Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cresterea Pestilor
Cresterea Pestilor
Studiu de fundamentare
I. Studiu de fundamentare
nc din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creterea petilor,
lucru atestat n lucrri scrise, majoritatea de origine latin, unde erau povestite
ncercrile unor nobili romani de a crete peti n bazine artificiale.
n Evul Mediu clugrii din Europa Central au dezvoltat o tehnologie
primitiv de cretere a crapului pentru a putea satisface cerina de a consuma pete
la anumite date impuse de calendarul bisericesc. Cu timpul aceast ndeletnicire a
cptat amploare n toata Europa, mpratul Carol cel Mare cernd s fie construite
heleteie de cretere a crapului peste tot unde acest lucru era posibil, pentru a
surmonta problemele de aprovizionare i nevoia de proteine de origine animala a
populaiei crescnde a Europei.
Primele ncercri de cretere a crapului pe baze tiinifice dateaz din secolele
XV-XVI, dup cum reiese dintr-o lucrare a lui Janus Dumbravius, n care se arat
ncercrile de formare a unor rase noi, preocuparea pentru creterea puietului i
hrnirea suplimentar.
n secolul XVIII, piscicultura a suferit un oarecare regres datorit dezvoltrii
pescuitului marin, moment n care pieele au nceput s fie pline de pete mult i la
preuri mai mici dect cel crescut n heleteie.
n prezent datorit presiunilor crescnde exercitate pentru protejarea
stocurilor de peti din mri i oceane i datorit cererii tot mai mari pentru alimente
sntoase, produsele din acvacultur a nceput s ocupe un loc important pe
pieele lumii i n meniurile populaiei.
Carnea de pete are o pondere mare de proteine ce conin toi aminoacizii
eseniali i cantiti importante de elemente minerale si vitamine. Gradul de
asimilare al proteinelor din carnea de pete este de 97% in stare proaspt si de
90% in stare srat. Gradul de asimilare al grsimilor este de 96-97% fiind cu mult
mai mare n comparaie cu grsimile de alt proveniena. Din aceste motive petele
reprezint un aliment foarte sntos i de aceea petele i alte organisme acvatice
particip cu procente de 20-50% din totalul produselor alimentare consumate n
anumite ri (Japonia, Spania, Frana, Norvegia).
Din punct de vedere economic creterea animalelor acvatice este avantajoas
comparat cu creterea altor specii mai ales din punct de vedere al consumului
specific de energie. Ca vieuitoare cu snge rece nu consum energie pentru a-i
menine cldura interioar. Rata de conversie a furajelor este de patru ori mai mare
dect la bovine i n plus rata de reproducere este foarte ridicat. n plus
tehnologiile actuale permit cresctorilor s exploateze eficient resursele naturale de
hran din ap i n acest mod produciile depesc de multe ori cele obinute n alte
ramuri.
n Romnia prin tradiie petele reprezint un aliment de baz, consumat de o
mare parte a populaiei att datorit preului avantajos ct i datorit faptului ca
este un aliment sntos.
2
n condiiile n care prin programul de aderare la Uniunea European se cere
imperativ reducerea presiunii asupra stocurilor de pete din apele naturale i n plus
n contextul cererii crescute de pete de pe pia devine evident faptul ca accentul
trebuie mutat pe activitatea de acvacultur.
Din punct de vedere statistic, pe fondul creterii cererii de pete i produse
din pete, producia intern din acvacultur a sczut n ultimii cinci ani, fcnd loc
importurilor. Astfel conform Ageniei Naionale pentru Pescuit i Acvacultur
producia anului 2004 a fost de 7997 tone (din care crap 1726 tone) n scdere cu
11,6% fa de anul precedent (pentru crap scderea a fost de 25%) i n scdere cu
26,1% fa de anul 2001. (tabelul nr. 1.1)
3
Capitolul II
Factori de baz n stabilirea concepiei de
amenajare i a tehnologiei de exploatare
4
II. Factori de baz n stabilirea concepiei de amenajare i a tehnologiei de
exploatare
Amenajarea unei ferme piscicole are dou principii care stau la baz: biologic
i hidrotehnic.
Principiul biologic impune realizarea unor bazine ale cror caracteristici
tehnico-funcionale s fie adecvate etologiei i cerinelor ecotehnologice ale
speciei de cultur, respectiv diverselor faze de dezvoltare. Respectarea acestui
principiu presupune realizarea de bazine i heleteie ce difer ca amplasament,
form, mrime i adncime a apei.
Principiul hidrotehnic impune ca prin concepia de amenajare, modul de
compartimentare i prin lucrrile preconizate s se confere caracterul sistematic al
amenajrii. Respectarea acestui principiu const n gruparea tuturor bazinelor i
heleteielor din cadrul aceleiai categorii n scopul optimizrii fluxului tehnologic.
Pentru fiecare heleteu se asigur alimentare, respectiv evacuare independente,
evitndu-se n acest mod transmiterea agenilor patogeni i asigurndu-se
flexibilitate tehnologic n ceea ce privete exploatarea.
Pentru respectarea acestor principii se identific trei factori n baza crora se
proiecteaz, se exploateaz i se ntreine o amenajare piscicol: tehnici, climatici,
economici.
6
adncime de 20m egal cu 7t/ha; gradul de salinitate relativ redus; reacia solului
fiind slab alcalina: ph = 7-7,5;
7
II.1.3.1 Regimul nivelurilor
8
II.1.3.2 Regimul debitelor
9
II.1.3.3 Caracteristici fizico-chimice ale apei
Clasa de
Obiectivul Tipul analizei Rezultate
calitate
Oxigen dizolvat (mg/l O2) 7
Regimul CBO5 (mg/l O2) 3,2
I
oxigenului CCO-Mn (mg/l O2) 4,8
CCO-Cr (mg/l O2) 9,8
Amoniu (mg N/l) 0,3
Azotii (mg N/l) 0,06
Nutrieni Azotai (mg N/l) 3 II
Azot total (mg N/l) 4
Fosfor total (mg P/l) 0,2
Mineralizare II
Fenoli (g/l) 0
Detergeni anionici activi
0
(g/l)
Hidrocarburi petroliere
0
(g/l)
Substane
DDT (g/l) 0 I
toxice
Triclormetan (g/l) 0,02
Tetraclormetan (g/l) 0,02
Tricloretan (g/l) 0,02
Tetracloretan (g/l) 0,02
Atrazin (g/l) 0,02
Tabelul nr. 2.3
10
II.2 Factori climatici
11
Razele solare cad pe suprafeele orizontale sub un unghi ce variaz ntre 68 o
la solstiiul de var i 21o06 la cel de iarn. Din aceast distribuie rezult o
variaie de intensitate a radiaiei solare ntre 18170 cal./cm 2 (pentru luna iulie) i
2990 cal/cm2 (pentru luna decembrie), radiaia global nsumnd 123500 cal./m2.
Mai mult de 60% din acest total se suprapune perioadei mai-septembrie, adic
celei mai mari pri a perioadei de vegetaie.
Durata de strlucire a soarelui este de 2204,7 ore pe an, raportul mediu dintre
durata efectiv i durata posibil (fracia de insolaie) este de 0,49.
Numrul mediu al zilelor fr soare este de 69,5 pe an.
Numrul mediu al zilelor cu precipitaii mai mari de 0,1 mm/m 2 este de 96,6
pe an, iar al celor cu precipitaii mai mari de 1,0 mm/m2 este de 61,9 pe an.
ntia ninsoare are loc de regul n jur de 10 decembrie, iar ultima, ntre 10-
20 martie. Fa de prima zi cu ninsoare prima zi cu strat de zpad ntrzie de
obicei cu 10-15 zile. Numrul mediu anual de zile cu ninsoare este de 22, cele mai
multe cznd n a doua i a treia lun a iernii. Ninsorile se produc foarte rar la
nceputul i sfritul sezonului rece, ns cu o probabilitate de apariie mai mare n
luna aprilie dect n luna octombrie.
Numrul mediul lunar al zilelor cu ninsoare (cantiti mai mari de 0,1
mm/m2) se poate observa n tabelul urmtor:
12
Nu n orice an cu multe ninsori se formeaz i un strat de zpad consistent i
durabil. Numrul mediu al zilelor cu strat de zpad mai mare de 6cm i acoperind
5/10 din suprafaa solului este de 39,4:
Starea higroscopic este definit de umiditatea relativ medie care are valoarea
de 70-72%, umiditatea relativ msurat la 2 m deasupra apei are valoare cuprins
n intervalul 75-80%, deficitul de umiditate fiind 35 mm Hg.
Valorile sczute ale umiditii relative indic faptul c predomin aerul
continental uscat.
Variaia lunar a umiditii relative : caracteristic este faptul c valoarea
maxim peste 80% este frecvent n perioada noiembrie-februarie, iar n martie-
octombrie valorile sunt de circa 70%.
II.2.5 Nebulozitatea
13
Capitolul III
Elemente de inginerie tehnologic
14
III. Elemente de inginerie tehnologic
Crapul este o specie iubitoare de ape calde, dulci, stagnante sau slab
curgtoare (specie stagnofil-limnofil) a cror temperatur n sezonul cald al
anului nu depete 30C. Se poate adapta i la mediu slab salin astfel c n apele
noastre naturale poate fi ntlnit i n lacurile litorale cnd salinitatea lor nu este
prea accentuata. Putin pretenios la coninutul de oxigen al apei crapul suporta un
deficit pn la 4-5 mg oxigen la litru, iar cat privete pH-ul apei, prefera apele cu
un pH neutru.
Este rspndit n bazinul aralo-ponto-caspic, Europa meridional i central,
mai rar n nordul Europei, fluviile pacifice est-asiatice, China oriental, Japonia. A
fost aclimatizat n Marea Britanie i Danemarca.
La noi n ar se ntlnete in rurile mari i n Dunre unde face parte din
speciile semi-migratoare deoarece executa in fiecare primvar migraii spre lunca
inundabil n cutarea zonelor care dispun de condiii favorabile pentru
reproducere si creterea puilor in primele stadii de viata.
15
Lungimea obinuit este de 40cm, n mod excepional poate atinge 100cm i
greuti de 30kg.
16
mai mare comparativ cu crapul de rasa. Icrele sunt glbui, au form sferic i
diametrul de circa 1mm.
Factorul cel mai important care influeneaz maturarea gonadelor este
temperatura iar factorul secundar este alimentaia. Astfel la crapii crescui numai
cu hran natural maturarea gonadelor are loc mai devreme dect la cei de aceeai
vrst dar care au primit hran suplimentar.
Reproducerea crapului are loc la temperaturi ale apei de 18-20C ceea ce n
condiiile de clim ale arii noastre corespunde cu sfritul lunii aprilie i nceputul
lunii mai. La unele exemplare, depunerea icrelor se face n porii, pn n luna
august, rezultnd pui de diferite dimensiuni.
In mod natural, reproducerea crapului are loc dup o prealabil crduire spre
locurile prielnice depunerii icrelor, cnd femela i arunc icrele pe vegetaia
proaspt a terenurilor de curnd inundate cu apa limpede si puin adnci (0.30-
0.70m) pe plante tinere sau pe plante uscate, din vegetaia anului precedent.
Deasupra acestor plante, masculii ce urmeaz n crduire femelele, i las n ap
lapii, avnd loc fecundarea icrelor.
n funcie de temperatur, eclozarea are loc la 4-8 zile de la fecundare. Dup
eclozare pn la resorbia pariala a sacului vitelin (timp de 2-4 zile) larvele rmn
imobile, fixate de plante, apoi ncep sa se hrneasc activ. Reproducerea si
eclozarea larvelor decurg n cele mai bune condiii cnd temperatura evolueaz
gradat, fr creteri sau descreteri accentuate in mod brusc.
Supravieuirea larvelor i puilor este variabil n funcie de condiiile fizico-
chimice i cele biologice ale mediului: boli, prdtori, hrana etc. De aceea
supravieuirea crete cu gradul de sistematizare al bazinelor, fiind mai mare la
heleteie. Longevitatea crapului este remarcabila, atingnd n bazinele naturale, in
mod frecvent, vrsta de 50 de ani. Pentru exploatrile piscicole vrsta admisibila
pentru crapii reproductori nu trebuie sa depeasc 10-15 ani, iar crapul marfa
trebuie s aib cel mult 3-4 ani. Aceasta deoarece cu vrsta reproductorii se
degradeaz, iar in ceea ce privete crapul ce constituie producia de baz, ritmul
su de cretere se micoreaz simitor dup atingerea maturitii, creterea lor dup
aceasta vrst devenind neeconomica.
17
Deosebirile principale constau in forma capului, raporturile dintre diferitele
pri ale acestuia. Mai trziu prin urmrirea parametrilor morfo-fiziologici i
mbuntirea acestora, s-a reuit obinerea n amenajrile din Europa a mai multor
rase: Lausitz, Galitia, Aischgrund, Boemia, Franconia.
S-a constatat ca la diferitele forme ale crapului de cultura exista o anumita
repartizare a solzilor care se menin aproape constante n cadrul unei forme sau
alteia. Dup acest caracter n general crapul de cultura se mparte in doua categorii:
- una n care corpul este acoperit complet cu solzi, asemnndu-se cu forma
slbatic (Lausitz). nlimea maxim se cuprinde de 2,5-2,7 ori n lungimea
corpului. Prezint precocitate i ritm de cretere rapid i datorit acestui fapt se
poate reproduce uneori nc din al doilea an.
- una la care corpul este parial acoperit (trei rnduri) sau fr solzi (Galiia).
nlimea maxim se cuprinde de 2,2 - 2,7 ori n lungimea corpului. Se
aclimatizeaz foarte bine n orice regiune i chiar n ape relativ saline.
Din punct de vedere genetic dup rspndirea solzilor pe tegument se cunosc
cinci tipuri:
- crapul cu solzi care are corpul complet acoperit cu solzi repartizai liniar i
regulat. Linia lateral este bine evideniat. nottoarea dorsal are 19-20 radii.
- crapul oglind la care corpul nu este complet acoperit cu solzi, iar cei
existeni sunt repartizai inegal pe corp, avnd dimensiuni diferite. nottoarea
dorsal are 18-20 radii.
- crapul cu solzi in linie ce este caracterizat de aranjamentul solzilor n linie
aproape dreapt de-a lungul liniei laterale. Numrul radiilor din nottoarea dorsal
este 17-18.
- crapul cu solzi in ram la care solzii sunt repartizai numai pe marginea
corpului. Raportul dintre nlimea maxim i lungimea corpului este .
- crapul gola ce are corpul lipsit de solzi, linia lateral este mai puin
vizibil, iar numrul radiilor din nottoarea dorsal este de 11-16.
n ara noastr se cresc att formele cu solzi, de la care prin selecie s-a
obinut crapul Frasinet, cu forma ovala, ct i formele fr solzi cu cele trei
varieti: oglind, gola i cu solzi in linie.
18
III.1.2 Caracteristicile biologice i etologice ale novacului
(Arystichtys nobilis)
19
Ca i celelalte specii din complexul asiatic, novacul prezint importan mare
pentru c valorific n bune condiiuni zooplanctonul existent n bazinele acvatice
i poate fi crescut uor n policultur cu crapul.
Materialul de populare se obine prin lucrri de reproducere artificial.
Sngerul face parte tot din grupul ciprinidelor asiatice aclimatizate recent n
ara noastr. Este originar din China de unde a fost adus spre aclimatizare n anii
1960.
Corpul este alungit, comprimat lateral, mai pronunat pe linia ventral, unde
formeaz o caren fr solzi, ncepnd de la istm pn la anus. Ochii sunt dispui
foarte jos, pe un cap cu dimensiuni mari.
n funcie de vrst culoarea evolueaz de la alb-argintiu la exemplarele
tinere spre albicios-plumburiu la cele adulte, n toate cazurile partea dorsal fiind
cenuie nchis.
Corpul este acoperit cu solzi cicloizi, mruni, cu excepia capului, unde
acetia lipsesc.
nottoarea dorsal are 8 radii, anala 13-15 radii. Linia lateral poate avea
ntre 83 i 125 solzi.
n ceea ce privete dimensiunile poate atinge peste 1m lungime i circa 20 kg
greutate.
Este o specie de ap dulce, care triete n cursul superior al apelor curgtoare
dar i n cele stttoare, unde ptrunde dup reproducere pentru a se hrni. Se
menine n straturile superioare ale apei. Este un bun nottor, iute n micri, la
zgomote neateptate putnd face salturi n afara apei pn la circa 2 metri nlime.
Pentru reproducere urc pe cursul fluviilor ctre zonele cu curent mai
puternic, icrele fiind pelagice. Se reproduce n rurile din China n perioada aprilie-
20
mai, la temperaturi de 22-24oC. n Romnia reproducerea are loc mai trziu dect
n ara de origine (iunie-iulie). Dezvoltarea embrionar este rapid (24-30 ore).
Maturitatea sexual este atins la noi la vrsta de 5-6 ani (n alte zone
geografice chiar la 3 ani). Prolificitatea este de 300000-1100000 icre cu diametrul
de 1-1,5mm.
Hrnirea ncepe primvara la 9-10oC i dureaz pn toamna cand se ating
aceleai temperaturi. Hrana este compus exclusiv din fitoplancton, sngerul
suferind o modificare a aparatului branhial (spinii branhiali au fost nlocuii cu o
membran filtratoare cu aspect buretos).
Dat fiind regimul de hran, este un pete deosebit de important pentru
piscicultur, putnd fi crescut n policultur cu crapul.
Materialul de populare se obine numai prin reproducere artificial.
21
Este o specie reofil, de ap dulce, semi-migratoare. Primvara, ncepnd din
luna aprilie, n ara de origine, la temperatura de 17-18oC urc pe fluvii ctre
locurile cu curent mai puternic, pentru reproducere. Depunerea pontei are loc n
aprilie-august la temperaturi de 20-22oC. Locurile de depunere a icrelor sunt situate
de obicei n apropierea gurilor de vrsare a afluenilor mai mari ai fluviilor.
Prolificitatea, n funcie de talia femelelor, oscileaz ntre 200000-800000 icre
cu diametrul de 1,2-1,8mm. Icrele sunt pelagice i nelipicioase. n timp sunt purtate
pasiv ctre sectoarele inferioare ale rurilor principale, unde are loc incubaia.
Incubaia dureaz 1-2 zile. Dup depunerea pontei, exemplarele adulte intr n bli
pentru hrnire, iar la scderea temperaturii se retrag n fluvii pentru iernat. n
sezonul de iarn hrnirea nceteaz.
Maturitatea sexual se atinge la 5 ani n apele Chinei i la 6-7 ani n bazinul
Amurului.
Dup resorbia sacului vitelin, puietul (11-15mm) se hrnete cu organisme
planctonice mrunte (rotifere, crustacee, alge). La lungimi de 17-18mm ncepe s
consume fragmente de plante macrofite, rolul planctonului reducndu-se.
Adulii n mediul natural consum aproape exclusiv vegetaie acvatic i
ntmpltor organisme animale.
Cosaul are o mare importan economic pentru piscicultur, att pentru
calitatea crnii, ct mai ales pentru obinerea unor producii sporite, prin
valorificarea vegetaiei acvatice, insuficient utilizat de alte specii. n plus n ultima
perioad au aprut certitudini n ceea ce privete consumul furajelor administrate
crapului de aceea se impune evitarea suprapopulrii cu cosa, care poate deveni un
concurent important la hrana crapului.
Deoarece n condiii de ape stagnante nu se reproduce, dei se dezvolt bine,
materialul necesar populrii bazinelor ciprinicole se obine prin lucrri de
reproducere artificial.
22
III.2 Elemente de inginerie tehnologica
n perioada cuprins ntre nceputul lunii iunie i luna octombrie are loc etapa
a II-a de dezvoltare creterea vara I. n aceast perioad puietul se hrnete cu
hran suplimentar cu procent ridicat de proteine reeta starter timp de 2-4
sptmni. Dup reeta starter se ncepe furajarea cu furaj mrunit la moara cu
ciocnele, amestecat, umectat i lansat la mesele de furajare, sau cu furaj granulat
adaptndu-se diametrul granulelor la mrimea gurii petilor. n aceast reet
proteina brut este de 27-28-30% Aceast a doua etapa de cretere dureaz din
iunie pana in octombrie (120 de zile).
Pentru aceasta etap se folosesc heleteie de cretere vara I, cu suprafaa de 5-
10 ha, adncimea apei de 0,5 - 1 m, timpul de umplere fiind de aproximativ de 10
zile iar cel de evacuare de 3 5 zile chiar mai mult n funcie de intensitatea
pescuitului.
Aceste bazine se populeaz cu alevini C0 obinui in etapa precedent, dar se
pot popula si direct cu larve de 7 zile obinute prin reproducere natural dirijat sau
cu larve de 3 5 zile obinute prin reproducere artificiala.
nainte de inundarea bazinelor de cretere se face tratamentul suprafeei
fundului i a taluzurilor digurilor, prin dezinfecie cu circa 500 kg/ha var nestins.
Apoi se administreaz ngrminte organice ( gunoi de grajd sau gunoi de
pasre ), 5t/ha, din care 3t/ha se mprtie relativ uniform pe fundul bazinului si
2t/ha se administreaz in grmezi pe taluzul digurilor.
Cu 20 30 de zile nainte de populare se inund bazinul de cretere pn la
cota de exploatare, cat mai rapid posibil, pentru c o inundare lenta favorizeaz
dezvoltarea macrovegetaiei emerse n exces. Cu 10 zile nainte de populare se
verific dac n bazinul de cretere au aprut unii duntori piscicoli, cum sunt:
Apus cancriformis, Lepidurus sp., Cyzicus tetracerus si Sreptocephalus sp., a cror
prezen n bazin poate compromite viitoarea producie de puiet. In cazul apariiei
lor, combaterea se face prin tratare cu Clorofos 200 300 g/ha sau cu Decis 50
80 ml/ha. Efectul remanent al acestor insecticide este de cca. 7 zile, aa c, pn la
populare, planctonul care poate fi afectat intr-o oarecare msura se poate reface, iar
puii predezvoltai sau larvele cu care se face popularea nu vor avea de suferit de pe
urma tratamentului.
Foarte important este ca apa de alimentare a bazinelor de cretere in vara I s
intre n bazine numai dup ce n prealabil a trecut prin instalaii de filtrare ( site sau
cutii filtrante cu estura cu ochiul de 1 mm ), pentru a se evita ptrunderea
speciilor slbatice care exista in sursa de alimentare. Prezenta acestora in bazinele
de cretere, mai ales daca sunt specii rpitoare, compromite uneori total producia
de puiet.
23
Pentru popularea normala se au in vedere urmtoarele elemente:
- productivitatea piscicola-care se stabilete pe baza aprecierii potenialului
trofic al bazinului;
- suprafaa luciului de apa
- sporul individual de cretere ( G g );
- pierderile numerice.
S P 100
Np
(G g )(100 pn)
In monocultur norma de populare este de 60 000 ex/ha C 0 puiet predezvoltat
de 30 de zile/ha. Pierderile numerice in mod obinuit n acest caz sunt de 50%, iar
greutatea medie finala este de 30 35 g/ex.
In timpul perioadei vegetative se urmresc ritmul de cretere si starea sanitara
prin efectuarea pescuitului de control bilunar sau lunar. Pentru aceasta din cteva
zone ale heleteului se prind cte 50 100 de exemplare, se msoar greutatea i
lungimea fiecruia, se nregistreaz valorile, se fac mediile pe bazine si se compara
cu valorile obinute la controalele precedente precum i cu valorile dintr-un grafic
stabilit la nceput. Funcie de rezultate se stabilesc masurile ce trebuie luate.
Toamna are loc recoltarea, sortarea si numrarea puilor de o vara.
Recoltarea se face prin vidarea bazinului si aglomerarea puietului cu unelte
de pescuit (nvodul) n canalele drenoare, spre zonele cu adncimi mai mari ale
canalelor din apropierea clugrilor de evacuare.
Puietul poate fi prelevat mecanizat sau manual, acesta dup sortare si
numrare se trece in recipiente, hidrobioane, apoi se transport la heleteiele de
iernat.
Sortarea este necesara, pentru c pe lng specia de baza mai apar si alte
specii aduse cu apa de alimentare, specii care trebuie ndeprtate manual. Este
indicat ca puietul sa fie separat pe doua sau trei grupe de mrimi, n acest mod
primvara se realizeaz mai uor popularea heleteielor de cretere vara II cu
grupele respective. Dac nu sunt condiii de sortare dimensionala toamna, atunci
separarea pe grupe de mrimi se face n primvara urmtoare cnd se videaz
heleteiele de iernat si urmeaz populrile heleteielor pentru al doilea sezon
vegetativ.
Numrarea se realizeaz prin metoda volumetrica, gravimetrica sau direct
exemplar cu exemplar.
Pentru ciprinidele asiatice tehnologia creterii n vara I este asemntoare cu
ce a crapului cu meniunea c n policultur se folosesc densiti de populare de
80000-100000 ex/ha. La sfritul perioadei de cretere n vara I exemplarele
recoltate cntresc 25-30g/ex.
24
III.2.2. Tehnologia creterii crapului i a ciprinidelor asiatice n vara a II-a
25
celalalt capt sa fie scufundat cam un metru. In aceasta poziie, jgheabul are o
inclinare corespunztoare taluzului prin care se scurge apa si pestele din recipientul
de transport.
Durata perioadei vegetative se ntinde din aprilie pn n octombrie, dar
creterea maxim se nregistreaz la jumtatea perioadei, cnd temperatura este de
24-25C cu caliti fizico-chimice optime.
Hrana suplimentara se distribuie dup ce se stabilete reeta corespunztoare
realizrii unui coninut n proteina bruta de 20-25%.
Pentru a se urmri creterea si dezvoltarea materialului si starea sanitara, se
efectueaz periodic, bilunar sau lunar pescuitul de control din mai multe locuri ale
bazinului, iar exemplarele prinse sunt cntrite i se compara cu valorile dintr-un
grafic de cretere. De asemenea, se compara cu rezultatele de la un pescuit de
control cu cele precedente pentru a se verifica ritmul de cretere.
La sfritul toamnei urmeaz recoltarea, sortarea si numrarea.
Recoltarea se face difereniat, funcie de suprafaa bazinului si de
posibilitatea de a se vida sau nu apa din acesta. Cnd pestele s-a aglomerat n
canalul drenor, deci nu exista apa, urmeaz concentrarea petelui spre zonele mai
adnci, urmeaz transportul pestelui manual sau mecanizat in utilaje de transport.
Sortarea se realizeaz pe mese de sortare, pe grupe de mrimi, iar numrarea
se face prin metoda gravimetrica: greutatea medie pentru eantioane de 100
exemplare. Prin cntrirea separata a trei loturi se stabilete o medie care apoi se
raporteaz la cantitatea in kg recoltata din bazin. Ne intereseaz numrul obinut
pentru stabilirea pierderilor.
Pentru unitile pe trei ani creterea n vara a doua este urmat de o nou
perioad de iernat dup care exemplarele se trec n heleteiele de ngrare.
ngrarea se refer n special la hrnirea suplimentar cu reete n care procentul
de proteine este mai mic dar este crescut procentul de hidrai de carbon.
Primvara, dup topirea gheii, calendaristic la sfritul lunii martie sau
nceputul lunii aprilie n funcie de temperatura apei i nainte ca materialul din
heleteiele de iernat s nceap s-i caute activ hrana acesta trebuie trecut n
heleteiele de ngrare.
Heleteiele de ngrare au suprafee optime de 15 20 ha i adncimi ale
apei de 1,20m n medie.
Heleteiele de ngrare pot fi populate diferit n funcie de diveri factori. Se
caut s se obin producie maxim n cele mai economice condiii de exploatare.
Se urmrete ca fiecare exemplar s ajung la greutatea dorit la sfritul perioadei
26
de cretere i n acelai timp s se valorifice ct mai bine potenialul productiv al
bazinelor.
Pregtirea heleteielor de ngrare n vederea inundrii i populrii: se fac
aceleai lucrri ca la vara I i II. Inundarea se face cu dou sptmni nainte de
populare pentru dezvoltarea hranei naturale. n timpul creterii se asigur un debit
de ntreinere pentru acoperirea pierderilor de ap datorate infiltraiei i
evaporaiei. n condiiile insuficienei apei se practic recircularea i folosirea
aeratoarelor.
Lansarea petelui transportat n hidrobioane se face cu ajutorul unor jgheaburi
cu un capt scufundat n ap pentru evitarea rnirii i stresrii materialului de
populare.
Pe ntregul perioadei de cretere se asigur hrnirea suplimentar, folosindu-
se reete de furaje specifice. Consumul de furaje este uor de inut sub control
atunci cnd hrana este distribuit n puncte fixe, special amenajate. Aceste punct se
amplaseaz n zonele mai nsorite, cu substrat solid, cu curent redus i adncime de
0,8-1m. n bazinele mici se amenajeaz 2-3 mese de furajare n timp ce pentru
bazinele mari se aloc 1-2 puncte de hrnire fiecrui hectar de luciu de ap.
Pentru a avea un control al modului n care se realizeaz acumularea de mas
corporal i respectiv modul de valorificare a hranei, dar i pentru a se corecta
rapid unele neajunsuri, se face pescuitul de control, periodic.
Recoltarea se face toamna, n bazinele nevidabile cu unelte filtrante, n cele
vidabile prin aglomerare n canalul drenor de unde se extrage manual sau
mecanizat.
Petele se sorteaz pe specii i dimensiuni mecanizat sau manual.
27
Heleteiele de iernat sunt vidate primvara i in perioada vegetativ, timp n
care se efectueaz diferite lucrri de mbuntire a structurii solului i are loc
mineralizarea substanelor organice acumulate. Pe timpul perioadei vegetative se
urmrete mpiedicarea dezvoltrii vegetaiei deoarece aceasta prin descompunere
devine un consumator de oxigen nedorit. n acest sens se recomand ararea vetrei
heleteielor de iernat de cel puin trei ori n timpul verii.
Pe durata iernrii se impune zilnic verificarea temperaturii apei i a
coninutului de oxigen att la nivelul straturilor superioare ct mai ales la fundul
bazinelor.
n cazul meninerii unor temperaturi de peste 4oC se impune administrarea
hranei (o raie de 1% din greutatea lor) pentru a se evita slbirea materialului
piscicol.
Densitatea de populare la iernat este de 8 10 t/ha
Norma de populare se poate calcula cu formula:
Q ( A a) 86400
Np
Gc
unde: Q=debit de alimentare
A= coninutul de O2 al apei de alimentare
a= consumul de O2 al altor organisme din bazin
G= greutatea medie pe exemplar
c= consumul de O2/kg peste
28
Dac n timpul iernrii se formeaz pod de ghea se vor efectua Pe timpul
iernii pentru mbogirea apei cu O2 se vor folosi, dup caz, aeratoare ce duc la
agitarea apei.
Iarna, cnd bazinele se acoper cu un strat de gheaa, pentru a evita
asfixierea, se vor face copci, calculnd la fiecare 30 m 2 o copca de 1m2. Copcile
vor fi dreptunghiulare cu latura cea mai mare dispus pe direcia dominant a
vntului. Ele se acoper cu paie pentru a evita nghearea apei. Pentru a mri
coninutul apei in oxigen, se fac instalaii speciale n heleteiele de iernat. Aceste
instalaii constau dintr-un grtar fcut din lemn egal cu suprafaa bazinului de
iernat si care se aeaz la 20 25 cm sub nivelul apei din bazin. Dup ce se prinde
gheata, se scurge o parte din apa din bazin, astfel ca ntre stratul de gheata susinut
de grtar i suprafaa apei sa rmn un gol de 20 30 cm care va asigura oxigenul
necesar.
n cazul n care amenajarea nu dispune de suficiente bazine, iernarea se poate
face i n heleteiele de cretere. Acest tip de iernat prezint avantajul c se evit
strasul cauzat de pescuit, sortare i transport ns exist i dezavantaje majore
pricinuite de necunoaterea cantitii exacte de material biologic introdus la iernat
i posibilitatea pstrrii n bazin a exemplarelor bolnave sau gazde a unor ageni
patogeni.
29
Novac 20 2 400 200
Snger 10 2 200 100
Cosa 10 1,5 200 133
Total 100 2000 1233
Tabel nr. 3.2
III.3.1.2. Producia total
Producia total a fermei este de 188 tone. Suprafaa de cretere pentru vara a
III-a este de 94 ha.
30
Cosa 133 80 167 300 50,1
Total 1233 1542 587,6
Tabel nr.3.4
31
Snger 11750 90 13056 500 6528
Cosa 15698 90 17442 300 5233
Total 144948 161053 61372
Tabel nr.3.6
III.3.2.4 Cretere vara a II-a
32
Se calculeaz cu formula: Nr. ex. 0+=Nr. ex. 1 x 1/Sv.
Se obin urmtoarele rezultate:
Masa Masa
Supravieuirea
Specia Nr. ex. 1 Nr. ex. 0+ unitara total
(%)
(g/ex) (Kg)
Crap 149206 80 186508 35 6528
Novac 37301 80 46626 50 2331
Snger 18651 80 23314 50 1166
Cosa 24917 80 31146 30 934
Total 230076 287594 10959
Tabel nr.3.8
Masa Masa
Supravieuirea
Specia Nr. ex. 0+ Nr. ex. 0* unitara total
(%)
(g/ex) (Kg)
Crap 186508 50 373016 1 373
Novac 46626 50 93252 0,8 75
Snger 23314 50 46628 0,8 37
Cosa 31146 50 62292 0,5 31
Total 287594 575188 516
Tabel nr. 3.9
33
Avnd n vedere c achiziionarea puilor se va face de la alt ferm, numrul
puilor predezvoltai cumprai va fi mai mare inndu-se cont de pierderile la
transport, pierderi n valoare de 10%
Astfel numrul total al puilor achiziionai va fi 640000 ex., din care crap
414500 ex, 104000 ex. novac, 52000 ex. snger i 69500 exemplare de cosa.
III.4 Schema procesului tehnologic
35
mediului de cretere, saturaia n oxigen a apei i ali factori abiotici. Astfel pentru
crap, de exemplu, la temperatura apei de 15 18 C raia va fi de 2% din greutatea
materialului populat, la 18 21C de 3%, la 21 24C de 4% si peste 24C de 5%.
Aceasta norm de furajare variaz si dup cantitatea de oxigen solvit in apa, care,
in mod normal, trebuie sa fie de 4 6mg/l.
Important este si tehnologia de producere a furajelor combinate. Din
experiena pisciculturii intensive, forma de prezentare a furajelor cea mai adecvata
este cea granulata.
Cele mai noi cercetari in domeniul nutritiei animale recomanda ca, pe cat
posibil componentele de origine animala din retetele furajelor combinate sa fie
inlocuite cu cele de origine vegetala, dar care sa fie bogate in proteine, cum sunt:
faina de soia integrala, faina de srot de soia sau floarea-soarelui.
Hrnirea suplimentar este un capitol important al tehnologiei de crestere a
pestilor in sistem intensiv pentru ca, din analiza pretului de cost, rezulta ca
cheltuielile cu furajarea au o pondere de 30% din cheltuielile totale necesare
realizarii productiei. De aceea, retetele furajere trebuie sa asigure toti factorii
nutritivi cu valoare energetica, plastica, biostimulatoare si imunoprotectoare in asa
fel ca eficienta lor sa fie maxima.
Indicatorul tehnologic care cuantifica eficienta administrarii furajelor se
numeste consum specific de furaje, care inseamna cate kg de furaj combinat s-au
consumat pentru cresterea in greutate a pestelui populat cu 1kg. Un consum
specific normal este de 3 3,7 kg furaj/kg spor crestere in vara I si a II-a si de 3 kg
furaj/kg spor crestere pentru pestele de varste mai mari. Cand caliatea sursei de
alimentare cu apa si productivitatea naturala a bazinelor de crestere sunt bune,
atunci consumul specific poate fi mai mic.
36
Aceast mixtur este un produs ce conine fin de pete, coninut proteic de
soia, porumb, minerale, vitamine i aminoacizi. Produsul este obinut din
ingrediente de bun calitate, aflate n limitele toxicologice i microbiologice
admise i nemodificate genetic.
Fia tehnic
SOPROFISH 44/14 UNIVERSAL
37
Termenul de valabilitate al produsului este de 6 n condiii de depozitare n
locuri rcoroase, ferite de factorii de mediu.
Pentru furajarea puietului de vara a II-a se va folosi mixtura complet
extrudat Soprofish 32/10 .
Aceast mixtur este un produs ce conine fin de pete, coninut proteic de
soia, porumb, minerale, vitamine i aminoacizi.
Fia tehnic
SOPROFISH 32/10 PROFI
38
Podusul este disponibil n granulaii de 4mm i 6mm i 8mm, ambalat n saci
de polipropilen de 25kg. Costul unui kilogram de produs este de 2,3 RON.
Termenul de valabilitate al produsului este de 6 n condiii de depozitare n
locuri rcoroase, ferite de factorii de mediu.
Pentru furajarea materialului biologic de vara a III-a se va folosi mixtura
complet extrudat Soprofish 25/7 .
Fia tehnic
SOPROFISH 25/7 PROFI
39
Podusul este disponibil n granulaii de 4mm i 6mm i 8mm, ambalat n saci
de polipropilen de 25kg. Costul unui kilogram de produs este de 2 RON.
Termenul de valabilitate al produsului este de 6 n condiii de depozitare n
locuri rcoroase, ferite de factorii de mediu.
K=2;
SIC=(35g-1g)=34 g;
STC=3730160,034=12683kg;
H=STCK=182782=25,36 t
Se vor construi dou mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de ap.
ntruct cele trei bazine de cretere vara I au suprafeele egale cu 2,39ha atunci vor
fi necesare 12 mese de furajare.
40
Septembrie 0,127 12 10,57
Octombrie 0,082 12 6,82
Tabelul nr. 3.11
K=2;
SIC=(350g-35g)=315 g;
STC=1492060,315=47000kg;
H=STCK=470002=94 t
Se vor construi dou mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de ap.
ntruct cele trei bazine de cretere vara a II-a au suprafeele egale cu 10,3 ha
atunci vor fi necesare 60 mese de furajare.
41
Septembrie 0,470 60 7,83
Octombrie 0,152 60 2,53
Tabelul nr. 3.13
Costul total al furajelor necesare pentru vara a II-a este de 257278 RON
K=2
SIC=(1500g-350g)=1150 g
STC=940001,15=108100kg
H=STCK=1081002= 216,2 t
Se vor construi dou mese de furajare pentru fiecare hectar de luciu de ap.
ntruct cele trei bazine de cretere vara a III-a au suprafeele egale cu 31,3 ha
atunci vor fi necesare 186 mese de furajare.
42
Septembrie 1,081 186 5,81
Octombrie 0,349 186 1,87
Tabelul nr. 3.15
Costul total al furajelor necesare pentru vara a III-a este de 514556 RON
III.6.1. ngrmintele
43
ngrmintele organice indiferent de natura lor conin elemente biogene ca:
P, N, K, Ca etc. ntrebuinarea ngrmintelor organice trebuie s in seama ca
acestea sunt supuse procesului de mineralizare care conduce la un consum puternic
de oxigen solvit din apa. In general acestea se distribuie toamna dup vidarea,
uscarea fundului bazinului si aplicarea amendamentului de calciu, cu scopul
realizrii unui timp de mineralizare a bazinului pn la inundarea lui, evitndu-se
astfel posibilitatea apariiei deficitului de oxigen.
ngrmintele solide se distribuie pe suprafaa fundului bazinului in grmezi
distanate una faa de alta. Grmezile se uda din cnd in cnd, mai ales in zilele
clduroase cu ap din heleteu. Dejeciile lichide se distribuie in heleteie fr ap,
mprtiindu-se uniform pe suprafaa lui, sau direct in ap.
Se folosesc dejecii din zootehnie care pot fi solide (gunoi de grajd, de pasre,
compost) sau lichide (mustul de gunoi de grajd si urina). n unitile amenajate cel
mai adesea se folosete gunoiul de grajd care se administreaz numai in heleteiele
de cretere, n cantitate de 6t/ha.
Pentru bazinele de cretere vara I este necesar o cantitate de
SHCV16t/ha=7,19*6= 43,14t.
Pentru bazinele de cretere vara a II-a este necesar o cantitate de
SHCV26t/ha=31*6=186t.
Pentru bazinele de cretere vara a III-a este necesar o cantitate de
SHCV36t/ha=94*6=564t.
Cantitatea total de ngrminte organice necesar este de 793,14t.
44
Calcului necesarului de fosfat monocalcic innd seama c are 20% substan
activ:
100kg ngrmnt fosfatic..20 kg P2O5
x...215,7 kg P2O5
x=1100 kg fosfat monocalcic.
Calculul necesarului de azotat de amoniu innd seama c are 30% substan
activ:
100kg ngrmnt azotic....30 kg N
y...359,5 kg N
y=1200 kg azotat de amoniu.
45
Necesarul total de fosfat monocalcic este de 19,85 tone, necesarul total de
azotat de amoniu este de 25,2 tone.
46
III.7 Mecanizarea i automatizarea operaiunilor n acvacultur
Motorul
Puterea tractorului (CP) 45 / 2400 rpm
Tipul motorului DIESEL in 4 timpi cu injecie directa si rcire apa
Numrul cilindrilor 3 verticali, in linie
Alezaj / Cursa (mm) 95 / 110
Raportul de compresie 17:01
Ambreiajul
Comanda mecanica
Tipul uscat, dublu cu friciune
Cutia de viteze
Tipul mecanica
Comanda mecanica
Numarul de trepte 6+2
Direcia
Tipul cu roti bracabile
Comanda mecanica
48
Frnarea:
Frna de serviciu cu banda uscata
Comanda mecanica
Frna de parcare cu banda uscata
Comanda mecanica
Rotile si anvelopele:
Numrul de roti 4
Numrul de roti
2
motoare
Anvelope fata 6.00-16" / 6PR
Anvelope spate 12.4 / 11-28" / 6PR
Instalaia hidraulica:
Tipul centru nchis
Debitul pompei (l/min) 21,8
Presiune pompa (bar) 150
Numr prize 1
Ridictor hidraulic:
Categoria I si II ISO
Capacitatea de ridicare
880 (in punctele de cuplare)
(daN)
Bara de traciune oscilanta
Instalaia electrica
Tensiunea (V) 12
Intensitatea
14,5
alternatorului (A)
Capacitate baterie (Ah) 150
Ecartament fata (mm) 1350; 1450; 1550; 1650
1200; 1300; 1400; 1500; 1600; 1700;
Ecartament spate (mm)
1800; 1900
Masa constructiva (kg 2100
Tabelul nr. 3.16
49
Fig. nr.3 Detalii de gabarit
50
Fig. nr.4 Remorc cu hidrobioane
Motorul
Puterea tractorului (CP) 45 / 2400 rpm
Tipul motorului DIESEL in 4 timpi cu injecie directa si rcire apa
Numrul cilindrilor 3 verticali, in linie
Alezaj / Cursa (mm) 95 / 110
Raportul de compresie 17:1
Ambreiajul
Comanda mecanica
Tipul uscat, dublu cu friciune
Cutia de viteze
Tipul mecanica
Comanda mecanica
51
Numarul de trepte 6+2
Direcia
Tipul mecanic +servomecanism hidraulic
Frnarea:
Frna de serviciu cu saboi pe 4 roti
Comanda hidraulic
Frna de parcare cu banda pe puntea din fata
Comanda prin maneta
Roile si anvelopele:
Numrul de roti 4 egale
Anvelope 12,5 / 11 x 20" AM
Instalaia hidraulica:
Tipul pompei cu roti dinate
Numrul pompelor 2
2
Presiunea de lucru (daN/cm ) 135
Numrul distribuitoarelor 2
Tipul distribuitoarelor baterie
Sarcina de ridicare (daN) 600-800
nlimea max. de ridicare cu
5,6
crlig
Viteza medie de ridicare (m/s) 0,8
Viteza medie de coborre (m/s) 1
Unghiul de rotire al braului 123 stnga, 117 dreapta
Viteza medie de rotire (m/s) 1,56
Masa tractorului (kg) 5025
Instalaia electric
Tensiunea (V) 12
Alternator (W) 500
Capacitate baterie (Ah) 150
Demaror (CP) 4
Tabelul nr. 3.18
52
Fig. nr.5 Detalii de gabarit
X
m x
i i
Y
m y i i
m i m i
53
x(m) y(m)
1 HCVI 1 2,39 198 121 10 318,5
2 HCVI 2 2,39 178 134 0 258
3 HCVI 3 2,39 178 134 0 124
4 HCVII 1 10,30 434 238 257 327
5 HCVII 2 10,30 434 238 711 327
6 HCVII 3 10,30 434 238 1135 327
7 HCVIII 1 31,33 722 434 237 153
8 HCVIII 2 31,33 722 434 691 153
9 HCVIII 3 31,33 722 434 1115 153
10 HIVI 1,10 178 62 0 88
11 HIVII 1 2,55 178 143 0 190,5
12 HIVII 2 2,55 178 143 0 333,5
13 HIVII 3 2,55 198 129 10 469,5
Tabelul nr. 3.19
X=636,3m
Y=207,8m
III.7.3.1 Calculul consumului de combustibil necesar pentru transportul
furajelor
54
Calculul consumului de combustibil pentru transportul furajelor
Consumul
Consumul la Consumul
Consumul orar transportul la Consumul Consumul
orar in gol in sarcina furajelor intoarcere total zilnic
Luna (litri/or) (litri/or) (litri) (litri) (litri) (litri)
Mai 7 10 7,87 4,59 12,47 0,402
55
Calculul volumului ocupat de ngrmintele organice i a numrului de
transporturi necesare
Masa Masa
total de Densitatea Volumul Volumul Nr. de transportat Volumul
ngrminte ngrmintelor ngraamintelor remorcii drumuri la un drum ocupat
(kg) (kg/m3) (m3) (m3) necesare (kg) (m3)
56
HCVII 2 1550,00 2800
HCVII 3 1550,00 2800
HCVIII 1 4700,00 5200
HCVIII 2 4700,00 5200
HCVIII 3 4700,00 5200
Tabelul nr. 3.26
57
Repartiia pe bazine a cantitilor de amendamente
m i m i
59
Calculul consumului de combustibil necesar pentru transportul petelui la iernat
Consumul la
Consumul Consumul Consumul la Consumul
transportul
orar in gol orar in sarcina ntoarcere total
petelui
(litri/or) (litri/or) (litri) (litri)
(litri)
7 10 16,6 9,66 26,26
Tabelul nr. 3.36
60
Consumul total de motorin pentru transportul ntregii cantiti de pete este:
26,26+23,41=49,67 litri
Fig. nr. 6
61
Pompa hidraulic asigur un debit de 50l/secund, motorul electric de
acionare putnd fi de 3-4KW.
Pentru sortarea materialului piscicol se poate folosi sortatorul automat FASM 1911
produs de aceeai firm german.
Fig. nr. 7
Capacitatea de prelucrare a utilajului este de 800-1200kg pe or pentru peti
de 8-10cm, 1200-3000kg pe or pentru peti de 10-20cm i 3000-4600kg pe or
pentru peti mai mari de 20cm.
Dimensiunile celor 4 orificii de ieire ale petilor pot fi ajustate n 4 moduri
predefinite.
Motorul benzii transportoare poate fi alimentat la o surs de 230/380V sau
opional de la un acumulator de 24V.
Opional utilajul poate fi echipat cu o instalaie de numrare a petilor.
Dimensiunile de gabarit sunt: 3500x1000x1180. Greutatea este de 150kg.
Puterea motorului este de 0,15KW
62
- adpostete larve de insecte consumatoare de puiet;
- contribuie la creterea cantitilor de substane organice din apa.
n cazul vegetaiei plutitoare:
- prin acoperirea suprafeei apei, mpiedica ptrunderea luminii si
cldurii precum si aerarea apei, fcnd neproductiv fundul
bazinului;
- mpiedica buna circulaie a apei;
- obtureaz grtarele instalaiilor de evacuare a apei;
- favorizeaz atacul puietului de ctre dumani.
Pentru toate categoriile de vegetaie, dezvoltarea excesiva duce la un deficit de
oxigen in lunile calde in zorii zilelor.
Avnd in vedere cele mai de sus, se considera ca intr-un bazin, vegetaia
acvatica nu trebuie sa ocupe o suprafaa mai mare de cea 20%, suprafaa in care
vegetaia nu trebuie sa se dezvolte prea mult.
De aceea, este necesar sa se urmreasc permanent dezvoltarea vegetaiei
acvatice, sa se previn dezvoltarea ei excesiva si sa se ndeprteze acolo unde este
abundenta.
In funcie de natura vegetaiei acvatice, metodele de combatere-recoltare difer.
In cazul vegetaiei dure combaterea se poate face in doua situaii si anume:
- cnd bazinul este inundat;
- cnd bazinul este fr apa.
mpiedicarea dezvoltrii vegetaiei acvatice in cazul bazinelor acoperite cu
apa se face prin cosirea ei de 2-4 ori intr-o perioada vegetativa - la 10-12 cm sub
nivelul apei sau de la fund cnd este posibil, ultima cosire urmnd a fi fcuta naintea
perioadei de nflorire pentru a mpiedica nmulirea. Cosirea repetata si sub nivelul
apei se face pentru a ngreuna aciunea frunzelor de a produce hrana si de a
determina epuizarea rezervelor din rizom, care in cele din urma duce la dispariia
plantei.
Cnd apa a fost evacuata din bazin, vegetaia dura, iarna se poate cosi sau arde,
rezultnd un preios ngrmnt, iar primvara, nainte de inundare se poate folosi la
pscutul vitelor.
In cazul vegetaiei submerse cosirea este dificila deoarece tulpinile acestor
plante nu au esut mecanic de susinere si de aceea ndeprtarea ei se poate face prin
smulgere cu att mai mult cu cat rdcinile sunt slab dezvoltate.
Pentru cosirea vegetaiei acvatice submerse se poate folosi cositoarea acvatic
produs de firma german AGK Kronawitter GmbH.
63
Fig. nr. 8
Afecteaz mai multe specii de peti n special ciprinidele. Este larg rspndit
pe glob, fiind frecvent i grav n zonele cu climat temperat, unde este favorizat
de temperaturile coborte din timpul iernii.
64
Etiologie. Exist dou teorii privind agentul provocator al bolii. Cea mai
recent consider ca agent primar al bolii virusul Rhabdovirus carpio asociat cu
bacteria Aeromonas punctata sau/i cu Pseudomonas fluorescens.
Rhabdovirus carpio este un rhabdovirus cu ARN monocatenar,
monosegmentat, echipat cu peplos. Este un virus sensibil la cldur i pH sczut.
Aeromonas punctata este o bacterie Gram negativ, cu form de bastona drept,
monociliat, acapsulat i asporulat. Se poate cultiva pe medii nutritive uzuale
unde se comport ca facultativ anaerob, puin exigent la condiiile de mediu. Se
dezvolt n limite largi de temperatur 0-41 oC. Este sensibil la unele antibiotice
mai puin la penicilin.
Epizootologie, patogenie. Sursele de infecie sunt reprezentate de petii
purttori de germeni sau de cei bolnavi, alte animale acvatice, cadavre de peti
bolnavi, apa de alimentare, icre, etc. Paraziii sanguinosugi Argulus foliaceus i
Piscicola geometra pot transmite virusul de la un pete la altul. Poarta principal a
infeciei este tractusul digestiv, infecia putndu-se produce i prin soluiile de
continuitate ale tegumentului i branhiilor.
Declanarea bolii are loc primvara la temperaturi sub 15oC.
Manifestri clinice. Separare de crd, exoftalmie, balonarea abdomenului,
hemoragii pe tegument i branhii. Petii i reduc ritmul respirator, pierd echilibrul,
noat dezordonat, se aglomereaz la gurile de alimentare-evacuare.
Boala prezint dou forme: acut i cronic.
Forma acut se manifest mai frecvent primvara, cnd petii se izoleaz de
crd, noat lene respir lent la suprafaa apei i sunt lipsii de reactivitate la
apropierea omului. Tegumentul are culoare roz palid sau pare acoperit cu un vl
alburiu, apoi apare balonarea corpului, zbrlirea solzilor i desprinderea lor i
exoftalmia. Se mai pot observa cilindri gelatinoi atrnnd de anus. n fazele
incipiente ale bolii pot fi observate pe tegument vezicule pline cu lichid seros.
Forma cronic se manifest mai trziu vara toamna la exemplarele mai
rezistente i la speciile mai puin receptive. Simptomele sunt reprezentate de ulcere
ale tegumentului. Ulcerele au n centru musculatura roie descoperit n jurul
creia se dispune un inel de esut necrozat apoi o zon roie hemoragic i la
grania cu esutul sntos un inel negru melanic. Secundar ulcerele pot fi invadate
de ciuperci.
Evoluie mortalitate. Depind de condiiile de mediu, starea de rezisten a
petelui, gradul de patogenitate al virusului i bacteriilor asociate. n forma acut
boala evolueaz grav, n forma cronic diagnosticul rmne rezervat dei evoluia
bolii este mai uoar.
Diagnostic. Asocierea examenului clinic cu cel anatomo- i histopatologic,
virusologic, bacteriologic i serologic. Pentru diagnosticarea timpurie a viremiei se
urmrete apariia bacteriei Aeromonas punctata n intestinul anterior al petelui,
izolarea ei din peretele intestinal i ficat.
65
Profilaxie i tratament. Achiziionarea petelui pentru populare din ferme
indemne, selecionarea de populaii cu rezisten la boal, meninerea unei stri de
ntreinere bune n populaii, ntreinerea i dezinfecia heleteielor, combaterea
bolilor parazitare. Se pot administra i antibiotice n doze mici n scop preventiv.
Nu exist tratament. Totui se pot ncerca sulfamide, antibiotice i produse
furanice care acioneaz asupra bacteriilor din infeciile secundare.
66
III.8.3 Septicemia hemoragic bacterian
SHB este o boal a petilor de apa dulce a crei etiologie este complexa si
insuficient clarificata.
Sunt sensibile toate speciile dulcicole sau de apa srat, cald sau rece
aparinnd familiilor salmonidae, coregonidae, anguilidae, esocidae, ciprinidae,
percidae, ictaluridae.
Etiologie. Majoritatea autorilor susin ca agentul etiologic al SHB sunt specii
mobile de Aeromonas,cu multe serotipuri. Ali autori pledeaz pentru bacteria
Pseudomonas fluorescens.
Declanarea bolii este favorizata de condiii de stres printre care un rol
important l joaca ncrcarea apei cu substane organice si ali poluani,deficitul de
oxigen, temperatura prea ridicata, oscilaiile de temperatura,pH-ul necorespunztor
al apei etc. Pe fondul unei rezistene sczute a organismului petilor si a unor
condiii de mediu nefavorabile, bacteriile care, in condiii normale duc o viata
saprofita devin parazite.
Epizootologie, Patogenie. Sursele naturale de infecie sunt reprezentate de
apa i mlul bazinelor in care bacteriile i gsesc condiii optime de conservare si
nmulire. Temperatura de declanare a bolii este la peste 10 o C n mod obinuit
primvara, cnd pestele devine din nou metabolic activ.
Izbucnirile bolii sunt asociate frecvent cu o apa de calitate
necorespunztoare,cu oxigen sczut, substan organic multa i poluani. Infecia
naturala se produce pe calea tubului digestiv. Bacteriile prezente in mod obinuit
pe suprafaa petilor si in tubul lor digestiv invadeaz organismul acestora n
condiiile apariiei unei stri de stres, cauzate de diveri factori, ndeosebi de
variaiile brute ale temperaturii.
Manifestri clinice. Simptomele nu sunt tipice, ele sunt aceleai ca in orice
septicemie bacteriana. Pestele bolnav se aglomereaz la maluri, noat molatec,
prezint sngerri la baza nottoarelor, pe suprafaa corpului i mucoasa palatina.
Branhiile sunt palide, anemice, pe corp apar pete hiperemice rotunde, ovale sau
alungite.
Capt cu timpul nuana alb-cenuie. La nivelul lor se produce zbrlirea
solzilor care n cele din urma se desprind lsnd dermul descoperit. Dup
distrugerea epidermului apar ulceraii ce pot penetra profund in musculatura,
zonele lezate fiind invadate rapid de ciuperci.
Se mai pot observa necroze ale nottoarelor, exoftalmii, balonarea
abdomenului, hiperemia, prolabarea anusului.
Evoluie, mortalitate. Prognosticul este grav in formele acute, pierderi de
40-60%. Pronosticul este cu att mai grav cu cat petii sunt mai stresai si nu se
poate interveni pentru nlturarea condiiilor nefavorabile de viata. De asemenea
67
este grav primvara la nclziri brute ale apei. In forma cronica a bolii
prognosticul este uor, boala fiind vindecabila
Diagnostic. Diagnosticul se stabilete prin asocierea examenului clinic cu cel
bacteriologic. Izolarea bacteriilor in rinichiul petilor permite diferenierea de
intoxicaii si de aciunea unui pH necorespunztor care provoac aceleai
simptome si leziuni.
Profilaxie si tratament. Pentru prevenirea apariiei bolii se asigura condiii
optime de viata. Utilizarea antibioticelor in scop profilactic este ineficienta si poate
da natere la forme de rezistenta a bacteriilor. In cazul apariiei bolii simpla
nlturare a factorilor de mediu nefavorabili duce la vindecare. Antibioticele la care
aeromonadele s-au dovedit mai sensibile sunt :cloramfenicol, oxitetraciclina,
streptomicina. Se mai pot utiliza sulfamidele si produsele furanice. In bazinele
nevidabile se recomand administrarea de clorura de var 1mg/l n ap.
III.8.4 Saprolegnioza
68
Diagnostic. De obicei cu ochiul liber. Se poate face i examenul raclatelor de
tegument.
Profilaxie i tratament. Pentru prevenire msuri generale de mbuntire a
condiiilor de via. Tratament prin bi cu verde malachit, sulfat de cupru,
permanganat de potasiu, sare de buctrie, formalin numai la formele uoare.
Petii cu forme grave se vor eradica. Uneori n formele uoare curentul de ap,
ridicarea pH-ului i rrirea petilor sunt suficiente.
III.8.5 Branhiomicoza
III.8.6 Ihtioftirioza
69
Sau boala petelor de gri afecteaz specii de peti de ap dulce precum
pstrvul curcubeu, crapul, somnul, linul, tiuca,anghila.
Etiologie. Ciliatul Ichthyophthirius multifiliis este agentul provocator. Este un
protozoar ciliat, ovalar, acoperit cu cili scuri dispui uniform n iruri ca nite
meridiane. n celul se gsete un macronucleu cu form de potcoav i un numr
variabil de vacuole.
Ciclul biologic presupune parcurgerea mai multor stadii de dezvoltare unele
pe corpul gazdei altele n ap. Infestarea se face cu stadiul de tomite care
sfredelesc epiteliul unde creeaz galerii i se hrnesc cu materialul spat. Formeaz
n esutul parazitat noduli albi cu aspect de boabe de gri n care se gsesc 1-3
parazii. Dup un timp de hrnire devin maturi se desprind de pe corpul gazdei i
cad n ap unde se nchisteaz pe diferite substraturi. n chisturi se divid repetat
apoi sparg pereii i se rspndesc n ap n cutarea altor gazde.
Nu suport temperaturi sub 3oC i peste 28oC, saliniti peste 1%, pH ridicat
i condiii de uscciune.
Epozootologie, patogenie. Surse de parazii sunt petii infestai, apa,
plantele, melcii. Se manifest n toate anotimpurile, intensitatea maxim
nregistrndu-se vara. Durata de manifestare a bolii cam 7-8 zile dup care
nceteaz.
Manifestri clinice. Petii par stropii cu gri ca urmare a formrii nodulilor
parazitari alburii punctiformi, pe tegument, nottoare, branhii, ochi, cavitate
bucal. Paraziii spoliaz puternic gazda i au efect toxic. Petii sunt puternic iritai
i se freac de fund sau obiecte submerse, se aglomereaz la colurile bazinelor,
devin hipodinamici, anorexici i slbesc. Moartea survine prin asfixie n urma
distrugerii epiteliului branhial, prin afectarea osmoreglrii ca urmare a distrugerii
tegumentului sau prin epuizare.
Evoluie, mortalitate. Prognostic grav n infestrile masive. Mortalitatea
poate atinge 50-90% din populaia afectat.
Diagnostic. Examen microscopic pentru observarea nodulilor cu aspect de
boabe de gri.
Profilaxie i tratament. Msurile obinuite de profilaxie. Tratament cu bi
lungi i repetate cu verde de malachit.
III.8.7 Trichodinioza
70
fixare format dintr-un numr variabil de denticule chitinoide. Diferitele genuri i
specii se deosebesc prin dimensiunile celulei, ale inelului de fixare, aspectul
denticulelor i poziia micronucleului fa de macronucleu.
Paraziii de fixeaz pe tegumentul i branhiile petilor i se hrnesc cu mucus,
bacterii i celule moarte. Desprini de pe gazd rezist n ap 24-36 ore. nmulirea
se realizeaz pe cale asexuat sau uneori pe cale sexuat prin conjugare.
Sunt puternic influenate de temperatura apei, unele se reproduc i paraziteaz
n sezonul cald, altele n sezonul rece.
Epizootologie, patogenie. Sursele sunt petii purttori, apa echipamentele
infestate. Transmiterea se face prin contact direct. Parazitarea este favorizat de
ncrcarea apei cu substane organice, densitatea mare de populare, starea de
subnutriie i subdezvoltarea petilor.
Manifestri clinice. Nu exist simptomatologie specific. Apare o
hipersecreie de mucus n zonele afectate care n amestec cu paraziii i celule
moarte genereaz pete alburii. Petii devin agitai se aglomereaz n zonele de
alimentare, treptat devin molatici, epuizai. Localizarea pe branhii determin
afeciuni mai grave dect la fixarea pe tegument. n acest caz petii mor prin
asfixie.
Evoluie, mortalitate. Prognosticul depinde de gradul de parazitare,
dimensiunea petelui, starea de ntreinere, condiiile din bazin. La puietul puternic
parazitat prognosticul este grav, mortalitile ridicate. Pe msura naintrii n vrst
prognosticul devine mai uor.
Diagnostic. Examen microscopic al raclatelor proaspete sau colorate de pe
tegument i branhii.
Profilaxie i tratament. Parazitoz greu de eradicat. Msuri obinuite de
profilaxie. Se recomand bi lungi cu verde malachit, bi scurte cu soluie de
formalin, clorur de sodiu.
III.8.8 Dactilogiroza
71
brune, nzestrate cu un apendice de fixare. Din ou eclozeaz o larva alungita
prevzuta cu 4 pete pigmentare, un disc rudimentar si cinci smocuri de cili ce
servesc inotului.
Speciile de Dactylogyrus sunt : vastator (crap, caras), extensus (crap),
hypophthalmychtis (snger), ctenofaringodonii, aristichtys
Epizootologie,patogenie. Sursele de parazii sunt speciile infestate, precum si apa,
echipamentele, larvele sau chiar adulii viermilor. Larvele ajung odat cu apa in
cavitatea branhiala sau pe corpul gazdelor, de unde migreaz si se fixeaz pe
lamelele branhiale, continundu-si evoluia.
Aciunea speciilor de Dactylogyrus este mecanica, spoliatoare, toxica,
provocnd in zonele branhiale unde se fixeaz, inflamaii ,hemoragii ,necroze.
Manifestri clinice. Petii intens parazitai prezint semne de hipoxie, sunt
agitai, se acumuleaz la suprafaa apei, devin hipodinamici, nu se mai hrnesc,
slbesc. Branhiile capt o coloraie marmorata, se albesc, prezint inflamaii,
puncte hemoragice. Moartea survine prin asfixie.
Evoluie. Mortalitate. Dactilogiroza este foarte grava mai ales la puietul de
crap, la care, la dimensiuni mici ale acestuia se pot fixa pe ntreaga lungime a
lamelor branhiale. In aceste situaii si in condiii de densitatea mari, mortalitile
pot fi de pn la 50%.
Diagnostic. Se poate diagnostica pe baza semnelor clinice si prin examinare
microscopica a raclatelor branhiale proaspete.
Profilaxie si tratament. Masuri profilactice obinuite. Masuri terapeutice :
bai antiparazitare cu amoniac 30%, 1ml/l apa, 30sec. Aspersare in bazin a
insecticidului Trichlorfon 0,5mg/l. La sfritul perioadei de cretere bazinele se vor
vida si dezinfecta cu var nestins pentru a distruge eventualele oua de parazii
conservate in mlul umed.
III.8.9 Girodactiloza
72
manipuleaz pestele, pot vehicula paraziii de la exemplarele infestate la cele
neinfestate.
Paraziii ajuni pe corpul petelui se fixeaz pe branhii sau suprafaa corpului
in special la baza nottoarelor genernd un efect iritativ, spoliator si toxic. Spre
deosebire de Dactilogiroza care este o boala exclusiv branhiala, Girodactiloza este
mai rar branhiala si mai frecvent tegumentar.
Girodactiloza este favorizata de temperatura n cretere de la sfritul iernii -
nceputul primverii si de densitile mari de populare.
Manifestri clinice. Speciile de Gyrodactylus paraziteaz peti de toate
vrstele, tulburri grave produc insa numai puietului in primul an de viata si in caz
de infestare masiva.
Petii parazitai nu prezint semne caracteristice. La infestri puternice ei au
tendina de frecare, noat dezordonat, se aglomereaz la gurile de alimentare sau
la suprafaa apei. In forma branhiala este evidenta hiperemia si modificarea pana
la necrozare a foitelor branhiale. In forma tegumentara,in zonele de aglomerare a
paraziilor apar pete de culoare gris-albstrui
Petii tineri puternic infestai slbesc din ce in ce mai mult, devin
hipodinamici si in cele din urma mor.
Evoluie ,mortalitate
Boala evolueaz acut cu mortaliti nregistrate la puietul infestat. La petii
vrstnici pronosticul este uor.
Diagnostic. Examen clinic asociat cu cel microscopic al raclatelor proaspete
de pe tegument i branhii.
Profilaxie si tratament. Masurile profilactice si de tratament in
girodactiloza sunt identice cu cele din dactilogiroza.
III.8.10 Hepaticoloza
73
In ciclul de dezvoltare intervin doua gazde : intermediara :viermi oligochei,
definitiva : peti.
Epizootologie ,patogenie Surse : peti infestai, viermi oligochei, apa si
solul in care ajung oule nematodului. La puietul de crap i ciprinide asiatice
incidenta parazitarii poate fi de 100%.
Aciunea patogenica a nematodului este mecanica, toxica, iritativ,
inflamatorie.
Manifestri clinice
Petii intens parazitai sunt epuizai, se menin la suprafaa apei aproape de
maluri, noat lent.
Evoluie mortalitate
Prognosticul este uor in infestri uoare. In cazul infestrilor masive
prognosticul este rezervat datorita de degradrii ficatului. Se poate asocia cu alta
parazitoza.
Diagnostic
Se stabilete prin observarea macroscopica a ficatului n ansamblu si apoi
prin examinarea fragmentelor de esut in stare nativa la microscop observnd astfel
paraziii si oule acestora.
Profilaxie si tratament
Nu se cunoate tratamentul. Masuri de profilaxie generala
III.8.11 Arguloza
Este cea mai frecventa crustaceoza, foarte rspndita pe glob, comuna multor
specii de peti de ap dulce, marina, salmastra, att din mediul natural cat si din
culturi. Sunt receptive toate categoriile de vrsta.
Etiologie
Crustaceul Argulus foliaceus este de 6-12mm, cenuiu-verzui, format din
cefalotorace plat, cu contur ovalar, convex dorsal, uor concav ventral, acoperit de
o carapace larga, cordiforma la partea posterioara si un abdomen foliaceu scurt,
divizat in doi lobi si terminat cu o furca.
Pe fata ventrala a corpului se gsesc doua perechi de antene, doua ventuze
chitinoase, armatura bucala adaptata pentru nepat si supt, patru perechi de
apendice cu rol nottor. Ambele sexe paraziteaz. Paraziteaz pe tegument,
aripioare, branhii. Temperatura optima de reproducere este de 25-28 o C in ape cu
ncrctura organica mare.
Epizootologie, patogenie.
Surse : peti parazitai, in special puiet de crap si ciprinide asiatice ca si
purttorii reprezentai de petii de cultura vrstnici. Infestarea este mai intensa
vara, la temperaturi mai ridicate ale apei.
Prin localizarea lor pe suprafaa corpului, nottoare, arcuri branhiale, paraziii
au asupra gazdei o activitate mecanica si toxica inoculnd toxine si unii ageni
74
infecioi, fapt pentru care sunt considerai vectori principali ai VVPC i a bacteriilor
ce provoac eritrodermatita
Manifestari clinice
Fixndu-se pe corpul petilor crustaceii strpung tegumentul acestora cu ajutorul
armaturii bucale si sug snge. Aciunea mecanica si toxica este resimita in primul
rnd de puiet, care ca urmare a nepturilor pot fi afectate straturile musculare de sub
tegument
Diagnostic
Se stabilete prin examinarea cu ochiul liber a petelui pentru a observa paraziii
fixai pe tegument, nottoare etc. Se pot examina pentru confirmare raclatele la lupa.
Profilaxie si tratament
Se va evita creterea puietului la un loc cu petii vrstnici. Se va mpiedica
ptrunderea petilor slbatici in amenajare.
Bazinele vor fi uscate i dezinfectate periodic i se va efectua controlul
parazitologic al puietului.
Tratamentul const n Trichlorfon aplicat direct in apa bazinelor, mbaiere cu
permanganat de K a reproductorilor, tratarea cu soluii de Lindan sau Bromex.
III.8.12 Lerneoza
Este o crustaceoz ce afecteaz crapul, cosaul, carasul, bufalo, tiuca din culturi
si bazine naturale
Etiologie. Parazitoza este provocata de femelele unor crustacee copepode
aparinnd genului Lernaea. Corpul femelei este vermiform,cilindric. Prefer
temperaturi mai ridicate ale apei 20oC si concentraii de NaCl sub 1,8%.
Epizootologie,patogenie. Sursele bolii sunt petii infestai i apa care conine
stadiile larvare.
Sensibilitate mare o are puietul in primul an. Pe msura creterii puietului
pericolul scade. Intensitatea maxima a invaziei se produce in sezonul cald.
Paraziii se introduc cu partea anterioara in grosimea tegumentului, provocnd
leziuni si distrugeri ale acestuia. Ei acioneaz asupra gazdei mecanic si toxic.
Manifestri clinice. Pe suprafaa corpului se pot observa crustacei nfipi cu
partea anterioara in tegument si cu cea posterioara libera.
Paraziii produc eroziuni ale solzilor la locul de fixare, hemoragii, ulceraii
superficiale sau profunde,distrugeri de esut.
Petii parazitai au ritm redus de cretere, pierd greutate, manifesta anorexie si
dificultate de respiraie.
Evoluie La petii vrstnici prognostic este uor dar se nregistreaz degradarea
aspectul comercial. Pentru puiet prognosticul este grav, parazitoza ducnd la scderea
ritmului de cretere, pierderi ponderale, mortaliti.
Metodele profilactice i de tratament sunt aceleai ca n cazul argulozei.
75
Capitolul IV
Concepia de amenajare a terenului
76
IV. Concepia de amenajare a terenului
N .exemplare0*
SHCVI
NP
Pentru creterea n vara I norma de populare Np=80000 ex/ha.
Numrul total de exemplare de puiet predezvoltat ce vor fi populate este de
575188 exemplare
SHCVI= 7,19 ha
Aceast suprafa va fi mprit n trei suprafee egale de 2,39ha.
77
Pentru efectuarea acestui calcul se va folosi formula:
N .exemplare1
SHCVII
NP
Pentru creterea n vara II norma de populare Np= 7500 ex/ha.
Numrul total de exemplare de puiet de un an ce vor fi populate este de
230076 exemplare.
SHCVII= 31 ha
Aceast suprafa va fi mprit n trei suprafee egale de 10,3ha.
78
5 Heleteu cretere vara II HCVII 2 10,30 434 238
6 Heleteu cretere vara II HCVII 3 10,30 434 238
7 Heleteu cretere vara III HCVIII 1 31,33 722 434
8 Heleteu cretere vara III HCVIII 2 31,33 722 434
9 Heleteu cretere vara III HCVIII 3 31,33 722 434
10 Heleteu iernat vara I HIVI 1,10 178 62
11 Heleteu iernat vara II HIVII 1 2,55 178 143
12 Heleteu iernat vara II HIVII 2 2,55 178 143
13 Heleteu iernat vara II HIVII 3 2,55 198 129
IV.2 Elaborarea schemei hidrotehnice de amenajare
79
- Heleteiele se vor amplasa n cadrul schemei hidrotehnice de amenajare astfel
nct s fie asigurat evitarea efectului deferlant al valurilor pe taluz.
- Se va urmri, ca n funcie de particularitile concrete ale amplasrii, principalele
lucrri de compartimentare ale principalelor heleteie, s fie astfel amplasate fa
de direcia predominanta a vntului nct lungimea s fie minim.
- La stabilirea traseului lucrrilor de compartimentare s-au urmrit ca n limita
condiiilor impuse de amplasare s fie satisfcute exigenele celor patru criterii
specifice : topografic, geotehnic, economic, al punctelor obligate.
- Heleteiele de cretere vara I se amplaseaz n stricta concordan tehnologic cu
celelalte categorii de heleteie astfel nct transportul s se realizeze pe distane ct
mai mici.
- La stabilirea traseului digului carosabil s-au urmrit optimizarea transportului de
material biologic i cel al principalelor materii prime i materiale.
n cadrul metodologiei de compartimentare a amenajrii s-au urmrit
urmtoarele etape:
s-au mprit suprafeele fiecrei categorii de heleteie ntr-un anumit
numr de heleteie astfel nct suprafaa unui heleteu sa se ncadreze
in ecartul de variaie optima;
innd cont de principiile si criteriile prezentate anterior s-a
schematizat concepia de amenajare la scara 1:2500 astfel nct s se
reprezinte toate heleteiele i bazinele necesare, respectndu-se pe cat
posibil raportul dintre laturile bazinelor;
s-a trasat reeaua de canale de alimentare si evacuare n vederea
asigurrii unei circulaii adecvate a apei;
s-a calculat suprafaa efectiv i total amenajat.
Tehnologic se cunoate care este corelaia optima intre suprafaa ocupata
de diferite categorii de heleteie, corelaie exprimata printr-o pondere strict
determinata a fiecrei categorii de bazine. La redactarea schemei hidrotehnice de
amenajare este necesar sa se cunoasc suprafaa totala a unui heleteu incluznd
digurile de compartimentare.
80
Din punct de vedere tehnologic este necesar ca nivelul de ap preconizat a se
obine n heleteie, nivel corelat cu relieful vetrei heleteielor, s asigure adncimi
de ap care s se nscrie n ecartul optim.
Stabilirea unor niveluri tehnologice i eficiente din punct de vedere economic
presupune:
- identificarea cotelor externe, minim, maxim i ale vetrei heleteielor;
- n funcie de uniformitatea, neuniformitatea, altitudinea punctelor, se determin
cota medie a terenului NTmediu (m.r. MN);
- adoptarea adncimii optime specifice pentru fiecare din bazinele proiectate;
- determinarea nivelului apei n fiecare din heleteiele schemei hidrotehnice cu
ajutorul formulei:
(H2O=NTmediu + adncimea optim) (m.r. MN);
- determinarea adncimilor extreme ale apei n scopul verificrii ncadrrii n
ecartul optim.
81
- volume de ap recirculate pe perioada vegetativ;
- raportul ntre volumele de ap vehiculate prin pompare i volumele de ap
recirculate gravitaional.
La stabilirea elementelor de bilan hidrologic s-au luat n calcul i s-au corelat
factorii:
- capacitatea nivelitic a fiecrui heleteu, condiionat de configuraia
nivelitic a vetrei heleteielor, capacitatea nivelitic reprezentnd volumul util de
ap corespunztor nivelului normal;
- hidrograful nivelurilor n emisar la asigurrile specifice hidroamelioraiilor
piscicole determinate pentru perioadele caracteristice: inundare, desecare, n cele
dou seciuni caracteristice ale schemei: amonte i aval.
Fig. nr. 9
Niveluri caracteristice Grla nou
(postul hidrometric SPE, altitudine plan 0 mir 4,60mrMN)
6,80 m NA max. 1%
6,40 m NA max. 5%
6,30 m NA med. 70%
NT 6,10
5,60 m NA min.95%
4,60mNetiaj
Fig. nr. 10
83
Vtu=10Hmed.S(mii m)
Volumul pentru umplere asigurat pe cale gravitaional:
Vug=10[NA med.per.inundare(70%) - NT med.]S(mii m)
Volumul pentru umplere asigurat prin pompare:
Vup=10[NA - N med.per.inundare(70%]S(mii m)
84
IV.4.2.3 Debite de ntreinere-primenire (Qi+p).
85
86
87
Capitolul V
Proiectarea lucrrilor de baz din cadrul
amenajrii
88
V. Proiectarea lucrrilor de baz
89
- stabilirea elementelor geometrice din profilul transversal al digurilor astfel nct
n condiii de maxim eficien seciunea proiectat s satisfac condiiile de
stabilitate specifice: infiltraii, alunecare, splare;
NCP
hs
NAmax hd NA
Hp
Hp 1/m0 A 1/m1
H
1
NT bp 2 NT
m0 Hp m1 Hp
B=bp+(m0+m1)Hp
Figura nr. 11
90
k = 0,90 (pereu nierbat);
2hv = nlimea total a valului;
tg = 1/mo
hv = 0,0168W0,71Lh0,54 , unde:
W - viteza medie a vntului la asigurarea de calcul 5%, W=18 km/h;
L - lungimea fechtului valului [km];
hs = 0,2 0,5 m
Hp=NCP -NT
b)Stabilirea cotei de execuie a coronamentului (NCE)
be
NCE
ht NCP
bp
He
Hp
NT
Figura nr. 12
91
d) Stabilirea limii coronamentului
bp = 0,61+2Hp m (formula Trantwine)
be = bp+b = bp+2Hp,unde:
bp - limea proiectat a coronamentului;
Hp - nlimea proiectat a digului;
be - limea de execuie a coronamentului
2 - coeficient egal cu 0,1-0,3
92
V.1.2 Verificarea seciunii digurilor la infiltraii n regim permanent
bp
1/n
ha 1/m
I
0,5
hi
1m
Figura nr. 13
Zon saturat cu ap
Zon nesaturat
93
Verificarea seciunii digurilor la infiltraii
Nr. Ha I Hp bp B hi
Cod dig
Crt. (m) (m) (m) (m) (m) (m)
1 D CPA 1 2 3 2,53 4,00 6,65 0,76
2 D CSE 1 2 3 2,53 4,00 6,65 0,76
3 D1 1,6 2,6 2,90 4,00 10,5 0,44
4 D CSA 1 1,5 2,5 2,22 4,00 7,6 0,52
5 D CSE 2 1,6 2,6 1,98 4,00 5,9 0,65
6 D2 1,6 2,6 2,90 4,00 10,5 0,44
7 D CSA 2 1,5 2,5 1,54 4,00 4,2 0,74
8 D CSE 3 1,6 2,6 2,15 4,00 6,75 0,60
9 D3 1,6 2,6 2,98 4,00 10,9 0,43
10 D CSA 3 1,5 2,5 1,67 4,00 4,85 0,68
11 D CPE 2 1,6 2,6 2,03 4,00 6,15 0,63
12 D CPA 2-V I 1 1,2 2,2 2,18 4,00 8,9 0,37
13 D CPA 2-V II 1 1,5 2,5 2,26 4,00 7,8 0,51
14 D CPA 2-V II 2 1,5 2,5 2,24 4,00 7,7 0,51
15 D V I 1-2 1,2 2,2 2,39 4,00 9,95 0,35
16 D V I 2-3 1,2 2,2 2,20 4,00 9 0,37
17 D V I-PT 1,2 2,2 1,59 4,00 5,95 0,49
18 D PT I V I 2 3 2,75 4,00 7,75 0,69
19 D IVI-IV II 1 2 3 2,94 4,00 8,7 0,64
20 D I V II 1-2 2 3 3,11 4,00 9,55 0,60
21 D I V II 2-3 2 3 3,11 4,00 9,55 0,60
22 D4 1,6 2,6 3,61 4,00 14,05 0,36
23 D V III 1-CPE1 1,6 2,6 3,62 4,00 14,1 0,36
24 D V III 2-CPE1 1,6 2,6 3,65 4,00 14,25 0,35
25 D V III 3-CPE1 1,6 2,6 3,63 4,00 14,15 0,36
Tabelul nr. 5.2
94
V.1.3 ntocmirea profilului longitudinal i seciunii transversale tip pentru diguri.
Releu 2 Releu 2
NCE
Releu 1
Releu 1
NT
95
NFD
Figura nr. 14
Profil longitudinal tip pentru diguri
(D4)
NCP
NA
1 2 3
4
Figura nr. 15
Numr profil P0 P1 P2 P3
Distanta parial 454,00 454,00 454,00
(m) cumulata 0,00 454,00 908,00 1362,00
Cota teren (mrMN) 9,03 8,86 8,35 8,09
Cota coronament
12,17
(mrMN)
nlime dig (m) 3,14 3,31 3,82 4,08
Seciune geometrica parial 31,64 33,35 38,49 41,11
proiectata (m2) medie 32,49 35,92 39,80
Seciune execuie pariala 39,54 41,69 48,11 51,38
2
necesara (m ) medie 40,61 44,90 49,75
Volum geometric parial 14751,31 16306,49 18067,50
3
proiectat (m ) cumulat 0,00 14751,31 31057,80 49125,30
Volum necesar parial 18439,14 20383,11 22584,37
3
(m ) cumulat 0,00 18439,14 38822,25 61406,62
Lungime taluz pariala 16,95 17,87 20,62 22,03
(m) medie 17,41 19,25 21,32
Suprafaa taluz pariala 7903,99 8737,28 9680,85
2
(m ) cumulata 0,00 7903,99 16641,26 26322,12
Lime ampriz pariala 23,13 23,98 26,53 27,83
(m) medie 23,56 25,26 27,18
Suprafaa ampriz pariala 10501,02 10886,92 12044,62
96
(m2) cumulata 0,00 10501,02 21387,94 33432,56
Tabelul nr. 5.3
97
V.1.4 Antemsurtoare
Antemsurtoare
Indicatori de
Nr.
norme de Semnificatie U.M Cantitate
crt.
deviz
1 ASO1 Pichetare traseu dig i canale drenoare buc. 2824
2 TSC02A1 Curarea amprizei de vegetaie sute m2 3972
2
3 TSC01A1 Scarificare mecanic a amprizei sute m 3972
4 TSC04B3 Sptura cu excavatoare pe enile amplasate pe platelaje sute m2 8336
Releu de buldozer pentru sistematizarea profilului
5 TSC18B1 sute m2 2500
digului
mprtiere pmnt n seciunea digului cu buldozerul in
6 TSD03A11 sute m3 500
vederea compactrii
7 TSD10A11 Compactarea terasamentelor cu TPD 151 sute m3 8336
Finisarea sau nivelarea normal a coronamentului
8 TSE0B1 sute m3 822
digului
98
9 TSE03B1 Finisare sau politur taluze, manuala sute m2 2910
10 IfA05H1 Pereu din dale prefabricate (40x40x8 cm) sute m2 2910
11 IfB09A1 Strat drenant balast de 15 cm grosime sute m2 2910
Tabel nr. 5.5
99
100
101
V.2.2.Dimensionarea hidraulic a canalelor
B
B0
NT
hs
hc NA
1:m ha A 1:m
NF
b
Figura nr. 16
Etape de calcul:
102
I= Q2/A2C2R
12. Determinarea vitezei medii de curgere (v):
v = CRI
13. Viteza de neeroziune (vne):
vne = KQ0,1R
14. Viteza de nennmolire (vnin):
vnin = AQ0,2
15.Exprimarea regimului vitezelor:
vnin <v<vne
Dac vitezele obinute n urma calculelor nu respect relaia de mai sus,
atunci se aplic criteriul vitezelor admisibile.
Rezultatele calculelor sunt redate n tabelul nr 5.8.
Principalele aspecte constructive i funcionale ale reelei de canale proiectate se
stabilesc n mod difereniat, dup cum urmeaz:
103
104
V.2.3 Canale de alimentare
105
b) meninerea nivelului freatic pe perioada cnd bazinele nu sunt inundate la
o adncime suficient de mare (0,5 1 m) pentru a se evita apariia fenomenului de
srturare.
c) asigur concentrarea unei nsemnate pri din efectivul piscicol (50 80%)
n vederea prelevrii mecanizate (pescuitul cu nvodul n heleteie se practic pn
cnd adncimea apei pe platform ajunge la 0,4-0,5 m;din acest moment, pescuitul
cu unelte filtrante nconjurtoare devine ineficient, i de aceea se impune
concentrarea volumului de ap rmas n reeaua drenoare, a crei capacitate de
stocare trebuie s fie suficient de mare pentru a asigura supravieuirea materialului
piscicol pe perioada pescuitului).
Pentru un canal drenor sunt eseniale trei caracteristici:
- panta fundului canalului (orientat dinspre IA nspre IE);
- capacitatea nivelitic (volumul canalului);
- variabilitatea adncimii apei pe traseul canalului.
Etape de lucru:
a. determinarea lungimii canalului drenor; L = semiperimetrul heleteului (m)
b. identificarea cotei terenului n zona instalaiei de evacuare NTe (mrMN)
c. adoptarea unei adncimi tehnologice optime a canalului drenor n zona
instalaiei de evacuare: He (mrMN)
d. determinarea cotei fundului canalului drenor n zona instalaiei de evacuare
NDe = NTe-He (mrMN); aceasta este i cota radierului instalaiei de
evacuare
e. adoptarea unei diferene de nivel ntre extremitile canalului n scopul
asigurrii unei pante corespunztoare: H = 0,3H = 0,3-0,5 (m),
f. determinarea cotei fundului canalului drenor n zona instalaiei de
alimentare:
NDa = NDe + H (mrMN)
g. se determin adncimile caracteristice ale apei: la alimentare, evacuare
medie.
h. se adopt o lime medie a drenorului: B= 610 (m)
i. determinarea capacitii nivelitice: W = (LBHmed)/1000 (mii m).
106
10 HIVI 240 8,23 1,00 7,23 0,50 7,73 10,38 2,90 10 6,96
11 HIVII 1 321 7,84 1,00 6,84 0,50 7,34 10,10 3,01 10 9,66
12 HIVII 2 321 7,46 1,00 6,46 0,50 6,96 9,70 2,99 10 9,60
13 HIVII 3 327 7,12 1,00 6,12 0,50 6,62 9,32 2,95 10 9,65
Tabel nr. 5.10
V.2.5 Canale de evacuare
107
V.3 Instalaii de alimentare-evacuare-recirculare a apei
Figura nr. 17
108
Figura nr. 18
109
L = b + (m0 + m)(NC - NT) (m), unde: b -lime coronament dig (m), m 0,
m - coeficieni de taluz, NC -nivel coronament (mrMN), NT -nivel mediu teren
(mrMN).
110
Tabelul nr. 5.12
Figura nr. 19
111
V.3.1.3 Dimensionarea hidraulic a corpului vertical al instalaiei de evacuare-
recirculare tip clugr.
Figura nr. 20
Cod bazin m b h Qd Qr
HCVI 1 0,49 0,5 0,1 0,035 0,012
HCVI 2 0,49 0,5 0,1 0,035 0,012
HCVI 3 0,49 0,5 0,1 0,035 0,012
HCVII 1 0,49 0,5 0,1 0,035 0,031
HCVII 2 0,49 0,5 0,1 0,035 0,031
HCVII 3 0,49 0,5 0,1 0,035 0,031
HCVIII 1 0,49 0,5 0,2 0,098 0,063
HCVIII 2 0,49 0,5 0,2 0,098 0,063
HCVIII 3 0,49 0,5 0,2 0,098 0,063
HIVI 0,49 0,5 0,1 0,035 0,026
HIVII 1 0,49 0,5 0,2 0,098 0,059
HIVII 2 0,49 0,5 0,2 0,098 0,059
HIVII 3 0,49 0,5 0,2 0,098 0,059
112
Tabelul nr. 5.14
V.3.2 Dimensionarea hidraulic a instalaiilor de alimentare tip clugr
Figura nr. 21
Etape de calcul:
1. Determinarea debitului mediu necesar pe care trebuie s-l asigure
instalaia:
Qmed = (S Hmed 10000)/(T 86400) (m/s)
2. Determinarea sarcinii instalaiei:
H = NCA - NA (m)
3. Adoptarea coeficientului de debit aproximativ:
m = 0,5 - 0,8
4. Calculul diametrului interior (nestandardizat) al corpului orizontal, D (m)
5. Standardizarea diametrului interior D (m)
6. Calculul lungimii corpului orizontal L (m)
7. Calculul razei hidraulice a conductei R (m)
8. Calculul parametrului y din expresia coeficientului de vitez (Chezy) al
conductei
9. Calculul coeficientului Chezy, C
10. Calculul coeficientului pierderilor longitudinale de sarcin,
11. Calculul pierderilor longitudinale de sarcin, hf
12. Evaluarea pierderilor locale de sarcin, hl
hl = hl i+ hll + hlg, unde hlg = pierderi de sarcin n grtar
hlg = (s/b)4/3 sin, unde:
- = f (forma seciunii barelor grtarului), = 0,67 (profil hidrodinamic);
- s = distana sau lumina dintre barele grtarului;
- b = grosimea barelor;
- = unghiul pe care l face planul grtarului fa de direcia de acces a apei
n corpul orizontal, = 90
13. Calculul coeficientului real de debit, m
113
14. Calculul debitului real al instalaiei :
Qinst = m (T D2/4) 2g H (m/s)
Spre deosebire de clugrul de evacuare lipsete coeficientul subunitar 2/3
ntruct presiunea de lucru a conductei rmne constant pe toat perioada de
funcionare: Qinst > Qmed .
D b g l
Cod bazin
(mm) (mm) (mm) (mm)
HCVI 1 500 800 120 1000
HCVI 2 500 800 120 1000
HCVI 3 500 800 120 1000
HCVII 1 800 1100 150 1300
HCVII 2 800 1100 150 1300
HCVII 3 800 1100 150 1300
HCVIII 1 1000 1100 150 1300
HCVIII 2 1000 1100 150 1300
HCVIII 3 1000 1100 150 1300
HIVI 400 500 100 700
HIVII 1 600 800 120 1000
HIVII 2 600 800 120 1000
HIVII 3 600 800 120 1000
Tabel nr. 5.16
114
V.4 Staii de pompare
115
Hf este nlimea necesar nvingerii rezistenei generate de fora de frecare:
Lv 2
Hf , unde L este lungimea conductei, v - viteza apei pe conducta de
2dg
aspiraie (1-1,5m/s la aspiraie i 1,5-2,5 m/s la refulare), d diametrul conductei,
g acceleraia gravitaional, coeficient ce depinde de diametrul conductei i
de coeficientul de rugozitate
Q
d 1,13 , unde Q este debitul de ap care trebuie ridicat, v viteza apei n
v
conduct.
Hrl este nlimea necesar nvingerii rezistenelor locale (la coturi, robinete,
reducii)
v2
Hrl K
2g
, in care K este un coeficient de rezisten.
Calculul pierderilor de sarcin se face separat pentru conducta de aspiraie i
de refulare, avnd n vedere c la fiecare dintre ele difer valorile vitezei,
diametrului, lungimii i coeficientului de rugozitate.
Cunoscnd debitul de ap care trebuie ridicat i nlimea total de ridicare se
poate alege tipul de pomp, folosind cataloagele existente.
Puterea n axul pompei pentru ridicarea debitului la nlimea manometric se
determin cu relaia:
QH
Pkw , n care Pkw este puterea exprimat n kW, este greutatea
102 p
specific a apei (1000 cnd debitul este exprimat n mc/s i 1 cnd debitul este
exprimat n l/s), p este coeficientul de randament al pompei (0,85-0,9)
Puterea efectiv a agregatului se calculeaz cu formula:
QH
Nef , n care m este coeficientul de randament al motorului (0,8-
102 p m
0,9)
Qmax
Nr
necesar Tip pomp
pompe
(mc/h)
116
CPA 1 1800 NK 300-360 1
CPA 2 5400 NK 300-360 3
CPE 1 22,5 NB 40-160/151 1
Tabelul nr. 5.17
117
Randament mtor la sarcin maxim: 77 %
Grad de protecie (IEC 34-5): IP55
Clas de izolaie (IEC 85): F
Altele:
Greutate net: 36 kg
Greutate brut: 42 kg
Volum de transport:
Tabelul nr. 5.18
Figura nr. 22
Detalii de gabarit
118
Figura nr. 23
119
Tensiune nominal: 3 x 220-240 D / 380-415 Y V
Curent nominal: 413 / 239 A
Curent de pornire: 730 %
Cos f - factor de putere: 0,86
Vitez nominal: 1485 rpm
Randament mtor la sarcin maxim: 95,5 %
Grad de protecie (IEC 34-5): IP55
Clas de izolaie (IEC 85): F
Altele:
Greutate net: 1820 kg
Tabelul nr. 5.19
Figura nr. 24
Detalii de gabarit
120
Figura nr. 25
121
Calculul puterii n axul pompei i a puterii efective a agregatului
122
Capitolul VI
Evaluarea costului investiiei (deviz general)
123
ntruct valoarea lucrrilor de terasamente prezint ntr-o amenajare piscicol
o pondere de circa 60%, n baza elementelor proiectate se determin valoarea
exact a lucrrilor de terasamente necesare pentru realizarea schemei hidrotehnice,
dup care celelalte cheltuieli se estimeaz n funcie de valoarea terasamentelor
utiliznd coeficienii recomandai de activitatea practic.
Pentru calculul valorii lucrrilor de terasamente se realizeaz o evaluare a
volumului lucrrilor de terasamente.
Utiliznd coeficienii recomandai pentru celelalte cheltuieli se determin
valoarea fiecruia dintre ele:
124
125
126
Capitolul VII
Indicatori tehnico-economici
127
Kg (RON)
Crap 0* 414.500 373 0,0125 5.181,25 984,44 6.165,69
Novac 0* 104000 75 0,011 1.144,00 217,36 1.361,36
Snger 0* 52000 37 0,011 572,00 108,68 680,68
Cosa 0* 69500 31 0,011 764,50 145,26 909,76
Crap 1 149206 5222 15 78.330,00 14.882,70 93.212,70
Novac 1 37301 1865 7,5 13.987,50 2.657,63 16.645,13
Snger 1 18651 933 7,5 6.997,50 1.329,53 8.327,03
Cosa 1 24917 748 7,5 5.610,00 1.065,90 6.675,90
Crap 2 94000 32900 10 329.000,00 62.510,00 391.510,00
Novac 2 23500 11750 5,5 64.625,00 12.278,75 76.903,75
Snger 2 11750 5875 5,5 32.312,50 6.139,38 38.451,88
Cosa 2 15698 4709 5,5 25.899,50 4.920,91 30.820,41
671.664,26
Tabel nr. 7.1
128
142332
Tabelul nr. 7.3
129
Deviz nr. 6 al cheltuielilor cu personalul
Salariu Total
Nr. unitar salarii
crt. Personal Nr. persoane (RON) (RON)
1 Inginer tehnolog 1 800 9600
2 Tractorist 1 350 4200
3 Paznici 2 350 8400
4 Mecanici pompe 2 350 8400
5 Pescari 4 400 19200
6 Electrician 1 400 4800
7 Economist 1 600 7200
8 Total 12 - 61800
9 CAS = 20% 12.360
10 omaj = 2,5% 1.545
11 Sntate = 7% 4326
12 Comision ITM = 0,75% 463,5
13 Fond concedii medicale = 0,75% 463,5
14 Fond accidente =1,329 821,32
15 Total 81.779
Tabelul nr. 7.6
131
6 Total 923.266,49
Partea a II-a
7 Retribuia personalului, CAS, omaj 81.779
8 Total 81.779
Partea a III-a
10 Aprovizionare 4.616,332
11 Regii societate 67.890,575
12 ntreinere ,reparaii 135.781,15
13 Cheltuieli generale pe ntreprindere 9.400
14 Alte cheltuieli 67.890,575
15 Total 285.578,63
16 TOTAL 1.290.624,12
Tabelul nr. 7.8
132
7 Profit brut RON 66.445,74
8 Impozit pe profit 16% RON 10.631,32
9 Profit net RON 55.814
10 Rentabilitate % 0,03
11 Productivitatea muncii: - fizic kg/om 15.666,67
12 Productivitatea muncii: - valoric RON/om 145.418,00
13 Durata de recuperare a investiiei ani 40
Tabelul nr. 7.10
133
Capitolul VIII
Norme de tehnica securitii muncii
134
participante la procesul de munca.
Normele si standardele de protecie a muncii reprezint un sistem unitar de
masuri si reguli aplicabile tuturor participanilor la procesul de munca.
Activitatea de protecie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru
reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a
tinerilor. Protecia muncii are ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munca,
prevenirea accidentelor si a mbolnvirilor profesionale n rndul angajailor.
In conformitate cu aceste reglementari, obligaia de a asigura securitatea si
sntatea, n toate aspectele referitoare la munca, revine conductorului unitaii iar
obligaiile angajailor nu afecteaz principiul responsabilitii angajatorului.
135
cu caracter interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti angajati
ai unitatii;
- sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii
angajatilor: afise, filme, carti, brosuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fise
tehnice de securitate etc.;
- sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la
care aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si
organizatorice de prevenire necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor,
prevenirea si stingerea incendiilor si evacuarea personalului n caz de pericol
iminent;
- sa asigure masurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate
exterioara, ai caror angajati lucreaza n unitatea sa, referitor la riscurile pentru
securitate si sanatate la care acestia din urma pot fi expusi, precum si la masurile
de prevenire si protectie adoptate la nivel de unitate si loc de munca, inclusiv cele
referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si evacuarea n caz
de urgenta;
- sa asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea
personalului cu atributii n domeniul protectiei muncii;
- sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor conform
reglementarilor n vigoare;
- sa angajeze numai persoane care, n urma controlului medical si a verificarii
aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa
le execute;
- sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor n problemele
referitoare la masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea n munca la
introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, mbunatatirea
conditiilor si a mediului de munca, la desemnarea persoanelor cu atributii specifice
sau la angajarea, cnd este cazul, a institutiilor specializate sau persoanelor juridice
si fizice abilitate pentru a presta servicii n domeniul protectiei muncii, la
desemnarea persoanelor cu atributii privind primul ajutor, prevenirea si stingerea
incendiilor, evacuarea angajatilor, precum si la modul de desfasurare a activitatii de
prevenire si protectie mpotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire
n domeniu;
- sa acorde reprezentantilor angajatilor cu atributii privind securitatea si sanatatea
n munca un timp adecvat, care va fi considerat timp de munca, si sa le furnizeze
mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile prevazute n
prezentele norme;
- sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti
adecvat sa poata avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru
securitatea si sanatatea acestora;
- sa asigure periodic sau ori de cte ori este cazul, verificarea ncadrarii nivelului
noxelor n limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate
136
sau laboratoare proprii abilitate;
- sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si sa
identifice locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;
- sa comunice, cerceteze, nregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor de
munca, a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;
- sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare,
retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate n procesele tehnologice;
- sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca
n timpul controlului sau al cercetarii accidentelor de munca;
- sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia
controalelor si a cercetarii accidentelor de munca;
- sa desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munca, persoanele
care participa la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
- sa ia masuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea unui
accident de munca mortal sau colectiv, n afara cazurilor n care mentinerea acestei
stari ar genera alte accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita viata
accidentatilor sau a altor angajati;
- sa anunte imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de
munca sau mbolnaviri profesionale la inspectoratul teritorial de munca si organele
de urmarire penala competente, potrivit legii;
- sa asigure dotarea, ntretinerea, verificarea echipamentelor individuale de
protectie si a echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici
unei activitati de catre angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a
echipamentului din dotare;
- sa acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare si alimentatie
de protectie;
- sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la
care angajatii sunt expusi n timpul lucrului;
- sa asigure ntocmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare
angajat expus si completarea acesteia de fiecare data cnd se produc schimbari ale
procesului de productie;
- sa ntocmeasca evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu vrsta
sub 18 ani.
137
- sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte
mijloace de productie;
- sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si
sa utilizeze corect aceste dispozitive;
- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune
tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnavire
profesionala;
- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel mai scurt timp
posibil accidentele de munca suferite de persoana proprie, de alti angajati sau de
ucenicii, elevii si/sau studentii n practica;
- sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui
accident si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca;
- sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune n
pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti
participanti la procesul de munca;
- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator
scopului pentru care a fost acordat;
- sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n
domeniul securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru a da
angajatorului posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt
corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de
munca;
- sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si
de cercetare n domeniul protectiei muncii.
Bibliografie:
138
Bud,I. , Diaconescu,t., Mudure,M. Creterea crapului i a altor specii de
peti, Editura Ceres, Bucureti 2004;
Cristea,V. Amenajri i construcii piscicole, note de curs i laborator,
Universitatea Galai;
Cristea,V. Amenajri i construcii piscicole, Universitatea Galai, 1990;
Dinescu,S. Cresterea animalelor de ferma, Editura Agris, Bucureti 2002;
Gheracopol,O. Curs de piscicultur, 1960;
Horvath,L. Petele i cresctoriile de pete, Editura M.A.S.T, Bucureti
2005;
Lostun,L., Turliu,N. , David,M. Helesteie. Piscicultura practica, Editura
Arieul, Bucureti 2004;
Munteanu G. Tratat de ihtiopatologie, Editura Excelsior Art, Timioara,
2003;
Oprea,L. Ihtiologie, note de curs, Universitatea Galai;
Oprea,L., Georgescu,R. Nutriia si alimentaia petilor, Editura Tehnic,
Bucuresti 2000;
Pojoga,I. Piscicultura moderna in apele interioare, Editura Ceres, Bucureti
1977;
Pojoga,I. , Negriu,R. Piscicultura practica, Editura Ceres, Bucureti 1988;
Rau, M. Hidrologie, Universitatea Galai;
Rzlog,G.,Metaxa,I. Managementul afacerilor pescreti, Galai, 2000;
Rzlog,G., Metaxa,I. Planificarea proiectelor pescreti, Galai, 2000;
Stncioiu,S. Curs acvacultura;
Stncioiu,S. Curs de ihtiologie sistematic;
Vasiliu, G.D. Petii apelor noastre, Editura tiinific, Bucureti 1959.
139
140