Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina:
Modelarea si
simulularea sistemelor
agricole
2009
1
INTRODUCERE
In acesta etapa a dezvoltarii umane revolutia tehnico-stiintifica
ramane este cea care se impune in toate aspctele pozitive si negative ale
vietii omenesti si chiar a viitorului intregii planete.
Modelarea sl simularea proceselor economice este disciplina
economica de granita cu matematica si tehnica de calcul Se ocupa de
fundamentarea deciziei manageriale in conditii de eficienta pentru
producator, cu ajutorul unor modele economico-matematice flexibile si cu
posibilitatea utilizarii tehnicii simularii.
Modelarea a unui proces decizional ne conduce la precizarea
elementelor acestuia, i anume: decidentul, formularea problemei si
precizarea obiectivele propuse de decident (minimizarea/ maximizarea unor
indicatori tehnico-economici), mulimea variantelor/alternativelor posibile
ce caracterizeaz o situaie decizional, mulimea consecinelor anticipate
pentru fiecare variant, strile naturii - factori independeni de decideni, de
tip conjunctural. Din mulimea variantelor posibile, calculate dupa o metoda
sau mai multe metode, decidentul urmeaz s rein numai una, i anume pe
cea mai convenabil.
Modelarea economica ofera managerului latura riguroasa a actiunilor
sale ("stiinta de a conduce"), modalitati multiple de punere de acord a
resurselor (materiale, umane, financiare) existente cu obiectivele formulate
pentru o anumita perioada de timp, oferindu-i posibilitatea de a gandi si a
decide "mai bine" si "mai repede" fara sa denatureze realitatea.
Solutia pe care decidentul o va alege depinde de datele pe care le
analizezeaza si modelaza care reprezinta de fapt elemente ale "vectorului
de intrare" in model economico-matematice care pot fi: deterministe din
care rezulta solutia optima sau stochastice care ofera solutia optima cu o
anumita probabilitate.
2
Capitolul 1. MODELAREA FENOMENELOR ECONOMICE
3
O prim problem este aceea c sunt nc autori care pun sub semnul ntrebrii
msurtorile care sunt efectuate de stiinta economic, pe fenomene neprovocate
intentionat.
In stiintele naturii modelele sunt rezultatul a numeroase experiente, prin
intermediul crora se tinde spre sesizarea si reproducerea unor procese care au loc
n natur. Ele urmresc de regul, verificarea unor ipoteze sau teorii prin descrierea
cantitativ, numeric a fenomenelor la care se refer.
Dar msurarea poate fi efectuat pe diverse ci, intre care experienta organizat de
laborator, in cadrul cruia sunt provocate anumite fenomene, este numai una din
cile posibile.
Stiinta economic, care nu are practic posibilitti de a efectua experiente,
poate efectua constient anumite msurtori pe fenomene neprovocate in vederea
verificrii unui model teoretic.
Valoarea unui experiment, a unui fenomen este dat ins nu de intentia, de
hotrrea cercettorului de a svrsi experimentul, ci de faptul c obiectiv,
independent de vointa cuiva, fenomenul s-a produs "ca si cum", ar fi fost provocat
n conditii experimentale, adic intr-o izolare relativ a procesului observat,
ceilalti factori fiind considerati relativ constanti.
Anumitele rmneri in urm a economistilor fat de dezvoltarea tehnic nu
se datoreste numai absentei posibilittilor experimentale, ci si insuficientei folosirii
tehnicilor avansate de msurare si caracterului inadecvat si nesatisfctor al
modelrii tezelor, ipotezelor, teoriilor etc., dezbtute uneori fr metod.
O alt surs a controverselor este confuzia c folosirea calculatoarelor electronice
la rezolvarea unor probleme economice este identic cu aplicarea matematicilor in
economie. Se pierde din vedere faptul c acesta - respectiv calculul numeric - este
doar o etap in folosirea matematicilor pentru rezolvarea problemelor economice.
Calculatoarele moderne de mare capacitate si vitez servesc intr-adevr la
solutionarea unor probleme economice formulate in termeni matematici, dar
problema principal este tocmai formularea matematic, modelarea, fapt de
insemntate teoretic, absolut independent de existenta sau inexistenta masinilor
moderne de calcul.
Aceast, prere gresit de altfel, se ntemeiaz pe ideea c matematica poate
servi numai la studierea aspectului cantitativ al proceselor si fenomenelor
economice si nu si la cel calitativ.
Acest lucru nu este adevrat, deoarece aspectele cantitative dau si calitatea
fenomenului studiat.
Astfel, legile economice se definesc nu numai prin obiective ci si sub
aspectul cantitativ referitor la procesele la care se refer: cantitatea de munc,
proportia dintre ramuri, ritmul si msura cresterii productiei si productivittii
muncii etc.
4
Economistul care se ndoieste de posibilitatea "vorbirii" matematice in economie
poate s-si examineze propriile metode de lucru, si se va convinge de contrariu. Va
vedea c de fiecare dat, cnd va expune o tez, ipotez sau teorie economic,
creia ii atribuie "calitate", va cuta s-o intemeieze cantitativ prin anumite date
statistice, raportri cantitative, grupri comparative, etc.
O alt problem n privinta utilizrii matematicilor n stiintele economice
provine din interpretarea optimului economic calculat matematic si "optimul"
aplicat in practica economic.
Ori, intre unele "optime" economice, obtinute matematic si politica
economic realizabil practic exist diferente, ce sunt uneori, dar nu neaprat
calitative.
De exemplu cnd este formulat un obiectiv de plan, stabilindu-i-se criteriul
de optim si gsindu-i-se modelul matematic pentru rezolvarea sa, nu este
intotdeauna sigur c solutia acestui program matematic va putea fi realizat in
practic. In viata real pot interveni factori, variabile necuantificabile, care nu se
pot include in modelul optimizat.
In practic, politica economic, care procedeaz la modificarea optimului
(calculat matematic) in raport cu restrictii necuantificabile, poate avea rezultate
diferite de optimul matematic, tocmai din acest motiv.
Asadar, trebuie s facem deosebire intre aplicarea matematicii in stiinta
economic si in politica economic. Aplicarea matematicii in stiinta economic
nu numai c nu este limitat, ci dimpotriv, neaplicarea ei limiteaz progresul
acestei stiinte.
Folosirea matematicii ca instrument de politic economic este, in schimb,
limitat de variabile necuantificabile sau de necesitatea lurii in considerare a unor
factori politici si sociali specifici perioadei pentru care este intocmit modelul
matematic.
Este o problem stiintific de prim important de a se stabili:
- decalajul existent intre optimul economic, calculat matematic si politica obiectiv
necesar, pentru a sti ce prghii trebuie puse in miscare in vederea influentrii
factorilor neeconomici, astfel ca acestia s se adapteze economicului;
- multimea solutiilor posibile, pentru a se cunoaste limitele intre care s se
icadreze politica economic in scopul de a o ajuta s aleag ntre alternative corect
calculate, chiar dac varianta aleas nu este cea matematic optim.
Departe de a considera modelele economice retete pentru solutii miraculoase
, ele ofer o serie de avantaje si anume:
- o reprezentare intuitiv si totusi riguroas a fenomenului analizat;
- permite verificarea, prin analogie, a consistentei logice a teoriei;
- faciliteaz descoperirea prin experimentarea pe model a unor legturi si legitti la
care nu am fi ajuns usor pe alte ci;
5
- contribuie la verificarea corectitudinii procesului de gndire, care duce la luarea
unor decizii mai riguroase stiintific.
6
grea pentru utilizatori. Nu ma refer la apectele constructive ale aparatelor ci la
intelegerea fenomenelor concrete de care ne folosim : incalzirea in cuptorul cu
micro unde, ceasul cu baterie, imprimanta lasser, aparatele digitale de toate tipurile
etc. Devenim din ce in ce mai mult utilizatori. Uneori chiar si pentru a deveni
utiizatori este necesar depunem eforturi cu totul deosebite, cum este cazul folosirii
unor produse program pentru modelarea si simularea proceselor tehnico-
economice.
In modelarea intreprinderii, in afara regresiilor si a calcululi semnificatiilor, este
folosit si un instrumentar matematic mai comlpex caruia ca utilizatori trebuie sa-i
cunoastem semificatia, deoarece rezolvarile sunt facute de calculator, cum ar fi:
1. Calculul integral si diferential, a constituit disciplina care a furnizat
aparatul tehnic si conceptul principal pentru intocmirea unor modele matematico-
economice, pn in jurul anului 1930, cnd incepe s se aplice.
2. Balantele input - output si programarea liniar.
Aceste metode de modelare economic au o insuficient si anume: ele
presupun c in orice imprejurare cel care intocmeste modelul are si controlul
obiectiv asupra tuturor variabilelor din model, sau presupun c anumiti factori au o
confruntare probabilistic (modele stochastice).
In realitate, pot aprea factori care s actioneze in sens opus cu ceea ce este
prezentat unilateral intr-un model matematic clasic sau bazat pe algebra liniar ca
balantele input-output (intrri-iesiri) si programarea liniar.
Se cere deci luarea in considerare a unor variabile necontrolabile obiective din
viata economic, ceea ce a impus nevoia crerii unor metode mai adecvate.
3. Teoria jocurilor, deschide un capitol cu totul nou in istoria modelelor
matematico-economice, deoarece face posibil incorporarea in model a unor
factori care nu sunt obiectul judecrii initiale.
Merit de amintit si alte metode matematice folosite in problemele de optimizare
ca teoria asteptrii, teoria stocurilor, teoria grafelor care s-au nscut din necesitatea
rezolvrii unor probleme tehnice.
7
Putem spune ca modelul este o reprezentare izomorfa a realitatii, care ofera
o imagine intuitiva, dar riguroasa in sensul structurii logice a fenomenului studiat,
si permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai.
Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico-
matematice sunt urmatoarele:
1. In functie de sfera de reflectare a problematicii economice:
- modele macroeconomice - modele de ansamblu ale economiei, modele mezoeconomice - la
nivel regional, teritorial,
- modele microeconomice - la nivel de intreprindere, unitati, trust, companie, combinat.
2. In functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele exista
asemanari si intrepatrunderi):
- modele cibernetico-economice (relatii I/O cu evidentierea fenomenelor de reglare),-
- modele econometrice (elementele numerice sunt determinate statistic) -folosesc metoda de
explicitare a unei tendinte (trend) sau metode de identificare a unei periodicitati
- modele ale cercetarii operationale - permit obtinerea unei solutii optime sau apropiate de optim
pentru fenomenul studiat
- modele din teoria deciziei (cu luarea in considerare a mai multor criterii, factori de risc,
incertitudine)
- modele de simulare - incearca sa stabileasca modul de functionare al unui organism macro sau
microeconomic prin acordarea unor combinatii de valori intamplatoare variabilelor independente
care descriu procesele
-modele specifice de marketing.
3. In functie de caracterul variabilelor:
- modele deterministe (marimi cunoscute),
- modele stochastice/probabilistice (intervin marimi a caror valoare este insotita de o
probabilitate/variabile aleatorii).
4. In functie de factorul timp:
- modele statice
- modele dinamice.
8
- modele continue.
6. In functie de structura proceselor reflectate:
- modele cu profil tehnologic,
- modele informational-decizionale,
- modele ale relatiilor umane,
- modele informatice.
7. Din punct de vedere al gradului de cuprindere al realittii economice
modelele economice se pot grupa in:
1) modele economice partiale, care reflect numai unele fenomene sau procese
economice.
2) modele economice generale care reflect fenomene si procese economice
caracteristice unui ansamblu economic.
In general modelele economice se refer la cresterea economic, care poate reflecta
progresul economic privit sub aspectele sale calitative.
8. Din punct de vedere al utilittii practice modelele cresterii economice pot fi:
1. modele operative ale cresterii economice;
2. modele orientative ale cresterii economice.
1. Modelele operative ale cresterii economice reprezint modelele asa
numite materiale. Ele sunt o reproducere a realittii economice n trsturile sale
esentiale, dar imbrcnd o form concret, care presupune nenumrate elemente
specifice:
- n primul rnd ca instrument de transformare nemijlocit a realittii economice,
ca urmare a folosirii factorilor cei mai eficienti ce contribuie la accelerarea
progresului economic;
- n al doilea rnd, ca o metod de aprofundare a cunoasterii, lund ca baz analiza
rezultatelor obtinute prin folosirea sa.
In ntocmirea unui model operativ de crestere economic se definesc dou
momente:
a. momentul analitic, care presupune selectionarea elementelor esentiale, a
trsturilor fundamentale a factorilor care determin progresul economic si care
necesit o informare sistematic complet (statistic) a evolutiei productiei si a
utilizrii ei, a fortei de munc, a structurii si pregtirii profesionale, a dinamicii
veniturilor si a modului de repartizare.
Referitor la informatii, sub aspectul surselor de date necesare modelrii, Leontief,
care a ntocmit primul balantele "input-output" arta c este mai usor s construim
masini de calcul, s elaborm teorii, dect s crem informatii, aceast greutate
fiind n primul rnd cauzat de "perisabilitatea" acestor informatii, tocmai datorit
9
progresului economic. In continuare arat c stiinta economic are multe echipe cu
pregtire matematic, dar nu prea multe rezultate interesante tocmai pentru c
lipseste "materia prim" (informatia). De aceea pericolul de a se lansa n speculatii
fr informatii este foarte mare.
b. momentul sintezei - constituirea modelului.
Pe baza acetor date se ntocmeste modelul economic, care concentreaz astfel
anumite fluxuri de informatie matematic ntr-un sistem unic, transform
informatia economic ntr-un sistem de indicatori, descoper caracteristicile
proceselor modelate si devine astfel un instrument tehnic de mare important n
aprecierea proceselor respective si n adoptarea unor hotrri.
S nu uitm ns, c planul si planificarea depsesc cadrul unui determinism
matematic, chiar si atunci cnd folosim cele mai complicate calcule, cel mai
cuprinztor model si c planul este instrumentul unei politici concrete si alege
solutiile care s asigure utilizarea ct mai eficient a resurselor cu preocuparea
central de a satisface n conditiile date n cea mai mare msur nevoile membrilor
societtii.
10
Cursul 2. MEDIA.INDICATORII CE CARACTERIZEAZ
PRODUCIA MEDIE LA HECTAR.
2.1. MEDIA
Valori medii: media aritmetica ; media aritmetica ponderata; mediana;
quaartile.
Media aritmetica este valoarea cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita.
Media aritmetica se obtine prin insumarea valorilor sirului si
impartirea la numarul lor.
1. media (x)
2. abaterea medie ptratic( s x)
3. abaterea standard a irului (s x)
11
4. coeficientul de variaie (C%)
5. limitele de ncredere pentru un anumit risc
( s x) = S (x-x)2
n(n-1)
s= S (x-x)2
n-1
12
Capitolul 3. METODE SI TEHNICI DE
MODELARE SI SIMULARE
13
Aceste modele cunosc o larga raspandire in multiple domenii unde apare
problema succesiunii in timp a unor activitati.Pot fi folosite atat ca modele
descriptive cat si ca modele normative, cand este vorba de secvente
tehnologice.
M3 Modele de tip MDC (metoda drumului critic)
Grafele MDC reprezinta conditionarile logice si tehnologice dintre
activitatile unui proiect si ofera posibilitatea luarii in considerare a
necesarului privind resursele materiale, umane si financiare.
Ofera numeroase si utile informatii: termene de incepere si terminare ale
activitatilor, rezerve, activitati critice, diagrame privind nivelarea, alocarea
resurselor care prezinta interes pentru practicieni.
M4 Modele de ordonantare si lotizare
Problemele de ordonantare constau in stabilirea unei ordini de efectuare a
activitatilor unui proces de productie, astfel ca interdependentele dintre ele
sa fie respectate in limita resurselor disponibile si cu o durata totala minima
de executie.Aceste modele se bazeaza pe tehnici combinatorice si pe
procedee cunoscute sub denumirea "branch-and-bound" ("ramifica si
margineste").
M5 Modele pentru determinarea capacitatilor de productie
Capacitatea de productie a unei intreprinderi se stabileste pe baza fondului
de timp disponibil al utilajelor. Varietatea acestora precum si posibilitatile
numeroase de calcul a capacitatii nominale, practice, economice conduc la
conceperea unor modele complexe.In aceste modele se inlocuieste
capacitatea valorica agregata cu mai multi indicatori fizici si valorici cum ar
fi: fondul tehnic de timp pe grupe de masini, valparea productiei marfa
obtinuta anterior, volumul productiei exprimat in unitati fizice, fondul de
timp necesar pentru principalele piese de schimb etc.Cu ajutorul acestor
indicatori se exprima situatia tehnico-economica existenta in intreprindere la
un moment dat (caracter descriptiv). Se-poate formyla un model de
programare liniara cu mai multe functii obiectiy. In felul acesta modelul va
include si aspecte normative.Capacitatea de productie se poate optimiza din
mai,multe puncte de vedere: al reducerii consumului de materii prime sau de
energie, al reducerii nlimarului de persoJial utilizat, al valorificarii cat mai
bune a materiilor prime etc. in conditiile satisfacerii programului sorttmental
contractat si a unor costuri minime.
14
M6 Modele pentru determinarea structurii de productie pe o perioada
data.Aceste modele pun problema determinarii unei structuri de productie
pe o perioada data in functie de cerintele pietei (contracte incheiate) si
resurse disponibile, care maximizeaza sau minimizeaza, dupa caz, una sau
mai multe functii obiectiv, ca de exemplu: maximizarea profitului,
minimizarea costului de productie, maximizarea cifrei de afaceri, etc.
M7 Metodele pentru probleme de amestec.Continutul unei probleme de
amestec si dieta poate fi formulat astfel:Un produs final P are in componenta
sa produsele Pj(j=1,...,n), care trebuie amestecate.Produsul P are
caracteristici calitative impuse si exprimate prin m indicatori. Si in cazul
modelului de amestec, partea descriptiva a modelului o constituie restrictiile,
iar partea normativa, functia obiectiv.
M8 Modele de transport-repartitie.Aceste modele reprezinta cazuri
particulare ale programarii liniare, care permit utilizarea unui algoritm
expeditiv de rezolvare.Problema de transport, in forma ei generala, consta in
gasirea unui plan optim de transport al unui produs omogen in asa fel incat,
tinand seama de disponibilitatile furnizorilor si de cerintele consumatorilor,
s3 se minimizeze cheltuielile de transport sau numarul de t/km parcursi.
M9 Modele de flux in retele de transport.Cu ajutorul acestor modele pot fi
rezolvate urmatoarele tipuri de probleme din practica: se poate descrie
procesul transportului intern intr-o uzina, distributia unei materii prime
fluide sau gazoase (apa, abur, titei etc.) in procesul de productie etc.In
general, pentru rezolvare se foloseste algoritmul Ford-Fulkerson.
M10 Modele pentru fenomene de asteptare.In practica economica apar
numeroase situatii de "asteptare" datorate imposibilitatii de a corela temporal
diverse activitati care se interconditioneaza.Conceperea unui model de
"asteptare" presupune cunoasterea unor caracteristici ale fenomenului studiat
privind numarul mediu de: unitati in sistem, a unitatilor in curs de servire, de
unitati in sirul de asteptare, de statii neocupate, de unitati ce sosesc intr-o
unitate data de timp, precum si timpul mediu: de servire, de asteptare in
sistem si de asteptare in sir.Aceste modele au un caracter complex
descriptiv-normativ.
M11 Modele de stocare.Prin prisma modelului economico-matematic de
stocare, principalele elemente ale oricaruiproces de stocare sunt: cererea,
aprovizionarea, parametrii temporali si costurile specifice(cost de lansare a
15
unei comenzi, cost de stocare si cost de penalizare sau rupere).Gama
modelelor de stocare este extrem de diversa (modele deterministe,
probabiliste, statice, dinamice, cu cerere continua, cu cerere discontinua
etc.). in structura modelelor de stocare sunt cuprinse numeroase elemente
descriptive, precum si o parte normativa: procedeul de determinare a politicii
optime de reaprovizionare.
M12 Modele ale controlului statistical al calitatii produselor.Aceste
modele se bazeaza pe cunostinte de statistica matematica. Ele au atat un
caracter descriptiv cat si normativ.
3.1.2.Etapele procesului de simulare
"Simularea este o tehnica de realizare a experimentelor , care implica
utilizarea unor modele matematice si logice si care descriu comportarea
unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp.
Realizarea experimentului de simulare presupune parcurgerea urmatoarelor
etape :
a) Formularea problemei
b) Culegerea si prelucrarea preliminara a datelor reale
c) Formularea modelului de simulare
d) Estimarea parametrior caracteristicilor operative prin procedee din
statistica matematica pe baza datelor reale culese
e)Evauarea performantelor modelului si parametrilor in special prin teste de
concordanta.
f) Construirea algoritmului simularii fie prin schema logica detaliata fie prin
schema bloc in functie de marimea modelului.
g) Validarea sistemului de simuare fie prin testarea programului pentru o
solutie particulara cunoscuta.
h) Programarea experimentelor de simuare prin considerarea succesiva a
vaorilor parametrilor de intrare.
i) Analiza datelor simulate.
Simularea permite in general:
16
- determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor dintre
fenomenele cercetate si estimarea valorilor parametrilor modelului,
- testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit in cadrul
modelului,
- structurarea mai buna a problemei investigate,
- demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectul
deciziei.
Variabilele de intrare pot fi deterministe sau stochastice. Ele se
determina dupa un anumit procedeu sau se genereaza aleatoriu, in functie de
anumiti parametri de intrare.Parametrii de intrare se caracterizeaza prin
aceea ca iau valori neschimbate pe tot timpul procesului de simulare.
Variabilele de iesire depind de variabilele si parametrii de intrare putand fi
deterministe sau stohastice.
17
3.2. METODA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE
Functiile de productie utilizate in modelarea proceselor economice
Evolutia acesteia se va diferentia in functie de semnificatia functiei si de
decident Se pot identifica urmatoarele situatii :
1. - evolutie liniara,
2. evolutie patratica,
3. evolutie exponentiala ,
4. alte tipuri de functii..
18
Actiunea factorilor de productie se afl sub influenta conditiilor
social - economice si naturale existente n unittile agricole, care pot s
stimuleze obtinerea unor rezultate positive sau, dimpotriv, pot s duc
la unele limitri n valorificarea deplin a potentialului de productie al
unittii.
Caracterul polifactorial al proceselor de productie din unittile
agricole si gama larg a factorilor participanti impune, n vederea
valorificarii lor rationale, cunoasterea actiunii lor a legturilor cauzale
dintre factori si productie, precum si dintre ei. Aceasta se poate
realiza recurgnd la
clasificarea lor dup diferite caracteristici: esenta factorilor, raportul care se
formeaz ntre volumul factorilor si volumul productiei obtinute,
participarea la una sau mai multe activitti de productie etc. (tabel 3.1.).
Factorii ficsi si variabili considerati n raport cu unitatea de produs
obtinut, apar intr-o postur oarecum diferit dect asa cum au fost priviti in
raport de intregul volum al productiei. Astfel, odat cu variatia productiei
totale, volumul de factori ficsi pe unitatea de produs devine si el
variabil,
reducndu-se odat cu cresterea productiei. In ceea ce priveste factorii
variabili, ei se mentin relativ constanti pe unitatea de produs sau variaz
foarte putin si cresc pe msur ce volumul productiei este mai mare.
19
animale de productie, ingrsminte etc.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Umani: personalul munci- Reprezint factorul constient al
tor din unittile agricole. intregii activitti, elementul
. prin care sunt puse in actiune
mijloacele de productie si aplicate
tehnologiilor Creaz valori mai mari
dect propriul su cost.
--------------------------------------------------------------------------------------------
B. Raportul intre Ficsi: pmntul, trac- Volumul lor nu este influentat n
volumul factori- toarele, masinile a- in cursul anului de variaria pro-
lor si volumul gricole, constructii- ductiei totale. Determin in
productiei tota- le, amenajrile hidro- bun msur capacitatea
le obtinute. tehnice etc. de productie a unittii agricole
Particip la mai multe cicluri de
productie, transmitndu-si treptat
valoarea asupra productiei.
Incarc costurile de productie prin
cheltuielile cu amortizarea lor.
----------------------------------------------------------------------------------------
20
Cu ct un factor are un caracter mai stabil in decursul timpului,
cum sunt de pilda constructiile, lucrrile de imbunttiri funciare,
plantatiile de pomi si vie etc - cu att este mai ireversibil, in sensul c
este mai greu susceptibil de modificari n dimensiunea sa.
Deciziile privind asigurarea unittii agricole cu asemenea factori
ficsi trebuie, luate cu mult discernmnt, ntruct ulterior nu se mai poate
reveni asupra lor, dect prin antrenarea unor costuri foarte mari.
Spre deosebire de factorii ireversibili, factorii reversibili cum
sunt de pild ingrsmintele al cror volum este proportional cu cel al
productiei, pot fi modificati cu destul usurint, existnd posibilitatea
adoptrii unei noi decizii care s amelioreze efectele decizilor anterioare.
Desfsurarea eficient a activittilor in unittile agricole necesit ca
asigurarea cu resurse de productie, combinarea si alocarea lor s fie
astfel facut inct s duc la:
-valorificarea integral a capacittii de productie a unittii prin folosirea
complet a resurselor;
-
- b
a
----------------------- ---------------------
21
-cresterea continu a randamentului resurselor utilizate, prin
aplicarea tehnologiilor moderne si a mijloacelor tehnice perfectionate.
22
P.F.Mx1
P.F.Medx1
x1
Fig. 3.2. Optimizarea utilizrii unui factor pentru obinerea unui produs.
23
producia marginal n expresie valoric este egal cu costul unitar al
resursei variabile (PMV = Pxi).
24
Aceast constatare confirm totodat metoda grafic, c optimul
economic se afl pe curba care are panta pX1/pX2
Combinarea optim a mai multor resurse variabile (X1,X2......Xn),
pentru obinerea unui produs (Y1), n vederea obinerii beneficiului maxim
se realizeaz cnd:
PMgl * Pyl/Pxl = PMg2 * Pyl /Px2= Mg3*Pyl/Px3..PMgn * Pyl / Pxn=1
ceea ce nseamn c resursele pot fi alocate pn cnd se obin producii
marginale valorice cu costurile unitare ale resurselor respective.
Cnd posibilitile de procurare a resurselor sunt limitate, n sensul c
nu putem aplica resursele n dozele care s ne asigure maximum de
beneficiu, respectiv optimul economic, spunem c resursele se afl n
cantitate insuficient. In acest caz este necesar repartizarea lor pentru
obinerea de producie valoric maxim, pentru cantitile limitate din cadrul
resurselor.
25
In cazul substituirii in proportie constant resursele se pot folosi
reciproc intr-o proportie care rmne constant, indiferent de volumul
folosit din fiecare. Un exemplu in aceast privint il constituie furajele.
De pild 1 Kg de orz din ratie poate fi inlocuit cu o anumit cantitate de
porumb boabe, avnd in vedere valoarea lor nutritiv si considernd c nu
se schimb
calitatea furajelor. Proportia de substiuire intre orz si porumb este
constant, indiferent de ponderea lor in ratie, putndu-se merge pn la
substituirea total a uneia din resurse in functie de posibilittile de
aprovizionare si de costuri, fr ca nivelul productiei s se modifice. Dac
in procesul de productie o resurs se poate inlocui in totalitate prin
alta, se consider c substituabilitatea este perfect.
26
X1 care se economiseste prin utilizarea unei unitti din resursa X2
atras in procesul de productie, fie cantitatea din resurs X1 care
trebuie folosit pentru o unitate economisit din resursa X2, volumul
productiei Y rmnnd acelasi.
Pentru fundamentarea mai temeinic a deciziilor, se pune ca
apectul fizic al substituirii s fie neaprat completat cu aspectul valoric,
n sensul lurii in considerare a costului resurselor care se substituie.
Recurgerea la costurile unitare ale resurselor permite aprecierea
efortului economic solicitat de diferitele variante de substituire si
faciliteaz optiunile conducerii pentru solutiile care sunt mai economice n
conditiile concrete date, privind obtinerea aceluiasi volum de productie.
27
3.3. MODELAREA FIEI TEHNOLOGICE.
28
Pentru fiecare verig a circuitului sunt aplicate tehnologii
corespunztoare, dar principiile analizei i proiectrii acestor tehnologii sunt
n general aceleai, chiar dac vizeaz activitati diferite: de producie, de
industrializare, de depozitare, de comercializare.
Fiecare verig, care n cazul nostru constituie o tehnologie de sine
stttoare, poate fi la rndul sau s fie subdivizat n procese de munc.
Procesele de munc constituie gruparea lucrrilor din tehnologie n
funcie de acelai obiectiv.
29
ngrminte, fungicide i erbicide la hectar, normele de semine la
hectar, s.a.);
perioada calendaristic de executare a lucrrilor considerate
pentru un an agricol normal;
agregatele pe care le utilizam n executarea lucrrilor (tipul
tractorului i al mainii agricole, formaia de munc, norma zilnica de
lucru, s.a.).
Pe baza acestor elemente primare, avnd n vedere normativele n
vigoare, se determin necesarul de for de munc n ore - om sau zile - om,
cu indicarea categoriei profesionale, ore tractor sau hectare artura normal,
zile perechi animale, tone sau tone km, necesarul de materiale (smn,
ngrminte, fungicide, insecticide, erbicide, apa de irigat, s.a.).
Fia conine elemente privind costurile directe ca:
salariile personalului;
plata lucrrilor efectuate de teri;
costul materiilor i materialelor s.a.
Totalitatea cheltuielilor cuprinse n fi reprezint costul tehnologic al
produciei. mbuntirea tehnologiei, n condiiile intensificrii continue a
produciei, poate atrage dup sine o cretere a cheltuielilor pe unitatea de
suprafa, ns sporirea produciei va duce la reducerea costurilor pe unitatea
de produs, asigurnd astfel sporirea masei de profit. Fiele tehnologice sunt
necesare pentru programarea, pregtirea i organizarea produciei servind la
determinarea necesarului de mijloace de producie, a forei de munc,
precum i a cheltuielilor directe de producie. Ele constituie elemente de
baz n conducerea tiinific a exploataiei agricole, ntruct sintetizeaz, pe
culturi, limitele consumurilor de munc vie i materializata, rezultatele
materiale concretizate n producia principal i secundar, precum i
30
rezultatele economice directe. Pe baza fiei tehnologice se poate calcula
pentru fiecare cultur cheltuielile directe, pe elemente i perioade, ceea ce
permite urmrirea i controlul sistematic asupra desfurrii activitii
economice a exploataiei agricole.
ANALIZA FIEI TEHNOLOGICE. Dup modul de abordare a
analizei tehnologiei, acesta poate fi: secvenial, global i sistemic.
Analiza secvenial a tehnologiei presupune analiza elementelor sale
componente. O prima grupare de elemente tehnologice o constituie
procesele de munc.
Analizele secveniale se pot efectua la nivel de proces de munc sau pot
fi aprofundate n cadrul proceselor de munc pn la nivelul lucrrilor ce
compun procesul (manuale sau mecanice) i a consumului de materiale.
Astfel, lucrarea de fertilizat poate fi analizat la nivelul timpului cnd este
efectuat lucrarea, a mainilor folosite, a felurilor de ngrminte i a
cantitilor utilizate. Desigur, ca de aceeai manier pot fi analizate i
celelalte procese de munc.
31
ELABORAREA FIEI TEHNOLOGICE CU PRODUSUL-
PROGRAM AGR4. Produsul-program AGR4 este ntocmit a asigura
calcularea diferitelor tehnologii de producie n producia vegetal .
32
ELABORAREA AUTOMAT A FIEI TEHNOLOGICE
I A PLANULUI DE PRODUCIE
FISIERE FISIERE
-mecanic -culturi
-manual
-lucrari
-masini
-tractoare -materiale
ACTUALIZARE PARAMETRII
(calcule editri)
FISA
TEHNOLOGIC
PARAMETRII A
CHELTUIELI CU FISELE
TRACTOARE i MASINI TEHNOLOGICE
AGRICOLE
NECESAR
UL PE
Recapitulatie
33
MASINI.DBF: conine lista tractoarelor i mainilor agricole i anume:
codul tractorului sau mainii agricole, denumirea, denumirea prescurtat
i consumul energetic (Kwh/ora funcionare);
CULT.DBF: conine lista culturilor pentru care se ntocmesc fiele
tehnologice i anume: codul fiei tehnologice, producia medie
principal, producia medie secundar 1,2 sau 3, preul de livrare al
produciei principale, preul de livrare al produciei medii secundare 1,2
sau 3, tipul produciei (terminat sau neterminat), sistemul de cultur
(irigat sau neirigat).
Toate bazele de date au posibilitatea de a fi actualizate i anume:
introducerea de noi date;
modificarea datelor existente;
tergerea unor date;
listarea datelor (ecran/imprimant).
b). Baze de date ce conin informaiile aferente tehnologiei unei
culturi.
Fiecrei culturi i corespund dou baze de date (L i M).
In ntocmirea fiei tehnologice pentru o cultur, trebuie s inem cont
de urmtoarele:
baza de date "Lcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i
decada cnd se efectueaz lucrarea, volumul de lucrare la hectar i dac
lucrarea este efectuat cu mijloace proprii sau teri, n cazul lucrrilor
mecanizate;
baza de date "Mcod cultur", care conine: codul lucrrii, luna i
decada cnd se efectueaz lucrarea, codul materialului folosit i norma de
consum ce este prevzuta pentru 1 hectar.
34
fia tehnologic care se ntocmete pentru suprafaa de 1 hectar;
programul AGR4 asigur elaborarea de tehnologii de producie, n mai
multe variante, pentru fiecare cultur, innd seama de nivelul de
producie, de gradul de mecanizare, de apartenena mijloacelor mecanice
(proprii sau nchiriate), de costul, respectiv tarifele, lucrrile agricole.
posibilitatea actualizrii fiei tehnologice: introducerea de lucrri,
modificarea lucrrilor, tergerea unor lucrri i listarea lucrrilor
introduse (ecran sau imprimant).
Listarea pe ecran sau la imprimant, da posibilitatea verificrii datelor
ce au fost introduse n fia tehnologic (Tabelul nr.1).
Lista de verificare a lucrrilor din fiecare tehnologie cuprinde:
Cultura;
producia medie;
preurile de livrare a produselor;
sistemul de cultur (irigat, neirigat);
modul de executare a lucrrilor (propriu, teri);
forma produciei (terminat, neterminat);
denumirea lucrrilor (manual, mecanic);
materialele consumate.
Pentru lucrrile manuale se obin informaii privind:
denumirea;
perioada de execuie (luna, decada);
unitatea de msur;
norma de lucru;
formaia de lucru;
volumul de lucrare pentru 1 hectar;
nivelul de salarizare (plat);
35
Pentru lucrrile mecanice se obin informaii privind:
denumirea materialului;
agregatul (tractor, main);
perioada de execuie;
unitatea de msur;
norma de lucru;
consumul de combustibil;
transformarea n hantri;
categoria lucrrii;
volumul de lucru la 1 hectar;
tariful de plat pentru lucrri executate de teri;
Pentru materialele consumate se obin informaii privind:
denumirea;
unitatea de msur;
consumul pe hectar;
preul de achiziionare.
c) Modificarea unor parametrii generali pentru producia vegetal sau
specifici culturii.
Aceti parametrii pot fi actualizai interactiv pentru fiecare fi
tehnologic, n momentul calculrii indicatorilor tehnico-economici ce
caracterizeaz tehnologia unei culturi.
d) Determinarea necesarului de mijloace materiale i a necesarului de
fora de munc precum i a mijloacelor financiare pe perioade calendaristice
(luni, trimestre, an) (tabelul nr.3.).
e) Programul AGR4 permite gruparea, cheltuielilor directe pe procese
de munc (pregtit teren, fertilizat, semnat, ntreinerea culturilor, recoltat,
transport, s.a.); pe consumurile tehnologice (semine, ngrminte,
36
insectofungicide, erbicide, s.a.); precum i a salariilor cuvenite pentru
mecanizatori i muncitori manuali.
f) Programul AGR4, permite listarea necesarului de materiale folosite
care conine: denumirea materialului, codul materialului, unitatea de msur,
cantitatea, preul unitar i valoarea.
g) Programul AGR4 permite calcularea recapitulativ a principalilor
indicatori tehnico-economici pe care i grupeaz n: indicatori tehnici,
indicatori de cost, indicatori de rezultate financiare .
Sistemul indicatorilor de apreciere economica a variantelor tehnologice
care include: producia (n expresie fizic i valoric), cheltuielile directe de
producie, costurile de producie, consumul de munc vie, consumurile
materiale, profitul brut i net s.a., sunt determinai pe unitatea de suprafa i
unitatea de produs.
Pentru fiecare cultur prin programul AGR4, se calculeaz indicatorii
tehnici i economici grupai astfel:
A. Indicatori ai produciei fizice, medii la hectar i totale, i ai preurilor
de livrare.
B. Indicatori ai costurilor totale i pe elementele componente.
C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare.
D. Indicatorii sintetici de consum, de rezultate i pragul de rentabilitate.
A. Indicatorii produciei fizice
A.1. Producia medie principal (PMP), se exprim n Kg/ha, se
determin n funcie de:
fertilitatea natural a solului;
potenialul biologic al speciei i soiurilor;
nivelul tehnologic;
37
volumul de factori intensivi (ngrminte, erbicide, insectofungicide,
apa de irigat s.a.);
momentul executrii lucrrilor de ntreinere i recoltare; s.a.
A.2. Producia total principal (PTP), se exprim n tone, se
determin ca produs ntre producia medie principal (PMP n Kg/ha) i
suprafaa cultivat (S n ha).
PMP(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTP (t)
A.3. Producia medie secundar (PMS) se exprim n Kg/ha, se
determin n funcie de aceiai factori enunai la PMP.
A.4. Producia total secundar (PTS), se exprim n tone, se
determin ca produs ntre producia medie secundar (PMS n Kg/ha) i
suprafaa cultivat (S n ha)
PMS(Kg/ha) X S(ha)/1000 = PTS (t)
A.5. Preul de livrare a produciei principale (PLPP) se exprim n
lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole
principale.
A.6. Preul de livrare a produciei secundare (PLPS) se exprim n
lei/Kg, se stabilete prin negociere cu beneficiarii produselor agricole
secundare.
B. Indicatorii costurilor totale i pe elementele componente n
expresie valoric i n structura.
B.1. Salarii pentru lucrri manuale i alte contribuii, se exprim
n lei, se determin prin nsumarea salariilor brute pentru lucrrile manuale
cu contribuiile pentru asigurrile sociale CAS (B.2) i cu alte contribuii din
salarii (B3); se calculeaz pe baza fielor tehnologice pentru ntreaga
suprafaa a culturii.
38
B.4. Cheltuielile cu materiile i materialele, se exprim n lei, se
determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor efectuate cu materiile i
materialele prevzute n fiele tehnologice (tabel nr.5.).
B.5. Cheltuielile de aprovizionare, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea cheltuielilor de procurare, depozitare i transport a materiilor i
materialelor prevzute n fiele tehnologice.
Chapr. = (B4.Cota de aprovizionare)/100
B.6. Cheltuieli cu lucrri mecanice efectuate cu mijloace proprii, se
exprim n lei, i se determin prin nsumarea tuturor cheltuielilor cu
efectuarea cu mijloace proprii a lucrrilor mecanice prevzute n fiele
tehnologice n care sunt incluse i salariile brute ale mecanizatorilor i alte
contribuii la salarii (tabelul nr.2).
Se calculeaz la nivelul culturii:
Ch.mec. = Nr. de hectar artura normal pe cultur * costul hantrului
B.7. Cheltuielile cu lucrrile mecanice efectuate de teri, se exprim
n lei i se determin ca produs ntre volumul de lucrri efectuate de teri i
tarifele de plat ale acestora.
B.8. Cheltuieli cu irigarea culturilor, se exprim n lei, se determin
pe baza volumului de ap consumat pentru irigarea culturilor i tarifele de
plat ale acesteia la care se aduga, dup caz, cheltuielile fixe cu irigarea
culturilor (tabelul nr.2).
B.9. Cheltuielile cu amortismentul specific, se exprim n lei, se
determin pe baza cotei de amortisment specific culturii respective (tabelul
nr.2).
B.10. Cheltuieli cu tehnica noua, se exprim n lei, se determin ca
procent din valoarea produciei principale (tabelul nr.2).
Chtnoua = valoarea produciei principale x Procent tehnica noua/100
39
B.11. Asigurarea, se exprim n lei, se determin ca o cota din sumele
asigurate la o cultur, n vederea asigurrii produciei mpotriva unor
calamitai, incendii, pierderi s.a. (tabelul nr.2).
B.12. Dobnzi la credite, constituie element de cheltuiala numai pentru
cota parte din credite folosite n procesul de producie la o anumita cultur,
se exprim n lei i se determin ca produs ntre valoarea creditelor folosite
la o anumita cultur i dobnda aferenta acestora (tabelul nr.2).
B.13. Total cheltuieli directe, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea elementelor de cheltuieli directe (B1-B12), i reprezint expresia
valoric a consumurilor materiale, a lucrrilor efectuate, a muncii prestate i
altor cheltuieli aferente, prevzute n fia tehnologic a culturii.
B.14. Cheltuieli comune, se exprim n lei, se determin ca o cota
parte din cheltuielile comune ale exploataiei agricole, cota calculata n
funcie de totalul cheltuielilor directe ale culturii (tabelul nr.2).
Cgc = ChDxCota Chd/100
B.15. Cheltuieli generale, se exprim n lei, se determin ca o cota
parte din cheltuielile generale ale exploataiei agricole, cota calculata n
funcie de totalul cheltuielilor directe i consum culturii.
Chg =(ChD + ChC). cota Chg/100
B.16. Producia neterminat la 1 an., se exprim n lei, se determin
prin nsumarea cheltuielilor directe efectuate n toamna anului precedent,
pentru instalarea culturilor de toamna (gru, orz, ogoare s.a.), precum i
pentru lucrrile de pregtire a terenului i de fertilizare efectuate n vederea
instalrii culturilor de primvara. Pentru aceasta se calculeaz mai nti fia
tehnologic a culturii ca producie neterminat, dup care suma obinut se
nscrie pentru fiecare cultur, cnd se actualizeaz parametrii (tabelul nr.2).
40
B.17. Total cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin nsumarea
totalului cheltuielilor directe cu cheltuielile comune, cu cheltuielile generale,
cu cheltuielile efectuate pentru producia neterminat la 1 ianuarie
(B17=B13+B14+B15+B16).
B.18. Recuperri de cheltuieli, se exprim n lei, se determin prin
nsumarea subveniilor, acoperirii cheltuielilor de transport la beneficiari
pentru anumite produse, acoperirii cheltuielilor cu amendamente,
ngrminte, semine s.a.
B.19. Cheltuieli pentru producia principal, se exprim n lei, se
determin prin diminuarea cheltuielilor totale cu valoarea produciei
secundare i alte recuperri de cheltuieli.
(B.19= B.17-B.18 -C.1.2. - C.1.3.)
B.20 Cheltuielile la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin
mprirea cheltuielilor totale efectuate la suprafaa cultivat.
B.21 Costul de producie, se exprim n lei/tona, se determin prin
mprirea cheltuielilor totale efectuate pentru producia principal la
cantitatea total de producie principal obinut, exprimat n tone.
C. Indicatori ai veniturilor i ai rezultatelor financiare
C.1. Venituri totale, se exprim n lei, se determin prin nsumarea
veniturilor rezultate din producia principal, secundar i alte venituri.
C.1.1. Valoarea produciei principale, se exprim n lei, se determin
prin nmulirea produciei principale totale, exprimat n tone, cu preul de
livrare a produciei principale, exprimat n lei/tona.
C.1.2. C.1.3 Valoarea produciei secundare, se exprim n lei, se
determin prin nmulirea produciei secundare totale, exprimate n tone, cu
preul de livrare a produciei secundare, exprimat n lei/tona.
41
C.1.4. Alte venituri, se exprim n lei, i pot reprezenta dobnzi la
mijloace bneti depuse n banca, prime pentru anumite produse, prime de
export s.a.
C.2. Beneficii totale, se exprim n lei, i se determin ca diferena
dintre veniturile totale i cheltuielile totale pentru producia principal.
(C.2. = C.1. - B.19)
C.2.1. Beneficii la hectar, se exprim n lei/ha, se determin prin
mprirea beneficiilor totale la suprafaa cultivat.
C.2.2. Beneficii pe tona, se exprim n lei/tona, se determin prin
mprirea beneficiilor totale la producia total principal, exprimat n
tone.
D. Indicatorii sintetici ai culturii
D.1. Consum for de munc la hectar, se exprim prin zile norm
la hectar (ZN/ha), se determin prin raportarea consumului total de zile
norm pe cultur la suprafaa cultivat.
D.1.1. Consum de for de munc manual la hectar, se exprim n
zile norm efectuate la lucrri manuale la hectar (ZN/ha), se determin prin
raportarea consumului total de zile norm manuale pe cultur la suprafaa
cultivat.
D.1.2. Consum de for de munc mecanizat la hectar, se exprim
n zile norm efectuate la lucrri mecanizate la hectar (ZN/ha), se determin
prin raportarea consumului total de zile norm efectuate la lucrri
mecanizate pe cultur la suprafaa cultivat.
D.1.3. Consum total de zile norm pe cultur, se exprim n zile
norm (ZN), se determin prin nsumarea consumului de zile norm
efectuate la lucrri manuale, cu cele efectuate la lucrri mecanizate.
D.2. Productivitatea muncii
42
D.2.1. Productivitatea muncii n expresie valoric, se exprim prin
lei venituri pe o zi norm (lei/ZN), se determin prin raportarea veniturilor
totale ale culturii la consumul total de zile norm.
D.2.2. Productivitatea muncii n expresie fizic, se exprim n Kg
produse ce revin pe o zi norm (Kg/ZN), se determin prin raportarea
produciei totale fizice a culturii exprimat n Kg la consumul total de zile
norm.
D.2.3. Productivitatea muncii exprimat prin consum de ore om
pe chintal, se exprim n consum de ore om pe chintal (o.m./Q), se
determin prin raportarea consumului de ore om (1Zn= 8 ore om) la
producia total fizic a culturii exprimat n chintale (q).
D.3. Numrul total de hectare artura normal, se exprim n
ha.a.n., se determin prin nsumarea consumului de ha.a.n. pentru toate
lucrrile efectuate mecanizat pentru cultura respectiva.
D.3.1. Necesarul de ha.a.n. pe hectar, se exprim prin ha.a.n./ha, se
determin prin raportarea numrului total de ha.a.n. pe cultur la suprafaa
cultivat.
D.4. Consum de motorin total, se exprim n litri, se determin prin
nsumarea consumului de motorin pentru toate lucrrile efectuate mecanizat
la cultura respectiva.
D.4.1. Consum de motorin pe hectar, se exprim n litri pe hectar
(litri/ha), se determin prin raportarea consumului total de motorin pentru
cultur la suprafaa cultivat.
D.4.2. Consum de motorin pe tona de produs, se exprim n litri
pe tona de produs (litri/tona), se determin prin raportarea consumului total
de motorin pentru cultur la producia total fizic exprimat n tone.
43
D.5. Consum de ap total pentru irigat, se exprim n metri cubi
(M3), se determin prin nsumarea consumului de ap n efectuarea
normelor de udare pentru cultura respectiva n tot timpul anului.
D.5.1. Consum de ap pentru irigat la hectar, se exprim n metri
cubi la hectar (M3/ha), se determin prin raportarea consumului total de ap
pentru cultura la suprafaa cultivat.
D.5.2. Consum ap pentru irigat pe tona, se exprim n metri cubi
pe tona (M3/tona), se determin prin raportarea consumului total de ap
pentru cultura la producia total fizic exprimat n tone.
D.6. Prag de rentabilitate, se exprim prin producia medie limita
(Kg/ha), de la care ncepe rentabilizarea culturii se determin prin
urmtoarea formula:
PR (Kg/ha) = Ch (lei/ha)/ Pv (lei/Kg)
In care:
PR - prag de rentabilitate Kg/ha
Ch - cheltuieli producie principal lei/ha
Pv - pre de vnzare lei/Kg
D.7. Cheltuieli la 100000 lei venituri, se exprim n lei, se determin
prin raportarea cheltuielilor efectuate pentru producia principal la
veniturile realizate din vnzarea produciei principale la cultura respectiva.
D.8. Rata rentabilitii, se exprim n procente (%), se determin
prin raportarea beneficiului total al culturii la cheltuielile totale pentru
produsul principal, sau prin raportarea beneficiului pe tona la costul de
producie pe tona de nmulit cu 100 dup formula:
Rr = (B(lei/tona)/ Cost (lei/tona)) x 100
44
Programul AGR4 permite calcularea tehnologiei pentru o suprafaa
data. In condiiile asimilrii cuceririlor tehnico-tiinifice, tehnologiile capt
un caracter dinamic, fiind supuse perfecionrii, determinat de apariia unor
noi soiuri i hibrizi, a unor noi mijloace tehnice cu caracteristici superioare,
s.a., ca atare se impune adaptarea lor continua.
Asigurarea conducerii tiinifice n societile comerciale agricole i
fermele componente, n condiiile economiei de piaa, impune ca absolut
necesara perfecionarea continua a formelor i metodelor de planificare
precum i a analizei permanente a ndeplinirii prevederilor, astfel nct s se
foloseasc cu eficiena ridicata resursele materiale i umane de care se
dispune i n realizarea acestora programul de calcul AGR4 asigura
informaiile necesare.
45
3.4. UTILIZAREA PRODUSULUI PROGRAM AGR4 N
ELABORAREA DE PLANURI DE PRODUCIE
Programul AGR4 permite elaborarea planului de producie i de
afaceri la nivelul exploataiei agricole (ferme vegetale) prin calcularea de
variante alternative privind:
planul de cultur, indicatorii tehnici i economici la nivelul culturilor i al
exploataiei n ansamblu, componenta tehnologiilor pe fiecare cultur,
necesarul de mijloace materiale, for de munc i mijloace financiare
anual, pe luni i decade pe fiecare cultur i pe ansamblul exploataiei
agricole;
necesarul de tractoare i maini agricole pe luni i decade;
calcularea n hectare artura normal (hantri) a lucrrilor agricole
executate mecanizat s.a.
Programul AGR4 permite actualizarea tuturor indicatorilor lunar sau
n orice perioada de timp, ceea ce constituie informaia realist, "la zi" n
actul conducerii operative, mrind eficacitatea deciziilor.
Planurile de producie i bugetele de venituri i cheltuieli au mai multe
seciuni i cuprind obiectivele ce trebuiesc realizate ntr-un an. Acestea
constituie instrumentele principale n activitatea de management n
societile comerciale agricole i fermele componente.
Principalii indicatori calculai cu ajutorul programului AGR4 :
1. Lista culturilor din plan i principalii indicatori.
46
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii pe fiecare material,
pe fiecare cultur sau la nivel de ferma;
3. Indicatorii tehnico-economici la nivel de exploataie agricol,
ferma vegetal.
4. Calcularea necesarului de mijloace pe luni calendaristice.
Furnizarea acestor informaii, defalcate din planul anual, este
asigurat prin programe AGR4, astfel ca fermierul sau conducerea
exploataiei agricole s poat lua din timp msuri organizatorice privind
executarea lucrrilor agricole, mecanizat sau manual, asigurarea funcionarii
mijloacelor tehnice, aprovizionarea cu materii, materiale, semine,
combustibili, s.a.
Se prezint n continuare coninutul listelor ce cuprind informaii
lunare.
5. Repartizarea necesarurilor de mijloace pe luni calendaristice
5.1 Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri manuale pe luni
calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
zile norm pentru lucrri manuale pe culturi i luni calendaristice, precum i
necesarul anual pe culturi.
5.2. Necesarul de salarii, lucrri manuale pe luni calendaristice n
cuprinsul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de salarii
necesar lunar pentru lucrri manuale pe culturi precum i necesarul anual pe
culturi i ferma agricol.
5.3.Necesarul de zile norm (Z.N.), lucrri mecanizate pe luni
calendaristice
47
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
zile norm pentru lucrri mecanizate, pe culturi i luni calendaristice precum
i necesarul anual pe culturi i ferma agricol.
5.4. Necesarul de salarii, lucrri mecanizate, pe luni calendaristice.
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind fondul de
salarii necesar lunar, pentru lucrri mecanizate pe culturi, precum i
necesarul anual pe culturi i ferma agricol.
5.5. Necesarul de motorin pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul
lunar de motorin pe culturi i ferme agricole i necesarul anual pe culturi
i ferma agricol.
5.6. Necesarul de materii i materiale pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
materii i materiale precum i necesarul anual de materii i materiale, la
nivelul fermei agricole, n expresie fizic i valoric.
5.7. Necesarul de ap pentru irigat (M3) pe luni calendaristice, n
coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul lunar de
ap pentru irigat pe culturi precum i necesarul anual pe culturi i la nivelul
fermei agricole, n expresie fizic.
5.8. Necesarul de hantri (ha.a.n.) pe luni calendaristice
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul
lunar de hantri pe culturi i ferma agricol precum i necesarul anual pe
culturi.
5.9. Necesarul de lucrri mecanizate executate de teri (lei) pe luni
calendaristice
48
n coninutul acestei liste sunt cuprinse informaii privind necesarul de
fonduri pentru plat lucrrilor mecanizate executate de teri pe culturi
precum i necesarul anual la nivelul fermei agricole, n expresie valoric.
5.10. Calculul costului hectarului artura normal i a necesarului de
tractoare i maini agricole.
49
Pe baza datelor cuprinse n fiele de norme de munc mecanice, a
datelor specifice fiecrui tip de maina agricol (valoare, durata normata de
folosire, ntreinerile i reparaiile), a tarifelor de plat a mecanizatorilor i a
preurilor materialelor consumate (motorin, piese, etc.), se calculeaz
cheltuielile aferente lucrrilor agricole.
50
9. APORTCAL2 - aport calitativ2
10. APORTCAL3 - aport calitativ3
11. APORTCAL4 - aport calitativ4
12. APORTCAL5 - aport calitativ5
13. APORTCAL6 - aport calitativ6
14. PRMEDSC - producie medie secundar 1
15. UMS1 - unitate de msur a produciei medii secundare 1
16. PRMEDSC2 - producie medie secundar 2
17. UMS2 - unitate de msur a produciei medii secundare 2
18. PRMEDSC3 - producie medie secundar 3
19. UMS3 - unitate de msur a produciei medii secundare 3
20. PRLIVPR - pre livrare producia principal
21. PRECAL1 - pre calitativ 1
22. PRECAL2 - pre calitativ 2
23. PRECAL3 - pre calitativ 3
24. PRECAL4 - pre calitativ 4
25. PRECAL5 - pre calitativ 5
26. PRECAL6 - pre calitativ 6
27. PRLIVSC - pre livrare producie secundar 1
28. PRLIVSC2 - pre livrare producie secundar 2
29. PRLIVSC3 - pre livrare producie secundar 3
30. RTOTMAN - cheltuieli manuale
31. RTOTMEC - cheltuieli mecanice
32. LUCTERTI - cheltuieli teri
33. CHELTOT - cheltuieli totale
34. MARJBRUT - marja brut
35. MARJSBRUT - marja brut secundar
51
36. VENTOT - venit total
37. BENEFICIU - beneficiu
38. COSTTOTAL - cost total
39. COSTDIR - cost direct
40. PRAGRENT - prag rentabilitate
41. CONSENERG - consum energetic
42. SELECTAT - indicator selecie activitate n plan
43. SUPRA - cantitate: suprafaa pentru activitatea de tip vegetal,
efectiv mediu furajat pentru activitatea de tip animal
44. CHIRI - cheltuieli cu apa
45. AMORTSP - amortisment specific
46. PRODNET1 - producie neterminat la 1 ianuarie
47. ALTERTC - alte recuperri de cheltuieli
48. ALTEREN - alte venituri
49. KWHP - consum energetic principal
50. KWHS - consum energetic secundar 1
51. KWHS2 - consum energetic secundar 2
52. KWHS3 - consum energetic secundar 3
Baza de date : M A T 1 . DBF
Aceast baza de date conine nomenclatorul materialelor i furajele
utilizate n creterea animalelor.
Structura fizic a bazei de date este urmtoarea:
1. CODMAT - cod material
2. DENMAT - denumire material
3. UM - unitate de msur
4. PU - pre unitar
5. KWH - consum energetic (Kwh/UM)
52
6. SU - substana uscata (%)
7. PRD - proteina digestibila (gr)
8. CAL - coninut calciu (gr)
9. FOS - coninut fosfor (gr)
10. CAR - coninut caroten (mgr)
11. UNT - uniti nutritive (nr)
12. END - energie digestibila (Kcal)
Obs. Informaiile coninute n cmpurile 6 - 12 se completeaz numai
pentru furaje.
53
15. CATLUC - categorie lucrare
16. TFT - tarif teri
Baza de date : M A N 1 . DBF
Aceast baza de date conine normativul lucrrilor manuale.
Structura fizic a bazei de date MAN1.dbf este urmtoarea:
1. CODLUC - cod lucrare manual
2. DENLUC - denumire lucrare manual
3. UM - unitate de msur
4. FORLUCN1 - formaie de lucru
5. NLMAN - norma de lucru manual
6. CATLUC - categorie lucrare
Baza de date : M A S I N . DBF
Aceast baza de date conine nomenclatorul mainilor agricole.
Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:
1. COD - cod maina
2. DENMASINA - denumire maina prescurtata
3. DENMASINA1 - denumire maina n extenso
4. EXISTENT - cod lucrare manual 1
Baza de date : T R A C 1 .DBF
Aceast baza de date conine nomenclatorul tractoarelor agricole.
Structura fizic a acestei baze de date este urmtoarea:
1.CODTRACT - cod tractor
2.TIP - tip maina
3.VALUNIT - valoare unitara
4.DNF - durata normal de folosina
5.CODUM - cod unitate de msur
6.CICREP - ciclul de reparaii
54
7.INTIP1 - interval IP1
8.P1IP1 - procent din valoarea unitara IP1
9.COSTIP1 - cost reparaii IP1
10.P1IP2 - procent din valoarea unitara IP2
11.COSTIP2 - cost reparaii IP2
12.P1RT - procent din valoarea unitara RT
13.COSTRT - cost reparrii RT
14.P1RC1 - procent din valoarea unitara RC1
15.COSTRC1 - cost reparaii RC1
16.P1RC2 - procent din valoarea unitara RC2
17.COSTRC2 - cost reparaii RC2
18.P1RK - procent din valoarea unitara RK
19.COSTRK - cost reparaii RK
20.P1ST - procent din valoarea unitara ST
21.COSTST - cost stocaj
22.INTRT - interval RT
23.KWH - consum energetic kwh/ora
55
Cap 4. REALIZAREA UNUI MODEL DE OPTIMIZARE A
DIMENSIUNII SI STRUCTURII ACTIVITATILOR DIN
EXPLOATATIA AGRICOLA
56
CONSUMUL DE ZO PE CULTURI PE 1 Hectar
SI PE UNA CAMERA AGROTURISTICA
feb martie aprile mai iunie iulie august sept octombrie
grau 0,03 0 0,06 0,01 0,01 1,68 0,48 0,07 0,23
orz 0,03 0 0,06 0,01 0,01 1,68 0,48 0,07 0,23
pb consum 0 1.10 0 0 062 0,69 0,87 0 0,82
fl soarelui 0 0,1,13 0 0 0 0,23 0,47 0,23 0
lucerna 0,06 0 23,4 2,6 2,5 11,5 16,6 0,3 0,05
mazare 0,05 0 0,5 0,01 15 0,4 0,1 0 0,5
1 camera 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15
Varianta 1, 2, ..
Activitatea Profit/UM Disponibil Consum profit Obs
Ha/Cam ZN Ha/Cam ZN
grau
orz
pb consum
fl soarelui
lucerna
mazare
1 camera
Total
Se cauta variante care folosesc complet cat mai multe resurse. In acesta
situatie se calculeaza aportul marginal al unei resurse care reprezinta
oscilatia pro prin ocilatii ale resurselor cu o tului total cand se produce o
57
crestere sau descrestere a resursei folosite complet cu o unitate. Se
calculeaza in acest fel aportul marginal pentru toate resursele folosite in
intregime.( ApmR1, ApmR2,......)
Se apreciaza varianta care ofera cele mai bune oportunitati
exploatatiei In rezolvarea problemei se poate recurge la procurarea unor
inputuri din afara exploatatiei. De exemplu forta de munca sezoniera. Acest
lucru se admite numai daca aportul marginal ( Ex. ApmR1) al unei unitati
de resursa este mai mare decat costul achizitionarii acestei unitati de resursa
( CachR1). Deci ApmR1>cahR1
Se procedeaza in acelasi fel pentru fiecare resura consumata in intregime. In
aprecierea costului achizitionarii resursei se tine cont si de cheltuielile
colaterale ale inputului. De exemplu pentru forta de munca se tine cont de
cheluielile de transport, cazare, hrana, asigurari sociale etc.
58
4.2. METODA PROGRAMRII LINIARE DE OPTIMIZARE A
DIMENSIUNII SI STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATAIEI
AGRICOLE
Metodele moderne se refer att la proiectarea de variante tehnologice,
dar i la alegerea variantei care corespunde cel mai bine unui obiectiv
(exemplu profit maxim pe unitatea de produs etc.).
Aceste metode utilizeaz ca baza de date att experiena celui care
proiecteaz aceste tehnologii, dar i observaii statistice, normative i date
experimentale.
PROGRAMAREA LINIAR
59
m linii i n coloane; fiecare linie se refer la o resurs R i (i = 1,...,m) i
fiecare coloan se refer la o activitate Aj (j = 1,...,n).
Notnd cu xj (j = 1,...,n) rezultatul activitii Aj ntr-o perioad dat i cu
bi (i = 1,...,m) cantitile disponibile din resursele Ri (i = 1,...,m), se pot scrie
matematic urmtoarele restricii tehnico-economice:
a 11 x 1 a 12 x 2 ... a 1n x n b1
a x a x ... a 2n x n b 2
(1) 21 1 22 2 sau Axij bi
a m1 x 1 a m2 x 2 ... a mn x n b m
a 11 a 12 a 1n x1 b1
a a 22 a 2n x b
unde A = 21 ;x= 2 i b = 2
a m1 a m2 a mn xn bn
Fiecare inecuaie/restricie ncorporeaz dou afirmaii:
a. cantitatea consumat dintr-o resurs nu poate depi volumul
disponibil (propoziie de logic economic)
b. consumul total Rij din resursa Ri pentru efectuarea activitii Aj este
proporional cu intensitatea acesteia, adic cu xj, deci Rij = aij xj (ipotez
simplificatoare)
Sistemul de restricii (1) realizeaz legtura dintre resurse i activiti
prin intermediul celor m restricii liniare.
Modelul problemei de programare liniar conine restricii de tipul (1)
precum i un criteriu de "performan" care s permit evaluarea eficienei
fiecrei activiti. n funcie de scopul urmrit, putem alege drept criteriu de
eficien un indicator care msoar efortul, unul care msoar rezultatul sau
un indicator exprimat ca raport ntre rezultat i efort (sau efort pe rezultat).
Este evident c eficiena maxim nseamn minimizarea efortului i
maximizarea rezultatului, iar conceptul de optim se definete, n acest caz,
ca un program x Rn care minimizeaz sau maximizeaz o funcie obiectiv
i, n acelai timp, satisface toate restriciile tehnico-economice.
60
Presupunnd c fiecare component a vectorului linie c = (c 1, c2, ..., cn)
msoar eficiena unei uniti din rezultatul activitii Aj, atunci se poate
introduce funcia liniar:
61
min c1 x 1 c 2 x 2 ... c n x n
x j ( j1,..., n)
a i1 x 1 a i2 x 2 ... a in x n b i i 1,..., m
x j 0 j 1,..., n
Variabilele xj reprezint, n acest caz, cantitatea din fiecare aliment ce
n
vectorul x.
Se observ c toate aceste probleme, cu toate c reprezint situaii
economice total diferite, sunt aplicaii n sfera activitii economice ale
urmtoarei probleme de optimizare:
max sau min f x1 , x 2 ,..., x n 1.1
g i x1 , x 2 ,..., x n bi i 1,..., n 1.2
x1 , x 2 ,..., x n R n 1.3
62
Condiiile (1.3), impuse "direct" variabilelor, depind de natura
problemei studiate. De cele mai multe ori, este mulimea vectorilor x =
(xl,...,xn) Rn cu toate componentele nenegative i acest fapt se justific prin
aceea c, n general, xi reprezint "nivelele" unor activiti de producie,
nivele care nu pot fi negative. n unele probleme de optimizare, cum ar fi
cele de croire sau ordonanare, variabilele desemneaz mrimi indivizibile i
deci nu pot lua dect valori ntregi. Mulimea va fi format n acest caz
din vectori x cu toate componentele ntregi i nenegative. n alte probleme,
ca de pild cele de afectare, portofoliu etc., variabilele nu pot lua dect
valorile 0 sau 1 (variabile bivalente) i ca atare va fi format din vectorii x
= (x1, ,xn) cu toate componentele 0 sau 1. Caracteristic acestor tipuri de
probleme este faptul c devine o submulime discret din Rn, de unde i
numele generic de probleme de optimizare discret dat acestora.
O soluie a unei astfel de probleme are deci trei proprieti:
P1. verific restriciile 1.2
P2. verific restriciile "directe" 1.3
P3. optimizeaz funcia obiectiv pe mulimea vectorilor care
ndeplinesc condiiile P1. i P2.
63
mulimea tuturor soluiilor cu aceast
proprietate
o soluie admisibil care
optimizeaz funcia obiectiv pe mulimea
soluiilor admisibile
64
Definiia 1. Dac ntr-o problem de programare matematic funcia
obiectiv f i funciile gi, din restriciile 1.2, sunt funcii liniare atunci
problema se numete problem de programare liniar. O problem de
programare liniar este, deci, un caz particular al problemelor de programare
matematic i, innd cont de forma oricrei funcii liniare, rezult c forma
general a oricrei probleme de programare liniar este:
max min f c 1 x 1 c 2 x 2 ... c n x n
a i1 x 1 a i2 x 2 ... a in x n b i i 1,..., n
0
x 1 , x 2 ,..., x n 0
oarecare
65
aceast form i de o regul prin care s gsim soluia problemei iniiale P
din soluia problemei P', gsit cu acest algoritm.
n acest sens (dar i din cauza frecvenei apariiei lor n practic) s-au
evideniat dou forme ale problemelor de programare liniar, forma
canonic i forma standard.
Definiia 2. Spunem c o problem este la forma canonic dac are una
din urmtoarele dou forme:
Forma canonic de maxim Forma canonic de minim
Aceast form, dei nenatural din punct de vedere economic, este cea
care se preteaz cel mai bine la rezolvarea cu metodele algebrei clasice.
Propoziie. Pentru orice problem de programare liniar P exist o
problem la forma canonic PFC i o problem la forma standard PFS
echivalente cu P.
Demonstraie. ntr-adevr:
a) orice problem de maxim poate fi transformat n una de minim
i reciproc folosind relaia:
66
max f(x) = min f(x)
b) orice restricie de tipul "" poate fi transformat ntr-o restricie
de forma "" i reciproc folosind relaia:
c) orice restricie inegalitate poate fi transformat n egalitate, prin
introducerea unei variabile suplimentare nenegative i folosind relaiile:
x x
x 0 i x 0
67
R2. Imaginea funciei obiectiv pe mulimea soluiilor admisibile
este nemrginit (la + ntr-o problem de maxim sau la - ntr-o problem
de minim). n acest caz spunem c problema are optim infinit.
R3. Imaginea funciei obiectiv pe mulimea soluiilor admisibile
este mrginit. n acest caz problema are cel puin o soluie i spunem c
problema are optim finit.
Greutatea gsirii soluiei problemei const n imensitatea numrului
de soluiilor posibile ale sistemului i n respectarea condiiei de
nenegativitate a celor re care cutm extremul dorit al funciei f. Este natural
ca primele ncercri n rezolvare s caute n primul rnd o limitare ct mai
puternic a locului n care cutm. Pe baza unor reprezentri geometrice ale
problemei au fost descoperite urmtoarele proprieti ale problemei, care
poart denumirea de teoreme fundamentale ale programrii liniare:
Teorema 1. Dac problema de programare liniar are soluii admisibile
atunci are i soluii de baz admisibile.
Teorema 2. Dac problema de programare liniar are soluii optime
atunci are i soluii optime de baz.
Teorema 3. Mulimea soluiilor admisibile (optime) este nchis i
convex. Dac este i mrginit atunci punctele extremale ale acesteia sunt
chiar soluiile admisibile (optime) de baz ale problemei.
Cele dou teoreme realizeaz efectiv trecerea ctre o problem
rezolvabil pe calculator. ntr-adevr, deoarece o baz este un minor de
ordinul m al matricii A i unei baze i corespunde o unic soluie de baz
rezult c sunt cel mult Cm
n soluii de baz, adic un numr finit. n acest
moment s-ar prea c nu avem dect s lsm calculatorul s calculeze toate
soluiile de baz i valorile funciei obiectiv n cele admisibile gsind-o prin
comparare pe cea care d minimul sau maximul funciei re acestea. Totui,
68
aceast variant se dovedete nepractic la o analiz mai atent, innd cont
de urmtoarele observaii:
1. faptul c numrul soluiilor de baz este finit ne asigur doar c
problema se va termina cndva, ceea ce, din punct de vedere economic, este
evident nemulumitor. Noi dorim ca problema s fie rezolvat n timp util,
adic repede. Rezolvnd problema ca mai sus vom avea, pentru o problem
20
cu 50 variabile i 20 restricii, de calculat, listat i comparat C 50 soluii de
20
baz, adic n jur de 10 . Presupunnd c suntem dotai cu un
supercalculator care ar termina un miliard de baze pe secund, rezolvarea ar
dura 3000 ani. De altfel, o problem ca cea de sus este foarte mic n
comparaie cu problemele "serioase" ce au peste 1000 de variabile i 100 de
restricii. n plus, un calculator ca cel de sus nu exist nc, deci n nici un
caz nu e disponibil ntreprinderilor obinuite.
2. Cu algoritmul de mai sus vom gsi cea mai bun soluie dintre
soluiile admisibile de baz, fr ns s tim dac problema admite, de fapt,
optim (ar putea s aib optim infinit).
3. Nu vom ti dac un minor de mm este baz dect dup ce-i
vom calcula determinantul i nu vom ti dac soluia de baz
corespunztoare este admisibil dect dup ce o vom calcula.
4. Soluia optim, odat gsit, nu va fi recunoscut ca atare dect
dup ce vom calcula toate celelalte soluii de baz, chiar dac ea a aprut
chiar la nceputul calculelor.
n concluzie, pentru a fi eficient, un algoritm ar trebui s aib
urmtoarele proprieti:
a) s dispun de un criteriu de recunoatere a faptului c problema
nu are soluii admisibile;
b) s dispun de un criteriu de recunoatere dac o soluie este
optim sau nu;
c) s treac de la o soluie de baz admisibil la una cel puin la fel
de bun (o soluie x este mai bun dect o soluie y dac f(x) > f(y) ntr-o
problem de maxim i f(x) < f(y) ntr-o problem de minim;
d) s treac de la o soluie la cea mai bun dintre soluiile cel puin
la fel de bune posibile ca succesoare;
e) s nu revin la o soluie deja analizat;
f) s efectueze un numr de iteraii comparabil polinomial cu
dimensiunea problemei.
g) s nu introduc erori de rotunjire (sau nu prea mari);
h) s fie ct mai simplu de implementat;
69
4.3. MODELUL MATEMATIC DE OPTIMIZARE A DIMENSIUNII
EXPLOATAIEI AGRICOLE.
70
n care au fost trecui termenii liberi n vectorul b s fie aceeai cu ordinea n
care au fost parcurse ecuaiile la formarea matricii A;
10. se trec n a treia coloan valorile variabilelor principale din soluia de
baz, fiecare n dreptul variabilei corespunztoare;
11. se calculeaz f(xB) nmulind dou cte dou componentele coloanei 1
cu cele din coloana 3 aflate pe aceeai linie i adunnd toate produsele ntre
ele (adic facem produsul scalar dintre cB i xB);
12. se calculeaz pe rnd fiecare zj j = 1,...,n un zj obinndu-se
nmulind scalar cB cu coloana j din B-1A aflat n centrul tabelului (aceast
linie se calculeaz i se trece doar n primul tabel, scopul ei fiind calcularea
lui );
13. se calculeaz pe rnd fiecare j j = 1,...,n scznd din linia lui z
linia lui c (j = zj - cj)
Pasul 3. Se analizeaz valorile j corespunztoare variabilelor secundare
(e uor de vzut c ntotdeauna, cei corespunztori variabilelor principale
sunt toi 0, deci neinteresani).
dac toi sunt mai mari sau egali cu 0 atunci soluia actual este cea
optim. Dac exist j = 0 n afara bazei, atunci pot aprea dou cazuri:
1) toate elementele din coloana aj din B-1A sunt mai mici sau egale
cu 0. Atunci toate soluiile de forma xB - aj sunt soluii optime, unde > 0
oarecare;
2) exist o component aij a coloanei aj strict pozitiv. Atunci
introducnd variabila xj n baz n locul variabilei principal xi obinem alt
soluie de baz optim.
Dac apar numai cazuri de tipul 2), obinem toate soluiile de baz
optime, mulimea tuturor soluiilor optime fiind format din toate
combinaiile convexe ale acestora. Dac apare i cazul 1) atunci mulimea
soluiilor optime este nemrginit fiind format din combinaiile convexe ale
soluiilor de forma xB - aj unde xB sunt toate soluiile optime de baz.
min j
dac exist j < 0 atunci l alegem pe cel mai negativ: k = m 1 j n
j 0
.
Variabila xj va fi cea care intr n noua baz. Dac minimul este multiplu
atunci alegem, la ntmplare, unul dintre acetia (cei minimi).
Pasul 4. Se analizeaz elementele coloanei aj din B-1A, corespunztoare
variabilei alese la pasul 2.
Dac toate sunt mai mici sau egale cu 0 atunci problema are optim
71
infinit i algoritmul ia sfrit;
Dac exist componente strict pozitive, pentru acestea se calculeaz
xs
rapoartele s = a sj . Variabila xi corespunztoare raportului minim este cea
care va iei din baz. Dac acest minim este multiplu sunt posibile dou
cazuri:
1) minimul este strict pozitiv. n acest caz se alege unul dintre
acetia la ntmplare;
2) minimul este 0. Atunci xi corespunztori sunt 0, deci soluia este
degenerat i noua soluie este la fel de bun. Aceast situaie poate duce la
ciclarea algoritmului i alegerea la ntmplare nu mai este suficient, fiind
nevoie de o regul de alegere suplimentar care s evite ciclarea. O metod
de alegere se bazeaz pe faptul c ntotdeauna prima baz este matricea
unitate i n dreptul ei, n toate tabelele simplex, se va afla inversa bazei
corespunztor fiecruia. n acest caz, pentru poziiile n care s-a obinut
minimul mprim prima coloan a lui B-1 la coloana aj i alegem minimul
dintre aceste rapoarte. Dac minimul dintre acetia este tot multiplu
continum procedeul, pentru poziiile ce dau noul minim, cu coloana a doua
din B-1 i aa mai departe, pn minimul rmne unic. Nu este posibil s se
epuizeze toate coloanele lui B-1 i minimul s rmn multiplu, deoarece, n
b i1 jk b i 2 jk
acest caz, am avea: a a , pentru toi indicii jk ai coloanelor lui B-1, i1 i
i1 j i2 j
i2 fiind doi din indicii care dau acelai minim pn la sfrit sau altfel scris
b i1 jk a i1 j
pentru orice jk liniile i1 i i2 din B-1 sunt proporionale, fapt ce
b i 2 jk a i2 j
contrazice faptul c B-1 este inversabil.
72
linia pivotului este linia actual mprit la pivot (inclusiv n soluia de
baz);
restul elementelor se calculeaz cu regula dreptunghiului (inclusiv
soluia de baz, i f(xB)). Regula dreptunghiului se bazeaz pe observaia
c n toate formulele prin care se calculeaz acestea nu apare dect valoarea
lor actual, pivotul i cele dou elemente care ar completa dreptunghiul ce
are poziia de calculat i pivotul pe diagonal. Regula dreptunghiului se
enun literar astfel: "noua valoare = produsul dintre elementele de pe
diagonala pivotului minus produsul dintre cele aflate pe cealalt diagonal
totul mprit la pivot". (pentru scurtarea timpului de lucru se poate observa
c elementele unei linii care are 0 pe coloana pivotului rmn aceleai i de
asemenea elementele unei coloane care are 0 pe linia pivotului)
Operaia de calculare a noului tabel prin regulile de mai sus poart
denumirea de pivotare.
Dac toate componentele sunt mai mari sau egale cu 0 atunci soluia
este i primal admisibil, deci optim.
Pasul 6. Se reia algoritmul de la pasul 2dac exist componente strict
negative.
Concret, pentru ceea ce am realizat metoda presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
1 Stabilirea modelului matematic
2 Rezolvarea modelului prin metoda SIMPLEX i interpretarea
primal-duala a soluiei
1.Stabilirea modelului matematic
Modelul matematic cuprinde:
a) Funcia obiectiv
1)Resurse
2) Restriciile modelului
b) Condiia de nenegativitate
a) Funcia obiectiv sau scop
exemplu : C1*X1 + C2*X2 + C3*X3 +...+ Ci*Xi +...+ CnXn
in care :
73
X1...Xn = activitile ( hectare culturi,capete animale )
C1...Cn = aportul unei UM din activitate (profit ,cheltuieli energie ...etc.)
Obiectivul poate fi de maxim sau de minim ,n funcie de scopul propus;
b) Restriciile modelului n condiiile optimizrii dimensiunii
Pentru modelul de optimizare a structurii i dimensiunii unei exploataii
agricole
restricii tehnice :
L1 - suprafaa culturilor de baza nu poate depi suprafaa de care
dispune exploataia agricol (ST1, ST2, ST3)
X1 + X2+... + Xi+. ..Xn <=ST1, ST2, ST3
restricii economice :
L10 - zile norm ce vor fi consumate nu pot depi zile normale
disponibile (ZND)
ZN1*X1 + ZN2*X2+..+Ni*Xi+...+Nn*Xn <= ZND
restricii de rotaie :
L20 - suprafaa culturilor X1,X2 i X5 nu trebuie s ocupe mai mult
dect 1/2 din suprafaa total :
X1 + X2 + + X5 <= ST1/2, ST2/2, ST3/2
74
AGR4 Programul Simplex
Soluii
PRIMALA ACTIVITATILOR
DUALA
------
RESURSE (interactiv)
Denu- 1 2 3.
Mire n
RESURSELOR
---------
L1 1-------------------------------------------n <
L2 <
. 2 -------------------------------------------
. MATRICEA <
. COEFICIENTILOR
TEHNICO-ECONOMICI
( generat automat ) b
Lm Aij.xij (i = 1 la n; j= 1 la m) i
m
Interactiv
75
APLICATIA 4.4. PRODUSUL PROGRAM AGR4 MIJLOC DE
GENERARE AUTOMAT A MATRICEI COEFICIENILOR
TEHNICI
88
Noi in continuare avem urmatoarele posibilitati : de a adauga coloane, de
a introduce operatorii relaionali (<, = sau >), de a introduce valoarea
termenului liber , de a adauga linii ( in general restricii agrotehnice de rotatie dar
si unele restricii de piata ( de a nu produce mai mult de ....tone).
89
Recomandam ca liniile sa fie scrise pe o foaie pentru a le introduce corect in
model.
90
4.5. PRODUSUL PROGRAM SIMPLEX DE INTOCMIRE, REZOLVARE I
INTERPRETARE A MODELULUI MATEMATIC DE OPTIMIZARE A
DIMENSIUNII I STRUCTURII CULTURILOR EXPLOATAIEI
AGRICOLE
91
2. REZOLVAREA MODELULUI
In caz ca ai ratat preluarea directa pentru continuare se procedeaza astfe:
- se acceseaza qb executabil
- in FILE se acceseaza Lp13.bas
- se acceseaza comanda RUN , Start
-------------------------------------------------------------------------------
VARIABILE PRIMALE
92
-------------------------------------------------------------------------------------------
"Variabila: Denumire: Mrime : Valoarea Aport "
" n Funcii. Ob.: la Func. Ob.:"
------------------------------------------------------------------------------------------
93
Prima problema este exemplificata in tabel in care s-au pastrat resursele la
acelasi nivel si s-a parametrizat suprafata respectiv : 200ha, 250ha si 300ha.
Se constata ca pe masura ce suprafata a crescut exploatatia poate cultiva
mai multe culturi iar resursele care sunt limitative cresc.
Pentru a parametriza suprafata culivata s-a procedat astfel :
- s-a rezolvat primul model si s-au notat rezultatele : solutia
primala si solutia duala;
- s-a iesit din program si s-a modicat in fisierul (ex Opt1.txt) cu
suprafetele de 200ha cu 250ha si cu 300ha. Modificarea se face direct
in fisier : se acceseaza direct fisierul se face modificarea la linia
respectiva dupa care se salveaza : Save sau Save As...
ATENTIE !!! fisierul modificat va fi salvat cu o alta denumire ex.
Fisierul Opt2.txt si respectiv Opt3.txt.
In acelasi fel se pot modifica si alte restrictii cu redenumirea fisierului
parinte.
EXEMPLU : Parametrizarea suprafeei totale (STOT) pentru optimizarea
dimensiunii exploataiei agricole la acela nivel de resurse
Nr. Suprafaa 200 Ha 250 Ha 300 Ha
crt.
1 Varianta X1 Gru 12,05 ha X1 Gru 8,8 ha X1 Gru 6,31 ha
primala
X3 Pb cons 187,95 ha X3 Pb cons 190,48 ha X3 Pb cons 190,48 ha
X4 Soia 17,13 ha
X7 Lucer M-V 50,73 ha X7 Lucer M-V 86,08 ha
2 Valoarea in X1 Gru 5238 lei/ha X1 Gru 5238 lei/ha X1 Gru 5238 lei/ha
F.O
X3 Pb cons 1377 lei/ha X3 Pb cons 262441 lei/ha X3 Pb cons 1377 lei/ha
X7 Lucer M-V 70416 lei/ha X4 Soia 1077 lei/ha
X7 Lucer M-V 1388 lei/ha
3 Var. duala
L6 ZNMAN7 211,40 lei/zn L6 ZNMAN7 225,27 lei/zn L6 ZNMAN7 227,91 lei/zn
L14 ZNMEC7 120 lei/zn
L24 CONAZO 1,205 lei/Kg L24 CONAZO 1,54 lei/Kg
L30 STOT 1377,88 lei/zn L30 STOT 1124,56 ha L30 STOT 1023,98 lei/ha
4 Cantitatea
consumata L6 ZNMAN7 220 zn L6 ZNMAN7 220 zn L6 ZNMAN7 220 zn
L14 ZNMEC7 120 zn
L24 CONAZO 40000 kg L24 CONAZO 40000 kg
L30 STOT 250 ha L30 STOT 300 ha
L30 STOT 200 ha
94
5 Funcia 322 072 lei 378 939 lei 433 455 lei
Obiectiv
BIBLIOGRAFIE
1. Draghici Manea si col. Produsul-program AGR4 USAMV- Bucuresti
95