducem cate-va exemplare de oracole ale stii*I, cars s'at man-
drit de numele crestin" si de a fi aperatori al religiunel.
Mamie matematic Euler, care scrise in contra liber cugetttorilor, a-
poi un mare numtr de natnralisti, forte str6luciti din timpul cel mai
not, recunoac et nu p6te st fie nici o contraclicere intre stiinVele na-
turale si Sf. Scripture decl intre religiune, si ca cele ce aunt, aunt
numai aparente, provenite sat din o explicare nedestvirsitt a Bibliel,
sat de altt parte, dintj'un progres fals al stiintel naturals. Ca pilda,
pntem cita pe naturalistil francezi: Cuvier, Ampere, Brogviart, Deluo,
Biot, Marcel de Serres; renumitul geolog Belgian Waterkeyn; alilil un-
spre-lece naturalisti Englezl; apol germanii: Steffens, Schukert, Raumer,
Fuchs, Andreas, Rudolf Wagner, Molder si altii; apol rennmitele scrieri
ale cardinalulul Wisseman, relativ la impgcarea resultatelor cereetari-
lor stiintifice en religiunea descoperitg etc. Putininu e vorbgam citat,
dar tine aunt acestia ? Si 041 nu mai sunt afarg de ei. I-am citat a-
name, pentru ca it se vadg, et avem a face nu on vorbe, ci en fapte,

www.dacoromanica.ro
 ClUMA RELIGIOSA 73

cu Omeni seriosi, experienti, celebriati si eruditi, in cart conteza on

ai tine.
Ce sa mai die de nemuriforul Newton din secolul al 17 -leaf Desco-
perirea gravitatinnei si a miscarel planetelor ceresti, de catre acesta, a
ft-Out pe pretinsii invetati si pe eel ce se pronunta cu usurint'a sa dis-
pretuiasea minunile yi providenta, s5, recunOsca fatalitatea, lucru ce se
observe ca conseeinta si din traducerea clumel religiose. ask, fat5, en
aceste descoperiri atiintifice, lucrurile s'ar'i inteles anapoda ai plezia re-
lativ de religiune, tocmai cum dice proverbul: uncle dal ai uncle craps ".
Ulta eel ce au tras asemenea conseeinte greaite, nefolositOre ai omori-
tOre, ulta epigonil atiinta, uita seepticii, de convingerile religiose ale
lul Newton. Si in mijlocul eugetatorilor de adi ai in mijlocul celor cars
s'at pogorit in naormint,ne indoim ca se vor mat gasi multi de acela,
cari sa fie marl exploratori al naturei i tot-d'odata ai adoratori info-
cati at lul Dumnedea, ca naturalistul englez Newton, care de sate on
pronunta numele lul Dumnedet, isi descoperea respectuos capul. Credinta
sa in revelatiune, minuni ai proorocil al-a exprimat'o el in comentariile
sale la Daniil ai Apocalips. lath ce be de onOre dat religiunel geniile
atiintelor naturale.
Ne intrebam dar cum sta.' regretabila ciuma religiose in fata ilustrulul
Newton? Sunt sigur, ca de ar fi cunoscut bine autorul yi traducetorul
in chestie, pe Newton, nu s'ar fi mai ostenit a pierde timpul, a strica
cernOla ai hartia. Sa nu trecem en vederea, nici pe astronomul Coper-
nic (1473), care si 'nainte si dupti descoperirea rotatiunel phmentului
imprejurul sorelui, a fost eel mai bun crestin, eel mai religios. Cunos-
tintele profunde in stiintele naturale, nu numal c a n'aii clatinat credinta
sa, ci mai mult 1-at servit ca o pafaza resping6tOre a sagetilor inve-
ninatore, pe cart le indreptat asupra sa contraril religiunel.
Aceste figuri marete, cart au r6mas nemuritOre prin descoperirile for
stiintifice, se inching inaintea altarulul mai ferbinte, si eel earl pOte
nici nu 1-ail citit, on nu 1-at inteles dispretuesc sacral altar si voesc
sa stinga fooul eel sfint, cu spolala culturel, cu superficialitatea euge-
tarii lor. Pe tend stele figuri reennose puterea de vista datatOre a re-
ligiunei, aceste mieimi ai aceati desertori ai Palestinei, aceati inimici
at credintii yi partisani al coruptiunii, a caror rasplata este peirea, se
departeza de religiune, fare sa atie, ca, corifeul Copernic s'a pronuntat:
DOmne, ea nu cant gratia tea mare acordata lui Paul ai nu indraz-
nese a cere milostivirea aratata de tine but Petru, dar to rog, sa-ml
dal lertarea, pe care at dat'o talharului pe truce ". Aceste cuvinte ale
lull Copernic au ramas nemuritOre, ela ai adi ii infrumuseteza mormin-

www.dacoromanica.ro
74 SCRIEREA INTLTULATA

tul,Am tinut sa nu citez aprope de be barbaV din cler sat teologi,

pentru ea sa n'aiba cuvint de Aspuns adversarii; am citat numai pro-
fanI, pentru a nu se dice, ea este interesare, si pentru-ca religiunea
este a tuturor si adev6rul este recunosout de on si tine, numal data
vrea.De ar invia din mortI aceste felinare stiinVificepot (Ace chlar
fare ce lumineza din departare, in intunerecul noptil pe mariI; acesti
stegari, ale caror semi* aruncate din seculul al 15-lea al 16-lea si
urmatOre, ar vedea, ca scanteile for at facut lumini marl, din carl s'aii
aprins si candelele; ar vedea ea semii4ele semanate de el an inco4it
in ogorul stiinVelor, alaturi cu Biserica, producendu-1 arome bine-miro-
sitOre si pe earl le cultiva gi alt naturalistil, numai atat,ca uni1,
dintre eel neinsemnap, de rea credinta si en prejudicii,voeso sa trans-
planteze acest ogor departe de Biserica, Tar in jurul Bisericil, voesc sa
planteze (Anhui ghimposl, voesc sa gramadesca materii, earl' sa infecteze,
sa sufoce si intunece Biserica. 0 ast-fel de materie sufocanta este cluma
religiOsa, care nefacendull efect peste hotare, a vent s'o planteze tra-
duckorul si langa Biserica Romans Ortodoxa.
Dad. dar, religiunea a existat in tote timpurile si la tote poporele;
data este intemelata pe cerintele interne si reclamata imperios; dad,
are un be de onore si i se & prioritate faVa, ca stiinVt; data stiinVa
si religiunea se ajuta, reciproc far& a se exclude, ci din contra cum dice
Bacon: Patina stiinta departOza pe om de Damneder", lar stiinta multa
11 apropie de El"; data este sustinuta de 6menI datatori de ton in o-
menire, inoungiuraV de plelade de tinerT 'si b6trinI, al caror venerator)
n'aa fort numal contimpuranil, ci si vecurile urmatOre si al caror nume
a Post pronm4at si scris cu respect si inalte terI si continente, ale ca-
ror idel at str6britut marl si oceane, inco4ind in ori-ce inima,a lupta
dar, contra ideilor si decisiunilor for statornice despre religiune; a lupta
contra desvoltaril simtulul religion, contra religiunel, este a lupta o-
mu1 in contra sa; este a nega si resturna dreptul de a-s1 cultiva for-
tele sale sufletesti, este o incercare fara r6usita, care in Sf. Scriptura
se numeste nebunie; Tar experienta o califica, de perversitate omenesca.
Arkand acestea, sa trecem la a dona chestiune din brosura de fats
si anume: Jos popii", cum se exprima autorul la pag. 22.
Cu privire la acesta Atacire, ar fi multe de dis, dar void Muth s
scurtam vorba. Autorul dice: Jos popil, jos bogag jos puternicil
pentru -ca, acestia susOn religiunea ca interesatl; ca religia be este an
mijloc de st6panire, ca religiunea timpeste mintea".
Sa. incep on eel mai superator la aud. A sustine, ca religiunea Um-
peste mintea, este eel mal mare neadever, ce si l'ar putea inchipui un

www.dacoromanica.ro
 ciumA RELIGIOsA 75

cap descreerat, este o trims qtiintifica. Sa spun eel ce s'at aprofundat

in studiul teologiel, alma este aqa. Sa marturisesca realitatea. Sa de-
clare un Macarie, un Ghetee, un Lntard, Massillon, Bossuet, Augustin,
Toma d'Aquino rti sute de aceqtia. Apol ast-fel acuzand religiunea, ar
putea ea o consecinta imediata sa aenze si filosofia, pentru-ca ambele
se razima i pe abstractiuni, amendou6 cer de asemenea qi ratiunea spre
a-qi da euvintul self. Dar filosofia fimpeqte mintea ? Au cuvintal: Kant,
Hegel, Spencer, Herbart, Haqdeti si calf de aceOia 1? Cu cat religiunea
are preeddere fate en filosofia, en atat ea este mai nevinovata, in punctul
acesta. Dad, nu timpia mintea religiunea naturalkinferiOra find creq-
tinismulni, precum qi filosofia cu indoelile sale,cum-va face acesta ere,-
tinismul,eaci acesta religiune o combate autorul ciumel care este re-
ligiunea perfecta, fare semen si neintrecuta ? Ce sl6biciune 1 Ce minte
ineurcatal 5tiinta sa fimpesca mintea ? fii religiunea fiind o qtiinta ca
tote qtiintele, cum ar putea sa face acesta ? Alt-ceva este care timpeOe
mintea si pe earl nu am be sa le spun aid. A sustine deci aqa ceva
cu Most, mai degrab aqi crede, ca ar veni Tar peste nol ciuma qi ho-
lera, de acnm cate-va decimi de ani.
Ca prin religie pot staptini? Aid este un secret, aid este nn alt
nod gordian. Cum pot stapani? Neaparat impunelidu-se snfletului, con-
qtiintei spre a fi la postul sell, pentruca religiunea predica sentimentul
de datorie, ce este al In]: Dumnedet, lul Dumnedet, qi ce este al Ce-
sarulul, Cesarulni; predica sentimentul de respect, de ordine, de mo-
ralitate, lncrarea en frica lui Dumnedeti; pentru-ca ea este legea scrisa
in inimile tutnlor qi predicate prin miniqtrii sei, pentru-ca fare ea, le-
gile ar fi liter5. mOrta. Dar a indeplini legea qi all face datoria este
lucru vat5mator ? Religia este causarespectaril legilor, a ordinel, a auto-
ritatii, a stapaniril, a binelul qi fericiril omeniril ? Si pe acesta vrea
Most s'o suprime ? Incerca-se sa suprime qi legile civile qi politice, sa
vedem se pOte qi dad, s'ar putea, nude ? Dar sal' face experienta a-
cesta in familia sa in neamul sell. Daea numal Most sustine acesta,
este un kern nenatural, este o absurditate, este ce-va Para valOre, pro-
venit dintr'un. creer bolnav, vis5.tor cu aiurari. Ci data persists in sus-
tinerea sa, desfiinteza legea, distruge datoria si dreptul qi ce aduce ?
Harababura, bajanie, razmirita si mai stir ell cc? Dar gardianul moral
intern qi secret, care face pe om moral, tine l'a pus inteinsul? De ce
nu se scapa de el prin inplaciune ? De ar porni Most asnpra acestni
gardianasupra conqtiintel qi sentimentnlui religios,tote ciuma si tote
frigurile socialists, jidoveqti qi anti-religiose, el nu se molipseqte, nu se
pOte nimici, pentru-ca mai ales de la ivirea creqtinismului, chlopul lui

www.dacoromanica.ro
76 SCRIBREA INTITULATA

nu se 'Ate preda, arma lni puternica este crucea, legea este Evangelia,
Judecatorul este pretutindeni, Christos it supravegheza in tot-d6una si
nu Vote lipsi de la postul lui sub nisi un motiv.
Ast-fel dar stand lucrurile, religiunea nu este instrument nascocit si
intrebuintat de puternici, ci aya este facut yi intocmit de Inaltul Crea-
tor Si eel cari se improtivesc in contra el, zadarnic se oytesc. lstoria
ne este martora; dar ce sa facem: a batut vintul de cand e pamentul
yi va bate cat lumea; sa nu nitam un kern inst. Biserica, creytinis-
mul a infruntat uragane, s'a luptat si cu puternicil pamentului yi al
;Mei yi cu filosofi yi cu ignorauca yi sabiile puternicilor lea rupt, so-
fistica filosofilor a desminOt'o, ignoraa4a o impraytie, dar acest vifor
clumat nu cum-va va fi mai tare ? De necreclut. Mai arata autorul, ca
religiunea este sasfindta de eel bogati, pentru a se imbog4i de pe
-spinarea celor Arad. Dar religiunea este numai a bogatilor ? Religiu-
neacreytinaeste yi a saracilor, este a tutulor, este a tot ce este om
yi credo in Iisus Christos. Ba Inca pntem dice data nu avansam prea
mult , ca religiunea este susOnuta mal mult de catra eel saraci i p6te
dispreVuita de unil bogati. Deci dad. este dispretuita de unii bogs*,
atunci cum II mai serveyte pe aceyti ingrap..? Ceea ce probeza, ca nu
este un mijloc al bogatilor. Ni se va oblecta 'Ate, ca este sustinuta de
saracil inculti, can chiar tartest de ireligiositatea bogatilor. Dar .intro
eel Arad intra yi forte multi culV, can de asemenea sunt religios yi
se plang de nereligiositatea unora. Dar printre principiile creytinismu-
lni nu sunt: egalitatea, fraternitatea etc.? Nu predica Biserica ajutorarea
saracului, a veduvei yi orfanului ? Nu a predicat ea contra robiel ? Nu
predica ca contra asupritorulni, on -tine ar fi el ? Nu predica Biserica,
ca inaintea lui Dumneclet toVi suntem traV, fara deosebire dis neam,
etate, stare sociala ? Nu adung Biserica inaintea sf. altar, pe toVi de o
potriva ? A sustine, deci, ca religiunea este a bogatilor, este un neade-
vOr iuvederat.
Dar cu preotil, cum o mite la eapatiiu ? Autorul broyurei slice: Jos
popil" qi educe un proverb ca: pe undo a calcat un popa, nu mai
creyte iarba timp de 10 an!" ; la east's.' teza false, la acesta calomnie
gi infamie, eu clic: cum nu se deschide pamentul sa-1 inghita ca pe Da-
tan, Core yi Avironl Mai departe adauga, ea data un om se afla in
ghiarele unui popa, creerul sou nu mai 'ite judeca, rOtele Ini i s'at
oprit qi paiajenii iyi Ves intrInsul pinza. Acel om este o vita capiata".
Ins& on yi eine, intreg la mints, impartial, judecand cu sange rece,
vede, ca aceste acusatiuni sunt mai mult de cat absurdith01, sunt pre-
juditiI, sunt superstiOt ni erase yi moytenite, sunt vorbe gole, umflate,

www.dacoromanica.ro
 CIOMA RELIGIOSA 77

frase sforaitOre yi far de nicl un rost. tin om on minte, citind acestea,

de bung sema ca ride Si et am ris, sab. nu 'tit ce am facut. Un asa ris
inse este ea sOrele de lama, este simpatia mortii. Pentru nob, fie cum va
fi, dar citind aceste neclasificabile idei un om simplu, el rgmane scan-
dalizat, un tingr fara experienta rgmane ratacit yi putem dice, ea eel ce
citeyte acestg, carte simplu fiind, acela pate sg capieze, aceluia i se stria
creerul yi i se impalagineza mintea, bar nu eel ce discuta cu un repre-
sentant al religiunel, cu Apostolul Bisericii, caruia ib descoperi ford
intern al conytiintel yi te uqurezi, te luminezi, te inviorezi yi scapi de
greutatea trecutulni, insa'natoyinduil i corpul yi sufletul, prin influenta
reciprocg. Un Tustin filosoful discutand on un pios creytin, afland de la
acesta invgtaturile adevaratei religiuni, mintea i s'a luminat yi a deve-
nit creytin, apologet i martir al religiunei creytine. Tot aya, Atenagora,
Tatian, citind Sfinta Scriptura pentru a o combate, an devenit creytini
yi straynici aparatori al religiunei, preotilor yi al creytinilor.
Dar, daca aceste personagii ar fi citit pe Most on ciuma Tub, pito
ca li s'ar fi stricat rOtele creeruldi yi n'ar fi ajuns, ce au fost.Noi
punem intrebarea: ce rgu fac preotii ? Tot Romanul, tot ereytinul ii
dice: Parinte", ori-cine II 'Ate descoperi cele mai adinei secrete, ce
ninignui altuia din lume nu pOte sa faca acesta, i se increde mai molt
chiar de cat tatalui seri yi mamel sale, il datoreyte pacatosul indrep-
tarea sa; suntem cunoscup, prieteni al Tor; nu ne displace, caci sunt
frati, parinp, rude de ale nOstre, cetateni ca orb -ce cetacean. El este
bine-voitorul tutulor: la naytere neureza yi bine-cuvinteza, la casatorie
intareyte leggtura intre sop, la mOrte se raga pentru lertarea nOstra,
in sfiryit este un bun Roman, IV indeplineyte datoria onest in stera
lui, soot meniti de a fi exemple de moralitate, de ordine, dad ce reit
fac ? Sant viuovati cum li aeuza Most. Nu formezil o casts aparte nu
stint protejatii puternicilor dilei, nu sunt favorisati de vr'o clash' ci stint
din popor pi pentru popor, yi priimiti de top yi despretuiti nu se des-
curagiaza, merg conform poruncii Mantuitorului, ca able in mijlocul la-
pilor. Binele adus yi ce se pOte ad uce de el tarii, este marturisit forte
competinte de istoria patriei, de istoria literaturei. De aid urmeza, ca
preotii romanI si ortodoxi nu sunt demni de aceste acusatiuni nedrepte.
Ce cauta atunci traduegtorul sa acuze de Om sa vorbesca in vint, sa
spue luernri nepotrivite ? Este cuviinclos, este logic a arunca in spi-
narea unui om onest yi integru, fapte sgviryite de un criminal ? A face
aya ceva insemaza ignoranta, crima; insemneza lipsa de judecata, ne-
pricepere a lucrurilor. Crima face, pentru-ca acuza cu tiranie yi Mfg
dreptate mil de preop ortodoxi. Ignoranta, este pentru-ca popii, cum se

www.dacoromanica.ro
78 SCRIEREA INTITULATA.

exprima autorul anted religiose, pot fi jesuitii, papistayiiyi aeeytia

p6te ca au fost aya in alte timpurI, nu cred sa mai fie aenm.--Si pre-
supun acesta, adicii ea autorul are in vedere pe jesuitil, de ore -ce qiee:
Popil an obicelul sa sputa, ca scopul indreptaleyte mijlOcele. Bine sa.
intrebuinOra yi not acesta zice.tOre pentru el". Istoria atribue acesta
jesuiVlor; ortodoxia nu cunOyte acesta; morals creytina ortodoxa ,indeca,
faptele yi dupa intenVuni. 0 atribue traducatorul yi preotilor ortodoxi?
Atunci nu cunOyte istoria; daeg cunOyte istoria, traducend pentrn ro-
mani, cu privire la preqii romani yi ortodoxie, atunci le propovedueyte
minciuni, if otraveyte ca sa-1 d struga fara nici un motiv. Dad. preotii
papistayia ar merita aceste acuzatiunl, omul de ytiinta yi en vederi largi
nu ar critica yi religiunea, ci ar critica numai pe representanVI ei. Dace
nn legiuitor este incorect, destrabalat, pi judeca dupa favoruri,. urmeza
ca sa, dam la o parte intr6ga legislature, sa distrugem pe top.' judeca-
torii yi sa aruncam in foc codicele de legi ? Inloeu4i-1 yi atunci legea
se va vedea in tots splendOrea ei. Tot aya yi religiuneaabstracOe
facend de rail ei representanVI, de naimiVi cum dice Mantuitorul, r6-
mane in tots sublimitatea i puritatea el. Se vor gasi naimiti yi in
Biserica ortodoxa, nu tagaduim; de sigur ca on yi unde, de acesta ras-
punde yi e vinovata administra0.a.
Iata dar, cum traducatorul iysi acusa yi face rag tariff sale, eu import
otravitor, care creslend ea face un servicia patriel, o ample de la o
margine pang la alta de cangrena, de peire.
Din ode spuse, se vede, ca nici on preotii, n'a dus'o la vr'un bun
sfiryit, autorul darnel religiose; cad' el vrea sa-i yterga de pe fa4a pa-
mentului, fara martori, fara probe, fara capete de- acusa-ciune, ci numal
cu calomnii, cu injurii yi en frase intortochiate. N'a dus'o la nici un
capatilt, nici traducatorul cad preotil ortodoxi aunt cu totul deoseb41
de jesuiVI yi deci a acuzat in vint, s'a luptat cu vazduhul. Bine ar fi,
data ne ar scuti fara data ii este fill iubit yi bunde productiunile
otravitore ale apusului. Destul sunt neajunsurile nOstre, pentru ce ar
mai grb.'madi yi altele? Pentru ce sa se puns gaz pe foe ? Gunoiul mi.
erobian trebue dat afara yi not sa-1 priimim yi pe al stra'inilor ? Acesta
ar insemna tea mai mare tradare, sinucidere, asasin de ziva, sacrilegiu.
Acesta este un atentat yi contra atentatorului, sa ne stringem rindurile,
eel en inima romans yi credinta'n Dumneq.ea.
Sa sfiryim, tinend socotela yi de convingerea generala, cum se exprima
la curs fostul yi neobositul mea profesor, Universitar, Academicianul
Dl. C. Erbiceanu: ca in statele on societalile, in care religiunea este
la inaltimea el yi sentimentul religiosmoral este desvoltat in om, fa.

www.dacoromanica.ro
 UMA RBLIGIOSA 79

milie yi popor, acolo vig6rea nationals este mare, moravurile stramo-

yeytitesaure incalculabile de margaritaresunt in Uwe, paces yi si-
gnranta posibila domnesc yi un viitor mai ferice suride. i din contra:
unde dispretul si indiferenta religiOsa este la putere, unde cultivarea
simtului religios este ridiculisata, deca'zuta yi tinuta numal de forma
iar nu din convingere interns, acolo nu vom intalni nici familie instruita
yi bine educate, nici sooietate on moravuri alese, nici relatinni sociale
corecte yi drepte; acolo mortea vietei sociale yi nationale bate la uya,
intovarayita de ciuma religiOsa trimisa mai din nainte ca sa-1 prega-
tesca teren; acolo mortea far de vreme a omenirel aytepta nepottita sa
i se deychida uya; eclogue la ferestra en nerabdare, privind efectele co-
ruptinnei, celei indeplineyte rolul cu esactitate, cu payi grabnici,
sarind din demoralisare in demoralisare ca o capriOra din piatra in pia-
tra; acolo, unde a intrat ciuma religiOsa, aytepta teribila mOrte a ome-
nirel sa -t degchida, racneyte en disperare, caci dintii ei eel sfayietori yi
stomacul el eel nesatios,dar flamend din causa religinnei creytine, cu
tesaurele de virtuti, ce i-a lipsit de prada cer sfayiere, cer sa consume
pe victimele coruptiunei, pe partizanii yi membril din societatea lui Most,
societatea cea ciumata,
Tata, nude vrea sa ne duca neferioita yi intru nepomenireciuma
religiOsa. Iata ce vrea traduc'e'torul nostru sa ne aduca de peste granite,
ca marfa nou6. Marfa no* doze de sanatate, de culture yi progres ?
Nu. Putregaiti coruptibil, bola molipsitore yi peitOre, regres yi comp-
tiune, microbi ncietori de suflet, oftica ovreiasca, bagaj de muribund.
Acesta moda nenorocita vrea sa o aduca yi in casa snfletului nostru,
necugetand ca este de ajuns cea-l-alts modacontra obiceiurilor stra-
moyeyti, care moda omOra pe zi ce trece iconomia i financele Roma-
nilor.
Acesta moda bolnaviclOsa vrea s'o recomande yi s'o introduce yi in
Cara nostra cea parfumata de flOrea inocentei, a virtutei creytine; tare
parfumata de flOrea moravurilor stramoyeyti nationale, patriotice yi vi-
tejeyti, al card fit numal gratie unei ast-fel de atmosfere, in care s'ail
pomenit,ati crescut ca bradii cei falnici yi stejarii cei vinjoyi, culti-
vand virtutea stramoyiasca, aducend independenta pi regalitatea Roma-
niei pi devenind in stare cu bogatia inexprimabila a acestor comorl sa
spue lumil Europene, tine aunt yi ce vor.
Cum afi spus odata lumii:
Ca nici timpnrile rele,
Nici Vandalul eel pagan
curmat Olele mele,

www.dacoromanica.ro
80 SCRIM:IBA INTITULATA CIUMA RELIGIOSA

Caci am fost on cand Roman

$i on cat timp Roman volt' fi
Nu me tern ea vole peri!"
Sa spue qi in timpnrile de aste-O, lumil ea:
Veacuri triste gi 'ntunecOse Biserica o au lovit,
On uragane furiOse, ea prea adesea s'a batut,
1120, on puterea crucil, in tot-deuna a invins.
Cand ? atunci cand platia Vara tribut; atunci cand eram nevirstnici;
atunci cand ne inceream la silabisit, scris i citit; atunci cand mij16-
cele ne era' sub iri pentru incins spada 'far rindurile mid gi puVin nu-
merOse, faVe cu puterea armate de acli a Vara', fate en mile de Orde
de atunci, Ac T dar sa spunem lumil, ce nu suntem nartisani at celor
ce sus1in: afara religiunea, ci ca snsVinem partea opuse.: afar on ciuma
religiose, ski ea, cum Om poetul:
Cat CarpaVii 'nalVi qi falnici $i eu viaVe. volt avea,
Romania vor umbri, Iubind inse cu ardOre
Cat siretul qi-Oltul pacific Religia, Vara mea,
Sinul ei vor recori, C'or eat timp creftin voiu fi,
Atata sub mandrul sore Nu me teen ce volt pieri!"
Nedelea Georges=
Licenciat in Teologie.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA.

I.

Majestatea Sa Regele Carol.

Sambata 7 Aprilie Majestatea Sa Regele Carol a intrat
in at 63-lea an de vieta. piva acesta a fost serbata de
intrega taja, romanesca. Salt adua rugaciunl lui Dumneded
in tote bisericile teril pentru sanatatea i fericirea Majestatea
Sale. E scumpa pentru Romani acesta chi, cad timp de 35
de ant de cand Domnitorul Carol a pus piciorul pe pa-
mintul romanesc, a lucrat neincetat pentru bin ele Si feri-
cirea Romaniei; timp de 35 aril a fost neadormit, ca acesta
Sara sa merga tot tnainte pe calea progresului. Dorim Ma-
jestatei Sale vieta indelungata ca sa lucreze Inca, pentru
binele teril.
Reproducem aici frumOsele cuvinte, pe cart D-nul D. A.
Sturdza, prim ministru, le a adresat Majestatea Sale Regelui
in numele Consiliulul de ministri. lata acele cuvinte:
In numele gavernalui si al feril, depunem la piciOrele Majestii of
Trdstre felicitarile cele mai caldurdse, cu ocasianea indoitel serbarl
Biserica OrtodoxA Romani( 6

www.dacoromanica.ro
82 CRONICA BISERICESCA

a aniversilrel nascerel Majestafel Vdstre fi a alegerei Sale de Doom

al Romania
Anil tree repede, dar cu dinqii au crescut simfimintele de res-
pect ,ii de lubire ale poporului roman pentra .Majestatea Vdstra,
reea datorim iundafiunea Regatalui 0 posifiunea lui intro
Statele europene.
Stim ca tog de la o margins a (aril panii la cea-l-alta, ca
ochiul Vostru patrundetor si neadormit veglieza, in dile de veselie
ca i in dile de ingrijire, asupra nostril, 0 de aceea, pe Increderea
nemarginita in infelepta conducere a Majestilfel Vdstre, s'a des-
voltat devotamentul eel mai sinter al poporalui pentra Suveranul
soul Dinastia Sa.
Dorim Majestafei Vdstre and indelungafi si sanatate deplina, ca,
paint' in adinci batranefe, sa Ve bacurafi de resultatele unel mune !
bins-cavintate de A-Tot-Puternicul, pentru ca e condusa de voinfa
tare 0 constanta a inta ri qi a asigura fericirea anal intreg popor,
adinc recunoscator pentru bins-lacerile ce se revarsa asupra Jul.
Sa traip, Majestatea Vdstra
Sa tralasca prea grafiosa nostril Regina!
SiLtrillasca Altetele Lor Regale Principele si Principesa Ro-
maniel, cu Principii Carol, Elisabeta qi Maria.
11.

Conierintele inveptorilor.
In conferintele invetatorilor ce s'au tinut anul acesta intre
5-12 Aprilie s'a discutat intre altele si chestiunea predaril
invetamintului religios in scOla primary,. La Ramnicul Valcel
dup. terminarea serviciului divin, P. S. Episcop Atanasie a
Iinut inv64Morilor o prea IrumOsa. cuvintare din care repro-
ducem aid urmatOrele:
Iabifil mei El in Domnal,
cCu bucurie si multamire sufletesc . am luat parte la serviciul divin de acll
adeverindu-se prin acesta 4isele Scripturel: cInceputul Intelepclunii e him Dom-
nulul si credinta Inceputul stiinteh; si cu atilt mal potrivit era din parte-v6 a
veni Inainte de consfatuirile d-vostra aid si a implora harul spre a ye lumina
si a ye darui pricepere si Intelegere, and e vorba a v4 Indeletnici In consf6.-
tuirile d-vostr'd cu un obiect, de asa mare insemnittate pentru credintA, cum e
religia.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 83

Sa ve vorbesc acum de insemnatatea Religiunil ? Apol chTar cuvintul mata

ca prin Religie se inlesneste legatura dintre Omen! si Dumneilet, intre popor si
popor; nimic nu se ajuta mar mult de consolidarea unel societAtT, a unul stat,
a unul popor, ca Religia, asa dar ca Biserica. SA ve amintesc cpsele barbatilor
timpulul relativ de insemnatatea ReligiuniT ? Apol aid nu voT aminti de cat pe
unul, pe Plutarch, care dice: (Mal usor se zideste o cetate in aer, de cat sa
existe un popor fara Religiune, si TarasI acelasT barbat, cu alte ocasiune dice:
cAm ved.ut cetatl MIA zidurT, fArit intarituri, fara legs, fara omenl, dar n'am ve-
clut cetate fare. Religie, ornamente, altar, juraminte si rugAclunl,.
Vedetl dar de WA intemnatate e Religia pentru consolidarea unul popor a
unel Carl ? Ea j6cA un mare rol in imprejurarile omenestl, de la nastere pans
la mormint.
Se naste pruncul, se cere bine-cuvintarea bisericil, se insoteste un tin& cu o
tinera, cer inaintea altarulul bine-cuvintarea bisericeT, ca pecete a insotiriT lor.
Asa dar in tote Religia are rolul lumina:tor si mintuitor. Despre insemnatatea
el nu p6te fi nicl o indolale., ce.cI ea ne desfateza sufletul, mintea, and o apro-
piem de cugetarea nostril, cand o facem rodul meditatiunel nostre.
E in firea nostril ca sa fim religiosl. Intrebatl pe copilasi pentru ce se insemne,
cu semnul Sf. Crud and ved pe tatal lor, pentru ce ingenuche inaintea icOnel
MalciT Domnulul impreura cu mama sa ?
Instinctul simtimintului inescut firer omenestl, acesta ne face a fi religiosT, se
aspiram la o comuniune cu o fiinta mar pre sus de not ExistA o comuniune
intre omenire si Dumnecleire. De aceea un invetat german a ills: ,Dactt ochiul
n'ar avea analogie cu sorele cum ar putea set privescet sorele?". Dace. in firea o-
muluT n'ar fi un simtimint despre cele dumnecleestl cum ar avea aplicare cAtre
cele transcendente, dire unirea cu Dumnec,ea. De aci se vede ca religia e un
simtimint innascut omului, e o atragere firesce: cAtre legatura cu Dumne4ea. De
aci urmeza ca acest impuls firesc, trebue desvoltat in mod propriu, nu ca cele-
1-alte ramurl de cunostintl omenestl. La inceput. studiul Religiunei se va da mar
prin pilde, prin exemple de cat prin invetAturi teoretice. Nu intru inielepciunea
cuvintelor omenegti ar cre4ut lug Dumne4ett, cjice Apostolul, ci in adeverul duhului
care e duhul curcrienier al rabddret fi al dragostei.
DecT dar, de ale on invetatorul va fi insufletit de duhul curAtireT, al rabda-
rel si al dragosteT, de atatea orl cursul de religie va fi gustat cu placere si va
fi roditor pentru eT.
Nu pOte ochlul bolnav se. privesca la sore, trebue se fie curat si sangtos. Tot
asemenea si invetatorul trebue se lie curat, pios, credinclos, pentru a putea in-
filtra in inimile tineretulul acelas duh curat, aceeasl atragere care cele dumne-
4eestT, Cy alte cuvinte ca sa pot& infiltra in mintea si inima lor cunostintele
religiose.
De indatA inse. ce scolaril ajung la o trepta maT inalta de desvoltare li se
pot da ore cart cunostintl teoretice maT desvoltate. Aci Rise trebue a fi cu mai
multe. Ware de soma, pentru ca, conform recomandarilor 'acute de pedagogil
marl, trebue a ne feri de a produce in'sufletul scolarilor indoell sail nesigurantil,
in ce priveste adeverurile religiose.
Invetatorul in predarea Religiel se. se Ora de metoda istoriel unde ea invatA
adeverurile fara discutiune, fiind intemeiate pe documente. Se intimple. une-ori
se, se citeze fapte, Carl lntrec puterea priceperel omenestl, si zadarnic e a to

www.dacoromanica.ro
84 MONICA BISERICESCA.

nevoi sa fie pricepute, mal ales de mintile fragede. In asemenea cazurT e de

ajuns a le spune, acesta ne-o spune Sf. Evanghelie, ne-o spune Christos,care
e calea, adeverul si vieta, ne-o spun Apostolil, credindosT, urmas1 al cuvintulul
divin, si ded sa vd folositT de invdtaturile ce se pot trage de aid.
0 pita.. SdrbatOrea Invieril DomnuluT. Cine pate documenta adeverul Invieril
DomnuluT ? E tin fapt mai pe sus de fire, si puterile mintil stint insuficiente a-1
pricepe.
Mantuitorul a dis: Iatd se apropie jilele, and fiul omuluY se va da in minile
pdcdtogilor, da a tract 4i va invia". El a facut precum a dis.
Apostolil totl as adeverit acest fapt. Apostolul Paul a dis: Daca Christos n'a
inviat, zadarnied este predicarea nostril, zadarnicd este gi credinta vostrel". Dar sa
privim pe acestY apostolT, ce erad el inainte de invierea Mintuitorului.
and Mintuitorul a fost prins si condamnat spre crucificare, apostolil s'at' as-
cuns de frica Iudeilor respindindu-se in tote partite, dar de indata ce ad audit
de Invierea Domnulul capata curaj, merg inaintea puternicilor pdmintulul ves-
tindu-le ca Christos a inviat.
Convingerea 4e adeverul Invieril le dadea curaj.
Apostolil nu erad omenT interesatl de bunurT pdmIntestI, ci erad omenT de-
votatT apostolatuluT lor, de a propovedui lumina Evanghelii in lume, si in virtutea
acesteT misiunT erad gala a infrunta tote primejdiile.
Fiind decl atatea criteril nu ne putem indoi de adeverul Invieril Domnulul si
cu chipul acesta sa ne nevoim a intari credinta copiilor in Invierea DomnuluT.
Tot asa se va proceda si cu cele alte acte ale ReligieT.
Nu voesc a anticipa asupra acelor ce se vor discuta asupra Religii, m'am mar-
ginit numai a atrage luarea aminte a d-vostra asupra. acestor puncte de cape-
tenie; am nadejde insa ca ye vett consfatui, lumina si edifica unit pe altil cu
tots dragostea, ce caracteriseza pe apostoliT nationall aT until popor, pentru inta-
rirea moralitatii si a virtutilor in tineretul nostru.
Un parinte visitand un local preserat de chilli a strigat: Cat sunt de frumOse
corturile tale Israile gi de incintdtore casele tale lacobe, ca nigte chedri i-a crescut
DOTIVIZU1".
Si ea cu spiritul met' nu pot sa nu strig: cat stint de mandri fecTorit tel si de
atraget6re ficele tale, tara mea!
Sunt stralucitorT fecToril taT si atragetOre ficele tale, pentru ca sunt venitT sa
respInd6scd virtutile si moralitatea.
Darul Domnulul O. se atinga de capu! si inimile vostre, spre a ye indemna si
povatui la tot ce e bine si de folos pentru voT si pentru fiii poporulul.

In conferinte s'a discutat pe tOte fetele chestiunea in-

vetamintului religios. S'a discutat importanta lui din punctul
de privire educator, s'a discutat importanta sentimentului
religios in genere, s'a discutat metoda de predare etc., etc.
Marturisesc cu cea mat mare bucurie, ca din tot ce s'a pu-
blicat pang. acum am constatat, ca discuthle au fost demne
de obiectul de studia In discutie.

www.dacoromanica.ro
 CRON(CA BISERICESCA 85

Inainte de inceperea conferintelor salt publicat incA, di-

ferite articole in reviste pedagogice si chiar brosuri in care
se trateza chestiunea invetamintului religios. Am inaintea
mea o brosura publicata de dl. N. tefanescu, institutor in
Zimnicea, pentru ca sa servesca de calauza InvetItorilor
in discutiunile for din conferinte. Iata ce se spune intre
allele- in acestA. brosura:
Vieta nostril Idea o religie ar fi o vista morta; si .thins n'ar fi po-
sibilg, caci omenirea '51.a treat religinnea, fiindu-1 indispensabilg, de
bre-ce sentimentul religios in firea omenOscg este ca si inascut, este
inerent i universal, rospundend nnor trebuinte inascute in fiinta nostril.
Deal omul trebue, pentru motiv firesc, sall alba o religie. Atilt este
de fortat la acesta in cat cel care s'a lepadat de o religie si-a oreat
alta a sa proprie, care represintg punctul culminant al aspiratiunilor
yi adoratiunei sale. (Exemplu August Comte, fondatorul religinnel po-
zitiviste).
Elsa ce ratficire si nebnnie ar cuprinde lumea cand fie-care siar
eonstitui religia sa ?
Cercetatorii religiunilor marturisesc ca religiunea creftinti este cea
mai perfect& DecI acesteea sa ne devotgm cu credinfa nestramutata,
en speranfa vie si en dragoste ferbinte, cad scopul religiunei crestine
-este de a face pe om fericit in viep acesta fi daps inorte.
Iisus Christos a is ucenicilor: Vol sunteti sarea pamintului; dug
Berea se va strica, cu ce vom mai sara" ? Aceste cuvinte se potriveso
scum non6 yi preotilor, urmasi al lui Chris tos. S. nu fim grat malurat
ci grail sangtos. Activitatea nostril sa fie push' in sprijinnl sinter $i
puternic al adev6rului, al dreptalei si al faptelor morale, pe calea fe-
ricirilor spuse de insusi Mantuitorulul si pe cake inv60turilor curet
evangelice.
Asemkarea scopulul laminator si moral pe care sada si biserica 11
nrmaresce, pune pe investor si pe preot, pe aceeasi trepta de ntilitate
socials si iT obligg pe amandoi sit' se ajute reciproc si en simpatie, in
isbandanu a intereselor personale ci a moralel crestine.
Biserica cresting Romanesca are dreptul la atenciunea nOstra bine-
voitore i pentru insemnatatea sa istorica. Ea a conservat nemul Ro-
manesc in trecnt si capii el an fost tot-d'a-una, inainte merg6torii mis-
earilor patriotice. i4litropolitii Varlaam, Veniamin Costache, Andrei aguna
yi Dionisie, sunt modele patriotice vrednice de imitat.
Prin sentimental patriotic si prin eel religios, Romania traesce si va
trai independenta si prquita. Nou6 inveVatorilor yi preotilor se incumbg
datoria de a sadi aceste sentimente in sufletul prielnic al copilarimel
si la acesta ne gandim in tots activitatea nostrg, cad dacg nu vom
forma aceste sentimente, atunci in ne-am implinit datoria pentru care
am fost chemai in apostolatul nostru.

www.dacoromanica.ro
86 CRONICA BISERICESCA

In chipul acesta s'a vorbit despre importanta invetamin-

tului religios atat pentru individ cat i pentru Cara. Me mar-
ginese la aceste simple im formatiunl, cad trebue se revift
inteun flume'. viitor.
G...
III.
SFINTIRI DE BISERICI.
in Eparhia Romnicului Noulul Severin sfintit in tOmna
trecuta de care P. S. Episcop Atkanasie urmatOrele Bise-
rid': 1. Biserica din Comuna Copdcid sa, judetul Gorj, con-
struita din nal de zid de catre locuitorii comunei: S'a sfintit
la 22 Octombre 1900. 2. Biserica din Comuna Pescena
Cermegesa, judetul Vdlcea, construita din nail de zid de
Preotul Torna Nicolciescu, parohul parohiei cu acelas nume.
S'a sfintit la 29 Octombre 1900. 3. Biserica din Comuna
Tralan, judetul Romanati, construita din nou de zid de
catre locuitori. S'a sfintit la 5 Noembre 1900. 4. Biserica
din Comuna Leotestii, judetul Romanati, construita de zid,
in locul alteea vechi, tot de care locuitorii comunel, mai
ajutand si proprietarii vecini. S'a sfintit la 12 Noembre 1900.
La serbatori de acest fel o mare multime de credinciosi
se aduna si din satele cele mai departate spre a privi fru-
mosele ceremonii religiose si a asculta cuvIntul dumnedeesc.
Reproducem aici darea de soma despre sfintirea Bisericel
din comuna CopaciOsa, judetul Gorj.
P. S. Episcop plecand cu trenul din Bucuresci, unde lua
parte la sedintele Stintului Sinod, a fost intimpinat in di-
mineta dile' de 21 Octombre la Gara Gilort, prima statie
din judetul Gorj, de catre Autoritatile administrative ale
Judetului si de P. C. Protoiereil. La a doua statie, Gara Bi-
besci, it intimpinara numerosi credinciosi din Imprejuriml,
fiind insotiti de preoti, primari si invetatori.
invatatorul C. Dobrescu din Comuna AndreiestI, tinu
urmatorea cuvintare :
Prey Sflnfite StapAne,
Me fac ecoti al multimel ce sfei de fats si al fratilor mei inv6Vatori
Gilorteni, salutfindu-v6 de bung. venire in judetul Gorj, cu ocasia sfin-
Virel Bisericil din comuna CopiiciOsa.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA. 87

Gorjenii n'an cuvinte prin cad 020 exprime multamita lor, ea ras-
puns la simpatiile ce aratati, ca insi.vh ea, luati parte la sfintirea multor
Biserici din judetul nostru. Ocasiune atit de fericita, ca populatiunea
Gorjului s se folosesca de discursurile cele pline de InvataturI frn-
,m6se, cu cart le inviorati inima si sufletele ping intr'atit ca, se nevoeso
de la distal* marl a veni pentrn a_viS au0 si a se imbogati din pa,
rintescile vostre sfaturi si invataturi.
Acestul fapt $i credintel in Dumne;lefi se datoresce, Prea Sfintite Sta.-
pine, ca la tote sfintirile de Biserici la earl luati parte, se vede o lame
atit de multa depunend cu dragoste obolul for pentru aceste sfinte si
neperitOre monnmente, castigand in schimb o hrana sufletesca pe care
avend.o omul, dupii visa Sf. Scripturi, nu va flamin0 si Inseta nici
no data!
Domnul nostru Lens Christos (lice: Nu va trai omul numal en pane,
ci pi cu tot cuvintul ce vine de la Dumneclet.
Cuvintul dumnecleesc it propoveduitl, pe eel rataciti ii indreptati
gi pe eel bine eredinciosi it mingiiati, intarindu-le credinta ca sa se
desavirsesca prin faptele bune crestinesci, on cad si prin coal omul
,,se face filul lul Dumne4di ei mostean fericirilor.
Mergeti, Prea Sfintite, on bncurie in sinul plaesilor nostri de la
71
mnnte si fitl sigur ca, cuvintul Prea Sf. VOstre va avea darul convin-
gerilor pentru o lume nu putina la numar, care sta gata pentrn a vg
primi pe vol marele pastor al Olteniei, al acestei frumose gradini,
cuprinsa intre Olt, Dunare ei Carpatl, ce a pastrat in decurgerea vOcu-
rilor credinta si nationalitatea nostril. Dal credinta si nationalitatea,
scumpe tesaure pe cad noi, invatatod yi preoti, cu bine-cnvintarea
Prea Sfintiel VOstre, le vom cultiva in inima fratilor nostri Romani,
facend ca scumpa nostril patrie sa strabata printre seculi en falnic nume,
dupa cum si un poet al nostru canta:
Viitor de cur Cara nostril are
',Si preyed prin semii a ei lnalfare.
Sit trait!, Prea Sfintite, intro multi ani!
P. S. Episcop multami, si, insotit de forte multi din eel
de fats, urma drumul spre Copaciosa, fiind intimpinat in
acelas chip si la Gara Barbatesci.
La Gara Copaciosa a fost primit cu un imn de ocasie,
antat de elevii scOlei de cantareti din Tirgu-Jiiului.
Invetatorul local, G. Dobrescu, a pronuntat acest discurs :
Prea Sfintite Stapane,
Dragostea ce aratatl fiilor sufletesci din bine-ouvintata Eparhie ce
va este incredintata spre conducere, le ample inimile si le infiacareza
spiritele la aqui numelui Prea Sfintiei V6stre. Aci, locnitorii comunel
nn6stre Copaci6sa si alti lubitorl crestini s'au adunat a va arata dra-
gostea si supunerea for catre Prea Sfintia VOstra. Aid am crOut de

www.dacoromanica.ro
88 CRO N ICA BISRRICESCA

cuviinta, not toti, a va intimpina si a va spune ca suntem gata, dupg.

puterile nostre, a face, prin Prea Sfintia Vostra, actul sfintirel Bisericel
din comuna ndstra.
Nu putem slice ca am facut mult, ci pots prey putin pentru un nume
atit de mare, puternio i sfint ca al Domnului nostru liens Christos. 0
singura multamire putem avea bash.; aceea, ca am facut un pas, un in-
ceput de indemn pentru eel din imprejurime, cart ne urmeza si se
intrec cu not in lauda Domnului.
Distanta de timp este fOrte scurta pang ce comunele vecine, Scoria
si Budienii, va vor primi cn dragostea for la ocasiuni ca acestea.
De aid, dar, va presentam on dragoste acel monument, care va fi Casa
Domnului.
Comuna Copaciosa primeste asta-4.1 pe inaltul et Pastor.
Val presentam inimile nostre pline de inbire yi do respect. Serb5.-
tOrea acesta este scumpa pentru not Copacenil si va fi nenitata, in a-
mintirea comunel nostre CopaciOsa.
Asta-41, Prea Sfintite Stapine, avem oeasiunea a va marturisi in per-
song, ca nol, fill sufletesci at Prea Sfintiel VOstre, ne credem fericitl,
avendu-va ca pastor al nostru. Pentru care, de datorie ne este a ruga
cu totii cerul spre a va &anti ant multi si fericiti ca pastor al en-
fletelor crestinesol.
Sal traits Prea Sfintite Stitpane.
Sal tralasca. M. S. Regele si Dinastia.
Sal traiasca Romania.

P. S. Episcop a respuns si apoi a convorbit cu toti

primarii si satenii, sositi pentru intimpinarea P. S. Sale.
Mergend la Bisericd, care este in apropiere de Gard, a
fost primit de Preotul Paroh C. Diaconescu si de Parintele
Diacon I. Chiriacescu. in Biserica Parohul a pronuntat un
discurs, la care a respuns P. S. Episcop.
De la orele 3 p. m., Prea Stintitul, impreuna cu mai multi
Preoti si Diaconi, a sevirsit slujba Vecerniel.
Noptea spre 22 Octombre a sosit in Comuna multd lume,
spre a fi de fatal la slujba sfintirii.
Duminica dimineta, la orele 6, a inceput slujba bisericesca.
Publicul a fost destul de numeros. Cu total marimea lo-
casului, a fost neincdpetor. Serviciul divin s'a oficiat cu
deosebita pomp6...
Terminindu-se actul tirnosirei Bisericel si inainte de in-
ceperea sfintei Liturghii, P. S. Episcop a tinut predica.
Cuvintele din predica si din serviciul divin au remas in
inimile poporenilor asistenti, ca cele mai marl si mai sfinte
aduceri aminte de cele petrecute la 22 Octombre.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 89

La ora 1 s'a terminat slujba.

Dela orele 3 la 5, P. S. Sa a tinut conferinta, in Bise-
rica, cu toti Preotil. Pe Hugh' sfaturile parintesci date, li s'a
vorbit si despre unirea preotulul cu invetatorul, si ca pilda
li s'a dat Comuna Copaciosa, unde, s'a putut vedea, ca din
unirea invetatorului cu preotul, Tar acestia fiind ascultati de
popor, s'a putut face si aduce la sevirsire Biserica cu tota
podoba ci.
La orele 5 p. m. Prea Sfintitul Episcop, cu suita sa, a
mers la Gara pentru a pleca la Bucuresci, pentru Sf. Sinod.
Dupa ce a convorbit cu mai multi invetatori, le-a hara.'zit
card spre a le da pe la scolari.
La orele 5 si 40' a plecat cu trenul, in strigatele de bu-
curie ale poporulul adunat.
Un asistent.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PERSOANA
LUI

IISUS CHRISTOS.
(Traduslt fi felcutet dwpel Auguste Nicolas).

Vecil Big. OrtodoxA Roman. No. 12 anul XXIV.

Cand unnl din servitoril archiereului a palmuit pe Christos, acest in-

%elept des6vireit e i atat de puternic de mil de orl, marturiseete ca ser-
vitorul L'a injuriat, Ins nu se manie pentru acesta, nici se r6sbuna,
ca ei Caton, ci larta faptul ca a fost injuriat. Putea sa'el r6sbune $ti
sa distruga, inteadever, pe inimicii sel, dar rabdk en o pacienta sme-
rita ei modes* care nu insult& pe nimeni, nici pe servitorul care l'a
plamuit. (Malebraneh: Cantarea adevtrulnI cart. II, partea III). i on
tote acestea, lucru minunat! Lucrul despre care neeredinta se ineala in
caracterul hit lisus Christos, este mat cu shut acela ce produce are -
dina n6stra. Cel necredincloei nu pot sa vac% in El pe Dumnedet, cad
simte ca om, este primitor de insulte, se lass a fi maltratat in mod ru-
e inos ei se nimiceete in malnile Omenilor. Dar el tree en vedere dont
luoruri principale: I el lisus Christos este nu numai Dumnedet, ci
Dumnedet ei om eli ea deed El ea Dumnedeff este neinvins, ca om este
primitor de suferinte ei suferinta Lul ca om conglasueete en neinvin-
gerea Lui ca Dumnedet, ottei acest Iisus Christos de bunk voe se su-
pine suferintel ei este culmea puterei lui Dumnedet, care se contract6,
de la sin* atat, in cat s6 lase pe omul eel unit en ea sa fie maltra-
tat ei sa sufere; II c6, Dumnedat s'a facut om, ca sa invete pe 6menl
arta virtutel, sa le arate modelul ei desavireit ei ea pentru scopul a-
oesta s6, presinte in insaei persona sa, nu pe Dumnedet, ci pe omul

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PERSONA LUT ISUS CHRISTOS 91

virtuos. Si ca sa ne indemnam a face gi not ca El, trebula sa sima ca

yi nol, pentru-ca dealtmintrelea exemplul Lui nu putea sa ne fie pro-
pus. Dad, spre exemplu and a primit palma, nu simtea insulta, cum
puteam invtta nol de la El modul de a o snferi ?
Pe de ans parte, afara de cele ce am 4is pan& aiel, despre consu-
narea sfinteniei lui Dumneclet in persona lui liens Christos eu sensi-
bilitatea omulni, revelarea Dumne4eirel reese din insagi acesta sensi-
bilitate prin deseviqirea virtutilor a caror cercare ea se face. Omul se
grata in patima, Tar Dumne4et in modul cum sufera. Dar ceea ce ma
convinge pe mine despre divinitatea Jul Iisus Christos este sfintenia lnl
in sensibilitatea nostra gi dupe sensul acesta cu atat mai mult mi se
pare mie Dumneg.et, on cat este om. Iar necredincioriii se inOla despre
acest lucru, qi cu drept, pentru ca precum am clis de mai multe orl, e
necesar sa se gasesca ceva, care sa-1 p6ts amagi, fiind-ca n'at vointa
stabila de a nu se inqela, gi pe de alts parte numal inteo asemenea
vointa neclintita se conserva credinta.
C). Dar insuqi acest lucrn ne da o alts dovada despre divinitatea lui
liens Christos. Daca. Iisus Christos nu era en adevtrat Fiul lui Dum-
neclet, ci vola numal O. se arate ast-fel gi in aqa mod sa-L presinte
evangellytil, Ore ar fi putut ei sa influenteze atat de mult, in cat pre-
tentiunile for sa trOca mai demne de cre4ut mintei omeneqti, de cat
orl ce alt ? De sigur, nu. Tote caracterile ce arata in Christos slabi-
dune qi neputinta qi carl scandalisezt necredinta, se vor transforma of
acoperi on sarguinta prin schimbarea unel mariri qi stabilitati mai pre
sus de om. Si pentru a pretui gandirea acesta, e necesar sa ne trans-
punem in mijlocul moravurilor ludaice qi pagane, desbracand-o de lu-
minile date el din partea Creqtinismulni. Oare ce sens avea atunci, nu
(Pc despre Dumne4et, ci despre un intelept? Am vNut not acesta in
icona nepagrei odd mandre a lui Caton, descrisa de Seneca. Cum 10
inchipnia in deosebi poporul ebret pe Mesia ? Ca pe un cuceritor mandru,
avend sa subjuge tote popOrele sub piciOrele Sale. De ast-fel de super-
stitil era condusa lumea pe atunci qi in special poporul istraelit. Si
ast-fel fiind lucrurile unit pretind ca au fort destul patru seriitori, earl
sa ghicesca mai pre sus de firea omenesca gi contra tuturor supersti-
tiunilor epocei lor, caracterile unul suflet intr'adever gi sad descrie
atat de perfect in Iisus Christos, pentru ce-L presinta pe El neputin.-
dos in agonie ? Nu gtit el sa, descrie o morte solidara? Ba, da. Pentrn-
Ca insuqi dumne4eescul Luca descrie mOrtea Sf. Stefan mai durerosa,
de cat cea a Jul Iisus Christos. Dar nu, ei recunosc imediat, ceea ce
20 secule de intelepciune abia ne-at invttat sr). descoperim (mOrtea lui)
yi brodeso en esactitate a descrie caracterul oe se olivine mortel unul
Dumneclet om gi care Dumne4et om arata o putere cu atat mai supra-
nmang in ,irul patimilor Sale, en cat mai adinc simte grOza acelor patiml qi
se pare doborit de ele. Insa chiar daea presupunem ca Christos qi smeritil lnl
istorisitori, singuri dintre contimporanii for ar fi priceput misiunea ce se
onvenea in realitate unui OmDumnedeti gi ar fi inteles prin o neon-
prinsa luminare, tote insuqirile patimel qi mute, care tot-d'auna o sa
atraga mirarea vecurilor, nu vom putea deslega dificultatea, de cat pe

www.dacoromanica.ro
92 DESPRE PERSOANA LU1

junittate; remfinend sa etim cum, se intimpla ca pe efind tots erat dis-

pile' sail insugesch divinitatea inaintea contimpuranilor lor, el-at ales
area de esact tote caracterile, ode mai direct oontrarii superstitiunilor
epocei lor. Dact lisus Christos gi ncenicil lui ar fi voit st, He considerat
ca Dumnel.et, trebula sa se simuleze intr'un mod cum omenil iii pn-
teat inchipui pe acele vremnri, ei in deosebi cum iii presupuneat ei
pe Mesia, cad de alt fel planul lor ar fi fost distrus. Result& dar din
acestea nn genii al ucenicilor. Si geniul acesta pe care trebue cine-va
st-I recumisci de necesitate in el, on scop de a invinge prima difioul-
tate, presupunendu-I capabili a ghioi cele ce se cnvin vietuirei ei mortel
nnui Dumnelet, nu permite in acelaei timp nici a-i miceora de-a dreptul,
spre a inlatura ei a done greutate ce se opune; edict a sustine ca n'ati
avnt chiar masura mintel comune ca s& intelOga, ca descriindu-L ast-fel,
l'ar fi infatieat en totul contrarit superstitiunilor epocei ei prin urmare
contra inemerirei conceptinnilor lor.
Una din 2: sail ca craft cuminti, sat ca nu; de vreme ce nu pOte
cine-va pretinde, et in acelagi timp erat ei prea cuminti i nebuni. Si
nu era Ore ultimul grad al nnei desechilibrari mentale, sa ice cine-va
in seculul lui Irod ci Neron, ariltfindu-i pe Christos pe truce, lath Dum-
neleul tail! Si nu este in realitate, mimes, intelepcinnei ca et au gasit
toemai caracterele mortel unui Dumnelet ?... Isvorasct de ad necredinta,
deg e
St facem bait numal acesta observatiune: et persOna lni lisus Christos
edit de adeverat era diametral opust conceptiunilor apostolilor, in eat
de aci a ecit cause cea mare a necredintei indeilor, earl nu puteat in
nisi un mod sa recunOsca pe stapanul lor, Mesia, in persona unui con-
damnat rucinos, ei tot de aci ei cause cea mare a necredintel poporelor,
care necredinta, precum vedem din scrierile lui: Cels, Porfirit i Inlian
reflectat contra divinitatil lui lisus Christos, tote caracterile vietei sale
lei mai ales patimei gi mortel Lui, in care El se parea neputincios, pa-
rasit, ei slab in mainile inimicilor ei calailor sti. Si putem Ore sa ore-
dem, di apostolii, atacfind pe feta tote superstitiunile epocei, find deja
se supuseserit lor de la inceput, alt putut el sa concOpt atilt de vtdit
realisarea incrarel lor ? El pe earl, de altmintrelea suntem a-I presu-
pune atfit de dibaci, in oat Wed lor sa fi intrecut tote vecurile ?
In fine am reu ?it, va lice cine-va. 11.6spund inst. oa ei aid ne in-
telnim on o flout ei tare argumentatie a divinitatil ereetinismulni ei
mai ales, de Ore-ce, conduits lui Iisus Christos era push tuturor tailor
omeneeti, nemerirea lui lisus nu pOte fi explicatt, fart indolent', de cat
prin o putere Dumneleescri. Dar fart sa usam Inca de argnmentul a-
cesta ne marginim sa sustinem aid, ei acesta nimeni socotind drept nu
o va pune la indoialt, ca intre cei cc pretind cum ca creetinismul nu
este de cat in eveniment omenesc, ei intro cel earl Bustin et este Dm-
neleeso, singurnl efect, nu argumenteza nimic, cad ne da eel putin o
probe egalt de sustinere pentru amandoua. Este Cu neputintit sa nu ni
se acorde acOsta prea mica concesiune, c1 care nu este destul ca Ba pu-
nem pe necredincios in acelael cero de Ingradire, in care 11 avem. Cert
este ca nemerirea pares on des6vireire ca neputincl6s& ei opust mij16-

www.dacoromanica.ro
 IISUS CHRISTOS 93

celor intrebuintate, ca.' trebula sa fie tine va naiv, sa procedeze ca in-

temeetoril crestinismului si argumentul este ea au fost considerati in
asa fel.
Nu mai putin sigur este, ca se cerea mintea cea mai mare, neauclita
de Omen!, ca sa OVA tine -va concepe ast-fel adevarul eel mai necunoscnt
alta-data si tote secretele unel vieti i morte, care in etern vor parea
Dumneqeesti Cu drept cuvint, putem conchide in sfirsit, ea este absurd
a privi in Christos si ucenicil Lu!, sat un mare geniti, sail o incapa-
citate, si ceea ce e mai rat, sa le admitem pe amandoue in acelasi timp;
afara numal dace voim a-I considera ca pe niste concepatori al unei
religil omenesti.
Primind din contra, ea Iisus Christos este Dumneorlet, far apostolil
inspirati de El in descrierea, ce IT fac, tote se explica: si intelepeIu-
neai cea dupit om naivitate a conduitel lor. Infelepcinnea, intru cat
ea insasi, insnsi Dumne4et, a dat real in persona lu! liens Christos
pe acea evangelica figura a carei desevirsire vrednica de adorare nol o
admiram. Ce minunat, dad" El s'a purtat ca un Dumneclet si evange-
lista Pat descris astfel? Asa trebula sa fie; a fost de ajuns sa se arate
ceea ce era, si evangelistil Pat infatisat. Intunerecul neytiintei in care
era cufundat universul pe atunci despre un erecter Dumnecleesc, nu
mai face nepriceputa descoperirea acestel insusiri in Christos, cad a-
costa descoperire nu este o nascocire omenesca, ci o simpla revelare ohiar
a Intelepcienei divine aratata, pe paraint si care a inspirat pe ucenicil
ET, facendu-I cn atat mai mult capabil! pentru Boost lima, on cat aunt
mai simpli in istorisirea credinciOsa a actelor El. Jar cat despre con-
sideratia ca apostolil ar fi fost naiv!, acesta se rezama pe motivul, ca
Omen! simpli find, nu puteat sa tintesca la o nemerire ca acesta, de
cat prin mijloce omenesti dintre cad eel mai indispensabil lucru era:
sa, nu atace pe feta superstitiile vecului lor; de aceea Cu drept observit
Pascal: Mahomed s'a stabilit omorind, lar Christos iertand peirea ur-
masilor lui; stela interclicend citirea, Tar acesta impunandu-o". Lueruri
atat de contraril una en alta, in cat data Mahomed, prin calea apu-
cata, avea sa prospere omeneste, Christos a luat-o pe aceea prin care
avea sa dispel% omeneste; si in loc de a conchide, ca de nude Maho-
med a gasit o este tale, si Christos a putut sa-o nemerasca, e necesar
ea (!item ca dupg aparitiunea Mahomedanismulul, Crestinismul trebula
sa fi disparut, data nu se sustinea de o putere en total Dumnecleasca".
Peel dar, neprimind puterea acesta ar fi o nebunie culminanta sa ln-
oreze cine-va ca Christos si ca ucenicil Lui; !ar dad. o primim pe ea,
naivitatea crutei devine intelepciune; cad este o insusire a in! Dum-
neq.et a-0 descoperi actiunea sa prin inchiderea tuturor mijlocelor ome-
nesti pi sa-0 arate pe fate puterea lei in slabiciunea nostra.
D). Pang aid am privit unmet partea morala, a in! Iisus Christos,
dar nu mai putin vrednica de examinat este $i partea intelectuala.
fine dintre vol ma va vadi de pacat ?, 4.icea El", si iarasi putea
sa dice: fine ma pate vadi pentru ratacire ?". Amendoua aceste pro-
vocari, in mod naiv cutezatOre din partea unui Ere -care, se justifica. in
Iisus Christos atat de mult, in oat nu se pote omeneste inchipui, ni-

www.dacoromanica.ro
94 DESPRE PERSOANA

mic absurd in ele si nici ceva contrarit ort caret alte expresiunt din
alt-loo, spuse de El. InveVaVI de la mine, ca aunt bland si smerit la
inima", cad in El se impaca tote referinVele prin acestea: Et aunt
adeverul".Si in realitate nici un cuvint n'a fost pus vre-o data in
discuViune i aplicare mat mult de cat eel al lul lisus Christos; el a
fost aruncat in cele 4 perVI ale lumei, respandit din secul in secul, in
tote perVile, si tot -donna a produs fructe ale adeverului, desevirsirel ai
civilisatiunet si nicaerl nu s'a vedit ca mincinos.
OA de a fost primit, ort respins, tot-deuna a produs sat o argumen-
t4ie infricosatOre, sat directa mantuire; si a obrasnicit de pacat si jn-
dente, pe toVi aoet pe cart nu 1-a putut convinge despre adeverul ai
bunatatea Sa; este sabia cea on 2 taisuri, care ese din gura lui Chri-
stos in dumneil.eesca visiune a vulturulul din Patmos.
Ce bled de profunda cugetare pentru un suflet, care se stradueste
a &ante semne de adever in Crestinism Oare acela, din gura crania a
I

esit un ast-fel de cuvint, se, fie El simplu om ? El care a exprimat na-

vint de o productiune pe care nici 20 de smile de desvoltare ai apli-
care n'at putut s'o epiliseze si care implica in sines1 tote cunostinVele
si reformele viitorului ?.... Este Ore simplu om, eel care in mijlocul in-
tunerecului celul mai profund, in care era cufundat spiritulul omeneso
pe atunci, se, vine, si se, vorbesca asa de exact despre sinesi clicend:
Et aunt lumina lumei" ? Si a exprimat pentru El acea judecata pro-
fetica a caret implinire o dovedesc si o asigura tote cele ce exists si
astet-cli: Cerul ;pi pamentul vor trece, tar cuvintele male nu vor trece"....
Este simplu om, acela al carui cuvint venit in lame c4i alta data lipsit
din ea, produce lumina sat intunerec, sfinenie salt coruptiune, vieVa
sat mOrte ?... Intreb raVunea sanatOsa, este un simplu om si nu este
de cat cuvintul obstesc, ce ese din gura fie-carui om, sat mat bine qis,
este chlar Cuvintul but Dumneclet sub forma omenesee ?
Dupe, mine, nu cunose adeverul prin alte semne, de cat numal prin
cuvintul but lisus Christos. In adeverul si cuvintul acesta vad aceeast
putere, aceeasi neschimbata si infailibila fire, aceeast universalitate, ace-
east eternitate, aceeasi producViune, aceeasi simplitate, aceeast adincime,
aceeast consonanta de constiinte, si cuvint, aceeast intarire, precum se
vede din experienta, aceeasi oredinta in fine din partea minuet obstestt.
Amandoue se confunda in spiritul met, ca 2 voci de acelasi fel, ca 2
lumini gemene si nu be pot distinge: unul interior si altul exterior, in
oat fare marturia istoriel as putea crede, ca be posed pe amandoue de la
nature, si ca mi le-am procurat in acelasi timp din sinul adeverului. To-
tusi faptul este eert: cuvintul acesta, care se confunda ast-fel cu ade-
verul natural, provine de la Iisus Christos. Au fost (pie in care evange-
lia nu era si altele in care a inoeput se, lase', la ivela; si dupe, cum insult
numele ne arata, Ea, a fost pentru lume o bans - vestire. Este fOrte a-
devhat, cum ca lumina evangeliel este o none vestire, de Ore-ce tot
nemul omenese s'a ridicat spre a o respinge, drept contra-clicere a ori-ce
se credea adeverat, si s'a nevoit a o numi naivitate; pe and ea, in mij-
locul celor mat diavolice pedici a facut cunoscut, ca este insesi In-
telepciunea, insusi Adeverul. $i se, bagam bine de some, la acest mod
particular de introducere al evangeliel in lume.

www.dacoromanica.ro
 ISUS CHRISTOS 95

Exists adev5r natural, care e asemenea en modelul, masura dupa care

se adeveresc tote aqiunile sufietului nostru, (Linea ce nu Bunt primite,
de cat prin consonarea for en acest prim adever. A venit in sfirqit e-
vangelia, ca sa marOseb, adevarul eel natural, lucru ce l'a Indeplinit nu
in forma -and conclusinni silogistioe, ci in forma unel adaugiri despre
care deja not aveam cunoqtin0 ; a Intins nemarginit reve14innea ade-
varului primitiv, luandu-1 de pe trepta la care ni-1 'base creatorul qi
Pa ridicat pang la o noui descoperire; adios revelatiunea aceluiaca a-
dev5r dupil fire, dar mai large qi mai inalta dupa gradul el; conser-
vand acelaqi centru, Ins cn o periferie mai intinsa. Efectul evangeliel
Insa, nu este numal ca a merit catimea adev5rului, ci a restabilit qi
Indreptat din not ceea ce exists deja, dar care se schimbase in fires
nOstra. Asti -dl lumina evangeliel ni se pare atat de consonants cu cea
fisica, in cat le confundam pe amandon5. Jar ()and a aparut in lume se
ciocneat Intre ele; i ne intrebam de uncle a provenit acest lucru, dub:
nu de la coruptiunea luminel fisice in lume ? Da. De aid. Si efectul fu-
mind' evangelice este aka dar, restabilirea adev5ruluf natural in not 1;ii
cregterea lui prin alipirea acestel luminl, reinoindn-se ca un edificit
reparat din temelie. Cad lumina evangelica a curiAit pe cea fisica, far
acesta limpedita fiind s'a indentificat cu cea dintal qi prin urmare at
devenit unul qi acelacil adever.
Lumina evang. are o putere ce lipsea celel fisice, adica ea are pu-
tere conservatOre ca substanfa gi o alta progresiva in ceea ce priveqte
aplicarea adevarului; resultat la care putem ajunge, lasand la o parte
invgtatura i credinVa, ci orientandu-ne dupa evenimentele yi istoria spi-
ritului omenesc.
Deci dar, Intreb Tar5.0: Este un simplu om, eel ce prin cuvintul MA
a operat contopirea si progresul adevtrului in lume ? Este El mo0e-
nitor de ignoran0 qi ratacire ca qi fiil Omenilor? Sat este autorul a-
deverului, ba chiar Adeverul ? Si prin ce alt semn 11 vom putea onnocde ?
Cat se intereseza spiritul omenesc sa revie cu mintea la momentul
in care acest adever renasc5tor s'a aratat in lume si s5. qi-1 inchipn-
lased Inca in Creatorul set! Cum s'a aratat El atuncl en insuqiri con-
sonante en vieVa Lul DumnedeOsca Cum luminka El in Intunerec gi
intunerecul nu l'a prins ? i intunerecul acesta imper54eqte peste tot pa-
mentul qi mai ales in Iudeea, unde ideea cea falqa, care stapanea des-
pre Mesia, a sugrumut cu desaviryire pe cea adev5rata; qi acest Mesia
Intr'ale sale a venit i of 'AT, pre Dinsul nu Pat primit. 1at&-L, deci dart
Pe &and totul e a in intunerec, El singur educe lumina in sinul sat,
care va lumina intr'o ore -care di lumea. Vorbeqte si cuvintul Lui e
tare; cuvintul 8511 ajunge pang la marginile universulul, pane la limi-
tele vecurilor transformand of reinoind totul in timpul trecerel sale.
Cum se presinta El ca stapan, si cum vedem ca acel de la care isvo-
ragte totul este Ctzvintril Divin yi cite le spune nu le-a mat de la 6-
meni, ci de la Tatal set, eel din ceruril Iisus nu discuta cu ardOre,
nn insists, nu inventeza oratorie, ci rosteqte inve0.tura fail arta, silinO,
orf frica, pentra ca nu cum-va sa ramie neinVeles ; cu simplitatea bu-
nel-credinte, ca qi un agricultor de pament, care arunca s5minta pe loc,

www.dacoromanica.ro
96 DESPRE PERSONA LIM

fiind convins oa porta in sine o pntere in virtutea careea dupe scurt

timp va resari.
Cand nn om 'Inv* pe altul, manifests si urmele silintelor prin earl el a
devenit instruit pi it conduce pe tales silogismelor; trece Iarasi si o per-
curge cu scolarul din not si se rezama pe stiinta, ce el profeseza. Dace
vorbeste prin iuspiratie, intal el se emotioneza, se transpune si rhaane
extasiat; Tar cuvintul abunda din gnra lui a desorie prin icOne nepu-
tinciOse adev5rul ce reveleza, ca o visinne streina pentru el. Dar nu
tot ast-fel e cu Iisus Christos. La El nu vedem urmele stiintel; in
pare nici a fi inv5tat de la omeni, nici ca a primit-o prin inspiratie,
ci ea resare ca un fruct natural si particular mintil Sale, si care minte,
are consimtimintul intim al Parintelui Set.
Prin nrmare nimic nu scade sat adaoga deplinitatea convingerel Lui
despre adev5rul ce propune, fiindu-1 indeferente atat obiectiunile ce se
aduceat, cat si entusiasmele, ce I se ridicat. Numal El in pare ea se
miry vre-o data, pentru-ca poseda garantie din alta parte; e plin de
misterile ceresti si in se emotionka de de ca cei-l-alti muritori ; vor-
beste despre ele flog a se. sili pi forta; adevdrul e proprietatea Lui si
vgdit s'a nascnt in misterul, care de la Sine s'a revelat. De multe ori
e nevoit mai en sema sa-d acomodeze inaltimea inv5taturel Sale si sa
dea in mesura, oeea ce El poseda fara m5sur5., numal spre a fi in stare
sa-1 pricepem en marginirea nOstra. Si atat de simplu vorbeste despre
ode inalte, in cat pare ca nici o data in le a meditat; dar cu tote a-
cestea ele par asa de invederat, ca noT vedem carat oeea ce El intelege
despre dinsele; i o ast-fel de claritate impreunata cu o asa simplitate
este lncru minunat! (Pascal). Precum an rege sat mostenitor imp5ratesc
nascut si crescut in mijlocul maririlor vorbeste despre ele fara ton sat
emotie ca si despre un kern obicinuit si natural, asa si Iisus Christos
vorbeste despre impgratia cerurilor, despre Dumnedet, Taal Sdt, despre
ingeri, despre vecinicie, despre dreptate si mill, despre vieta si mOrte;
si in tote acestea iii imbraca gandirile Sale in chipurl atat de simple,
obicinuite i naturale, In cat cunOstem prea bine, ca cele despre care El
vorbeqte aunt inteadevi3r simple, pentru Dinsul, obicinuite pi naturale.
Imp5ratia cerurilor este asemenea granntului de mustar, pe care
luandu-1 omul l'a sem5nat in Carina sa". Ce inaltime de cugetare, expusa
in forma obicinnital fine este dintre vol, dice in alt.& parte, care a-
vend 100 de of si per4end una din ele, in lass pe cele 99 in pustie
qi merge dupe cea perduta path', o va gasi ?" Si gasindu-o o ridica pe
umeril sgi bucurandu-se, si ajungend acasa chema pe prietenil si veci-
nil clicend catre dinsii: Bucurati-ve imprenna cu mine, ca am gasit
Oia cea perduta". Sail care femee avend 10 dinarl pi per4end nnul din
ei, nu aprinde luminarea si mature, casa i apoi cants cu sirguinta peat
s-1 afle? i aflandu-1 chema pe cel dimprejur clicend: Bucurati-ve
impreuna cu mine, cad am gasit dinarul". Si tot ast fel dice: Bucu-
rie se face inaintea ingerilor lul Dumneq.eil pentru un pacatos caindn-se".
Ce maretie divina, sub forma simple! Cat suet de majestOse ideile a-
cestea ale bunatiltil si mild Jul Dumne4d1 fats cu neputinta si vred-
nicia omului ! Si cat de bine vedem nol in bunatatea cea grabnic-ajn-

www.dacoromanica.ro
 IISUS CHRISTOS 97

tatOre a celui ce face acestea si care ni le infatis6za atat de apropiate

omului si us6za de ele atat de bine, c5, El este, sub forma pAstorului
celni bun, care se duce dn.p5. 6Ia lul si sub forma femeei, ce cants di-
narul, Damneclea MAntuitoral! Nu supun acest argument silogismnlui
si logicei, ci sensulul moral intern al celor mai intime sensibilitAll a
adevArului, ce posedAm; si vai pentru acela care nu se emotioneza de ele.
E) Dar cea mai inaltg asigurare despre adeverul Dumnedeirel lul
liens Christos o avem in mArturia sa proprie. Pretutindeni El spune
ea este Christosul, Fiiul Dumned.eului celni viii, adeverul, inceputul,
lumina lumei, vieta vecinick Mesia cel fAgAduit de la zidirea lumel,
Mantuitorul neamului omenesc.
Nu numui el'M insuseste numirea de DumnedeA, dar pane in apli-
care si calitAtile lui: crede necesar a lucre si pretinde respectarea drep-
turilor sale. Aci rezidA total esenta cuvintelor sale, intregei Lui con duite
si aceeasi fats conserve si in timpul maltratarilor si mortei sale; apoi
ehiar dupg morte nu si-a inchipuit to este ceva rApitor a se socoti e-
gal cu Dumnedeii (Filip. c. II. v. 6).
Ei bats conclusiunea nerasturnata ce tragem din cele de pan5. alai:
sau spune adeverul, sari minte. Dac5, spune adeverul este DarnuedeA,
clack' spune minciuno., este fatacitor sau naiv (sa me ierte Dumneclet
pentru acestA fric6sa dilemA pe care inima mea o sterge, in timp ce
mane o scrie).
Este cu neputinta a se suqine tine -va cu incApAtinare intre aceste
2 extreme, si cuvinte din earl' reese c5, Iisus este Damneder', dac5. ele
aunt forte, iar de nu, El este am5gitor sail vagabont si naiv. Christos va-
gabont, Christos naiv! 0 sa, strige si cel necredincios! A! Nu-mi reprosa
mie blasfemia acesta! Rescoleste tote sentimentele male, intregul men
cuvint; si mai malt voesc a m5 numi pe mine nebun; iar in El sal -mi
permitetl a vedea an mare filosof, barbat eminent in InOlepciune, drept,
prietenul Ini Damneder", bine-fac6torul neamului omenesc, vrednic de on
ce respect si reennostiinta din partea nostrA. Cel ce nu este cu nol, dice
ins* El, acela este contra nOstra", din care se vede absolute si curate
Jul vointA de a fi recunoscut ce este, adicii egal cu Dumnedeti. El res-
pinge ori-ce inchivare, dace ea an merge pima la adoraViune; si con-
simte O. fie considerat ca blasfemator si nebun, dad. an e Dumneder".
Il vedem in maInile vrajmasilor, cari ii batjoeurese si reflectand la
Dumnedeirea pretins5. de El, II acop6r fate, II palmuesc si mai pe urm5.-'L
intrebA: Prooroceste "ma, tine este cel ce te-a lovit ?" i dupa ce o
nopte intregA a petrecut in mijlocul acestel sangerose batjocure, sf. is-
torie spune, ca e'er" aduuat bAtrinii poporulni, Arhiereii si Cb.'rturarii si
aducendu-L in sined.rinl for i-ati dis: ,Daeg Tu esti Christosul, spune
nou5" iar El le dise: Data v6 spun, an yeti crede si data ve intreb,
an ve0 eespunde. De acum InsA Filul omului va sedea d'a drepta pa-
terel lui DumnedeA". i toil disera atunci: ,Tu dar, esti Filul lul Dam-
neder" ?" Iar El le-a respuns: Vol' diced, ea EA aunt ". Iar el au clis
intro sine: Ce .ne mai trebue mArtarie ? CACI nob insi-ne am audit din
gars lul ". (Luca 22. v. 63 71).
Asemenea sand Pati adus pe El la arhierelf si mu4imea II' impute
Biserica Orthodox& Bomfini 7

www.dacoromanica.ro
98 DESPRE PERSONA LU1

ca, el-a sfeterisit sie-ei puterea lul Dumnedeg, sculandu-se arhiereul I-a
4is: Nu raspundI la cele ce marturisese aceetia despre Tine?" Iar lisus
tacea. Si atunci arhiereul a dis: Te jur pe Dumned.eul cel viii, spune-mi
daca esti Filul lui Dumnedeli". Vois-a lob Iisus: Tu qici ; afar& de a-
cestea spun voue: de acum yeti vedea pe Filul omulul stand d'a dr6pta
puterei si venind pe noril cerulul". Atunci arhiereul VI-a rupt hainele
dicend ea a rostit o blasfemie; ce mai avem trebuinta de martori ? Iatg,
scum atI audit blasfemia Lta, ce vi se pare ?" Iar el raspundend an
dis: Vinovat este de morte". Atunci all sculpat pe fa1a Lul ei c. 1.
(Mat. 26, 63).
Deck Christos n'ar fi fost Dumnedet, avea dreptate arhiereul sa-1 nu-
mesca blasfemator Iisus nu protesteza de loc insa, ci rabdg, ei acest
lucru, ea un efect al departareI Iudeilor de la Dumnedeg, earl nu voeso
sa-1 recnnOsca pe El ea Dumnederi. El nici o data nu se aparg, ci sin-
gura aparare ii era tot-deuna de a afirma ca in realitate este Dumne-
deg. 1nsa el (Indeii) nu Pali credut, ci consecin0 for a fost ca trebue
sa-L considere de injurator.
Acosta afirmaOune a lui Iisus Christos inaintea arhiereulnb va fi pi
trebue sa fie tot-dOuna singura ce pOte sa alba El, bar neeredincIogil
orl-cgrel epoce fiind necesitatl, sa, se pronunie despre persona luI Iisus
Christos, de a pururea vor conchide ca ei Iudeil. Acosta idee, de a in
recumiete in Christos pe un Dumnedeg, ci se mulfameete a vedea in-
tr'insul un inOlept, este on totul noua ei ii vom cauta imediat isvorul
sag, aratand de o cam data, a ea a fost combatuta prin consonanta
judeerqilor celor vechi, fie ele strips legate intre sineeI, despre Christos,
fie contraril.
Nicaeri in marturiile contimpuranilor despre Iisus Christos nu gasim
urmg de o ast-fel de judecatg, pentru.ca rudele Lui ill inchipuIaii ea
ei-a perdut spiritul, ca era In extas (Alarm 3. 21), Iudeil vor sa-L
represinte ca pe an arnagitor pi apostolii clic, a este Filul lal Darn-
nodal f;i chiar insufi Damneder. La aceste 3 feluri de judecatl se
redue tote cele emise despre Christos; ei o a IV-a judeeata e cu nepu-
tinVa a se presupune; dupg cum dice Daghesseau in lucrare sa Pensee
diferent sur lie. Christ. vol. 15, 48. pag. 460", uncle spune ca dupg
ce primele 2 judec41 sunt expres mineinOse, cea de a III-a reese ea
adeverata; adicg dupg ce s'a observat de aprope i s'a probat din par-
tea rudelor ei a celor dimprejunul mut Iisus ea El nu cade in extas,
cand vorbeste; pi iarasi diva ce lumea a vedut ei s'a convins, ca cele
ffiptuite de dinsul, nu pot fi lucruni de amagitorl, de bung soma, El a
fost Dumnedeg.
Mal pe urrag, altar in deeursul seculilor priniare ale Creetinimulul,
lumea s'a impa4it in 2 en pri vire la Iisus Christos: unil credeag ea a
fost Dnmned.eg, al ii ca a fost un ineelgtor, lucru pe care Pal afirmat
to-ci cel ce negail divinitatea lul ei care se gaseete in numai in scrierile
Iudeilor, ci ei ale filosofilor pagani ea: Cels, Iulian, Porfiriu ei altii.
Niel o data, in judecatile din timpul lub Iisus Christos, nu vedem, cg
eel ce se diseuta asta-d1 de nob ar fi fost luat drept filosof numai; pi
e vrednicg de observat imprejurarea, ea paganil ineiel neputend sa

www.dacoromanica.ro
 IISUS CRISTOS 99

scape de impresiunea ce le-a facut Dumnedeirea lul Iisus Christos, deai

n'at voit a I da cinstea cuvenita Qi sa se faca creatini, tot** Pat a-
aedat intro deft lor; o operare atat de logics in cat nu ingadnia nimfi-
nul s-L considere drept om mare.
Stim ca necredincloail de asta4,11 voind sa iasa din acesta seriOsa di-
lema, voese sa fad, o alegere 6re-care, intro cele privitOre la Iisus Chri-
stos ai lasand la o parte cita4innile din evangelii, earl privesc dogma
ai mal ales minunile, au credut de bine sa primOsca numal morala Lul,
spre a se scapa in felul acesta cu total de elemental supra-natural ai
sa vada in Christos numal autorul unei 6re-care InvelaturI omeneatl.
Lisa adsta pretentiune e de nesuferit ai on -ce diseqiune are sa fie
caracterisata ca nebunie, cand el vor sustine ca evangelia este adev6-
rata intr'un punct ai mincinOsa intr'altul ai ca se face o deosebire e-
xacta intro adever ai mincinna. DNa ce mfiiura ? Dupa m5sura necre-
dintel lor? Dar de unde, ea tot ceea co este dogma e de necesitate un
simbol i on -ce minune e i fabula istorica si ca real ai cert este nu-
mai partea morala ? Exista undeva in evangelie vre-nn lot, care sa
invedereze Qi sa ingadue asa ceva ? Si nu istoriseso ore sfintitil scriitori
cu aceeaal siguranta ai ton al adeverului ici porunca morala: Ce tie nu-ti
place altula nu face" ai dincolo dogma divinitatii Sale: Datu-mi-s'a
tug puterea in cer ci pe pament", cum ai in alt.& parte activitatea a-
cestei puteri: Lazare, leai afara"? Si data credi in adevfirul evangeliel
en privire la porunca dintai, pentru ce s nu credi ai celor-l-alte dont?
Sat data lepedi pe cele 2 din urma, atunci de ce sa credi in cea din-
tai ? Pentru ce, 'nand sf. Scriptura de la inceput ai pima la fine, nu
dici, ca tote sunt mineTuna, ca Christos n'a spus mac malt despre un
lucru qi mac putin despre eel -l-alt, sat de ce nu spur ca nici n'a fost,
ci numal niate scriitori in flamer de patrn si neinsemnati s'at invoit
intre el sa nascocesca un caracter de nepriceput ai s inaele intregul
neam omenesc?
Nol insa trebue sa ajungem la ceea ce este Evangelia insinesi. Ea
este un testimoniu sacra, un depositar neousut ai neimpaqit, ca ai ca.
map, lul Iisus Christos. Intr'insa: morala, dogmele ai minunile se im-
pletesc si sunt unele fats en cele-l-alte cause ai efecte; prin urmare
ele formOza o panza ai din care este neputinVa s5. se traga fire ai sa
nu se destrame ai sa se mpg intrOga Vesetura. Cel ce voeate, arunce
asupra el sort dar trebue sat s'o primesca, sat s'o respinga in intre-
gimea sa.
S. notam bine aici ai acest lucru, ca. in St Scriptura nu se spun
tote direct ea adeverate: aaa de ex nu spune, o repet, oa este'FiIul lul
Dumned.et, ci numal ca El a q.is: Al lei Damneder Filil stint"; s'at
ca a sculat pe Lazar, ci aceea ce El a exprimat dicend: Lazare, vino
afara", lasand in urma acestora ca cine-va sa creda sat nu, ca a sculat
pe Lazar ... Dar ceea ce este lucru sigur insa, e tocmal imprejurarea
ca. El nu numal a vorbit, ci dl -a desfaaurat activitatea Sa in aceste 2
momente de istorisire, ca ai in tote ocasiunile analoge ai acest lucru
l'a facut ca sa fie cred.ut ad-literam, precum de ex. cand a dis: Fericiti
eel ce piing"; sat: Cel flea de pacat dintre vol sa arunce en petra
eel dintai".

www.dacoromanica.ro
100 PESPRE PERSONA LUT

Adaug insa ca in urma acestora adev5rul evangeliei nisi o data n'a

fost pus la indoiala qi c5. Iudei ei Paganii tot-deuna an avut sign-
ranta cum ea Iisus a voit sa fie considerat Dumnecleti ei faces minuni
ea sa-el arate puterea sa. Lucrul acesta era prea Oda, in cat nimeni
nu-1 putea contraclice, ci l'aii consimtit Qi acesta conglasuire unita cu
cele ce am is mai sus se cade sa lumineze pe eel necredincioei; in
cas contrariii e necesitat on -ce de a inceta discutiunea cu el.
Acum reIat silogismul men ei di c: un simpin muritor dad. ar voi
sa se considere ca Dumneclet, este ineelator, qi dad"' spre a efeetua a-
magirea, procedeza la minuni mincin6se, este un miserabil r5svratitor
ei un indrasnet ineelator.
Acest lucru e neindoelnic ei eel earl nu simt necesitatea lui logick
aunt semi-neeredincioel, in earl remaeita de credinta refusa acest prin-
pentru-c5. nu vor sal aplice la Iisus Christos; necredinta for e
nehotaritore temendu-se de umbra el; Ian eel ce o poseda fricoei si ne-
consequenti, ei cu el nu discutam.
Dar vorbind despre adeveratul credincios ei necredinciosul cutezator,
ei unttl ei altul trebue sa admits sus numitul principifi, de ore -ce pen-
tru primul e neaplicabil lui lisus Christos, lar pentru eel de al II-lea
nu stack in Christos, de cat un simplu muritor.
Deci dar, dupe ce s'a pus bass acestul principiu neindoelnic, sa des-
chidem Evangeliile ei sa le trecem en rac616, de e cu putinta, #i sa
facem o curate splicer, la cele ce vorbim. Sa presupunem ca Christos
nu este Dumneqeii ei sa ne gandim care este adev5ratul sentiment pe care
ni-I vor inspira atatea citate, in care vedem ca El 41 insuseate: nu-
mele, drepturile ei puterea. De exemplu:
Christos vindeca slabanogul in cliva SAmbetei, ler Iudeil ii imputail
ca n'a tinut sema de veneratiunea dilel. Christos be slice: Tatal men
pans acum lucreza i En lucrez" (Ion 5. 17).
Iudeii ian cuvintele acestea in insemnarea for naturala qi on atat
mai mult persecute pe Iisus ca sa L om6re, fiindca nu numal deslega
Sambata, dar cjicea, ea Dumne;leil este Tata' Sen, punenduse egal en
Dumneclet (I. 5, 18).
Si ce le r5spunde Iisus ? Nu cum-va se retrage ai nu mai inaintOza
a spune ca este egal Tatalui? Sa-L ascultaml Amin, amin, dic vou5
on sate face Acela, aceleaei face ei Fiiul asemenea; cad Tatal iubeete
pre Fiiul ei tote il arata Lui, pentru-ca vol sa v5 minunatl; cad pre-
cum 'fatal inviaza morti, Elea a dat ei Fiiului etc. ". (Ion 5. 22). Nu
ve mirati de acesta, ea va veni cesul in care toil eel din morminturi
vor aucli glasul Lui ei se vor duce eel ce an facut cele bune intru in-
vierea vietei, Ian eel rel intru invierea judecatil".
Pune cuvintele acestea in gura on -carui alt afar. de Iisus Christos;
presupune ca le auqi pentru intaTa data ei spune, al 9a-1 credi pe eel
eel le rosteate, om en minte? San data nu potl, de altfel, s-1 tagadu-
eeti mintea, nu to vei ridica contra acestei urite ineelaciuni i impi6se
ingamfari ? Si dad. al vedea pe un ast-fel de om provocand agitatiunl
ci practicand minuni mincinOse, se p6ta a se invrednici de credinta im-
piOsa lul pretentiune; data vel vedea poholul eel ineelat, ea-1 urmeza

www.dacoromanica.ro
 IISUS CHRISTOS 101

pretutindeni, facendu-I ovaViuni qi cleificandu-1, gi dud vei vedea ca

raineinna cea mai negra pi superstitiunea cea mai grosolana a captivat
tote spiritele i a sfeterisit tote drepturile cuvintului qi adevarulni, ore
care nu va fi mania qi apostrofarea sa fate en acest impletitor de vi-
clenii ? Inchipueqte-ti ca biruindn-i apostrofa, ce-ti inspire qi curios a
vedea papa unde ajunge cntezanta lui, iata-L ea despiea multimea qi-I
zareqti in momentul stela imparVind paine gi yin ucenicilor sal, carora
le dice: Luati mancati acesta este trupul mei; bets dintru acesta tots,
acesta e singele met". ,Trupul men en adevorat este mancare qi sin-
gele met bgutura; data tine -va nu mananca trupul meu qi nu bea
singele men, n'are vieta intru sine". Efi Bunt painea cea vie qi care
s'a pogorit din cer".
(Va urm a).
Eugenie, vi Antipa.
Inter. Teologic.

0 -0- -.I- 0

www.dacoromanica.ro
 Un Catalog de manuscripte intitulat:
KATA'AOIll A"

Cu ocasiunea unei cereri in aerie fitcuta din partea P. S. S. Archier.

D. D. Dr. Pimen Piteqt6nu, profesor nniversitar vi Director al Interna-
tului Teologic, catre Archimandritul Sf. Patriarchil de Ierusalim, Mo-
dest, Roman-Macedonean, in scopul de a putea dobandi o fotografie, dupa
tabloul ce se afla (tool, al renumitulul Patriarch de Constantinopole,
Ciril Lucaris 1) din prima jumatate a sec. XVII-lea; intru cat se logs
de persona aceluI Patriarch multe fapte din viOta bisericei ortodoxe re-
feritore qi la noi, ou ocasiunea eqireI la ivela a mull catiohism de co-
lorit calvinesc, care s'a atribuit marelui Pastor, Ciril Lucaris, dand mult
de lucru ortodoxilor in acel timp; crectendu-se de bine caqi figura acestul
mare prelat sa fie puss intre multe altele care impodobesc galeria Inter-
natulul Theologic, s'a cerut dar qi s'a r6spuns satisfackor trimetendu-se
pe langa fotografie, dupa tabloul original gi un catalog din 1899 avend
205 pagine al manuscriptelor, cu numele xatiXotney.", fficut de Diaconul
Cleopa Chichilidul, bibliotecarul S-tului Mormint, Acest catalog, dupit
cum spune autorul in prefata qi dupa insuyi titlul ce porta, cuprinde
un num6r de manuscripte, care ail r6mas pe din afara din cele trecute
in catalogul bibliotecei patriarchale din Ierusalim al D-lui A. Papadopol
CherameA qi care catalog a putut aduce intru cat-va servicii qtiintel.
In catalogul despre care vom vorbi se cuprind 153 manuscripte, dintre
care: 46 aunt *trate in biblioteca patriarhalii, de Ierusalim, sub numele
de EDAXo.pi" colecta Prea Sfintitului Mitropolit de Nazaret Domn Fotie

1) Acest Ciril a fost in Cara Rom4nesca." de la 1612 1618, in care timp a scris
cele doue epistole, una catre Radu Michnea (1610-1616), combatend calendarul
Gregorian si a doua catre locuitoril din Tirgoviste in care combats doctrinele
papistase.
Epistolele acestea sunt publicate in: Dosithenl, Patr. Ierusalimulut ,T6p.oc
ectin-tic" lao 1698 pag. 547-554.

www.dacoromanica.ro
 UN CATALOG DE MANUSCRIPTE 103

ci a lui Partenie Archimandrit, care prin straduintele for at putut sa

le adune de pe la diferitl monachl ci pe urmit le at darnit bibliotecel;
97 bucatl dintre care 4 Evangelil slavone i trel texte in limba iberica,
se pastreza in biblioteca de curind infiintata la monastirea lul Abraam,
care biblioteca e pusit sub ingrijirea Archimandritulul S-tnlui Mormint,
Evtimie, schevofilax; lar restul de 10 manuscripte aunt in biblioteca par-
ticulars a P. S. Arch. Episcop al Iordanului D. Epifanie, care in de
oursul timpulul le-a strins de pe la particular) eumparandu-le.
Printre tote aceste manuscripte se afla unele earl cuprind Ore-care
notice referitore la imprejur5r1 din principatele romane pe atunci. Aca
manuscriptul No. 34, care dateza de pe la inceputul secolulul treent ci
en o inaltime de 0,21, latime de 0,15, eoprindend 58 file porta titlul:
Nararea despre inceputul ci. progresul musicel", expune in mod sinoptie
istoria musicel la Ebrel pi Grecil Vechi, alaturand un catalog alfabetio
al tuturor compositorilor de musics bisericesca din timpurile cele mal
vechi liana la secolul trecut.
La pagina 49 se gasecte urnietOrea notita: In 1821 luna Aprilie, a
urmat revolutia beilor in Vlacho-Bogdania, cand a fugit Alex. Ipsilante
ci Michail Voda.
2). Manuscriptul No. 43, format mai molt din caete ciuntite, sem-
naleza la pag. 88 relatiunea: In 1730 am fost trimes de Prea fericitul
nostru stapan, impreung en Archidiaconul pe care 1-a trimes in Iern-
salim a fos hirotonit mitropolit, spre a se duce la Vacarectl, fiind-ca a
fost cerut de Prea Inaltatul Domn Nicolae Voevod, ctitorul.
Si fiind-ca et am fost pe lang5, Prea fericirea sa opt ani ci nu me
dusesem la Ierusalim ca sa me inchin ci sa ved qi casa uncle am fost
chemat sa servesc, fostam deci trimes a me inchina ci laraci sa me
intorc la fericirea sa.
Tot in acest manuscript (caetul 15) este o colectiune, de psalmi pen-
tru lauda lui Dumne.det ci de ruggcluni, facuta de &titre lerodiaconul
Neofit Peloponecianul ci care tiparindu se pentru prima Ora, a fost de-
dicate Prea Curatei, mama a lui Dumnedet Cnvintul, in dilele de dom-
nie ale Prea stralucitului Domn al intregei Ungro-Vlachiei Domn Domn
Ion Grigorie Ghica Voovod ci ale Prea Sfintitului Mitropolit Domn
Grigorie, de catre eel mal mic intre monachi, Partenie Sumeliotul din
Trapezunt, vindetor de matasa in noua tipografie din Buourecol aura
mantuirei 1769.
3) Dintre mannscriptele earl se ad& in mica bibliotecit a monastirel
Abraam, exists o Sfint5. Evanghelie de prin secolul al XVII-lea in limba
slavon5., scrisa in Moldo-Vlachia din pornnca Domnitornlui Evtratie
Voevod (Dabija) pentru monastirea Jul Casin (?) Legatura acestul ma-
nuscript de scanduri invelite cu panza rode; de o lungime ca 0,42,
lar latimea 0,275 avend in total 341 file, dintre care fila 164, 263 ci
270 mint pergamente.Textul are pe fie-care paella 22 rinduri, iar pe
fila a V-a se gasesce o figura patrata=i0taiatov, pe care e desemnat
en multa probabilitate domnul ci sotia sa pipaind cu manile o truce,
to exists in mijloc.
Pedestalul pe care eta acedata acesta totals figura e sprijinit prin

www.dacoromanica.ro
104 UN CATALOG DE MANUSCRIPTE

gura a done animale, care se ved agetate de el; ler mat jos de cat
aceste done animale, o mine susine tot ee se observe,.
In interiorul icOnei se pOte citi inscriptinnea: ,Cu buns -voIa Tatalui
si conlucrarea Fiiulni si venirea Sf. Duch s'a serif; aceste Sf. Evan-
gelic din porunca stepanului nostru Ion Evtratie Voevod, Domn al
Orel Moldovel si a sotiei sale Ecaterina. Datu-s'a la monastirea, ce se
4ice Casin, unde este biserica adnnerei on hramul Archanghelil Michail,
Gavriel si Rafael si tuturor puterilor ceresci. Spre aducerea aminte a
stramosilor si perintilor lui, in anul 1665 Ianuarie 16. 0 site notite
la sfirsit sung ast-fel: Acosta Evangelic am scris'o en pecatosul ie-
romonach Tharasie in monastirea Rompuschin (?) anul 1665 Ianuarie 17;
pe Mitt 6,100, 163 si 263 aunt icOnele Evangelistilor, precnm si o or-
namentare in chip de panglica la inceputul fie -caret Evangelil. Titln-
rile Evangeliilor cum si numele fie-carui Evangelist aunt sorise on liters
marl de aur. Manuscriptul presinta urmatorea imperVire: 1. Catalogul
Evangeliel lui Matheit; 2. Prolegomenele ha Theofilaot, Archiep. A-
chridel; 3. Cartea facerel la Dumineca inainte de nascerea lul Christos;
4. Catalogul Evangeliei dupe Mann; 5. Prolegomenile lul Theofilact;
6, Inceputul Evangeliei de la Dumineca inainte de Boboteze; 7. Cata-
logul Evangeliel dupe Luca; 8. Prolegomenele Evangelic! dupe, Luca;
9. Catalogul Evangeliei dupe IOn; 10. Prolegomenele la Ion si 11 un.
tabloe en findulala Evangeliilor peste an.
4) Se ma! gesesce in acest catalog al Sf. Patriarchil o alts Evan-
gelie pe pergament scrise, in terile dunerene avend o merime de 0,337
si late, 0,237 on 259 file. Textul e monostil si forte bine scHs are oath
21 rinduri pe fie-care paging. Inceputul e precedat de 6 fol membrane,
Ur la finele manuscriptului se gasesce o notiVe dificila: AcOste Evan-
gelic s'a eerie din porunca Domnulni nostru en mina prea miculul mo-
nach, Diaconul Michael. (Acela era rns), stetea in comnna SucOva. Am
inceput la Septembrie 21 si am terminat la 21 Mall, Vineri ora 13;
am incepnt in 4iva Vineri ora 1 a ()Ed".
0 site note pe fOia a VI-a cnprinde urmetOrele: La 1680 lung Sep-
tembrie am transmis presents, s-te. Evangelic, de la cinstita monastire
a Sf. Nicolae, care este in Moldo-Vlachia, numite Pombrata (Probota?)
la Ierusalim; pe care monastire primind-o ruinate si aprOpe de cedere
am lust -o de la Antonie Voevod Constantinopolitan Russet; am ridicat-o
on ajutornl lul Dumne4efi si am reconstruit-o si luand aceste sf. E-
vangelie impreune en altele am adus -o de acolo la Sf. Mormint. Trebue
se se noteze pentru aducere aminte, ca yi monastirea BostriVa (Bistrita?),
Toxloiti(?) $i Casino(?) pe atunci rninate luandu-le, le-am ridicat on a-
jntorul lull Dumneclee; Casinel, biserica si mall make alts parti, Iar
color -l-alto cea mai mare parte".
(Urmeziti iscalitura): Patriarchal Ierusalimului Dositheifi este eel des-
pre care se vorbesce. Pomenesee Domne si pe perintil lull: Nicolae si Ana.
5) Un alt manuscript este o Evangelie slavone pe hertie grime, scrise
de prin secolul al XIII-lea enumerand 377 file dintre care cele trel din
urnie aunt nescrise, tar inceputalui II lipsesce o foie. Este de o lungime
0,327 si lat de 0,206; textul fiind monostil on 18 rindurl pe paging,

www.dacoromanica.ro
 UN CATALOG DE MANUSCRIPTE 105

s6mant cu cele precedente. Dilate() notifa ce se gasesce la urma, reese

ea a fost serisii, in principatele duntrene, din porunca unui principe
al for sii de atre un preot Nicolae, in monastirea Prea Curatei Sta.
panel nostre.
6) Se mal afla o Evangelie pentru ritual de prin sec. XV scrisa in
Moldo-Vlachia tpi care are o lungime de 0,290, bar o lalime 0,198. Textul
monostil cu 21 rindurl la fie-care paging. Titlurile snnt scrise cu chi-
novarit.
7) Mai aflam in acelaq catalog un manual, care cuprinde nisce ne-
dumerirl gi deslegtrile acestora, sat examinarea qi adeverirea unor dogme
necesare bisericel, manual flout de prea intneptul qi inv4atul &sal
Domn I. Cariofil, logof6t al marel biserici a Jul Christos din Constan-
tinopole, dupt cererea Prea nobilului gi intltatului Domn Domnitor
Constantin Cantacuzen. Iar in urmt tiparit in Valahia de &are Prea
Cuviosul intre leromonaabi Antim tipografal din Iberia, revelut toi
oorectat de Prea invttatul intre dascall Domn Sevastos Chiminitul din
Trapezunta. Dar aci se gasesce transcris cu cheltubala celui intre be-
romonachi Prea Cuviosul Domn Partenie Chidoniatul i protosinghelul
Sfintului Mormint.
8) Mal figureza, Tara* un manuscript cuprinend cestinnl ale Prea
nobilului i Prea invttatului boer Constantin Cantacuzen, fratele Prea lumi-
natului gi Prea piosulul Domn a t6tg. Ungro-Vlachia, Domn Domn Serban
Cantacuzen Voevod; la care a r6spuns cel mai intelept intre dascili,
Ion Cariofil qi mare logof6t al tronului ecumenic, pe and petreeea in
Buouresel.
9) 13n alt asemenea manuscript, on rtspunsuri la intrebtri necesare
orb card cretin pios, tot de acelaqi Ion Cariofil petrecend in Blum-
resci, catre Domnul Const. Cantacuzen.
Eugenia Si Antipa
Iuternatul Teologic.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.
Se aduc multamin publice persOnelor mai jos notate, can nutrite
de sentimentul religion, au bine voit a dona la diferite biserici din
jud. Ilfov obiecte de val6re yi anume: Onor administratie a domi-
nistratie cor6nei, prin D-1 IOn Calenderu, a facut o radicals repara-
tiune interne yi externs la biserica Piscu of Balteni, corn. Cocioc.
D-1 16n P, Nicolescu a donut un rind veyminte i un policandru in
val6re de 800 lei pentru biserica filiala din comuna 3116ra Domnesca.
D-na Elena D. Ciovica idem o colimvitra in val6re de 120 L D-1
Toma Dobrescu proprietarul moyicl Camarayu a donat un rind veym-
inte preoteyti: in val6re de 200 le pentru biserica filiala din com.
BrezOia. D-1 Ionita Dragon din cat. Draganescu idem un rind veym-
inte of o cadelnita in val6re de 90 1. D-1 Ivan Petre a donat bise-
ricei parohiale, com. Mi Ra', 3 icon cu 3 candele in val6re de
300 1, D-nillPetre Marinescu, Nita Dumitru, Dumitru Gheorghe Dru-
mea, Ion Oprea of Ionita Vlaycenu au donut bisericel parohiale
Baloteym, o truce de argint britanic in val6re de 40 1. D-1 Eugen
Statescu proprietarul moyiet Petreycl a dat laminar] pentru biserica
din Petrayci, DOmna S. Gh. T. Simplicenu a donat o mass de
arnici yi o pereche perdele pentru biserica din Obilesci -Nol, D-1
Theodor Jipa Serban idem, o der the cununil demetal, 3 buctiti
prey yi o p6la la iconostas. D-na Filoftea Calinescu idem o pOlit
de iconostas de panza nationala yi frumos brodata, D-na Maria
Vasile Pometcu din capitala idem 2 sfesnice de anin yi 3 pe-
rechi perdele, D-1 Ghita Ion proprietarul moyiei Ostratu, comuna
Corbesca, domiciliat in capitala, a reparat in mod radical cu spesele
sale biserica filiala la Ostratu, comuna amintitrt, facendu-se pictura
peste tot.
1101.1.1.11

Se aduc multamin publice D-nei Sofia sotia Capitanului Petre

Demitrian din Ploeyti case a imbracat icOna Maicei Domnului de la
biserica Sf. Treime", comuna Bucov, jud. Prahova, in argint chel-
tuind 300 1.

www.dacoromanica.ro
 noNATiurn 107

Se aduc multamiri publice D-nei Iosefina N. Ionescu din com.

Netoti, jud. Teleorman, care a daruit bisericei din amintita comuna,
un prea frumos acopera.mint pentru sf. masa.

Se aduc multamiri publice D -nel Maria B. Grajda.nescu proprietara

mogiei din corn. Butiasca-de-jos, jud. Vlapa care a daruit bisericei
din comuna amintita un steag in valbre de 70 lei.
Se publics spre cunogtinta fapta laudabila qi demna de pomenit
a reposatului Naum Anghelache din com. Salciile, jud. Prahova, care
prin testamental sell legalisat de tribunal a testat bisericei din com.
amintita 4 pogone pamint arabil in a carei posesiune biserica a i
intr at.

Se aduc multamirT publice D-nei Polina N. Rusu proprietara din

corn. Crangurile, jud. Dambovita, care a daruit bisericei filiale din
cat. Rategti, judetul amintit, un rind de odajdii preote0I In valbre
de 100 lei.
Se aduc multamiri publice D-lui N. Dobrescu arendag in jud.
Dambovita, com. Potlogii care a contribuit cu 117 lei, pentru fa-
cerea until' pod la biserica parohiala Potlogil judetul amintit uncle
sit cante coral gaoler' ; precum gi la un numer de 38 locuitori cars
asemenea an contribuit cu suma de 105 lei pentru acela0 stop.
D-1 General Manu proprietarul motiiei Papa, jud. Teleorman, da-
ruind bisericei parohiale din amintita comuna un rind vegminte cora-
plect, i se aduc multamiri publice.
Se aduc multamiri pubilce urmatorelor persona piose, cari all bine-
voit a dona la biserica Popa-Tatu din capitala, diferite obiecte gi
anume: D-na Ecaterina I. Coltescu un orologiti pentru altar, D-na
Ana Horezenu, o pbla pentru iconostas, D-na Persida Lupu, un rind
de procovete gi D-na Maria Nicolaide, un rind complect de odajdii
negre de plisa.
--
Se aduc multamiri publice locuitorilor din corn. Adincata, plasa
Cricov-Podgoria jud. Prahova, cari au bine-voit a darui bisericei din
amintita comuna mai multe obiecte de valbre gi anume: Nicolae M.
Podarenu a daruit o evanghelie bine legate: in valbre de 34 1. Mate!
*erban o cadelnita nichelata in valbre de 20 1. Radu 'culla o truce
cu scaun, nichelatac in valbre de 20 1., gi Vasile I. Ciobanu o adel-
nita in valbre de 5 1.

Se aduc multamiri publice personelor piose mai jos notate, cari

au daruit bisericei Sf. Imperati", din parohia gi corn. Tudora, jud.
Botogani, diferite obiecte, gi anume : D-na Ruxanda I. Bunduc un

www.dacoromanica.ro
108. DONATIUNI

taker de lama alesa in valore de 20 ]. D-na Maria lord. Todirica,

idem un Nicer in valore de 15 1., Tar Epitropia Asses parohii a donat
2 felone cu epitrahirele lor, ambele in valore de 60 leT, o candela
mare de sties: colorata in valore de 30 leT si un acoperamint de
lana cu matasa pentru sf. masa in valore de 8 1.
Se aduc multamiri publice tuturor personelor piose, Carl au donat
la biserica Sf. Gheorghe" din anexa Slobozia. filiala la parohia
Roznov, jud. Neamt mai multe obiecte de valbre qi anume: s'a pro-
curat, un epitaf (sf. aer) un chivot de argint, suflat cu aur, 2 pra-
pore, 2 sfesnice de argint $i o truce imbracata cu argint tote in
valore do 1529 1. 65 b., suma adunata cu o lista de subscriptie sub
patronagiul D-lui Colonel George Russet Roznovanu i sotia sa D-na
Alexandrina G. Ruset Roznovanu, nascutg, Campinenu; in suma de
mai sus se cuprinde o donatie de 500 1., facuta de Maria Sa Demna
Elena Cuza, exclusiv pentru sf. aer sus mentionat.
Se aduc, multamiri publice persOnelor pidse mai jos aratate, cari
au venit in ajutorul bisericeT parohiala Valea Seca, coin. Baltategiti,
jud. Neamtu i anume: Sa donat un rind complect vetminte preo-
te$1 de catre P. C. S. Arhimandr. Ieranim Stefanescu din nrbea
Roman. Asemenea sa facut cu clopot in valore de 1000 L, oferiti
de enoria0i respectivi, Tar restul este intrebuintat din budgetul pa-
rohiei.

La biserica parohiala Boitea corn. Petricani, jud. Nemtu, s'a fa-

cut urmatorele donatiuni: ma rind complect vestminte preatesti de
matasa cu fir in valore de 200 1., oferiti de enoriasi. Un rind com-
plect de sf. vase de argint proba 12 aurite in valore de 351 1., in
acesta suma intra 300 1., oferiti de locuitorul Ion Bancea, Tar restul
de cei-l-alts enoriasi. Asemenea de catre D-1 Stefan Dimitriu, s'a
oferit o imbracamite pentru sf. masa i o perdea la icdna Marcel
Domnului de matasa creton. Enoriasul Ion Marin Vuitea a oterit
2 laicere de lina, tar D-na Maria Pr. N. Biclenu a oferit pentru
usile Imperatesti o perdea de ling. tesuta i brodata. Pentru tote
aceste fapte demne de imitat, se acme multamiri publice numitilor
donators.

Se aduc multamiri publice D-lor Ivan Gavrilescu, on sotia sa

Elena si Radu Scuturici, ca' au dar ait bisericei parohiale U. Ni-
colae", din coin. Orlea, jud. Romanati, fie care cats o perdea de bo-
rangic, pentru icOnele impe-rateti.

Se acme multamiri publice personelor piose mai jos notate car'

au contribuit la construirea, Inzestrarea i impodobirea bisericei cu
hramul Adormirea Maicei Domnului" din corn. Craguesti, judetul
Mehedinti @i anume: Locuitorii din coin. Craguesti si alte persone
creOine din diferite localitati au contribuit cu 12,336 1. 97 b. Pa-

www.dacoromanica.ro
 TIONATIUNi 109

rohul local Pr. C. Fusescu, la construirea numitei biserici a depus

suma de 7,629 1. 39 b., gi tot el a mai cumparata an clopot gi un
policandru in valOre de 800 1. D -nil Nicolae Popescu, com. Val-
niacu gi I. G. P. Fusu com. Crauguegti, all daruit un clopot in
alOre de 600 1. D-na Colina Stancu Negrea din Severin a daruit
un sfegnic de lemn in valOre de 20 1. Pr. C. Fusescu, Mihai Be-
cheriii, G-h. Bite, C. Marescu, Ion N Fusu, Ion Zamfiroiu, G. G.
Fusu, Petre Popescu, Petre Forfice, Mihai Vulpe, Iorgu Badescu,
Gh. Lepadatu Dumitru gi alti 29 locuitori din corn. Craguegti all
daruit un clopot in valOre de 1000 1. D-na A.nica Cosmescu din
T.-Severin a daruit o pereche perdele, D-na Galina Stancu Negrea
din T.-Severin idem o pereche perdele, D-ra Maria M. Colibaganu
com. Colibagiu o pereche perdele midi, D-na Maria Gh. Dicu com.
Craguegti o pereche perdele de matasa gi D-nu 1613 Istodorescu
Sub-prefect pl. Ocolul de Mehedinti o masa de panza tricolors.

D-ra Irina Calinescu, Direct6rea gablei Profesionale din Caracal a

daruit bisericei Sf. Episcopii de Rimnic 2 orare diaconegti de lira,
cusute cu arnici gi captugala de atlas, far pe margine cu fir alb, i
se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice Pr. Nicolae Diaconescu paroh in pa-

rohia Petregti-de-jos, jud. G-orjifi, care a douat bibliotecei parohiale
din acea parohie 247 volume cu cuprins variat.

Se aduc multamiri publice D-lut Manea Ionescu, invelator in com.

Cioroiagu, jud. Doljifi, care a daruit bisericei din acea comund, un
sfegnic de argint de china in valore de 51 lei gi o cadelnita In va-
lore de 45 1.

Se aduc multamiri publice persOnelor piose mai jos notate, cari

an bine-voit a darui diferite obiecte pentru podOba gi infrumuse-
tarea bisericei Sf. Nicelae", din corn. Devesel, jud. Mehedinti gi
anume: D-na Elisabeta V. Nistor din Severin, a daruit o mass fins
pentra Sf. Masa, cu o corona, in mij local careea se OA scrise ini-
tialele donatOrei, E. N., idem pentru iconostas tot cu aceeagi corona
gi initiale, un acoperemint de matase, o masa pentru masa de pri-
nose cu corona, in mijlocul careea se afla initialele I. M., o perdea
pentru ugile imp'e'rategte cu aceeagi corona gi initiale, 3 acopereminte
de matase pentru sf. vase gi 2 lingurite de metal alb, o pereche
cununil de fon- artificiale etc. D-na Ana I. Dimitrescu din Severin
a daruit un clopotel pentru sf. Masa (sonerie) gi D-na Marinita C.
Chitimia tot din Severin, a daruit o masa de panza pentru sf. masa.

Se aduc multamiri publice Pr. Const. Orlenu gi D-lor Radu Scu-

turiciii, Stan Ciobanu gi Mirea Dragut, din corn. Orlea, jud. Ro-

www.dacoromanica.ro
110 DONATIUNI

manati cars ati cumpArat gi daruit un garderob bisericei din acea

comuna.

Se aduc mult'amiri publice la un nume'r de peste 186 locuitoi

din corn. Leotegti, jud. Romanati, earl an contribuit cu suma de
5390 lei, pentru construirea bisericei cu hramul St Dimitrie", din
corn. gi judetul amintit.
Se aduc nAultamiri publice D-lui Gh. Marinescu ilia gi Saizu cu
sotia sa Elena, ambit din Tirgu-Jiro, can au daruit biscricei paro-
hiei BA legti, pl. Ocolul, jud. Gorjiti, o truce suflatg, cu argint in
val6re de 25 lei.
Se aduc multamiri publice D-lut Cristian Nicolescu, care a da
ruit bisericei parohiei Petregti-de- sus, jud. Gorjiti, un steag in va-
lore de 100 lei gi D-lui Gh. kitefanescu care asemenea a daruit un
epitaf in valOre de 70 1.

Se aduc multamiri pul lice, personelor notate mai jos, cari an bine
voit a veni in ajutor cu obiectele trecute fn dreptul fie-caruia
la impodobirea locagului Sf. Monastiri Cozia din judetul Vfilcea gi
anume D-1 Nicolae Predescu, membru la Inalta Curte de Casatie
gi sotia sa Maria, din Bucuregti, ati daruit o Sf. Evanghelie imbrh-
cata in plug de matase, cu evangheligtii la colturi de argint po-
leiti en our in valore de 400 1. D-nil Inginer! Cantacuzino, N. Cu-
tarida, Andrei Ionescu, Gr. Popovici, Dr. A Granet, Petrick" N. Bo-
begti, N. Constantinescu, Inginer Canavan gi altii, au contribuit la
cumpararea a 2 clopote, de care era Sf. Monastire in lipsa. Supe-
ribrele Si. Monastiri Hurezu gi Dintr'un lemn, dimpreuna cu mai-
cele din acele chinovii an daruit stofe gi pole pentru sf. masa. Pa-
rintele Damaschin impreunii cu D-1 Petrick" N. Bobegti ati facut un
covor de doliti gi corOne pe mormintul Marelui Doran Mircea Vo-
evod" care se afla inmormintat in acea localitate.
D-1 Ilie Constantin, primarul com. Beregti, jud. Putna, daruind
bisericei din mentionata comuna un chivot de argint, o cristelnitA
de anima, un rind vegminte preotegti gi 2 felinare, plus eh a (scut
scara la intrarea in biserica gi a varuit biserica pe dinafara; chel-
tuind pentru t6te acestea suma de 350 1., pentru aceste fapte lau-
dabile gi demne de imitat, se aduc numitului donator multUmiri
publice.
Se aduc multamiri publice D-lut Alexandru Iuragcu din Urbea
Focganl, proprietar in corn. Pfitegti, jud. Putna, care a daruit bise-
rice! filiale Sf. Voevooli" din parohia Floregti PUtegti, comuna amin-
CO, o stofii pentru vegminte bisericegti in valore de 220 1.
Se aduc mulfamiri publice persOnelor pi6se din Urbea Odobegti,

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 1 11

pl. Garlele, jud. Putna, precum si din alte comuni earl au bine-voit
a contribui baneste la facerea gi cumpararea mai multor odore bi-
sericesti, la biserica parohiala Nasterea Maim Domnului", din 0-
dobesti, precum si la bisericile filiale respective si anume: D-1 Tache
Untu pentru biserica parohiala a donat un policandru de bronz aurit
fn valore de 450 1. IOn Untu un sfesnic de alamit 50 1., a mai con-
tribuit si la facerea a 26 iconite pentru iconostas in valore de
264 1., si 75 b., un numer de 18 locuitori au contribuit cu suma
de 266 1. 75 b., pentru facerea unui Epitaf cu totul de nuc lus-
trat au contribuit uu numer de 25 locuitori cu suma de 226 lei,
pentru cumpararea un Left de our in valore de 52 lei all contri-
buit 4 locuitori. D-na Anica Dimitriu si Casina Stoicescu all donat
cate un galben pentru pus la Maica Domnului. D-1 Duman' Da-
mian a oferit 3 perdele de matase pentru usile imperatesti in va-
16re de 60 1. Un numer de 153 locuitori au contribuit cu suma de
200 1., pentru cumpararea unui chivot de argint plache. Pentru bi-
serica filiala Intrarea in Biserica" din parohia Nasterea Maicei
Domnului au contribuit persenele mai jos notate si anume Mitica
si Costica frati Pamfil a oferit 50 lei pentru un potir de argint plache,
Stefanachi Marin gi Efrosina T. Spanu all oferit 100 1., pentru un
disc, o stea, o copie gi o lingurita de argint, Tasiica Mis-Mandea a
oferit 45 1., pentru o candela de argint, tefan Paraschiv idem 160 1.,
pentru un rind vesminte preoteti, si pentru biserica filiala Sf. Im-
perap Constantin si Elena all contribuit un numer de 15 locuitori
cu suma de 880 lei pentru cumpararea a diferite obiecte, necesare
la infrumusetarea si podOba bisericei.

Se aduc multamiri publice D-lui lorgu Dimitrescu, comerciant

din corn. Podu-Barbierului, jud. Dambovita, care a daruit bisericei
parohiale Sr. Voevocli", din paroh. Gositeni, corn. Brahasesti, jud.
Tecuci, 10 volume Vietile Sfintilor pe 10 luni, un volum Minunile
Maicei Domnului si 6 brosuri No. 1-6 inclusiv si carte folositdre
pentru mantuirea pacatosilor, si D -luT Const. Ciobotariu, acre a con-
tribuit cu 20 lei si cu material la facerea gardului imprejurul bi-
sericei si a cimitirului, plus 5 1., la vapsitul mentionatei bi erica
pe din afara, cu care a mai contribuit si D-nii Nicolae Baca cu
5 1. Ionita Cosma 5 1. Ionita, Darie 2 1., si Iordace Donici 1 1., toti
poporani aT acelel parohil.

Se aduc multamiri publice D-nei Smaranda Ionescu, sotia dece-

datului Econom Dimitrie Ionescu, din Urbea Roman, care a daruit
bisericei Sf. Voevosli" din urba amintita, un rind vesminte preotesti
$i an rind procovete de matase cu fi in valOre de 400 1.
D-1 Alexandru Giurgea cu so1ia sa Elena, din parohia Petroisa-Ga-
gesti, jud. Putna, daruind bisericei Sf. Nicolae" din mentionata pa-
rohie, o cadelnita in valore de 60 lei, pentru acesta fapte, li se aduc
multamiri publice.

www.dacoromanica.ro
121 DONATION'

D-1 Ion Vasilache i sotia sa Leanca, enoriapi ai parohiei Jariptea

I, jud. Patna bine-voind a darui cu actul transcris la Tribunalul
acelul judet sub No. 1167 pi autentificat la No. 1512/1900, done
pogene vie, pamint rezepesc in valore de 1200 let, bisericei paro-
hiale respective Adormirea Maicei Domnului" pentru acesta fapta
laudabila pi demna de imitat, li se aduc multamiri publice.
Se aduc multamiri publice D-lui Nicolae Ghica pi sotiei sale, pro-
prietarii mopiei Larga, corn. Doftana, jud. Bacaa, cari cu ocasiunea
ef. serbatori ale Napterei Domnului" din anul trecut, an bine-voit
a darui la 10 baeti pi 10 Petite din eel' mai saraci, din mentionata
comuna cate un sucman pi altele, de asemenea D-1 Gh. Vacek din
comuna mentionata care a daruit in folosul bisericei cu patronul
nSf. Voevo41" parohia Larga 50 1.

Chiriarchia Dunarei de jos, exprima multamiri fratilor Dr. Ion

i Pericli Macri, proprietarii mopiei Tatarca din judetul Covurlui,
cari a bine-voit a dona 100 lei pentru reparatia bisericei Sfintii
Voevoili, din cotuna Tatarca, filiala parohiei Bivija.
Chiriarchia Dunarei de jos, aduce multamire D-nei Maria Jeliu
din orapul Tulcea, pentru fapta piOsa ce a savIrpit daruind bise-
ricei St. Voevosli din parohia Cerna, judetul Tulcea doue sfepnice
si un lighen de alama, o pereche paftale de sidef imbricate cu
argint Si o fate: de masa de panza.
Chiriarchia Dunarei de jos, exprima multamiri personelor mai
jos notate, cari au bine-voit a darui bisericei din parohia Scortaru
Vechiii, judetul Braila objectele notate in dreptul fie-caruia, dupe
cum urmeza : D-nii Vasile I. Vipinenu pi sotia sa Alexandrina;
Mateia Pascu qi sotia sa Sora; Busuioc Paten pi sotia sa Voica;
Marin Balan qi sotia sa Mihaica, an daruit cate o scoria de lana ;
iar locuitorii Stan Caraman pi sotia sa Fauna; Gheorghe Lazar pi
sotia sa Anica ; Dobre Caraman pi sotia sa Dumitra ; Dobrita Ma-
teit. Viad pi Rada Stoica Ropu au daruit apternuturi de Ana pi fete
de masa de panza.
Chiriarchia Dunarei de jos, aduce multamiri familial Aristide
Papadopulo din urbea Galati, care a bine-voit a dona bisericei pa-
rochiale Adormirea Maicei Domnului din eisa urbe, un 'felon de
matase cu fir de aur, cu epitrahil, manicare, ipogonatie pi trei aco-
pereminte pentru sfintele vase, tote in valore de 450 lei.

www.dacoromanica.ro