DSS Curs 2016. Toate PDF

Dreptul securitii sociale Cursuri 2016
Curs 1
Terminologie
Securitate sociala- consacrat intr-o lege americana in 1935. Presedinte Roosevelt- Social
Security Act- reglementa o serie de drepturi sociale vizand sustinerea somerilor si a vaduvelor si
orfanilor de razboi. Se reia ideea in Declaratia Universala a Drepturilor Omului- 1948- fiecare
individ, ca membru al societatii are dreptul la securitate sociala.
Def: set de mecanisme prin care se conciliaza nevoile individului cu cele ale statului.
Din perspectiva sociologica, este necesar sa existe un sprijin reciproc intre generatii, prin
furnizarea mijloacelor de trai necesare, in special celor care nu si le pot asigura, in ideea asigurarii
unui minimum in ceea ce priveste nivelul de trai. Se bazeaza pe 2 instrumente in sens de ansamblu
de reglementari:
1)Politicile de securitate sociala = structurate pe mai multe elemente

a) riscul social ocrotit
La nivelul OIM s-a elaborat Conventia 102/1992 ?care a dezvoltat in jurul sau o serie de alte
conventii si care a enumerat cele 9 riscuri sociale existente in orice societate:
Boala
batranetea
maternitatea
invaliditatea
accidentul de munca si boala
profesionala
decesul
protectia juridica a urmasilor
sarcinile familiale
somajul
1
Cel putin 6 dintre acestea trebuie sa fie ratificate. Prestatiile familiale nu sunt obligatorii. La nivel
european exista mai multe documente ale Consiliului Europei: Conventia Europeana, Carta sociala
europeana,
b) raportul intre securitatea economica si cea sociala. Implica la randul sau mai multe elemente,
obiective
garantarea posibilitatii pt fiecare individ de a executa o activitate profesionala
ocrotirea jur a activitatii profesionale impotriva acelor elemente care ar putea-o afecta
Ex: persoana concediata pt motive ce nu tin de persoana sa. Se va activa un airbag de salvare: sistemul
de somaj.
asigurarea obtinerii unui venit suficient din desfasurarea activitatii profesionale- salariul minim-
nu inglobeaza in dimensiunea lui numerica doar un pret al muncii ci si ceea ce e necesar pt
asigurarea minimului vital
Nivelul salarului minim se stabileste in Romania prin HG, urmand in aceasta materie
exemplul francez- Decret al Consiliului de Ministri
c) acordarea unor venituri care sa asigure un trai decent
*prestatiile de asigurari sociale sunt venituri de inlocuire a venitului profesional, singura exceptie
vizand prestatiile de asistenta sociale configurate in jurul nevoilor unei persoane- ex: indemnizatia de
somaj
d) implementarea de politici in sensul asigurarii reconversiei profesionale- ex: finantarea cursurilor
de reconversie profesionala pe banii bugetului fondului de somaj pt a le facilita o mai rapida reinsertie
pe piata muncii
e) caracterul dinamic al politicilor sociale ex: riscurile sociale cunosc o anumita expandare la
probleme de natura pierderii afacerilor, pierderii locuintei, ceea ce excede celor 9 riscuri prevazute
anterior
2) Sisteme de securitate sociala

Punctul de plecare este reprezentat de activitatea de voluntariat. Aceste sisteme de securitate isi
au originea in legile germane de la sf sec 19- inceputul sec XX. In principal vorbim despre legea
pensiilor, fiind pt Europa cea mai importanta sursa legislativa in materie, exceptand UK si Finlanda.
a)prestatiile de asig sociale se aplicau ca venituri de inlocuire a veniturilor profesionale
b)cuantumul prestatiilor de asigurare este proportional cu venitul profesional avut anterior
c)afilierea la sistemul social este obligatorie
d)subventionarea de la bugetul general a sistemului de pensii
e)finantarea se facea in principal prin contributii ale salariatilor si ale patronilor
Bismark a conceput acest sistem aplicabil muncitorilor industriali cu un nivel de venit mai scazut.
Chiar si in aceste conditii de limitare a adresabilitatii sistemului, se prevedea o subventie de la bugetul
de stat care sa asigure finantarea partiala.
In Romania exista astazi o disputa in ceea ce priveste deficitul de 20 miliarde de euro. Acest
sitem functioneaza in masura in care se indeplinesc anumite conditii:
1. rata de dependenta care implica un raport supraunitar intre contribuabil si beneficiar
=>dezechilibrarea balantei de incasari si plati a sistemului de pensii
2. sistemul s-a universalizat in timp.
3. oamenii traiesc mai mult => sistemul este mult mai solicitat decat in urma cu 100 de ani
4. a scazut natalitatea => spor negativ demographic
5. rata de somaj mare ca urmare a dificultatii insertiei tinerilor pe piata muncii
2
Concluzia: se ajunge la mediocritatea veniturilor din pensie.
Curs 2
Aspecte introductive
Dreptul securitatii sociale este ansamblul de reglementari care au ca obiect raporturile de

asigurari sociale si raporturile de asistenta sociala.
Asigurarile sociale functioneaza conform principiului contributivitatii (platesti o contributie
si daca/cand intervine ,,riscul asigurat,, beneficiezi de pensie, riscul asigurat fiind: batranetea, boala).
Asistenta sociala functioneaza in baza principiului solidaritatii sociale. In cazul asistentei
sociale vorbim despre persoanele care nu au niciun venit si carora societatea incearca sa le asigure un
minim de trai. Ex: indiferent daca este asigurat sau nu, la nastere spitalele sunt obligate sa primeasca
femeia gravida, la fel la hepatita.
Securitatea sociala presupune asigurarea unui venit de trai decent persoanelor care nu pot sa
supravietuiasca fiindca sunt in imposibilitatea de a munci. Principalele riscuri sociale sunt:
Batranetea
Boala
Invaliditate
Pierderea locului de munca (somajul)
Decesul
Venituri sub venitul minim , astfel incat sa fie adaptate la nevoile pe care le are
societatea la un moment dat.
Primele politici sociale care au avut in vedere protectia anumitor categorii de muncitori au
aparut in Germania si ulterior in Marea Britanie. Datorita dezvoltarii rapide si fara precedent a
industriei, in secolul XIX a crescut foarte mult numarul lucratorilor si partea de accidente de munca si
boli profesionale. Bismarck a hotarat introducerea asigurarii obligatorii; daca platesti o suma in fiecare
luna urmeaza sa beneficiezi.
Principiul Bismark functioneaza si astazi in Romania: platesti o contributie si daca esti in
nevoie beneficiezi de protectie.Totodata s-a extins si numarul celor care beneficiaza chiar daca nu
platesc anumite contributii ex: sunt beneficiari membrii de familie ai asiguratului, copii, parintii, ei
avand calitatea de coasigurat, nu pe cea de asigurat. In Romania, primele acte prin care anumite
categorii de persoane erau protejate au aparut in 1906-1910, urmand ca in perioada interbelica sa se
dezvolte ft mult sistemul de asigurari sociale. Dupa WW2 s-au putut primi prestatii sociale.
Probleme: plata contributiilor sa se faca de patron/salariat/ambii? De ce sa plateasca patronul?
El e beneficiarul muncii salariatilor. In principiu, inca din ww2 se facea plata mixta (contribuiau
amandoi), sistem aplicabil si in prezent, numai ca angajatorul contribuie intr-o cota mai mare decat
salariatii pentru pensii.
In sistemul anglo-saxon, functioneaza un alt sistem. Cei cu venituri mari platesc impozite foarte
mari, cei cu venituri mici impozite mici, altii nu platesc. Exista si contracte de munca zero, in care nu
se platesc contributii sociale (e vorba despre contractele de munca cu timp partial). Din impozite statul
repartizeaza venituri catre sistemul de asigurari sociale.
3
Principii de protectie sociala
1. Egalitatea de tratament. Exista si un consiliu care se ocupa cu studierea cazurilor de

incalcare a acestui principiu.
De protectie sociala beneficiaza toti barbatii si toate femeile, indiferent de varsta. Totusi, in
sistemul de pensii a ramas diferita varsta de pensionare intre barbati si femei, insa aceasta nu constituie
o derogare de la principiul egalitatii de tratament. In UE se tinde la egalizarea varstei de pensionare.
Varsta de pensionare pana in 2001 era de 57-60. In prezent: 65-63.
2. Principiul includerii. Toate persoanele, toti cetatenii au dreptul de a participa si

beneficia de protectie sociala.
3. Principiul responsabilitatii generale a statului. Statul garanteaza acordarea

dreptului, chiar daca sistemul este in dificultate. Statul nu poate intra in incapacitate de plata in ceea ce
priveste pensiile si asigurarile sociale, chiar daca numarul contribuabililor scade. Bani de la bugetul de
stat se transfera la bugetul asigurarilor sociale pentru acoperirea deficitului. Nu sunt lipsuri de sistem
in ceea ce priveste sistemul de somaj.
In general la niveulul UE vorbim despre transformarea politicilor sociale post-risc in ante-risc.

Adica, politicile sociale trebuie sa prevada nu doar stimulente pentru munca si angajare, dar si
flexibilitate care se obtine separand securitatea locului de munca de cea sociala, respectiv prestatiile
care se acorda pe perioada contractului de munca, de cele care se acorda dupa inceperea activitatii. In
Romania, pana in 2001-2005, sistemul de pensii era asigurator si pentru imbolnaviri (incpacitate de
munca, boli profesionale si decese). Astfel instituitia care asigura pensii trebuia sa acopere si
indemnizatiile pentru boala, ajutorul de deces. Ulterior,
asigurator pentru pensii casa de pensii ,
asigurari de sanatate casa nationala de asigurari de sanatate,
somaj agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca,
agent de munca si boli profesionale tot casa de pensii .
Izvoarele
Surse :
I. Organizatia internationala a muncii
A fost gandita prin Tratatul de Pace de la Versailles. Scop: apararea drepturilor lucratorilor.
Instituie: duminca zi libera, durata max a muncii. In caz de nerespectare a conventiei in consiliul de
administratie a OIM se iau masuri impotriva statului. Sunt reprezentati la nivelul OIM sindicatele,
patronatele, statul.
II. UE
III. Consiliul Europei
Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei a fost ratificat de Romania in
2009 si prevede obligativitatea de a acorda un minim de prestatii sociale enumerate. In cod e
4
reglementata si o durata minima de acordare si un nivel minim al indemnizatiei. Prestatiile minime ce

trebuie sa le acorde statele ce au ratificat codul sunt:
Ingrijiri acordate de medici generalisti, inclusiv vizita la domiciliu.
Ingrijiri acordate in spitale de medici specialisti sau in ambulatoriu.
Furnizarea de produse farmaceutice ce pot fi compensate sau gratuite.
Spitalizare cand este necesar
(Maternitate) ingrijiri prenatale, in timpul nasterii si dupa nastere si spitalizare.
Riscul social acoperit intervine pentru orice boala, oricare ar fi cauza, incluzand si sarcina,
nasterea si urmarile lor.
Indemnizatii de boala. Codul prevede ca durata prestatiei poate fi pana la 26 de
saptamani si ca primele 3 zile de boala sa nu fie platite. OG 51 angajatorii sunt obligati sa plateasca
cele 3 zile de boala, dar nu pentru boli profesionale. De ce 3 zile? Impiedica acordarea de certificate
medicale pentru persoane care nu sunt cu adevarat bolnave. Daca diagnosticul se schimba, concediul
medical se considera initial, intervenind alte 3 zile de neplata.
Prestatii pentru somaj. Durata maxima de acordare e de 26 saptamani in cursul a 12
luni. In Romania durata de acordare e de max 1 an.
Prestatiile de batranete (PENSII). Varsta nu trebuie sa depaseasca 65 de ani.
Stagiul de cotizare (Vechime in munca). Min 10 ani in Conventie, in Romania de 30-
35 ani, min 15 ani.
Prestatii pentru accidente de munca si boli profesionale. Sunt asemanatorare cu
prevederile aferente indemnizatiilor de boala, existand totusi si drepturi suplimentare.
Prestatiile familiale se acorda familiilor si in special celor cu copii. Avem fie o suma
fixa acordata copiilor, fie imbracaminte, locuinta, sejur de vacanta, asistenta pentru copii, fie un sistem
mixt. In sistemul intern avem alocatii.
Prestatii de maternitate. Platile periodice pot fi limitate la 12 saptamani. In Romania,
durata este de 126 zile. Concediul de maternitate: 2ani/ 3 ani pentru copilul cu handicap
Prestatiile de invaliditate. Prin invaliditate nu ne referim la pierderea unui simt sau a
unui organ, ci ne referim la pierderea capacitatii de munca si necesitatea unui insotitor permanent.
Pensiile de invaliditate sunt acordate de casa de pensii.
Prestatiile pentru urmasi. In Romania, prin urmasi intelegem in primul rand copiii, dar
si sotiile sau sotul.
IV. Actele ce provin de la ONU (dar ele nu au mecanisme propriu-zise)
Curs 3
Pensiile
Istoric: de pensii au beneficiat toi cei care au cotizat. n perioada interbelic, au existat case de
asigurri, dar banii erau pltii de patron, se reinea o mic cotizaie de la angajai i patronii cumprau
timbre pe care le ataau pe carnete de munc.
Dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, sistemul a fost reorganizat, dar s-au recunoscut
perioadele anterioare. Ulterior, statul a fcut propriile schimbri. n 1977 a aprut Legea nr. 3/1977
care prevedea c perioada de referin pentru calculul pensiei e de 5 ani consecutiv din ultimii 10 ani.
De ce? Poate ai fost director i la un moment dat ai ajuns subaltern. i i alegeai 5 ani, cu condiia s
fie consecutivi. Acest sistem a funcionat foarte bine. Raporturile dintre pensionari i asigurai era de 3
5
pensionari la 1 asigurat muli salariai la un pensionar. La un moment dat, dupa 1990, sistemul n-a
mai funcionat: pentru c au aprut pensionari suplimentari, care au ngroat numrul pensionarilor n
1990 ianuarie s-a dat un decret-lege pentru o pensie anticipat cu 5 ani, fr s se fac vreun fel de
pensionri. i, ca atare, a aprut un numr de 800 de mii un milion de persoane n plus (pensionari).
Vrsta pentru pensionare era de 50 la femei (nainte fusese de 55). A doua problem agricultorii: s-au
desfiinat cooperativele agricole de producie. Nemaiexistnd Casa de asigurri a cooperativelor,
trebuia s se ntmple ceva cu ei. i n aceste condiii, Serviciul de asigurri i-a preluat. Pensiile erau i
foarte mici. n paralel, statul a trebuit s ia msuri pentru asigurarea unei pensii minime. i s-au fcut
sisteme de indemnizaii pentru pensii. De exemplu, cel privitor la artitii plastici, comunitile evreieti,
casa cooperaiei meteugreti. O alt greeal din 1990 s-a stabilit ca raportul de munc s existe fie
n baza CM, fie n baza conveniilor civile. i prin 1996-1997, se ajunsese ca numrul conveniilor
civile s depeasc numrul CM. S-a ncercat prin 1993-1994 s se limiteze conveniile de munc, dar
fr succes.
Pn la Codul Muncii (2003), contribuiile nu se plteau, aa c a fost clar c sistemul de pensii
nu funciona. A mai fost o chestiune care a fcut necesar s se renune la vechiul sistem: dup 1990
contractele de asigurri pe cont propriu. i au aprut cei care ncheiau asigurri i care au fraudat
legea, ajungndu-se la pensii foarte mari pentru unii. Aa c n 2001, la 1 aprilie, a intrat n vigoare
Legea nr. 19/2000, care a schimbat sistemul i a zis c lum n calcul toat perioada n care s-a
contribuit i pe cele pe care legea le asimileaz perioadei de contribuie. Nu se mai aveau n vedere
doar acei cinci ani consecutivi din ultimii 10 ani. Reminiscene din vechea legislaie: au continuat ca n
sistemul public de pensii, s existe i asigurri pentru boal, accidente de munc. Legea 19 se numea
legea sistemului public de pensii i a altor asigurri sociale. Era clar c nici aici nu funciona ceva:
crescuse foarte mult numrul de mbolnviri. S-a rereformat sistemul n 2005 sistemul pentru boal i
accidente de munc a trecut separat, la Casa de asigurri de sntate. Legea pensiilor a rmas aadar
doar legea pensiilor.
n 2010, Legea 263 (sediul materiei) a ncercat i a i reuit s unifice sistemul public de
pensii, adic s intre n sistemul public i alte sisteme care aveau reglementare separat. M refer la
militari, SRI, funcionari publici speciali. Au ncercat chiar i pe avocai. Dar avocaii din Parlament s-
au opus casa asigurailor mergea extraordinar. Muli pltesc, puini beneficiaz. Militarii au fost
nemulumii, pentru c, intrnd n sistemul public, unora le-au sczut mult pensiile.
n sistemul actual, au rmas judectorii, militarii, dar ei beneficiaz acum de nite subvenii
din bugetul Ministerului. Care tot un fel de pensie e i care face s ating la anumite categorii ultimele
salarii pe care le-au avut. Ei au pensia obinuit de x lei, iar diferena subvenia- se pltete din
fondul special al Ministerului.
n afara sistemului public: avocaii i pensiile unor culte religioase recunoscute de statul
romn. Nu vorbim de BOR. E vorba de Biserica Catolic, apoi de cultele neoprotestante penticostali,
nazarineni etc.
n prezent, vrsta de pensionare: 65 la brbai i 63 la femei. n rile UE se vorbete chiar s
se creasc la vrsta de 70 de ani.
Pn n 2010, mai erau nite prevederi de favoare: de pild, mama care nscuse i crescuse trei
copii, beneficia de reducerea vrstei de pensionare cu vreo trei ani.
Ce alt inovaie a mai adus Legea 263: nu se mai discut de grupe de munc, ci se discut de
condiii speciale i deosebite de munc. Grupa 1 condiii speciale, grupa 2 condiii deosebite.
O s mai vorbim i despre Pilonul II pensiile private i Pilonul III pensiile facultative. La
cele private, contribui, i cnd iei la pensie, beneficiezi de pensia normal, la care se adaug i cea
privat.
Legea nr. 263 prevederi importante

6
Art. 1
Dreptul la asigurri sociale este garantat de stat i se exercit, n condiiile prezentei legi, prin
sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, denumit n continuare sistemul public de
pensii. alte drepturi: ajutorul de deces, de pild.
Principiile (de tiut pentru examen!)

Art. 2
Sistemul public de pensii se organizeaz i funcioneaz avnd ca principii de baz:
a) principiul unicitii, potrivit cruia statul organizeaz i garanteaz sistemul public de pensii bazat
pe aceleai norme de drept, pentru toi participanii la sistem;
b) principiul obligativitii, potrivit cruia persoanele fizice i juridice au, conform legii, obligaia de a
participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurri sociale exercitndu-se corelativ cu
ndeplinirea obligaiilor; de ce i persoanele juridice? Pentru c angajatorul e obligat s plteasc
partea de contribuie a angajatorului.
c) principiul contributivitii, conform cruia fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza
contribuiilor datorate de persoanele fizice i juridice participante la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurri sociale cuvenindu-se n temeiul contribuiilor de asigurri sociale pltite;
drepturile se cuvin doar dac ai pltit contribuiile respective. Angajaii sunt protejai mpotriva
situaiilor n care angajatorii, din diferite motive colaps financiar, rea-credin - nu au pltit
contribuiile.
d) principiul egalitii, prin care se asigur tuturor participanilor la sistemul public de pensii,
contribuabili i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, ntre persoane aflate n aceeai situaie
juridic, n ceea ce privete drepturile i obligaiile prevzute de lege;
e) principiul repartiiei, pe baza cruia fondurile de asigurri sociale se redistribuie pentru plata
obligaiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii; ce vrea s spun? Spre deosebire de
pensiile private, exist o solidaritate ntre generaii: noi pltim acum pensiile prinilor i sperm
c i copiii ne vor plti nou pensiile. Dar nu exist undeva nite bani la banc pe care s-i
scoatem ulterior. Nu. Banii de redistribuie.
f) principiul solidaritii sociale, conform cruia participanii la sistemul public de pensii i asum
reciproc obligaii i beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau nlturarea riscurilor
asigurate prevzute de lege; eu acum sunt sntos, aa c pltesc. S-ar putea s am colegi bolnavi.
Pentru perioada n care X a fost bolnav incapacitate de munc -, dei nu a contribuit, era
asigurat, aa c primete pensie, e recunoscut stagiul de cotizare.
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stttoare a sistemului public de pensii,
conform legii; gestionat de Casa Naional de Pensii.
h) principiul imprescriptibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu se prescrie; ns, dac nu ai
cerut pensie i te trezeti dup cinci-zece ani, nu mai poi s solicii. Exist un termen-limit pn
la care poi depune dosarul.
i) principiul incesibilitii, potrivit cruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parial. asta nu
nseamn c nu poi pune popriri pe pensie sau nu poi fi executat silit n baza ei.
Definirea unor termeni

Art. 3
(1)n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) asigurat - persoana fizic pentru care angajatorul este obligat s rein i s plteasc contribuia
individual de asigurri sociale, precum i persoana fizic ce achit, n nume propriu, contribuia de
asigurri sociale, conform prezentei legi; exist dou categorii de asigurai persoane fizice, care
se mpart n cei cu raporturi de dependen, pentru care contribuia se reine de angajator I
7
cealalt categorie, persoanele fizice asigurate pe cont propriu i obligate ele nsele s plteasc
contribuia.
b) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcioneaz n subordinea Ministerului Aprrii
Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor i Serviciului Romn de Informaii, cu respectarea
legislaiei n vigoare privind protecia informaiilor clasificate n instituiile din sistemul naional de
aprare naional, ordine public i siguran naional; Casa sectorial deci cu privire la un
anumit sector de activitate. Cu toat unificarea sistemului, au continuat totui s existe n paralel
aceste case sectoriale. Aceste case au existat ntotdeauna, iniial sub forma unor servicii,
ajungnd ulterior case de pensii.
c) contract de asigurare social - contractul ncheiat voluntar ntre persoane fizice i casele teritoriale
de pensii n scopul asigurrii n sistemul public de pensii; persoanele fizice care nu sunt n raporturi
de dependen, dar doresc s contribuie. De pild, persoane care n-au serviciu i nici nu doresc s
lucreze casnicii.
d) contribuabil - persoana fizic sau juridic ce pltete contribuii de asigurri sociale sistemului
public de pensii, conform prezentei legi;
p) stagiu de cotizare - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuii de asigurri sociale la
sistemul public de pensii, precum i cea pentru care asiguraii cu declaraie individual de asigurare
sau contract de asigurare social au datorat i pltit contribuii de asigurri sociale la sistemul public
de pensii; n cazul persoanelor care sunt n raporturi de dependen, obligaia de a plti
contribuia e a instituiei. De pild, nici parlamentarii nu sunt n raporturi de dependen, dar
tot au n spate o instituie care le gestioneaz raporturile. Stagiul de cotizare = perioada n care s-
a datorat contribuia. Pentru ceilali, cu contracte de asigurare ncheiate, se are n vedere
perioada n care s-a datorat i s-a pltit.
q) stagiu de cotizare n specialitate - perioada n care o persoan din sistemul naional de aprare
naional, ordine public i siguran naional, precum i din sistemul administraiei penitenciare s-a
aflat n una dintre urmtoarele situaii:
1.a avut calitatea de cadru militar n activitate; pentru ei, sunt agreate ca stagiu de cotizare toate
perioadele n care au fost n uniform la dispoziia rii, dar nu se ia n calcul liceul militar.
2.a ndeplinit serviciul militar ca militar n termen, militar cu termen redus, elev al unei coli
militare/coli de ageni de poliie sau student al unei instituii de nvmnt din sistemul de aprare
naional, ordine public i siguran naional pentru formarea cadrelor militare, poliitilor i
funcionarilor publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, cu excepia liceului
militar;
3.a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
4.a fost n captivitate;
5.a avut calitatea de funcionar public cu statut special n instituiile din sistemul de aprare naional,
ordine public i siguran naional, precum i din sistemul administraiei penitenciare;
6.a avut calitatea de militar angajat pe baz de contract i/sau de soldat i gradat voluntar;
r) stagiu complet de cotizare - perioada de timp prevzut de prezenta lege n care asiguraii au
realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limit de vrst, pensie anticipat
sau pensie anticipat parial; = durata n timp a perioadei pentru care, dac ai cotizat, primeti
pensie. Stagiul poate s scad n anumite condiii sau, dimpotriv, dac durata este mai mare
dect cea normal, atunci beneficiezi de ceva n plus. Mai mult, legea actual permite ca, pe
fiecare an lucrat (365 de zile), s poi apoi cere recalcularea pensiei.
u) stagiu potenial - perioada de timp prevzut de prezenta lege, considerat stagiu de cotizare i
acordat la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din
cauza afeciunilor invalidante; deci, la pensia de invaliditate, se pleac de la pensia pentru limit
de vrst, dar e evident c nu ai vrsta i stagiul respective, dar nu mai e necesar stagiul.
8
v) vrst standard de pensionare - vrsta stabilit de prezenta lege, pentru brbai i femei, la care
acetia pot obine pensie pentru limit de vrst, n condiiile legii, precum i vrsta din care se
opereaz reducerile prevzute de lege.
Observaie!: n cazul militarilor, celor din SRI etc, nu discutm de salariu, ci de sold. La
magistrai indemnizaie. i astea sunt tot salarii. nainte de 1990, nu se mai folosea noiunea de
salariu, ci noiunea de retribuie. n perioada 1977-1989 inclusiv, toate salariile erau NETE, nu brute.
Pentru perioadele n care nu exist documente i se face reconstituirea vechimii sau n carnetul
de munc nu era trecut salariul, se are n vedere salariul minim pe economie din perioada respectiv.
Art. 5
(1)Asiguraii sistemului public de pensii pot fi ceteni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe
perioada n care au, conform legii, domiciliul sau reedina n Romnia.
(2)Pot fi asigurai ai sistemului public de pensii i cetenii romni, cetenii altor state i apatrizii
care nu au domiciliul sau reedina n Romnia, n condiiile prevzute de instrumentele juridice cu
caracter internaional la care Romnia este parte.
(3)Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s beneficieze de
prestaii de asigurri sociale, conform prezentei legi.
Intereseaz c toi cei care au activitate de munc n Romnia, pltesc contribuii, indiferent de
poziia contractual sau cetenie.
Curs 4
traiantunsoiu@upcmail.ro - de trimis cursurile si seminarele.
Persoanele asigurate obligatoriu - art 6 din lege: sunt asigurate obligatoriu si obligate sa plateasca
urmatoarele categorii:
. Salariatii, persoanele care desf oar activit i pe baz de contract individual de munc,
inclusiv solda ii i grada ii voluntari
Legea 223/2015-intrata in vigoare la 1 ianuarie. Actul normativ nu a modificat Legea 263, in sensul de
a eliina militarii, SRI-ul etc. Avem astfel doua acte normative, care se imbina.
Noua lege contine o precizare: toti cei care beneficiaza de pensii fac parte din acel sistem pot opta
pentru cel mai avantajos dintre sistemele continute in cele doua legi.
2. Funcionarii publici
3. Cadrele militare n activitate, solda ii i grada ii voluntari, poli i tii i func ionarii publici
cu statut special din sistemul administra iei penitenciare, din domeniul aprrii na ionale,
ordinii publice i siguran ei na ionale (ordine public, aparare, penitenciare, siguran
naional)
4. Persoane care realizeaza venituri de natura profesionala altele decat cele salariale din
drepturi de autor si drepturi conexe si din contracte sau conventii rezultate din legislatia civila
(desi codul muncii nu recunoaste conventiile civile-exista totusi contracte care scapa ITM, gen
persoane care presteaza activitati in baza unor proiecte europene).
9
5.Cei alei, numii n autoritatea executiv, judecatoareasc, cooperative (mestesugreasc) -

asimilate salariatilor dpdv al securitii sociale - o parte din contribuie se pltete de angajator, o parte
de angajai, spre deosebire de cei care lucreaz pe cont propriu, care pltesc singuri
6. omerii - doar cei care beneficiaz de drepturi bneti din ajutorul de omaj, perioada in care se
pltesc contribuie este stagiu de cotizare n sistemul public de pensii, fiind luat n calcul pentru
acordarea pensiilor
. persoanele care realizeaz, n mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
cel pu in de ori c tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor
sociale de stat. presupunem c acest ctig este de 2500, ori 4 = 10.000/an, deci f putin pe luna. Daca
ctigul este mai mic decat acesta, nu sunt obligate s se asigure i s plteasc contribuii, n caz
contrar sunt obligate
a) administratori (societi pe aciuni, numiti de AGA, dintre care pot fi numii directori sau
directori generali) sau manageri (inclusiv la unitile publice- spitale, direcii sanitare) care au
ncheiat contract de administrare ori de management - inainte se incheiau contracte de munc
b) membri ai ntreprinderii individuale i ntreprinderii familiale
c) persoane fizice autorizate s desf oare activit i economice - PFA propriu-zis, ct i toate
profesiile liberale (contabil, medic, farmacist, medic veterinar, notar, auditor, expert tehnic,
criminalist, traducator, executor judectoresc), care pot avea i angajai cu contract de munc, au
o reglemetare special care se aplic profesiei respective, de obicei exist o form de organizare a
profesiei, n care trebuie s fie nscrii, unde pltesc si o cotizatie si trebuie s respecte regulile de
disciplina. Pentru multi exista si un stagiu de cca. 2 ani pentru a deveni definitiv ( a nu se
confunda cu stagiul din CM, unde e pt cei cu studii superioare, in primele 6 luni de activitate). In
cazul medicilor, arhitecilor, inginerilor, pot lucra si in sistemul public sau in cel privat ca
salariai, sau pot activa pe cont propriu, dar trebuie sa cotizeze in ambele sisteme.
-> Legea 50/2009: cand dobandesc inginerii, arhitectii drept de semnatura asupra proiectelor.
d) persoane angajate n institu ii interna ionale care isi desfsoar activitatea in Romania, fie sunt in
strainatate, dar au angajati romni, dac nu sunt asigura ii acestora;
e) alte persoane care realizeaz venituri din activit i profesionale;
8. cadrele militare trecute n rezerv, poli i tii i func ionarii publici cu statut special din sistemul
administra iei penitenciare ale cror raporturi de serviciu au ncetat, din domeniul aprrii
na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, care beneficiaz de ajutoare lunare ce se
asigur din bugetul de stat, n condi iile legii -in acte normative speciale s-a prevazut acordarea de
indemnizatii suplimentare pana ies la pensie, beneficiaza de bani fara sa munceasca, de aceea la
aceste sume se percep contributii pentru pensiile de stat - beneficiaza de ajutoare lunare ce se
asigure din bugetul de stat.
9. avoca ii, personalul clerical i cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate
n sistemul public, precum i orice persoan care dore te s se asigure, respectiv s i
completeze venitul asigurat - inainte, pensia era legata de munca, acum de stagiul de cotizare, dar
daca se platesc bani in baza contractului de asigurare, indiferent de unde sunt veniturile (arende,
chirii), nu are importanta ca nu a muncit - BOR este integrata n sistemul public.
Art. 7
(1) Persoanele juridice sau fizice la care i desf oar activitatea asigura ii prevzu i la art. 6 alin.
(1) pct. I i II, denumite n continuare angajatori, institu iile care efectueaz plata drepturilor de omaj
pentru omerii prevzu i la art. 6 alin. (1) pct. III, precum i institu iile care efectueaz plata drepturilor
pentru persoanele prevzute la art. 6 alin. (1) pct. sunt obligate s ntocmeasc i s depun
10
declaraia nominal de asigurare. - angajatorii sunt obligati in fiecare luna sa depuna o declaratie
(numele persoanei, CNP si veniturile realizate in luna de referinta si contributia, declaratii obligatorii ce
trebuie depuse conf C Fiscal, pana pe 25 a lunii viitoare).
11
(2) n situa ia n care se constat erori n cuprinsul declara iilor prevzute la alin. (1), indiferent de
cauzele producerii acestora, i/sau modificri ale datelor pe baza crora se stabilesc stagiul de cotizare
i punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevzute la alin. (1) sunt
obligate s ntocmeasc i s depun o declaraie nominal de asigurare rectificativ.
(3) ermenele i modalit ile de depunere a declara iilor prevzute la alin. (1) i (2) sunt prevzute n
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare.
Art. 11
(1) Persoanele prevzute la art. 6 alin. (1) pct. I care au cel pu in vrsta de 18 ani sunt obligate s
se asigure pe baza declara iei individuale de asigurare.
(2) Declara ia individual de asigurare se depune n termen de 30 de zile de la data ncadrrii n
situa ia prevzut la alin. (1) la casa teritorial de pensii competent, n func ie de domiciliul sau
re edin a persoanei.
(3) enitul lunar asigurat pentru persoanele men ionate la alin. (1) este cel stabilit prin declara ia
individual de asigurare i nu poate fi mai mic dect suma reprezentnd 35 din c tigul salarial mediu
brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat i mai mare dect valoarea
corespunztoare a de 5 ori c tigul salarial mediu brut. 2500 e castigul, deci suma minim lunara e 35
din 2500, iar suma maxima ar fi 5 salarii medii brute - legiuitorul a vrut s evite abuzurile, stabilind ca
pensia se calculeaza in functie de intregul stagiu de cotizare, nu ca in trecut, cand se luau in calcul
ultimii 5 ani din stagiul de cotizare in ceea ce priveste venitul, si oamenii obisnuiau sa iasa la pensie
dupa 5 ani de cand obtineau foarte multi bani lunar, astfel incat pnsia sa se calculeze in functie de
veniturile din ultimii 5 ani.
(4) Se excepteaz de la obligativitatea depunerii declara iei de asigurare persoanele prevzute la art.
6 alin. (1) pct. I , care desfasoar activiti independente, dac beneficiaz de una dintre categoriile
de pensii prevzute de prezenta lege sau dac se regsesc n situa iile n care declaraia se depunde de
angajator sau de ctre asimilat - persoana respectiv lucreaz ca salariat si desfoar si activitate pe
cont propriu, deci e asigurat ca salariat, dar nu exista obligatia de a a se asigura si pe cont propriu.
Organul fiscal poate califica anumite raporturi independente ca fiin de fapt dependente - avocatii
salariati in cadrul profesiei, infrastructura e pusa la dispozitie de angajator, exista un program de
munca, este beneficiarul exclusiv al prestatiilor, neputand lucra si la alte societati de avocatura, au
concediul de odihna platit etc
Art. 12
(1) Contractul de asigurare social prevzut la art. 6 alin. (2) se ncheie ntre persoana interesat
sau, dup caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procur special i casa
teritorial de pensii competent, n func ie de domiciliul sau re edin a persoanei. (2) Contractul de
asigurare social se ncheie n form scris i produce efecte de la data nregistrrii acestuia la casa
teritorial de pensii.
Art. 13
(1) enitul asigurat nscris n declara ia individual de asigurare sau n contractul de asigurare
social poate fi modificat prin depunerea unei comunicri de modificare a declara iei individuale de
asigurare ori, dup caz, prin ncheierea unui act adi ional la contractul de asigurare social. (2)
Declara ia individual de asigurare i contractul de asigurare social constituie titluri de crean i
devin titluri executorii la data la care crean a bugetar este scadent, conform legii.
Art. 14
12
(1) n situa ia n care pe parcursul derulrii asigurrii n baza declara iei individuale de asigurare se
face dovada c exist perioade n care nu se realizeaz venituri, la cererea asiguratului sau din
ini iativa casei teritoriale de pensii, declara ia poate fi suspendat. (2) Pentru perioadele de suspendare
prevzute la alin. (1) nu se datoreaz contribu ie de asigurri sociale. La salariai, nu se pune aceasta
problem dect pe timpul concediilor fr plat pentru motive persoanel sau pe timpul absenelor
nemotivate. Neplata salariului de ctre agajator nu afecteaz obligaia de a plti contribuia de
asigurare.
Art. 16
Constituie stagiu de cotizare n sistemul public de pensii:
a) vechimea n munc recunoscut pentru stabilirea pensiilor pn la data de 1 aprilie 2001 - pana
atunci, nu exista casa de pensii, astfel incat se calcula pe baza carnetului de munca sau a unei hotrri
judecaroesti, dar nu exista o evidenta a salariatilor din romania in care se mentiona vechimea fiecruia.
La 1.4.2001 s-a infiinat casa de pensii, si-au achizitionat infrastructura, pentru a se trece la sistemul
informatizat. Din 2007-2008, carnetele de munca s-au trimis la ITM ca sa se scaneze, sa le introduca in
baza de date pentru ITM si apoi pentru casele de pensii
b) vechimea n serviciu (pentru militari, pana in anul 2010, deoarece in 2010 s-a facut unificarea
sitemului public, pensille militare fiind tot in sistemul public) recunoscut pentru stabilirea pensiilor, n
cazul persoanelor prevzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pn la intrarea n vigoare a prezentei legi;
c) perioada cuprins ntre 1 aprilie 2001 (momentul in care a intrat in vigoare L 19/2001, reforma
sistemului de pensii, s-a tercut la stagiu de cotizare, cat a contribuit, s-a modificat varsta de pensionare,
a crescut nr persoanelor care trebuie sa contribuie etc) i data intrrii n vigoare a prezentei legi, n care
persoanele au fost asigurate n baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi
de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare
d) perioada cuprins ntre 1 ianuarie 2010 i data intrrii n vigoare a prezentei legi, n cazul
persoanelor prevzute la art. 6 alin. (1) pct. V - perioadele asimilate de actul normativ, reglementate in
art. 49, cu precizarea c exist i acte normative speciale care recunosc anumite perioade ca fiind
perioade asimilate, dar omise de legiuitor in actul normativ-cadru, general
Art. 17
(1) Constituie stagiu de cotizare i perioada suplimentar la vechimea n munc sau la vechimea n
serviciu acordat n baza legisla iei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate n
grupa I, a II-a, respectiv n condi ii deosebite, condi ii speciale i alte condi ii, n cazul persoanelor
prevzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).
(2) Constituie stagiu de cotizare i perioadele de pn la data de 1 aprilie 2001 n care o persoan:
a) s-a aflat n una dintre situaiile prevzute la art. 49;
b) are stabilite drepturi privind vechimea n munc n baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu
ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri,
republicat. - li s-au acordt nite indemnizaii, li s-a recunoscut in toata perioada ca stagiu de cotizare,
fiecare an de deportare fiind echivalat cu 1 an jumatate de stagiu de cotizare
(3) Constituie stagiu de cotizare i timpul util la pensie realizat de agricultori, n condi iile reglementate
de legisla ia privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor, anterioar datei de 1
aprilie 2001.
Art. 49
13
(1) n sistemul public de pensii s asimil a stagiului de cotizare i perioadele necontributive,

denumite n continuare perioade asimilate, n care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate - indiferent de care, de gradul invalidittii, se consider
vechime in munc, intinde o mana celor care si-au pierdut capacitatea de munca si care nu puteau
obtine pensie pt limit de varsta, pentru ca e foarte putin probabil sa munceasca, iar ajungang la limita
de varsta, nu ar putea primi pensie doar pe baza perioadei de munca efectiv
b) a urmat cursurile de zi ale nvmntului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normal a
studiilor respective, cu condi ia absolvirii acestora cu diplom - se susine ca nu ar intra i masteratul, i
doctoratul
c) a satisfcut serviciul militar ca militar n termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilit
(era 1 an i 4 luni, 2 ani pentru marina, 9 luni pentru termen redus), a fost concentrat (cei care facusera
armata erau chemati pentru perfectionare, noile arme, tehnici de lupta), mobilizat (stare de rzboi
iminent, pericol major - 1938, dei petru noi razboiul a inceput n 1941) sau n prizonierat - se
consider ca sunt n serviciul rii
d) a beneficiat, n perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemniza ii de asigurri sociale,
acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporar de
munc cauzat de accident de munc i boli profesionale - fiind bolnav, nu se poate munci, dar se
socotete stagiu de cotizare i vechime n munca, CIM fiind suspendat de drept pe perioada respectiv
f) a beneficiat, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creterea copilului n vrst de
pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, de pn la 3 ani - OG 111/2010 - oricate concedii de
acest tip ar avea, toate sunt considerate vechime n munc
g) a fost elev al unei coli militare/ coli de agen i de poli ie sau student al unei institu ii de nv mnt
din sistemul de aprare na ional, ordine public i siguran na ional pentru formarea cadrelor
militare, poli i tilor i func ionarilor publici cu statut special din sistemul administra iei penitenciare, cu
excepia liceului militar (e o form de invtmant mediu, e asimilat unui liceu de orice fel si din liceul
militar nu devine nimic special)
(2) Asigura ii care au absolvit mai multe instituii de nvmnt superior, conform prevederilor alin.
(1) lit. b), beneficiaz de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere -
se poate valorifica doar pentru pensia pentru limit de vrst
(3) Persoanele prevzute la alin. (1) beneficiaz de perioadele asimilate dac n aceste perioade nu
au realizat stagii de cotizare n condi iile prezentei legi. (4) Perioadele asimilate prevzute la alin. (1) se
valorific pentru ob inerea presta iilor de asigurri sociale n condi iile prevzute de prezenta lege.
Perioade asimilate stagiului de cotizare
1. OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile

instaurate in Romania cu incetere de la 6 septembrie 1940- 6 martie 1945 din motive etnice. Se
doreste a fi o masura reparatorie. Acest act normativ se completeaza cu Decretul-Lege 118. Perioada in
care nu au putut sa munceasca ca urmare a unei invaliditati de gradul 1 sau 2 survenita in timpul
detentiei se considera stagiu de cotizare si vechime in munca daca mai sunt in activitate.
2. Legea 309/2002 se refera la cei care au desfasurat activitate in Directia Generala a
Serviciului Muncii in perioada 1950-1961. E vorba de detasamente de munca fortata, fara ca
persoanele respective sa fie detinuti. Acestora li s-a recunoscut aceasta perioada drept perioada de
stagiu, acordandu-li-se anumite indemnizatii.
14
3. Perioada in care agricultorii au cotizat la fostele case de asigurari ale agricultorilor a fost
recunoscuta ca perioada de cotizare, pensiile de agricultori transformandu-se in pensii publice.
Cei care au lucrat in conditii deosebite de munca. Prin conditii deosebite (grupa 2) de munca
art 3 lit g sunt locuri de munc n condi ii deosebite - locurile de munc unde gradul de expunere la
factorii de risc profesional sau la condiiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toat durata
timpului normal de munc, poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente
riscante n activitate, cu consecine asupra securitii i sntii n munc a asigurailor;
Ele urmeaza sa fie identificate de angajatori impreuna cu membrii sindicatelor, dupa care
dosarul se trimite la ITM. Importanta:
duce la reducere duratei de munca de la 8 ore la 6 ora,
se acorda indemnizatii,
tinerii sub 18 ani nu pot lucra in astfel de medii.
Art 18 prevede ca ,, pentru perioadele care reprezint, conform legii, stagiu de cotizare realizat
n condi ii deosebite, condi ii speciale sau alte condi ii de munc se acord perioade suplimentare la
vechimea n munc sau la vechimea n serviciu, care constituie stagii de cotizare n condi ii normale,
dup cum urmeaz 3 luni pentru fiecare an lucrat n condi ii deosebite de munc.,,
Persoanele care lucreaza in conditii deosebite se pot pensiona mai repede. Pentru aceste
locuri de munca contributia de asigurari sociale e mai mare intrucat si riscul e mai mare.
Locurile de munca in conditii speciale se acorda 6 luni pentru fiecare an lucrat n condi ii
speciale.(art. 18) Varsta de pensionare este mai redusa. Sunt stabilite prin legea spre deosebire de cele
deosebite unde nu exista o lista, in cazul locurilor de munca in conditii speciale sunt prevazute in legea
263.
Sunt definite in art 3 lit h ,, locurile de munc unde gradul de expunere la factorii de risc
profesional sau la condiiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puin 50% din
timpul normal de munc, poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente
riscante n activitate, cu consecine grave asupra securitii i sntii n munc a asigurailor,,.
Distinctie: la deosebite = consecinte grave in cazul conditiilor speciale si durata de expunere la factori
de risc prin raportare la timpul de munca.
Locurile speciale sunt stabilite in art 30 si Anexa 1 si 4. Art. 30. - (1) n sensul prezentei legi,
locurile de munc n condi ii speciale sunt cele din:
a) unit ile miniere, pentru personalul care i desf oar activitatea n subteran cel pu in 50 din
timpul normal de munc n luna respectiv;
b) activit ile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i
II de expunere la radia ii;
c) activit ile din domeniul aprrii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, prevzute de
actele normative cu regim clasificat emise pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi;
d) avia ia civil, pentru personalul navigant prevzut n Anexa nr. 1; (piloti, insotitorii de zbor)
ANE A Nr. 1: LIS A cuprinznd personalul navigant din avia ia civil ale crui locuri de munc se ncadreaz
n condi ii speciale
1. Personal navigant pe:
a) avioane turboreactoare i turbopropulsoare de transport;
b) avioane clasice de transport public;
c) avioane clasice n misiuni sanitare sau de specialitate;
d) elicoptere i avioane utilitare;
e) aeronave prototipuri la ncercare n zbor.
15
2. Echipaje de recep ie n zbor a aeronavelor, instructori n coli, cursuri i aerocluburi, pe:

a) avioane clasice;
b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
3. Personal de ncercare n zbor a aeronavelor noi, de serie
4. Personal navigant de control n zbor
5. Personal tehnic care execut recep ia i controlul tehnic n zbor al aeronavelor
6. Instructori n coli, cursuri i aerocluburi de zbor fr motor
7. Personal de para utism profesionist care:
a) execut salturi din aeronav n procesul de instruc ie, antrenament sau salturi speciale;
b) execut salturi pentru recep ia para utelor;
c) execut salturi din turnul de para utism;
d) desf oar activitatea de instructor de para utism la bordul aeronavei din care se execut salturi cu
para uta.
8. nso itori de bord
e) activit ile i unit ile prevzute n anexele nr. 2 i 3; (sa va uitati pe ele)
f) activitatea artistic desf urat n profesiile prevzute n anexa nr. 4. (Balerin, dansator acrobat,
jongler, clovn, clre de circ, dresor de animale slbatice, solist vocal de oper i de operet,
instrumentist la instrumente de suflat,cascador) Acestia intra in grupa I (cred)
Locuri de munca in alte conditii vb despre domeniul apararii ordinii publice, sigurantei
nationale unde exista pericolul de rapiri, terorism. La acestia se socoteste stadiul de cotizare de 2 ani
pentru 1 an (art. 18c) 12 luni pentru fiecare an lucrat n alte condi ii de munc a a cum sunt
reglementate la art. 29 alin. (2).)
Cuantumul contributiilor este stabilit prin Legea contributiilor sociale sau prin Codul fiscal.
Contributiile individuale nu poate fi mai mica decat 35% din castigul din salariul minim brut si nici mai
mult decat de 5 ori valoarea acestuia. Este datorata de angajator si angajati iar daca sunt asigurati pe
cont propriu, numai de catre acestia. Pentru someri contributia se suporta din fondul de somaj. Pentru
cei care beneficiaza de plati compensatorii (militari in rezerva) se suporta tot din fondul de ajutoare de
somaj . Contributia se plateste lunar.
Stagiul de cotizare 48 si 49.
Pensia pentru limita de varsta

Este regula in materie de pensii. Art 52: Pensia pentru limit de vrst se cuvine
persoanelor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condi iile privind vrsta standard de
pensionare i stagiul minim de cotizare (asiguratii obisnuiti) sau n specialitate (militari si altii),
dup caz, prevzute de prezenta lege. Conditii cumulative:
1. Varsta: 65 barbati, pn la 63 ani - femei. Vezi si anexa 5. Cresterea se face esalonat.
2. Stagiu minim de cotizare este de 15 ani atat pentru femei cat si pentru barbati (poate fi mai
mare ). Stagiul complet de cotizare este de 35 ani atat la barbati, cat si la femei.
Pentru asiguratii militari varsta standard este de 60 de ani atat la barbati cat si la femei.
Cresterea se face esalonat conform Anexei 6. Pentru militari stagiul complet este de 30 de ani atat la
barbati cat si la femei.
16
Varstele de pensionare se reduc in cazul celor care au lucrat in grupele de munca, insa indiferent
de motivul pentru care se face reducerea varstei ea nu poate cobora mai mult de 50 ani la femei si 52 la
barbati, cu exceptia asiguratilor din sistemul apararii nationale la care varsta poate cobora pana la 45
ani. (vezi art. 60).
Art 61: n situaia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaia civil din
Romnia, prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) se aplic numai n condiiile realizrii numrului minim de
ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de
ncadrare a personalului navigant din aviaia civil n condiii speciale de munc.
Pensia anticipata
Se cuvine acelorasi categorii de persoane insa permite pensionarea cu cel mult 5 ani (58/60)
inainte varstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul de cotizare cu 8 ani
mai mult decat stagiul complet. (43 ani stagiu) Practic e imposibila. In cazul militarilor, pentru
obtinerea pensiei anticipate este necesara realizarea stagiului minim de cotizare in specialitate.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru pensia anticipata nu se iau in considerare majoritatea
perioadelor asimilate. (art 62(3) (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordrii pensiei
anticipate nu se iau n considerare perioadele asimilate prevzute la art. 49 alin. (1) lit. a)- c) i g : , elev
in scolile militare) se ia in considerare : perioada in care a fost bolnav + restul)
Cuantumul este egal cu cel al pensiei pentru limita de varsta. Transformarea pensie anticipata
pensie pentru limita de varsta se face de drept. Varsta standard de pensionare nu poate fi cumulata
cu nicio alta reducere reglementata de lege sau alte acte normative speciale .
Pensia anticipata partiala

Se cuvine asiguratilor care au depasit stagiul complet cu pana la 8 ani si se cuvine cu cel
mult 5 ani inainte de implinirea varstei de pensionare. Implica o diminuare a cunatumului pensiei.
Pentru militari trebuie indeplinit stagiul minim de cotizare. Nu se iau in considerare perioadele
asimilate. Cuantumul acesteia, potrivit art 65 se stabileste pornind de la cuantumul pensiei pentru limita
de varsta diminuat cu 0,75% pentru fiecare luna anticipata . (1 an = 9%, 5 ani= 45% diminuare). Se
transforma automat in pensie pentru limita de varsta.
Pensia de invaliditate
Se cuvine persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca
din cauza bolilor obisnuite sau accidentelor obisnuite, boli profesionale sau accidente de munca sau
neoplazii, schizofrenie si SIDA. art 68
(2) Beneficiaz de pensie de invaliditate, n condi iile prevzute la alin. (1), i persoanele care se
afl n situa iile prevzute la art. 49 alin. (1) lit. c) i g).
17
(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, n condi iile prevzute la alin. (1) lit. a), i elevii,
ucenicii i studen ii care i-au pierdut total sau cel pu in jumtate din capacitatea de munc, ca
urmare a accidentelor de munc sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii
profesionale.
(4) Persoanele care i-au pierdut total sau cel pu in jumtate din capacitatea de munc i marii
mutila i, ca urmare a participrii la lupta pentru victoria Revolu iei din Decembrie 1989 ori n legtur
cu evenimentele revolu ionare din decembrie 1989, care erau cuprin i ntr-un sistem de asigurri
sociale anterior datei ivirii invalidit ii din aceast cauz, au dreptul la pensie de invaliditate n acelea i
condi ii n care se acord pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.
C5 completat
OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de ctre regimurile instaurate n Romania
din 6 septembrie 1940 (s-a autoproclamat sef de stat maresalul Antonescu, n principal evreii i iganii, dar i alte
categorii, comuniti etc.) 6 martie 1945 din motive etnice. Perioada n care nu au putut sa munceasca ca
urmare a unei invaliditati e gradul 1 sau 2 survenite n timpul detentiei se consider stagiu de cotizare i vechime
n munc dac mai sunt n activitate (putin probabil, ar trebui sa aiba in jur de 100 de ani).
L 309/2002 - cei care au desfasurat activitate n Direcia General a Serviciului Muncii in 1950-1961 -
detasamente de munc - categorii de ceteni considerai c ar fi colaborat cu vechiul regim, dar nu fusesera
inchisi, copii celor care au fost compromisi politic, persoane de nationalitate german - toti au fost arestai i
supui la munc forat - perioad recunoscut ca asimilat perioadei de munc.
Pensiile de agricultori s-au transformat n pensii publice, desfiintandu-se casa de asigurari a lor.
Cei care au lucrat n condiii deosebite sau speciale de munc.
Condiii deosebite - art. 3 lit. g. - locuri de munc n condi ii deosebite - locurile de munc unde gradul
de expunere la factorii de risc profesional sau la condi iile specifice unor categorii de servicii publice, pe toat
durata timpului normal de munc, poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente riscante
n activitate, cu consecin e asupra securit ii i snt ii n munc a asigura ilor. Nu exist o list a lor, urmeaz
sa fie identificate de angajator. Exista o OG care spune cum se face ncadrarea, folosirea expertizei. Permite
reducerea programului, obligatia de acordare a echipamentului de protectie, medicamente, tinerii si gravidele nu
pot lucra in astfel de conditii.
Pentru cei care au lucrat in conditii deosebite, la art. 18 - pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie
2001 care reprezint, conform legii, stagiu de cotizare realizat n condi ii deosebite se acord perioade
suplimentare la vechimea n munc sau la vechimea n serviciu, care constituie stagii de cotizare n condi ii
normale, dup cum urmeaz: a) 3 luni pentru fiecare an lucrat n condi ii deosebite de munc. Miza este ca
aceste persoane se pot ensiona mai repede deoarece riscul este mai mare, uzura fizica si morala este mai rapida.
Contributia de asigurari sociale este mai mare, proportional cu riscul.
Condiii speciale - nu au fost lasate a fi stabilite de angajatori, ci de legea pensiilor - art. 3 lit. h) locuri
de munc n condi ii speciale - locurile de munc unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la
condi iile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel pu in 50 din timpul normal de munc,
poate conduce n timp la mbolnviri profesionale, la comportamente riscante n activitate, cu consecin e grave
asupra securit ii i snt ii n munc a asigura ilor (mineri - inclusiv la suprafata, desi riscul este clar mult mai
mic decat pentru mienrii de adancime)
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezint, conform legii, stagiu de cotizare realizat n
condi ii speciale se acord perioade suplimentare la vechimea n munc sau la vechimea n serviciu, care
constituie stagii de cotizare n condi ii normale, dup cum urmeaz: b) 6 luni pentru fiecare an lucrat n condi ii
speciale de munc. Aceste 6 luni se adauga la anul lucrat efectiv.
Art. 30 n sensul prezentei legi, locurile de munc n condi ii speciale sunt cele din:
a) unit ile miniere, pentru personalul care i desf oar activitatea n subteran cel pu in 5 din timpul
normal de munc n luna respectiv;
b) activit ile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II
de expunere la radia ii;
18
c) activit ile din domeniul aprrii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, prevzute de actele
normative cu regim clasificat emise pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi;
d) avia ia civil, pentru personalul navigant prevzut n anexa nr. 1 ANE A Nr. 1: LIS A cuprinznd
personalul navigant din avia ia civil ale crui locuri de munc se ncadreaz n condi ii speciale
1. Personal navigant pe:
a) avioane turboreactoare i turbopropulsoare de transport;
b) avioane clasice de transport public;
c) avioane clasice n misiuni sanitare sau de specialitate;
d) elicoptere i avioane utilitare;
e) aeronave prototipuri la ncercare n zbor.
2. Echipaje de recep ie n zbor a aeronavelor, instructori n coli, cursuri i aerocluburi, pe:
a) avioane clasice;
b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
3. Personal de ncercare n zbor a aeronavelor noi, de serie
4. Personal navigant de control n zbor
5. Personal tehnic care execut recep ia i controlul tehnic n zbor al aeronavelor
6. Instructori n coli, cursuri i aerocluburi de zbor fr motor
7. Personal de para utism profesionist care:
a) execut salturi din aeronav n procesul de instruc ie, antrenament sau salturi speciale;
b) execut salturi pentru recep ia para utelor;
c) execut salturi din turnul de para utism;
d) desf oar activitatea de instructor de para utism la bordul aeronavei din care se execut salturi cu para uta.
8. nso itori de bord
e) activit ile i unit ile prevzute n anexele nr. i 3 ANE A Nr. 2: LIS A cuprinznd locurile de munc
ncadrate n condi ii speciale, n care se desf oar urmtoarele activit i
1. Activitatea din sectoarele care utilizeaz materii explozive, pulberi i muni ii pentru urmtoarele opera ii:
a)manipularea materiilor explozive: docheri, docheri-mecanizatori, conductori de utilaje portuare, mineri de
suprafa i artificieri;
b) manipularea materiilor toxice i pulverulente, a produselor chimice i petrochimice, a crbunilor i a
minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conductori de utilaje portuare;
c)fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fr fum,
produselor pirotehnice n unit ile de produc ie a explozivilor, precum i fabricarea nitrocelulozelor i a
celuloidului n acelea i unit i de produc ie a explozivilor;
d) fabricarea muni iilor i a elementelor de muni ii, locurile de munc n care se execut opera ii cu exploziv de
ini iere, exploziv cu caracteristic de sensibilitate mare, precum i locurile de munc n care se execut opera ii
cu explozivi aromatici, la care angaja ii vin n contact direct cu ace tia;
e) asamblarea i dezasamblarea focoaselor, uruburilor portamors i a detonatoarelor, n cazul n care
elementele componente sunt ncrcate;
f) asanarea terenurilor i a apelor de muni ii, de produse pirotehnice, de materii explozive i mine;
g) opera ii de distrugere a muni iilor ncrcate i a elementelor de muni ii ncrcate, a pulberilor, a explozivilor i
a produselor pirotehnice;
h) delaborarea muni iilor i a elementelor pirotehnice ncrcate cu substan e explozive sau incendiare.
2. Activitatea din locurile de munc ncadrate n categoriile de risc radiologie III i I din centrale
nuclearoelectrice, unit i de cercetare-dezvoltare n domeniul nuclear, unit i de fabricare a combustibilului
nuclear, unit i de tratare i depozitare a de eurilor radioactive, instala ii radiologice i alte instala ii nucleare
3. Activitatea desf urat n subteran la construc ii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum i de centrale
electrice subterane, la exploatri din cariere prin tuneluri i galerii
4. Activitatea desf urat n subteran: lucrri de construc ii, ntre inere i repara ii de tuneluri, de ci ferate,
drumuri, precum i galeriile aferente, cu adncimi mai mari de 8 m
5. Activit ile desf urate n subteran n cadrul metroului pentru:
a) mecanic de locomotiv i ram electric de metrou;
b) mecanic ajutor de locomotiv i ram electric de metrou;
19
c) mecanic instructor.
6. Activitatea de revizie, ntre inere, exploatare i repara ie de la metrou, care se desf oar 100% n subteran
7. Activitatea desf urat de personalul din siguran a circula iei, care ndepline te func ia de mecanic de
locomotiv i automotor, mecanic ajutor i mecanic instructor
8. Activitatea de exploatare portuar desf urat de docheri i de docheri-mecanizatori
9.Activitatea desf urat de personalul navigant din unit ile de transport maritim i fluvial, care lucreaz n sala
ma inilor de pe navele maritime i fluviale cu capacitate de peste 600 CP
10. Lucrri permanente sub ap la suprapresiune: scafandri i chesonieri
11. Activitatea desf urat de personalul de pe platforme marine
12. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz n exploatri forestiere: fasonatori, corhnitori,
funiculari ti, tractori ti, conductori de tractoare articulate forestiere, sortatori
13. Activitatea desf urat la forajul sondelor de i ei i gaze: interven ii, probe de produc ie i repara ii capitale
la sonde, combustie subteran, detubri sonde i sparea pu urilor pentru repararea coloanelor la sonde;
activitatea de opera ii speciale - pentru timpul efectiv lucrat la sond; montarea-demontarea turlelor petroliere,
cu excep ia turlelor rabatabile
14. Repara ii i ntre inere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t
15. Prelucrarea industrial a topiturii de sticl prin suflare cu gura - opera ii executate complet nemecanizat la
eava, prelund priza din cuptorul de topire - i din eava de sticl greu fuzibil
16. _
a) Prelucrarea topiturii de sticl la ma ini automate, semiautomate i prese; b) Alimentarea manual a

cuptoarelor de topit sticl;
c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
17. abricarea fibrelor minerale artificiale din fibre i fibre de sticl
18. Activitatea desf urat de personalul din activitatea de cocsificare a crbunelui:
a)cocserie: ma ina de arjare, a ezarea i etan area u ilor, nclzirea bateriilor i a colectoarelor de gaze -
platformele de pe bateriile de cocs i semicocs, scoaterea u ilor, transportul cocsului la stins, stingerea i sortarea
c o c s u lu i;
b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea i ncrcarea n
vrac a produselor chimice rezultate i fabricate;
c) arderea pe vatr n cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere;
d) opera ia de gudronare a lingotierelor.
19. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz la producerea electrozilor siderurgici i de sudur:
a) mcinarea, dozarea, malaxafea, brichetarea i presarea materiilor prime necesare fabricrii electrozilor;
b) calcinarea cocsului de petrol i a antracitului;
c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum i a de eurilor crude i a antracitului i dozarea acestor
componente; d) coacerea, recoacerea, grafitarea i impregnarea electrozilor;
e) recuperarea produselor crbunoase;
f) prelucrri mecanice pe ma ini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafita i i ale niplurilor, ale
blocurilor de furnal.
20. Prepararea de minereuri: mcinare, flotare, filtrare
21. Activitatea desf urat de personalul din activitatea de aglomerare:
a)sectorul de aglomerare din siderurgie: opera iile de la ma ina de aglomerare, reintroducerea n flux a arjei
neaglomerate - retur, expedi ia aglomeratului;
b) ncrcarea materiei prime n corfe la furnalele vechi - opera ie ce se execut sub silozuri;
c) mcinarea, prjirea, aglomerarea, arjarea, precum i topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
d) prjirea i aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea,
precum i granularea cuprului;
e)prjirea, mcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor i a materialelor refolosibile neferoase,
prerafinarea, rafinarea, convertizarea i turnarea metalelor neferoase.
22. Activitatea desf urat de personalul de la furnale:
a) ncrcarea materiei prime n corfe la furnalele vechi - opera ie ce se execut sub silozuri;
20
b)instala ia de dozare i de ncrcare a materialelor de arj, ncrcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal,
prenclzitoare de aer, cur area canalelor de la furnal, activitatea prestat la creuzetul furnalelor, desulfurarea
fontei, granularea i expandarea zgurii, precum i epurarea gazelor de furnal.
23. Activitatea desf urat de personalul din o elarii:
a) ncrcarea cuptoarelor, precum i elaborarea o elului n cuptoare, n convertizoare, n cuptoare electrice,
inclusiv instala ii de retopire sub zgur i tratament termic n vid, care au capacitatea de cel pu in 5 t pe arj;
b) turnarea o elului prin procedeul continuu i n lingouri la uzinele siderurgice;
c) pregtirea gropii de turnare, turnarea i evacuarea o elului;
d) cazanele recuperatoare de la o elriile cu convertizoare.
24. Activitatea din turntoriile de font, o el, neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu produc ie
industrial continu, n care se execut i opera iile de dezbatere sau de cur are a pieselor n hala de turnare
25. Activitatea desf urat de personalul din activitatea de laminare la cald:
a) nclzirea metalului n vederea laminrii, laminarea, tierea, presarea i refularea la cald, inclusiv ajustajul,
finisarea i sortarea la cald;
b) ncrcarea i descrcarea cuptoarelor adnci - macarale iegler, precum i macaralele de la scoaterea o elului
din cuptoarele cu propulsie;
c) nclzirea aglelor n cuptorul cu vatra nclinat pentru laminorul de 6 oii, precum i nclzirea bandajelor i a
discurilor pentru ro ile de material rulant; nclzirea o elului pentru laminare n cuptoare adnci;
d) nclzirea, scoaterea i transportul platinelor i al pachetelor de tabl, manual, de la cuptoare la caj;
e) extragerea manual a o elului cald pentru laminare din cuptoare sau a aglelor din cuptoarele cu propulsie;
f) extragerea manual a lingourilor sau a aglelor din cuptoarele cu propulsie; transportul manual al aglelor de la
cuptor la linia de laminare;
g) striparea lingourilor i cur area cu flacr a lingourilor, bramelor i a aglelor, precum i cur area cu ciocane
pneumatice a lingourilor i laminatelor.
26. Activitatea de forjare continu la cald, manual, cu ciocane i prese de peste 200 g/for
27. Activit ile efectuate de zidari- amotori:
a) zidirea i repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazahelor din centralele electrice, precum i a
altor asemenea utilaje, cu crmid din silic sau cu crmid din silic asociat cu alte categorii de crmid
refractar;
b) executarea la cald, la utilajele men ionate mai sus, a opera iilor de zidire i de reparare a zidriei, indiferent de
tipul de crmid refractar utilizat - activitate permanent.
28. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz la:
a) uscarea, prjirea i distilarea minereurilor cinabrifere;
b)distilarea i purificarea mercurului n proces continuu; instala iile de prelucrare cu mercur a minereurilor
auroargentifere, activitatea de cianurare a minereurilor auroargentifere;
c) electroliza cuprului i fabricarea industrial a pulberilor de cupru;
d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;
e)prjirea, mcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor i a materialelor refolosibile neferoase,
prerafinarea, rafinarea, convertizarea i turnarea metalelor neferoase;
f) afinarea aurului i a argintului;
g) fabricarea pulberii de aluminiu;
h) fabricarea feroaliajului i a siliciului metalic.
29. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz la produc ia i prelucrarea plumbului, zincului i
cositorului:
a) mcinarea, prjirea, aglomerarea, arjarea, precum i topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului plumb-cadmiu;
b) topirea aliajelor cu peste 50 plumb i turnarea de piese din aceste aliaje n procesul de fabrica ie industrial:
topirea, elaborarea i rafinarea metalelor neferoase n incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;
d) metalurgia zincului;
e) personalul care lucreaz cu plumb din fabricile de celofibr-viscoz.
30. Activitatea de tratare i acoperire a metalelor prin urmtoarele:
21
a) metalizarea cu nichel-carbonil;
b) instala iile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasm;
c) opera iuni de tratamente termice efectuate n cuptoare care utilizeaz n exclusivitate gazul de cocs sau gazul
de furnal;
d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulourilor de tabl i benzilor de o el;
e) instala ii de zincare a tablelor, evilor i profilelor n industria metalurgic;
f) opera ii de nclzire, tratament termic i emailare prin pudrare a pieselor din font;
g) acoperiri metalice n metal topit, n cazul n care suprafa a total a pieselor care sufer aceast opera ie
dep e te 20 m2/or.
31. _
a) abricarea abrazivelor din cuar - toate opera iile aferente procesului de fabrica ie;
b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului i finisarea pietrelor de polizor.
32.Activitatea de perforare, forare, mpu care i transport al materialului derocat n cariere, unde se folosesc
excavatoare cu cupa mai mare de 4 m3 i autobasculante mai mari de 25 t
33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excep ia instala iilor ermetizate
34. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz la fabricarea i ambalarea negrului de fum
35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice
36. Activitatea desf urat n instala iile care fabric, vehiculeaz i depoziteaz hidrogen sulfurat, de distilare a
apei grele, de schimb izotopic i de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat
37.Fabricarea acrilonitrilului i a deriva ilor cianici, n cazul n care se desf oar n aceea i instala ie; utilizarea
n industrie a acrilonitrilului
38.Cur area canalelor subterane care con in substan e foarte periculoase sau cancerigene din unit ile industriei
chimice i petrochimice
39. Activitatea desf urat n instala ii de fabrica ie a benzenului i tetraclorurii de carbon
40. Activitatea desf urat n instala ia bitum - fabricarea, ambalarea, prepararea mixturilor asfaltice
41. Fabricarea fenolului
42. Activitatea desf urat n instala iile de fabricare a oxidului de etilena
43. Activitatea desf urat n instala iile de electroliz pentru producerea clorului
44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinii i a policlorurii de vinii
45. Activitatea de fabricare a pesticidelor
46. abricarea i utilizarea industrial de alfa i betanaftilimin
47. abricarea i ambalarea benzidinei
48. Fabricarea hidrobenzenului
49. Dozarea manual a antioxidan ilor, a acceleratorilor i a agen ilor de vulcanizare
50. Activitatea desf urat de personalul care lucreaz n leprozerii
51. abricarea ferodourilor - toate opera iile; fabricarea i prelucrarea plcilor de marsit pe baz de azbest - toate
o pera iile
f) activitatea artistic desf urat n profesiile prevzute n anexa nr. 4.
ANE A Nr. 4: LIS A cuprinznd profesiile din activitatea artistic ale cror locuri de munc se ncadreaz n
condi ii speciale
1. Balerin
2. Dansator
3. Acrobat
4. Jongler
5. Clovn
6. Clre de circ
7. Dresor de animale slbatice
8. Solist vocal de oper i de operet
9. Instrumentist la instrumente de suflat
10. Cascador
Locuri de munc n alte condiii - i) locuri de munc n alte condi ii - locurile de munc i activit i din
domeniul aprrii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale care implic pericol permanent de vtmare
22
corporal grav, invaliditate, mutilare, suprimare a vie ii ori de pierdere a libert ii - captivitate, terorism, rpiri,
luri ca ostatici ori alte asemenea situa ii - i pentru care nu se pot lua msuri de prevenire sau de protec ie.
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezint, conform legii, stagiu de cotizare realizat n
condi ii deosebite, condi ii speciale sau alte condi ii de munc se acord perioade suplimentare la vechimea n
munc sau la vechimea n serviciu, care constituie stagii de cotizare n condi ii normale, dup cum urmeaz: c)
12 luni pentru fiecare an lucrat n alte condi ii de munc a a cum sunt reglementate la art. 29 alin. (2).
Cuantmul contributiei - stabilit prin Noul Cod Fiscal. Contributia individual nu poate fi mai mare de 5
salarii medii brute. Se plateste de angajatori si angajati, iar cei asigurati pe cont propriu doar de catre salariati.
Pentru somerim contributia se suporta din fondul de somaj, iar pentru cei care beneficiaza de plati compensatorii
(miltarii in rezrva) - tot din fondul de ajutoare de somaj. Contributia se plateste lunar, indiferent de modul de
plata a salariului (care s eputea plati si in 2 transe pe perioada unei luni), pe baza declaratiilor.
Tipuri de pensii
Exist 5 tipuri de pensii n sistemul public:
. Pensia pentru limit de vrst (= pensia clasic, regula)

Pensia pentru limit de vrst se cuvine persoanelor care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii,
condi iile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau n specialitate, dup caz,
prevzute de prezenta lege. Deci trebuie, in primul rand, sa ai o anumita varsta si, in al doilea rand, sa fie
indeplinit stagiul minim ( care poate fi, asadar, si mai mare), sa traiesti in Romania i sa fi cotizat.
Vrsta standard de pensionare este 65 de ani la brbai i 63 de ani la femei. Atingerea acestei vrste
se realizeaz prin cre terea vrstelor standard de pensionare, conform e alonrii prevzute n anexa nr. 5. Aceste
vrste vor fi atinse treptat.
Stagiul minim = 15 ani (brbai/femei), nu e diferentiat in functie de sex. Dac nu ai cotizat 15 ani, nu
beneficiezi de pensie. Atingerea acestui stagiu se realizeaz prin cre terea stagiului minim de cotizare, conform
e alonrii prevzute n anexa nr. 5.
Stagiul normal/complet = 35 de ani (brbai/femei). Atingerea acestui stagiu se realizeaz prin
cre terea stagiului complet de cotizare, conform e alonrii prevzute n anexa nr. 5.
Cnd mplineti vrsta de pensionare i ai ndeplinit stagiul de cotizare, CIM nceteaz de drept.
Pentru cadrele militare/poliiti/servicii speciale vrsta standard este 60 de ani la brbai, ct i la
femei.
Stagiul minim de cotizare n specialitate = 20 de ani (brbai/femei). Atingerea acestei vrste se
realizeaz prin cre terea vrstelor standard de pensionare, conform e alonrii prevzute n anexa nr. 6.
Stagiul complet = 30 de ani (brbai/femei)
emeia poliist care a nscut cnd era poliist => stagiu de specialitate. Dac a nscut cnd nu era
poliist, era stagiu simplu. La ei trebuie s avem 3 elemente: vrsta, stagiul normal, stagiul minim de cotizare n
specialitate.
Pentru cei care lucreaz n condiii deosebite, la art. 55 din Legea nr. 263/2010 exist un tabel care
reglementeaz reducerea stagiului i a vrstei.
Legea reglementeaz i situaia celor care au lucrat n condiii deosebite.
Este reglementat i reducerea vrstei i a stagiului pentru cei care au lucrat n condiii speciale (grupa I
de munc).
Avem situaii speciale, i anume cazul fotilor deinui politici, crora li s-au recunoscut 6 luni n plus la
stagiu pentru fiecare an de privare de libertate (Decretul-lege nr. 118/1990).
Excepii de la principiile discutate

Vrstele standard reduse conform actului normativ (inclusiv grupa a II-a) nu pot cobor mai puin de 50
de ani de pentru femei, 52 pentru barbai - art. 60, respectiv 40 de ani (femei) - 45 de ani (brbai) n cazul
balerinilor, acrobailor. Pentru aceste persoane stagiul de cotizare este mai mic, de 20 de ani nentrerupt n
activitatea respectiv. Pentru personalul navigant aerian- se caculeaa dupa numarul de ore de zbor, respectiv
pentru numarul de salturi.
23
Pentru persoanele cu handicap exist reducerea vrstei de pensionare art. 58 n funcie de gradul de
handicap. Nevztorii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst dac au realizat ca nevztori cel puin 1/3
din stagiul de cotizare = 1/3 x 35 de ani = 11.(6) ani.
n cazul poliitilor, cadrelor militare, SRI .a.m.d., vrstele reduse de pensionare nu pot fi mai mici de
50 de ani (femei) i 55 de ani (brbai).
2. Pensii anticipate
Se cuvine acelorasi categorii de asigurati - se poate acorda cu minim 5 ani inainte de indeplinirea varstei
minime de pensionare, cu un stagiu de cotizare mai mare cu 8 ani decat stagiul complet.
a) vrsta s fie cu cel mult 5 ani mai mic<
b) stagiul de cotizare s fie cu cel puin 8 ani mai mare.
Vorbim de stagiul standard, de 35 de ani => 35 + 8 = 43 de ani stagiu. Vrsta ar putea cobor cu 5 ani,
adic 63 de ani (femeia) 5 ani = 58 de ani => 58 43 = 15 ani, ceea ce e cvasiimposibil.
Pentru pensie anticipat nu poi valorifica anumite perioade recunoscute ca stagiu asimilat. acultatea nu
poate fi luat n considerare.
Avantajul acestei pensii: cuantumul este egal cu cel al pensiei pentru limit de vrst.
n cazul cadrelor militare, poliitilor, funcionari speciali, aparare nationala, .a.m.d. este necesar i
realizarea stagiului minim de cotizare n specialitate. Nu se iau n considerare perioadele asimilate stagiului, art.
62 (3), cu excepia concediilor medicale si cele pentru crestere si ingrijire copil. Acestea se vor avea n vedere la
momentul n care pensia anticipat se transform n pensie pentru limit de vrst => automat crete stagiul de
cotizare.
ransformarea din pensie anticipat n pensie pentru limit de vrst se face din oficiu, nu la cerere.
Art. 63 La acordarea pensiei anticipate, reducerea vrstei standard de pensionare prevzute la art. 62
alin. (1) nu poate fi cumulat cu nicio alt reducere reglementat de prezenta lege sau de alte acte normative.
3. Pensia anticipat parial

Se cuvine cu cel mult 5 ani naintea mplinirii vrstei standard persoanelor care au realizat stagiul
complet de cotizare sau care l-au depit cu pn la 8 ani. Cei care nu pot accesa pensia anticipat (aproape toi)
o pot accesa pe cea anticipat parial. Pentru cei care sunt n armat, poliie .a.m.d., de asemenea este nevoie s
realizeze stagiul minim de cotizare n specialitate. Nici la acest tip de pensie nu se pot lua n calcul perioadele
asimilate stagiului, cu excepia concediilor medicale i cele pentru crestere, ingrijire copil.
Cuantumul pensiei se stabilete din cuantumul pensiei pentru limit de vrst care s-ar fi cuvenit, prin
diminuarea acestuia cu 0.75% p fi car lun d anticipar . Exemplu: Sunt 60 de luni n 5 ani. rei s iei la
pensie cu 4 ani nainte => 48 de luni x 0.75 /lun = 36 penalizare.
ransformarea din pensie anticipat n pensie pentru limit de vrst se face din oficiu, nu la cerere.
4. Pensia de invaliditate
Invalizii sunt persoanele i-au pierdut total sau parial capacitatea de munc, iar nu neaprat un
sim/organ.
Se cuvine persoanelor care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc, din cauza:
a) accidentelor de munc, bolilor profesionale, aa cum sunt definite n lege;
b) neoplaziilor, schizofreniei i SIDA;
c) bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca - tot ce nu e n categoriile a) i b).
Beneficiaz de pensie de invaliditate i cei care se gsesc n efectuarea stagiului militar, precum i cei
care urmeaz instituii de nvmnt militar, cu excepia elevilor de la liceele militare. Au dreptul la pensii de
invaliditate elevii, ucenicii i studenii care i-au pierdut capacitatea de munc cel puin pe jumtate, din cauza
accidentelor de munc survenite n timpul practicii profesionale, precum i cei care i-au pierdut capacitatea de
munc n timpul evenimentelor (revoluia) din decembrie 1989.
Gradele de invaliditate
Gradul I = pierderea total a capacitii de munc i a capacitii de autongrijire.
Gradul II = pierderea total a capacitii de munc, dar cu pstrarea capacitii de autongrijire.
24
Gradul III = pierderea pn la 1/2 a capacitii de munc. Persoana poate s presteze activitate
profesional, dar cu cel mult 1/2 norm.
Criteriile de ncadrare n gradele de invaliditate sunt stabilite prin HG i au un caracter pronunat
medical.
Evaluarea capacitii de munc se face n vederea ncadrrii ntr-un grad de invaliditate.
Aptitudinea n munc se refer la un anumit loc de munc, n timp ce invaliditatea este absolut (se
refer la orice loc de munc).
(Comisii de expertiz medical pentru invaliditate; medicina muncii pentru aptitudinea n munc.)
Evaluarea capacitii de munc n vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de medicul expert al
asigurrilor sociale. Aceti medici experi i desfoar activitatea n cabinete de expertiz medical. Nivelul
superior = serviciul regional/teritorial de expertiz medical i peste toi este Institutul Naional de
Expertiz a capacitii de munc i recuperare.
n mod normal, decizia asupra capacitii se emite de ctre comisia medical de la cabinet i acolo se
spune admis/respins; ncadrat/nencadrat. Dac eti nemulumit de decizie, poi s faci contestaie la comisia
medical de contestaii de la centrul regional. Aceasta emite o decizie, iar aceast decizie, n principiu, dac eti
nemulumit n continuare de ea, poi s o ataci la instana de judecat.
Poi cere pe cont propriu o expertiz medical privind capacitatea de munc de la Institutul Naional de
Expertiz.
i militarii, poliitii .a.m.d. au servicii i comisii medicale, ns acestea funcioneaz la MApN, MAI,
SRI. Se pune problema contestaiei i a unei proceduri prealabile obligatorii.
Cei care i-au pierdut capacitatea de munc din cauza unor boli obinuite beneficiaz de pensie de
invaliditate doar dac au stagiu de cotizare. Au dreptul la pensie de invaliditate indiferent de stagiul realizat toi
cei despre care am vorbit la nceputul prelegerii, adic: schizofrenicii, cei cu neoplazie, SIDA, hepatit etc. (nu
este necesar stagiul de cotizare) + victimele unor accidente obinuite sau care sufer de boli obinuite (este
necesar stagiul de cotizare).
La acordarea pensiei de invaliditate, pentru cei care au nevoie de stagiu se acord un aa-numit stagiu
potenial, care este determinat ca diferen ntre stagiul complet de cotizare reglementat de lege i stagiul de
cotizare realizat la data ivirii invaliditii.
n lege sunt prevzute vrstele la care se emit deciziile, ct e stagiul potenial etc.
Pensionarii de invaliditate gradul I au dreptul i la o indemnizaie de nsoitor, n cuantum fix. Aceast
indmenizaie are valoarea de 80 din cuantumul unui punct de pensie = 80 x 830.2 lei = 664.16 lei.
Revizuirea
= obligatorie la intervale ntre 1-3 ani, pn la mplinirea vrstei standard de pensionare.
Este n funcie de afeciune (stabilete doctorul).
Dup fiecare revizuire, medicul poate s decid:
a) meninerea;
b) ncadrarea n alt grad;
c) redobndirea capacitii de munc.
Neprezentarea la revizuire atrage suspendarea i ulterior anularea dreptului.
Categorii de persoane nerevizuibile:
a) cei care prezint invaliditi care afecteaz ireversibil capacitatea de munc (i-a pierdut minile);
b) cei care au mplinit vrsta standard de pensionare;
c) cei care au vrsta mai mic cu pn la 5 ani fa de vrsta standard de pensionare i au realizat stagiile
complete de cotizare.
5. Pensia de urma
Se cuvine copiilor i soului supravieuitor, dac susintorul decedat era pensionar sau ndeplinea
condiiile pentru obinerea unei pensii. Numai cei care sunt considerai de lege urmaii pensionarilor primesc
pensie de urma i doar dac susintorul care a decedat era pensionar sau, dei nu s-a pensionat, ndeplinea
condiiile.
Urmaii sunt copiii i soul supravieuitor.
25
Copiii au dreptul la pensia de urma:

a) pn la vrsta de 16 ani;
b) dac urmeaz studiile, pn la 26 de ani maximum;
c) pe durata invaliditii de orice grad, dac aceasta s-a ivit n perioada n care se aflau ntr-una din
situaiile artate mai nainte (fie avea vrsta pn la 16 ani, fie 16-26 de ani n continuarea studiilor).
Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, ns la mplinirea vrstei de
pensionare, cu condiia ca durata cstoriei s fi fost de cel puin 15 ani.
Dac cstoria este mai mic de 15 ani, dar cel puin de 10 ani, pensia se diminueaz cu 0.5% pentru
fiecare lun din cei 5 ani (60 luni).
De la durata cstoriei se poate deroga, ns de la vrsta de pensionare nu.
Dac soul supravieuitor este invalid de gradul I sau II, beneficiaz de pensie de urma (i) indiferent de
vrst i (ii) dac durata cstoriei a fost de cel puin an (ca s se evite frauda).
Dac decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli
profesionale, atunci soul supravieuitor beneficiaz de pensie de urma indiferent de vrst i de durata
cstoriei dac nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este
obligatorie, ori dac acestea sunt mai mici de 35 din ctigul salarial mediu brut. Ctigul salarial mediu
brut este stabilit de legea bugetului asigurrilor sociale i este de 2415 RON/lun => 35 x 2415 RON/lun =
845.25 RON/lun
n cazul n care soul supravieuitor nu ndeplinete condiiile despre care am vorbit i dac la data
decesului soului susintor nu are venituri sau veniturile sunt mai mici dect 35 din ctigul salarial mediu
brut, atunci va beneficia totui de o pensie de urma timp de 6 luni de la data decesului susintorului.
Soul supravieuitor care la data decesului susintorului are n ntreinere copii n vrst de pn la 7 ani
beneficiaz de pensie de urma pn cnd ultimul dintre copii mplinete vrsta de 7 ani, n aceleai condiii (s
nu aib venituri sau veniturile < 35 din ctigul salarial mediu brut).
Cum se stabilete pensia de urma

Cuantumul pensiei se stabilete n funcie de pensia aflat n plat sau la care ar fi avut dreptul
susintorul. Nu poate depi aceast sum orice ar fi!
Cuantumul este:
pentru un singur urma = 50%;
pentru doi urmai = 75 ;
pentru trei sau mai muli urmai = 100 .
n cazul orfanilor de ambii prini, pensia de urma se stabilete prin nsumarea drepturilor pe care
le-ar fi avut ambii prini.
n cazul modificrii numrului de urmai, pensia se recalculeaz (exemplu: dac se nate un copil dup
ce decedeaz susintorul, dac un copil mplinete vrsta de 26 de ani).
Soul supravieuitr care are dreptul la pensie proprie i totodat are drptul i la pensie de urma poate
opta pentru cea mai avantajoas dintre pensii. Exemplu: soul are pensie 6000 RON/lun, soia are pensie 1500
RON/lun. Decedeaz soul, nu sunt ali urmai. Soia supravieuitoare ndeplinete condiiile => 50 x 6000
RON/lun = 3000 RON/lun > 1500 RON/lun. Dac pensia ei era mai mare dect pensia de urma, o pstra pe
aceea. Nu se admite cumulul de pensii!!
CURS 6
Pensia de urmas
Se cuvine copiilor si sotiei/sotului supravietuitor. Privitor la sot, pensia de urmas poate fi accesata doar
daca acesta nu realizeaza venituri din munca, este in nevoie, era in intretinerea sotului decedat.
Obligatia de intretinere:
26
A se vedea Codul Civil pentru diferente.

Daca decedeaza fiul care lucreaza, parintii nu au dreptul la pensie de urmasi. Urmasii au fost stabiliti
prin legea pensiilor, ei sunt copiii si sotia.
Pensia de urmas se raporteaza la cuantumul pensiei la care ar fi avut dreptul persoana decedata si se
stabileste procentual in functie de numarul de urmasi, astfel incat cuantumul total sa nu depaseasca
pensia pe care o avea sustinatorul.
Nu beneficiaza de pensie de urmas cei care l-au omorat sau au incercat sa il omoare pe sustinator.
Pentru un urmas, e 50% din pensia sustinatorului. In cazul copiilor, se prezuma ca acestia se aflau in
intretinere.
Cei care au incheiat contracte de intretinere si solicita pensie de urmas- sunt de rea-credinta, textul se
refera la obligatia legala, nu la cea conventionala.
-> Copiii: 18-26 de ani (26, daca sunt in continuarea studiilor, nu mai mult de aceasta varsta).
-> Sotul supravietuitor, daca nu indeplineste conditiile privind durata casatoriei, va beneficia oricum
de pensie de urmas timp de sase luni.
Daca persoana care a decedat a fost victima unui accident de munca/boli profesionale, durata minima a
casatoriei trebuie sa fie de un an. In cazurile obisnuite 15 ani, poate cobori pana la 10 ani, dar se
diminueaza pensiile pentru fiecare luna lipsa (acelasi principiu ca la pensia anticipata partiala, dar in
sens invers).
Pensia se plateste in aceleasi conditii ca pana acum, inceteaza cand persoana realizeaza venituri sau
copiii implinesc varsta. De la trei sau mai multi urmasi: pensia e de 100% din cuatumul pe care il lua
sustinatorul. Daca unul dintre ei implineste conditiile de incetare, nu isi mai primeste cota.
Ex: sunt cinci urmasi, impreuna primesc 100%, fiecare primind prin urmare cate 20%. Daca din acesti
cinci urmasi, unul nu mai poate primi pensia de urmas, acesta isi pierde cota, urmand ca ceilalti sa
primeasca astfel cate 25% in loc de cat primeau initial.
Daca sotul supravietuitor se recasatoreste, nu mai beneficiaza de pensia de urmas.
Calculul pensiilor
E necesar sa ai o anumita varsta si un anumit stagiu de cotizare. Persoana indreptatita se adreseaza
casei de pensii cu o cerere de acordare, in functie de tipul de pensie si tipul de salariat care a fost
(militar, barbat, femeie etc)
Angajatorul nu are nicio obligatie cu privire la inaintarea dosarului de pensie. Inainte de 2001, era
obligatia angajatorului. Acum, persoana care indeplineste conditiile face cerere, se duce cu
documentele la casa de pensie: carnetul de munca (pentru cei care au avut carnet de munca, nu se pune
problema pentru pensia de invaliditate sau de urmas), orice alte adeverinte de la fostii angajatori (pt
perioada de dupa 2010), se intocmeste o propunere care se numeste nota de lichidare (ti se pune o viza
ca ai datorii, n-ai datorii, ai pierdut unele bunuri de la serviciu), impreuna cu nota de lichidare ti se da si
o adeverinta pe care sunt trecute functiile avute, ce salarii ai obtinut, ce alte sporuri, aceasta culegere de
documente ajungand la casa de pensii. Aceste adeverinte si cartea de munca reprezinta dovada ta de
lichidare.
Trebuie si pentru perioadele asimilate sa prezinti dovada, in cazul nostru diploma de studii, foaia
matricola.
Pentru cei care au facut armata: livretul militar.
Casa de pensii se ocupa de restul calculelor. Se emite in final decizia de pensie, care se comunica
titularului. In mod normal si unitatii unde iti desfasori activitatea(ultimul loc de munca), dar in practica
nu se intampla intotdeauna. In practica se trimite doar o instiintare.
Pentru pensia de invaliditate-de la data emiterii deciziei de incadrare in gradul de invaliditate.
Daca angajatul nu prezinta certificatul, exista riscul sa primeasca si salariu si pensie.
27
Calculul pensiei: Se stabileste pe baza: punctajului lunar, anual si pe toata perioada in care ai desfasurat
activitatea.
Punctajul lunar se determina prin impartirea cuantumului la care s-au datirat si platit contributiile de
asigurari sociale la valoarea unui punct de pensie-este stabilit de catre guvernanti, de obicei prin legea
bugetului de asigurari sociale.
Punctajul anual: prin insumarea punctajelor lunare realizate de asigurat, impartit la 12.
Punctajul total se determina prin insumarea punctajelor lunare impartit la numarul de ani aferent
stagiului de cotizare reglementat de lege. Nu se imparte la nr de ani cati ai contribuit tu, ci la cel stabilit
de lege. Se imparte la 35, de regula, oricati ani de munca ai avea.
Punctajul minim: 0,25 pct pe luna, cu exceptia concediului medical (adica armata, facultatea -
perioadele asimilate). Punctajul maxim: 5 puncte.
Formule:
Punctaj lunar -> nr puncte din luna de referinta/castig salarial mediu brut
Punctaj anual -> nr de puncte realizate in an(suma)/12
Punctaj mediu asigurat -> punctaj total realizat(suma)/nr ani corespunzator stagiu complet
Perioade asimilate: in cazul pensiei de invaliditate se ia cuantumul pensiei de invaliditate, iar in

perioada de incapacitate temporara de munca, dar si concediul medical si pt cresterea minorului se ia
indemnziatia pt baza de calcul.
Daca in perioadele respective existau si perioade in care s-a platit contributia (in special la concediul
pentru cresterea minorului): ai in acelasi timp statutul de persoana cu contract suspendat, dar apari ca si
cum ai merge la serviciu (numai in sectorul privat) - diferenta poate fi o parte, in totalitate, dar in
general se da pentru cateva luni. - angajatul ar putea sa asigure pentru o perioada indemnizatia la
valoarea salariului avut anterior, caz in care se plateste un cumul.
Valoarea unui punct de pensii este de 780 lei. Se stabileste prin legea bugetului de asigurari sociale sau
prin alte acte normative cu putere de lege, n-are legatura cu casa de pensii. Daca se doreste majorarea
pensiilor, se mareste punctul de pensii.
Cuantumul pensiei: art 94- inmultirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie.
Punctajul mediu anual se poate si el modifica in timp, daca reusesti sa mai procuri documente prin care
dovedesti ca ai avut si alte activitati si ai contribuit -> ceri recalcularea pensiei.
Pensiile stabilite prin decizii pot fi oricand modificate de casa de pensii, pot fi majorate, pot fi
micsorate.
Ex: punctajul mediu al asiguratului e de 2 puncte -> 1560 lei pensia.
Pe fiecare talon de pensie: punctajul, datele de identificare, daca e pensie de veteran, daca e de urmas,
daca se acorda vreo compensatie, ajutor de incalzire, subventie pentru energia electrica etc-> elemente
obligatorii.
Pensiile mari se impoziteaza, pensie mare= peste 1050 lei.
Stabilirea si plata pensiei: se cuvine de la data indeplinirii conditiilor, in max 30 de zile. Daca nu,
pensia se acorda de la data la care s-a facut cererea. Exista si exceptii prevazute la pensia de urmas.
Dreptul la pensie este imprescriptibil. Poti cere oricand, dar asta nu se inseamna ca se poate cere
retroactiv.
In sistemul public, exista o pensie maxima de 3900 lei.
Decizia de pensie se emite in termen de 45 de zile de la inregistrarea cererii, iar in termen de 30 de zile
de la comunicare poate fi anulata la cererea titularului.
28
CURS 7
Alte drepturi de asigurri sociale reglementate de Legea nr. 63/

Ajutorul de deces se cuvinte sotul, copiii, parintii si bunicii unuia dintre soti. Copii cu varsta de pana la
18 sau 26 de ani care nu au loc de munca. Aceste persoane sunt denumite membri de familie. Se acorda in cazul
decesului pensionarului fost asigurat, asiguratului care indeplinea conditiile pentru pensie si/sau in cazul
decesului unui membru de familie.
Cuantumul ajutorului e stabilit prin legea bugetului asigurarilor de stat si nu poate fi mai mic decat
valoarea castigului stalarial minim brut. In cazul decesului aiguratului sau pensionarului, ajutorul e egal cu
aceasta suma, iar in cazul decesului unui mebru de familie se acorda jumatate din aceast sum.
Sot si sotie, decedeaza sotul pensionar, ajutorul e egal cu salariul minim brut. Daca decedeaza un copil al
pensionarului sau asiguratului, ajutorul va fi 1/2 din salariul minim brut. Ajutorul se plateste din bugetul de stat,
se acorda un singur ajutor pe familie, indiferent de cati urmasi are persoana si in cazul in care membrul de
familie nu s-a ocupat de mostenire, inmormantare, se acorda oricareia persoane care s-a ocupat de inmormantare.
Biletele de tratament si de odihna- care se cuvin pensionarilor.
Jurisdicia asigurrilor sociale

Deciziile de pensie se pot contesta la Comisiile centrale de contestatii, comisii care functioneaza la
casele de pensie (cea nationala si cele sectoriale - Min Apararii, Min Interne si Min Serviciului Roman de
Informatii). Jurisdictii speciale pentru acestia din urma nu exista, dar prezinta un grad de securizare, dosarul nu
este public, contin acte clasificate. In 30 de zile de la comunicarea deciziei de pensie se poate ataca, asadar e o
jurisdictie diferita, necontencioasa, in care nu este citata persoana contestatoare. Dar ulterior, aceasta din urma
decizie se poate ataca in instantele judecatoresti, la tribunal, in 45 de zile, apoi cu apel la Curtea de apel. Aceste
contestatii privind deciziile de pensie (de exemolu, pentru ca nu s-au luat in calcul anumite stagii de cotizare).
Traditional, intra in competenta aceluiasi complet cu cel competent pentru litigiile de munca. Cererea e scutita de
taxe de timbru.
Deciziile de pensie nu sunt definitive din punct de vedere al casei de pensie, ci doar pentru cei care nu
le-au atacat in termen, casa de pensii le poate revizui oricand motivat. Fie casa de pensii constata ca s-a facut o
greseala, fiecare beneficiarul pensiei reuseste sa obtina o dovada pentru majorarea pensiei, fie se modifica actele
normative ce reglementeaza modul de acordare al pensiei si cuantumul acesteia. Astfel, e posibil sa existe o
hotarare judecatoreasca, dar apoi poate fi modificata pensia de catre Casa de pensie pe alte considerente decat
cele analizate in hotararea judecatoreasc.
Alte pensii - pensiile militare de stat (sunt si in L 262) i 223/2015 intrata in vigoare in ianuarie 2016,
pensiile magistratilor din statutul judecatorilor si procurorilor L 303/2005, pensiile functionarilor publici
parlamentari L 7/2006, pensie de serviciu pentru corpul diplomatic si consular al Romaniei L 262/2015,
politistii de pe langa MAI (nu politistii locali, care nu tin de MAI, ci de Consiliul locali), toate sunt gestionate de
Casa Nationala de pesie - primesc de la bugetul de stat cat li s-ar cuveni, iar de la Ministere primesc sporul ca sa
ajunga la 80% din salariul pe care l-ar fi avut.
Avocatii si notarii si-au facut casa de pensii distinct, exista case de pensii ale unor culte religioase
(arhiepiscopia romano-catolica)
ASIGURARI DE OMAJ L 76/2002
Loc de munc - cadrul n care se desf oar o activitate din care se ob ine un venit i n care se
materializeaz raporturile juridice de munc sau raporturile juridice de serviciu;
Persoan n cutarea unui loc de munc - persoana care face demersuri pentru a- i gsi un loc de
munc, prin mijloace proprii sau prin nregistrare la agen ia pentru ocuparea for ei de munc n a crei raz
29
teritorial i are domiciliul sau, dup caz, re edin a ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat n
condi iile legii;
omer - persoana care ndepline te cumulativ urmtoarele condi ii:
a) este n cutarea unui loc de munc de la vrsta de minimum 16 ani i pn la ndeplinirea condi iilor de
pensionare;
b) starea de sntate i capacit ile fizice i psihice o fac apt pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activit i autorizate potrivit legii, venituri mai
mici dect valoarea indicatorului social de referin al asigurrilor pentru omaj i stimulrii ocuprii for ei de
munc, n vigoare;
d) este disponibil s nceap lucrul n perioada imediat urmtoare, dac s-ar gsi un loc de munc.
omer nregistrat - persoana care ndepline te cumulativ condi iile prevzute la definiia omerului i
se nregistreaz la agen ia pentru ocuparea for ei de munc (AO M) n a crei raz teritorial i are domiciliul
sau, dup caz, re edin a ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care func ioneaz n condi iile prevzute de
lege, n vederea ob inerii unui loc de munc.
omer de lung durat - persoana care este omer pe o perioad mai mare de 12 luni, n cazul
persoanelor cu vrsta de minimum 25 de ani i pe o perioad de 6 luni, n cazul persoanelor cu vrsta cuprins
ntre 16 ani i pn la mplinirea vrstei de 25 de ani.
Stagiu de cotizare - perioada de timp pentru care s-a datorat contribu ia de asigurri pentru omaj att
de ctre asigurat, ct i de angajator sau, dup caz, numai de ctre asigurat, precum i perioada pentru care
persoanele asigurate n sistemul asigurrilor pentru omaj prin ncheierea unui contract de asigurare pentru omaj
au datorat i au pltit contribu ia de asigurri pentru omaj (n cazul celor asigurai pe cont propriu).
Asigurat - persoana fizic ce realizeaz venituri, potrivit legii, i pentru care angajatorul este obligat s
re in i s plteasc contribu ia individual de asigurri pentru omaj, precum i persoana care se asigur prin
ncheierea unui contract de asigurare pentru omaj.
Indemniza ie de omaj - o compensa ie par ial a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului
de munc sau a veniturilor absolven ilor institu iilor de nv mnt care nu s-au putut ncadra n munc
Indicatorul social de referin al asigurrilor pentru omaj i stimulrii ocuprii for ei de munc,
denumit n continuare indicator social de referin , reprezint unitatea exprimat n lei la nivelul creia se
raporteaz presta iile bne ti suportate din bugetul asigurrilor pentru omaj, acordate att n vederea asigurrii
protec iei persoanelor n cadrul sistemului asigurrilor pentru omaj, ct i n vederea stimulrii anumitor
categorii de persoane pentru a se ncadra n munc, precum i a angajatorilor pentru a ncadra n munc persoane
n cutarea unui loc de munc. - aprox 2200 lei
Beneficiari (art. 16) ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele n cutarea unui loc de munc, aflate
n una dintre urmtoarele situa ii:
a) au devenit omeri n sensul c nu are loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activit i
autorizate potrivit legii, venituri mai mici dect valoarea indicatorului social de referin al asigurrilor pentru
omaj i stimulrii ocuprii for ei de munc, n vigoare
b) nu au putut ocupa loc de munc dup absolvirea unei institu ii de nv mnt;
c) ocup un loc de munc i, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
d) au ob inut statutul de refugiat sau alt form de protec ie interna ional, conform legii;
e) sunt cet eni strini sau apatrizi care au fost ncadra i n munc sau au realizat venituri n Romnia sau care au
drept de munc pe teritoriul Romniei, conform legii;
f) au ncheiat contract de asigurare pentru omaj i nu realizeaz venituri sau realizeaz din activit i autorizate
potrivit legii venituri mai mici dect salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat ce li s-ar fi cuvenit
potrivit legii;
n vederea stabilirii dreptului de indemniza ie de omaj, omeri (care au devenit omeri n sensul c
nu au loc de munc, nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activit i autorizate potrivit legii, venituri mai mici
dect valoarea indicatorului social de referin al asigurrilor pentru omaj i stimulrii ocuprii for ei de munc,
n vigoare) sunt persoanele care se pot gsi n una dintre urmtoarele situa ii:
a) le-au ncetat raporturile de munc din motive neimputabile lor (imputabilitatea era un termen folosit de
Vechiul Cod al Muncii, in actualul Cod al muncii exist mtive care tin sau nu de persoana salraiatului, fr a
exista suprapunere);
30
b) le-au ncetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

c) le-a ncetat mandatul pentru care au fost numi i sau ale i, dac anterior nu au fost ncadra i n munc sau dac
reluarea activit ii nu mai este posibil din cauza ncetrii definitive a activit ii angajatorului;
e) le-a ncetat raportul de munc n calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au ncheiat contract de asigurare pentru omaj i nu realizeaz venituri sau realizeaz, din activit i autorizate
potrivit legii, venituri mai mici dect valoarea indicatorului social de referin , n vigoare;
g) au ncetat activitatea ca urmare a pensionrii pentru invaliditate i care, ulterior, au redobndit capacitatea de
munc i nu au reu it s se ncadreze n munc;
h) le-au ncetat raporturile de munc sau de serviciu din motive neimputabile lor, n perioada de suspendare a
acestora, potrivit legii;
j) reintegrarea n munc, dispus prin hotrre judectoreasc definitiv, nu mai este posibil la unit ile la care
au fost ncadrate n munc anterior, din cauza ncetrii definitive a activit ii, sau la unit ile care au preluat
patrimoniul acestora;
) le-a ncetat activitatea desf urat exclusiv n baza unui raport juridic, altul dect cel de natura celor prevzute
la lit. a)-e), g) i h), n considerarea cruia s-a datorat, potrivit legii, contribu ia individual de asigurri pentru
omaj.
Sunt asimilate omerilor (deoarece ei nu au lucrat niciodat) persoanele aflate care nu au putut ocupa
loc de munc dup absolvirea unei institu ii de nv mnt, dac ndeplinesc urmtoarele condiii:
a) sunt absolven i ai institu iilor de nv mnt, n vrst de minimum 16 ani, care ntr-o perioad de 60 de zile
de la absolvire nu au reu it s se ncadreze n munc potrivit pregtirii profesionale;
b) sunt absolven i ai colilor speciale pentru persoane cu handicap n vrst de minimum 16 ani, care nu au reu it
s se ncadreze n munc potrivit pregtirii profesionale;
n sistemul asigurrilor pentru omaj sunt asigurate, n condi iile prezentei legi, persoanele fizice,
denumite n continuare asigura i. Asigura ii pot fi:
a) cet enii romni care sunt ncadra i n munc sau realizeaz venituri n Romnia, n condi iile legii, cu
excep ia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cet eni romni care lucreaz n strintate, n condi iile legii (sunt detaai)
c) cet eni strini sau apatrizi care, pe perioada n care au domiciliul sau re edin a n Romnia, sunt ncadra i n
munc sau realizeaz venituri, n condi iile legii.
Asigura ii au obliga ia s plteasc contribu iile de asigurri pentru omaj i au dreptul s beneficieze de
indemniza ie de omaj, conform legii.
Sunt asigurai obligatoriu, prin efectul legii:
a) persoanele care desf oar activit i pe baz de contract individual de munc sau pe baz de contract de
munc temporar, n condi iile legii, cu excep ia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) func ionarii publici i alte persoane care desf oar activit i pe baza actului de numire;
c) persoanele care i desf oar activitatea n func ii elective sau care sunt numite n cadrul autorit ii executive,
legislative ori judectore ti, pe durata mandatului;
e) persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator;
f) alte persoane care realizeaz venituri din activit i desf urate potrivit legii i care nu se regsesc n una dintre
situa iile prevzute la lit. a)-e), n condi iile n care pentru aceste persoane asupra veniturilor respective exist
obliga ia, potrivit legii, de plat a contribu iei de asigurri pentru omaj.
Sunt asigurai facultativ n sistemul asigurrilor pentru omaj, n condi iile prezentei legi, urmtoarele
persoane:
a) asociat unic, asocia i;
b) administratori care au ncheiat contracte potrivit legii;
c) persoane fizice autorizate, ntreprinztori persoane fizice, titulari ai ntreprinderilor individuale, precum i
membrii ntreprinderilor familiale;
d) cet eni romni care lucreaz n strintate, conform legii;
e) alte persoane care realizeaz venituri din activit i desf urate potrivit legii i care nu se regsesc n una dintre
situa iile prevzute la lit. a)-d).
31
Acetia sunt asigurai obligatoriu n sistemul de pensii, dar pentru ajutorul de omaj sunt asigurai
facultattiv pentru c e puin probabil s ajung omeri aceste categorii de persoane. Pensionarii nu vor plati
contribuie pentru asigurri de omaj, dar celelalte contribuii la bugetul asigurrilor sociale da.
Persoanele asigurate facultativ pot ncheia contract de asigurare pentru omaj cu agen ia pentru ocuparea
for ei de munc n a crei raz teritorial i au domiciliul sau, dup caz, re edin a, dac au cel pu in vrsta de 18
ani i sunt asigurate n sistemul public de pensii i n sistemul asigurrilor sociale de sntate.
enitul lunar pentru care se asigur persoanele asigurate facultativ nu poate fi mai mic dect salariul de
baz minim brut pe ar garantat n plat, stabilit potrivit legii, i mai mare dect echivalentul a de 5 ori c tigul
salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, n vigoare n luna pentru care se plte te contribu ia de asigurare pentru
omaj.
CURS 8
Asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale
[Sediul materiei: Legea nr. 346/2002, republicat n 2014]
I. Accidentele de munc i bolile profesionale

. Accidentele de munc = incidente n legtur cu munca i care pun n pericol viaa,
sntatea, lucrtorului, sau pot duce la decesul acestuia.
Accidentele acestea se pot produce:
- fie n timpul programului de lucru,
- fie pe traseu, cnd persoana se deplaseaz de acas la serviciu sau invers (aici, trebuie
verificat dac s-a urmat traseul obinuit).
Observaii:
la angajare, fiecare lucrtor semneaz o fi de protecia muncii, ca dovad a parcurgerii unui
instructaj de cel puin opt ore. Printre altele, n aceast fi se face vorbire i despre traseul domiciliu-
loc de munc.
- atenie la perioada n care studenii fac practic. De exemplu, la Facultatea de Teologie, i-au
pus acum civa ani pe studeni s picteze. O student picta stnd pe schel i nu a cobort de pe schel,
s-a gndit s sar, iar cnd a czut, i-a fracturat piciorul. S-a considerat c a avut loc un accident de
munc, iar supraveghetorul a suportat consecinele.
2. Bolile profesionale = mai greu depistabile n general i care se datoreaz condiiilor de la

locul de munc. De obicei, ele se depisteaz n timp. Ele pleac, n general, de la o boal obinuit,
apoi se constat ca ai de a face cu o boal profesional.
Observaii:
- sunt asimilate accidentelor de munc i intoxicaiile acute.
- n fiecare unitate cu peste 50 de salariai, trebuie s existe un CSS Comitet pentru sntate i
securitate.
- exist o procedur de declarare a bolilor profesionale, chiar i dupa ncetarea contractului
de munc.
- bolile profesionale sunt urmrite de Direcia de sntate public. Accidentele de munc de
Inspectoratele Teritoriale de Munc.
32
II. Cu privire la asigurare

Este o asigurare garantat de stat i confer protecie social mpotriva diminurii, pierderii
capacitii de munc sau decesului asigurailor, datorate exclusiv accidentelor de munc sau bolilor
profesionale.
Principiile:
A. Asigurarea este obligatorie
B. Riscul profesional este asumat de cei care beneficiaz de rezultatul muncii (de ctre
angajator, aadar)
C. Contribuiile sunt difereniate n funcie de risc (singurul act normativ n domeniu cu o astfel
de viziune)
D. Solidaritatea social ntre participani
E. Principiul nediscriminrii etc.
Observaie: prin acest act normativ, rspunderea civil e preluat de asigurator, iar
dac cuantumul datorat ar fi mai mare, funcioneaz rspunderea civil din dreptul
comun.
Persoanele ce beneficiaz de asigurare pot fi asigurai:

- obligatoriu: toi cei ce desfoar activitate pe baz de contract de munc i funcionarii
publici, cei numii/alei (magistrai, deputai, consilieri locali, primari), cooperatorii, omerii (numai pe
perioada practicii profesionale), ucenicii, elevii i studenii n timpul practicii profesionale.
- facultativ: asociai, acionari, manageri, administratori, P A, ntreprinderi individuale, cei ce
desfoar activiti agricole i persoane angajate n instituii internaionale.
Observaii:
- prevederile actului normativ nu se aplic celor din penitenciare, SRI, MAI celor asigurai n
baza legii privind pensiile militare, practic.
- prevederile legii se aplic i angajailor romni ce lucreaz n strintate din dispoziia
angajatorilor romni.
- au calitatea de asigurat i cetenii strini sau apatrizii, care presteaz munc pentru angajatori
romni, n perioada n care au domiciliul sau reedina n Romnia.
- asigurator este Casa Naional de Pensii (asigurator pentru pensii, dar i pe aceast lege
special privind accidentele de munc i bolile profesionale). Raporturile se stabilesc ns ntre
asigurator i angajator. Pentru cei asigurai pe cont propriu, desigur, raporturile se stabilesc ntre
asigurat i asigurator.
- n cazul bolilor profesionale dobndite n timpul activitii profesionale, dreptul de a primi
despgubiri i de a beneficia de servicii continu i dup ncetarea raportului de munc, respectiv a
contractelor de asigurri.
- obiectivele asigurrii: sunt prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale,
reabilitarea medical i socioprofesional a victimelor, prestaii n bani i n natur.
III. Prestaiile i serviciile de asigurare
33
1. Prestaiile: investigaii, reabilitare medical, recuperarea capacitii de munc

2. Servicii: asistena de munc de la locul accidentului, proteze etc
3. Prestaii i servici pentru reabilitare i reconversie profesional
Pe perioada ct urmeaz aceste cursuri, asiguraii beneficiaz de o indemnizaie = 70 din

salariul de baz brut al persoanei asigurate, existent la data accidentului.
Aceast indemnizaie se pltete doar dac nu beneficiaz de indemnizaie de concediu medical
sau de pensie de invaliditate de gradul III (la gradul III, asiguraii i vor fi pierdut jumtate din
capacitatea de munc).
IV. Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc (OG 158)
Dac accidentul a fost unul obinuit (n afara programului de lucru) OG 158 e sediul materiei.
Dac accidentul e de munc atunci asigurator nu va mai fi Casa de sntate, ci Casa de pensii,
iar sediul materiei va fi Legea nr. 346.
Observaii:
- cuantumul indemnizaiei = 80% din media veniturilor pe ultimele 6 luni.
- ! reamintim c la OG 158 era de 75 , iar pentru cei cu hiv, tuberculoz etc de 100%.
- certificatul se vizeaz de Casa de Pensii sau de Direcia de Sntate Public.
- n cazul urgenelor medico-chirurgicale, indemnizaie este de 100 .
- durata de acordare a concediului este de 180 de zile raportat la ultimele 12 luni i excepional
se poate decide prelungirea cu 90 de zile, n funcie de evoluia cazului.
- indemnizaie temporar pentru trecerea n alt loc de munc (durata de acordare este de doar 90
de zile) i indemnizaia pentru reducerea timpului de munc (diferena ntre media veniturilor pe
ultimele 6 luni de dinaintea accidentului i venitul de la locul de munc).
- compensaii pentru atingerea integritii: au dreptul asiguraii care rmn cu leziuni
permanente, care conduc la reducerea capacitii de munc, ntre -50%. Este vorba de o sum
fix n bani, stabilit de asigurator, se acord o singur dat, n limita unui plafon de 12 salarii medii
lunare brute.
- despgubiri n caz de deces: 4 salarii medii brute (sum fix). Aceast despgubire nu are
nicio legtur cu ajutorul de deces prevzut n Legea pensiilor. Se pltesc amndou.
- rambursri de cheltuieli: transport de urgen, dispozitive medicale implantabile, proteze
oculare.
- baza de calcul: media veniturilor brute realizate n primele 6 luni anterioare manifestrii
riscului. Aceast situaie e ntlnit i la concediul de risc maternal.
- contribuia se pltete de ctre angajator, asiguratul nu pltete contribuia!
- i exceptm pe cei asigurai pe cont propriu.
- pentru omeri, pe perioada practicii profesionale, cota de contribuie e fix de 1 i e pltit
de Agenia pentru ocuparea forei de munc.
- n funcie de clasa de risc, se stabilesc prin HG nite tarife, iar pentru asiguraii pe cont
propriu, cota e de 1 . Aceast clas de risc poate fi i subunitar i se raporteaz la cumulul de
salarii. La acelai angajator, pot exista mai multe clase de risc.
CURS 9
Asistenta sociala
34
Spre deosebire de asigurarile sociale, nu are in vedere contributia persoanelor beneficiare. Vorbim
de persoane in nevoie, nu de asigurati, si care beneficiaza de masuri de protectie ca sa isi asigure un
nivel minim de trai decent sau sunt considerate defavorizate sau ca forma de sprijin permanent o
anumita perioada a vietii, neconditionata de existenta unei surse de venit. Ex: alocatii de stat pentru
copii.
S-a incercat si ca alocatia de stat pentru copii sa fie conditionata de prezenta la scoala a copilului ->
esec. Nu a incurajat nici prezenta la scoli, scolile au fost nevoite sa dea raportul si sa isi aroge atributii,
pe care nu le aveau.
Sistemul national de asistenta sociala
-> Legea 292/2011.
Nu discutam despre atributiile asistentilor sociali, verificarea nevoilor persoanelor etc.
Discutam despre prestatiile sociale si modul de reglementare a lor. Uneori ele se intrepatrund
(domeniile care tin de asistenta sociala). Actul normativ fixeaza regulile.
Sistemul national de asistenta sociala reprezinta ansamblul de institutii, masuri si actiuni prin care
statul reprezentat de autoritatile publice centrale si locale, precum si societatea civila intervin pentru
prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare ori permanente ale situatiilor care pot
genera marginalizarea sau excluziunea sociala a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitatii.
Sistemul national de asistenta sociala intervine subsidiar sau, dupa caz, complementar sistemelor de
asigurari sociale si se compune din sistemul de beneficii, de asistenta sociala si sistemul de servicii
sociale.
Observam ca aceste masuri care se iau au legatura directa cu sistemul de asigurari sociale si intervin in
subsidiar fata de acesta. Daca o persoana beneficiaza de avantajele asigurarilor sociale, probabil nu va
avea nevoie de asistenta sociala. Unele masuri de asistenta sociala nu au legaturi cu veniturile
persoanei, de aceea poate fi si adoptate in mod complementar. Principiul este acela al subsidiaritatii,
intervin numai daca au nevoie.
In afara de institutiile clasice, se vorbeste despre societatea civila. Exista astfel ONG-uri care se ocupa
cu ajutarea categoriilor defavorizate (persoane cu dizabilitati etc.). De asemenea, exista si ONG-uri
fanteziste (protectia tatilor) acestea din urma nu au legatura cu domeniul pe care il studiem.
Masurile si actiunile de asistenta sociala se realizeaza astfel incat beneficiile si serviciile sociale sa
constituie un pachet unitar de masuri corelate si complementare, serviciile sociale sa primeze fata de
beneficiile de asistenta sociala, sa contribuie la insertia pe piata muncii a beneficiarilor, sa previna
sau sa limiteze orice forma de dependenta fata de ajutorul acordat sau fata de comunitate.
Ajutoarele sociale trebuie redistribuite catre persoanele aflate in nevoie si nu trebuie sa constituie un
motiv ca acele persoane sa prefere sa traiasca din asta.
S-a constatat ca sunt localitati unde sunt prea multi beneficiari, in conditiile in care persoanele erau
apte de munca si nu se stie din ce traiau. Unele aveau chiar mai multe carti de identitate.
Un alt principiu de baza este acela ca in materia asistentei sociale primeaza serviciile sociale, sumele
de bani sunt abia ultima ratio. In realitate, e complicat. Pentru a acorda servicii sociale, trebuie sa ai
personal specializat, bine platit si interesat de profesie, dar fondurile alocate sunt limitate. De multe ori
persoanele aflate in dificultate primesc ajutoare nesemnficative si apeleaza la ajutoarele membrilor de
familie sau sunt internate in institutii de ocrotire. Acest lucru se intampla, desi asistenta sociala are ca
scop integrarea in societate, nu izolarea.
Comunitatile locale acorda fondurile si asigura serviciile sociale, deci depinde de cum se gospodaresc
ei. Serviciile sociale pot varia de la o localitate la alta, dar exista un organism de stat, Inspectia Sociala
si care isi desfasoara activitatea la Inspecia Muncii. Exista o Agentie Nationala pentru Inspectia
Muncii si Inspectia Sociala de ceva vreme, care le inglobeaza pe amandoua. Acest organism verifica
la nivelul intregii tari modul in care sunt gestionate fondurile sociale, dar au si alte atributii: verifica
35
modul de implementare al proiectelor pentru persoane cu handicap. De multe ori au amendat

angajatorii. Practic au atributii in verificarea aplicarii tuturor actelor normative care prevad drepturi
pentru persoanele aflate in nevoie.
Responsabilitatea privind dezvoltarea capacitatilor de integrare sociala revine fiecarei persoane,
precum si familiei acesteia. De asemenea, autoritatile statului au obligatia de a interveni in crearea de
oportunitati egale si in subsidiar prin acordarea de beneficii de asistenta sociala si servicii sociale
adecvate.
Principiile sistemului de asistenta sociala
- solidaritatea sociala
- subsidiaritatea - persoana sau familia trebuie sa incerce sa isi asigure singura protectia si daca nu
reuseste, atunci intervin autoritatile administratiei publice locale sau de stat. Ex: persoana aflata in
nevoie, care ar trebui sa fie inclusa in categoria persoanelor cu handicap grav (paralizie). Initial familia
trebuie sa obtina certificatul de handicap grav, in baza caruia sa obtina indemnizatia (si ar mai fi si un
venit de inlocuire). De asemenea, mai e o indemnizatie care se plateste asistentului persoanei cu
handicap, egala cu salariul unui asistent social debutant. Daca nu exista membri de familie sau au si ei
probleme grave de sanatate, trebuie sa intervina comunitatea locala. Serviciul social al primariei ar
trebui sa aiba initiativa sa porneasca dosarul (se acorda la cerere sau din oficiu). In practica, din oficiu
nu se sesizeaza nimeni. Daca autoritatile publice locale nu iau nicio masura, fac hartie la inspectia
sociala sau la autoritatea nationala pentru persoane cu handicap.
In Marea Britanie sunt reglementate contractele zero-poti fi dat afara oricand si nu se platesc contributii
sociale, practic nu iti ofera protectie sociala.
Asigurare medicala poti sa iti faci fara sa justifici de unde ai banii.
- parteneriatul - autoritatile centrale, locale, ONG-urile, institutiile de cult si membrii comunitatii
conlucreaza astfel incat sa asigure conditii de viata decente si demne pentru persoanele vulnerabile.
- principiul egalitatii de sanse
- principiul proximitatii - serviciile sunt organizate tot mai aproape de beneficiari
Categorii de beneficii
- Beneficii pentru prevenirea si combaterea saraciei
- Beneficii pentru sustinerea copilului si a familiei
- Beneficii pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale si pentru situatii deosebite.
Categoriile de benenficii sunt sistematizate si dupa sursele de finantare si avem:

- din bugetul de stat
- din bugetul local
- mixte.
Exista burse sau ajutoare financiare care faciliteaza accesul la educatie si pot fi acordate fie din bugetul
de stat, fie din bugetul local. Ajutoarele pentru refugiati sunt platibile de la bugetul de stat.
Pentru familii, avem:
- alocatie de stat pentru copii
- alocatie pentru copiii lipsiti temporar sau permanent de ocrotirea parintilor
- indemnziatii pentru cresterea copilului
36
Pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi sociale si a persoanelor cu handicap, avem

- alocatii
- indemnizatii de ingrijire
- facilitati (facilitatile sunt din categoria celor despre care am vorbit la persoanele cu handicap).
Si in aceasta materie, in vederea stabilirii cuantumului de beneficii, se utilizeaza (din legea somajului)
indicatorul social de referinta (ISR). In plus se mai foloseste un indicator specific: indicele social de
insertie (ISI). Acesta este un coeficient de unificare aplicabil indicatorului social de referinta.
Nivelul beneficiilor pe care le poate avea o familie nu trebuie sa depaseasca un cuantum stabilit prin
HG si care se raporteaza la ISR. Se procedeaza astfel: se iau in calcul toate veniturile pe care le are o
familie, indiferent de sursa din care provin. Se iau in calcul si toate bursele de stat, ajutoarele
nerambursabile, iar in subsidiar se au in vedere si veniturile care pot fi obtinute din valorificarea unor
bunuri, alocatia de stat pentru copii etc. Nu conteaza daca sunt executabile sau nu. Daca veniturile
depasesc plafonul, nu se acorda asistenta. Daca se situeaza sub plafon, se acorda in anumite proportii.
Serviciile sociale
- servicii de cazare pe perioada determinata sau nedeterminata (centre rezidentiale, adaposturi de
noapte etc.)
- avem servicii fara cazare (ingrijire la domiciliu, cantine sociale si servicii mobile de acordare a
hranei).
Locul de acordare
- domiciliul beneficiarilor
- centre de zi
- centre rezidentiale
- domiciliulul persoanei care acorda serviciul
Furnizorii de servicii pot fi ONG-uri, culte religioase, PFA si operatori economici. Serviciile sociale se
acorda numai pe furnizori acreditati.
In actul normativ sunt explicitate toate serviciile, organizate in functie de gradul de risc.
Serviciile sociale oferite de comunitatile religioase - cultele religioase tin la pastrarea comuniunii
cultului si la ajutorarea persoanelor in nevoie care tin de cultul respectiv. Au infiintat case de asigurari,
au infiintat unitati care presteaza astfel de servicii.
Contractarea serviciilor - daca sunt oferite de comunitatea locala sau de stat, contractarea se face in
baza unui act normativ special si finantarea la fel. Exista lege, OUG care reglementeaza agentia
nationala care se ocupa de protectie si incluziune sociala.
Alocatia de stat pentru copii

Este reglementata de Legea 61/1993 modificata si republicata. Beneficiaza copiii in varsta de pana la
18 ani si tinerii de peste 18 ani care urmeaza invatamantul liceal, profesional pana se termina
formarea in invatamant. (Adica tanar de18 ani ajuns in clasa a 12a). Beneficiaza tinerii care repeta
anul scolar, daca au probleme medicale (relevanta deosebita, in cazul in care acesti tineri
depasesc 18 ani). (Daca nu au invatat, nu mai primesc.)
Beneficiaza de alocatie copiii cetatenilor romani si ai strainilor si apatrizilor care locuiesc
impreuna cu parintii in Romania. Cuantumul e de 84 lei, se stabileste prin HG. Titularul dreptului
este copilul. In practica: de la 14 ani poate sa isi gestioneze singur acesti bani. Daca o persoana face
cerere sa primeasca alocatia, se adreseaza primariei. In unele cazuri, femeile nu mai puteau beneficia de
concediul de maternitate, ci direct de concediu pentru cresterea copilului.
37
Alocatia se plateste unuia dintre parinti. Se plateste si persoanelor care iau in plasament copii, asistent
maternal.
Exista un proiect de modificare a legii adoptiei, care introduce concediul de adaptare pentru persoana
careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei.
Dupa implinirea de catre copil a varstei de 14 ani, alocatia poate fi platita direct acestuia cu
incuviintarea ocrotitorului legal. Stabilirea dreptului de alocatie se face pe baza cererii, facuta in
numele copilului de catre parinte. Dupa 14 ani poate face chiar copilul. Daca cererea se face ulterior
nasterii copilului, se poate plati alocatia max. 12 luni retriactiv.
Alocatia de stat nu e impozabila si nu poate fi urmarita silit si se plateste din fondurile de la
bugetul de stat. Se poate plati chiar direct in cont bancar. Inceteaza doar la atingerea varstei.
Data viitoare: Venitul minim garantat
C 10 -VENITUL MINIM GARANTAT
Sediul materiei Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Familiile si persoanele singure cetateni romani, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de
asistenta sociala. Statul roman stat de drept, trebuie sa asigure protectia sociala a cetatenilor.
Se asigura prin acordarea ajutorului social lunar.
Ajutorul social este o forma de protectie care nu a existat inainte de 1990. Inainte de '90, Codul muncii
presupunea ca munca este un drept si o indatorire pt cetatean, asa ca era obligat sa ai un loc de munca-
era o obligatie imperfecta. In 1977 se instituiau sanctiuni pt cei care nu aveau loc de munca aparent din
motive imputabile cei neinscrisi la oficiul de repartitie, functiona pe langa Directia de munca si pasa
forta de munca. Daca nu era persoana inscrisa acolo, era privita ca o persoana-parazit.
Dupa 1990 s-a abrogat legea privind obligativitatea muncii, a rezultat in anumite situatii este necesara
interventia statului pt protectia persoanelor care sunt in dificultate si nu isi pot asigura traiul oameni
bolnavi care nu beneficiaza de pensie de invaliditate, persoanele eliberate din penitenciar si nu isi
gasesc loc de munca.
Instituirea venitului minim se intemeiaza pe principiu solidaritatii sociale in cadrul unei politici
nationale de asistenta sociala.
Beneficiara este familia.
Ce se intelege prin familie in sensul acestei legi? = sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor
necasatoriti aflati in intretinerea acestora care locuiesc si gospodaresc impreuna.
Prin intretinere= obligatia legala de intretinere. Copiii sub 18 ani sunt prezumati a avea nevoie de
intretinere, pt restul trebuie sa se dovedeasca in functie de situatie. Sensul poate fi mai restrans sau mai
extins in fct de actele normative in ceea ce priv salariile deducere pt persoanele care au copiii in
intretinere si au salarii pana la 3000 de lei.
Se considera familie si persoana care locuieste si gospodareste impreuna cu copiii sai si se afla intr-una
din urmatoarele situatii:
a. Este necasatorita, vaduva, divortat sau sotul/sotia sunt declarati disparuti
b. Si persoanele cu varsta pana la 18 ani care se afla intr-una dintre situatiile de mai sus.
Se considera familie si fratii fara copii care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta
comuna cu parintii.
38
Se asimileaza familiei si barbatul si familia necasatoriti cu copiii lor sau ai fiecaruia dintre ei care
locuiesc si gospodaresc impreuna.
Prin persoana singura se intelege persoana care a implinit varsta de 18 ani, locuieste singura si nu se
mai afla in intretinerea parintilor.
Beneficiaza de reglementarile legii si familiile sau persoanele singure, cetateni ai altor state care au
domiciliul sau resedinta in Romania si care indeplinesc conditiile prevazute de lege.
Au dreptul la venit minim garantat si sotii despartiti in fapt si de asemenea si persoanele fara domiciliu,
resedinta sau chiar locuinta pe declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu a solicitat
ajutor social de la alte primarii.
Este vorba de oamenii strazii sau persoanele care au fost evacuate si nu au unde sa traiasca, atunci fie s-
au trezit pe strada sau isi gasesc adapostul din bunvoina unor rude, fara sa aiba o adresa, o resedinta.
In aceasta situatie, persoanele acestea beneficiaza de ajutor social cat se afla in evidenta serviciului de
asistenta sociala in raza caruia se gasesc.
Exista urmatorul sistem - Venitul minim garantat se obtine prin urmatoarea procedura
- Prin lege se stabileste nivelul venitului minim garantat
- Cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta intre nivelul acesta si venitul obtinut de
familie sau de persoana singura.
Este o suma stabilita prin lege si se face raportarea la cat castiga persoana respectiva.
Nivelul lunar al venitului minim garantat
Se adapteaza la indicele social de referinta indicat in legea somajului ordonanta 112 si care este
specific multor drepturi de asistenta sociala.
La ultima modificare 0,283 isr/persoana = 141 lei aproximativ
Ajunge pana la 1,084 isr/persona 550 lei aproximativ
Exista si alte drepturi sociale, dar legea aceasta face un soi de globalizare.
La persoanele cu handicap indemnizatia nu se ia pt stabilirea niciunui tip de indemnizatie.
Cum se stabileste ajutorul social?
Daca rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Pt sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din familie are
obligatia de a presta la solicitarea primarului un fel de munca in folosul comunitatii pt ca aceste
ajutoare se platesc prin primarie de la bugetele locale.
Orele de munca se calculeaza proportional cu cuantumul ajutorului social raportat la tariful oral
corespunzator salariului de baza minim brut pe tara.
Salariul minim brut pe tara sa zicem ca e 1200, cate ore lucratoare sunt? In functie de numarul de zile
lucratoare 20 sau 21 de zile se stabileste prin impartirea sumei la zile pt a se stab suma pe ora. Poate
sa ajunga undeva la maxim 30-35% din ceea ce se munceste intr-o luna.
Obligatia de a presta actiunile sau lucrarile de interes local poate fi transferata altor persoane din
familie daca persoana se afla in incapacitate temporara de munca sau si-a pierdut total sau partial
capacitatea de munca. Pot presta activitate persoanele care sunt apte de munca, chiar daca este munca
in folosul comunitatii neremunerata, se face instructajul de protectia muncii si trebuie sa aiba
echipamentul corespunzator. Este asemanator cu situatia elevilor/studentilor care sunt in practica. Daca
persoana nu are capacitate de munca si mai are doar copii, nu mai are obligatia de a presta munca.
Trebuie sa existe un alt membru de familie apt si care ar putea sa presteze munca in locul beneficiarului
asigurarii sociale.
Primarul are obligatia sa afiseze planul de actiuni, lista lucrarilor de interes local si lista beneficiarilor
de ajutor social.
Persoanele care sunt apte de munca si nu realizeaza venituri din salarii si alte activitati se au in vedere
la acordarea ajutorului social numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta Agentiei pt ocuparea
39
fortei de munca. Daca nu se inscrie la somaj sau desi inscrisa, refuza un loc de munca- nu mai poate
beneficia de ajutorul social.
Prin persoana apta de munca se intelege varsta de 16 ani si pana la varsta de pensionare- 63 cu 65 ani.
Continuare studiilor la curs de zi, este apt de munca sau exista situatia in care persoana este inapta si
are documente din care rezulta ca ar fi inapta si se emit de medicul de medicina muncii.
Fac exceptie de la obligatiile cu munca in folosul comunitatii urmatorele categorii de persoane
a. Cei care asigura cresterea sau ingrijirea unuia sau mai multor copii in varsta de pana la 7 ani si
pana la 18 ani in cazul copilului cu handicap grav.
b. Asigura ingrijirea uneia sau mai multor pers cu handicap greu sau accentuat sau persoanele
varstnice dependente.
c. Participa la un program de formare profesionala
d. Sunt incadrati in munca
La stabilirea venitului lunar net al familiei se au in vedere toate veniturile realizate de membrii acesteia
cum ar fi indemnizatii, alocatii, cu exceptia alocatiei pt sustinerea familiei, indemnizatiile acordate
persoanelor cu handicap, a burselor de studii, precum si veniturile cu caracter ocazional dobandite ca
zilier.
In cazul in care familia sau persoana singura are in proprietare, inchiriere sau comodat un bun care este
cuprins intr-o lista care este anexa la lege atunci respectivele persoane sunt excluse de la acordarea
ajutorului social.
Se iau in calcul si veniturile potentiale.
Stabilirea si plata ajutorului social
Se acorda la cerere si declaratie pe proprie raspundere insotit de acte doveditoare.
Cererea se semneaza de catre reprezentantul familiei care trebuie sa aiba capacitatea deplina de
exercitiu.
Titularul ajutorului este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului este familia.
Cererea se inregistreaza la primarul localitatii unde are domiciliul sau resedinta beneficiarul. Aceeasi
situatie si pt cetatenii straini si apatrizii.
Pt cei care nu au domiciliul sau resedinta, se adreseaza la primaria in raza teritoriala a careia traiesc.
Cererea se soltioneaza in maxim 30 zile si este obligatorie efectuarea unei anchete sociale.
Stabilirea dreptului la ajutor social se face prin dispozitia expresa a primarului care este obligat sa
emita dispozitia in termen de maxim 10 zile lucratoare de la data efectuarii anchetei sociale.
Dispozitia primarului se comunica in termen de 5 zile beneficiarului si dreptul de ajutor social incepe
sa fie acordat din luna urmatoare inregistrari cererii.
Plata ajutorului se asigura de catre agentiile pt prestatii sociale.
Agentiile pt prestatii sociale gestioneaza si indemnizatia pt cresterea copilului.
Obligatiile beneficiarilor de ajutor social
Au obligatia sa comunice orice modificari au survenit in componenta familiei si asa mai departe.
Din 3 in 3 luni sunt obligati sa depune declaratii pe propria raspundere privind componenta familiei si
veniturile realizate.
Din 6 in 6 luni este obligatorie efectuarea de ancheta sociala. Aceste anchete se ordona de primar, insa
persoanele beneficiare au obligatia sa ofere toate datele relevante privind sursele de venit, componenta
familiei pt a dovedi starea de fapt, sa dovedeasca ca este o persoana aflata in nevoie.
Persoanele apte de munca sunt obligate din 3 in 3 luni de la AOFM dovezi ca se afla in evidenta
agentiei.
Persoanele care beneficiaza de ajutor social au dreptul la asigurare de sanatate cu plata contributiei de
catre agentiile teritoriale. Fondurile pt plata ajutorului social si pt contributia de sanatate se asigura de
catre ministerul muncii.
40
Inafara ajutorului social, mai sunt si ajutoarele de urgenta.

Acestea sunt acordate persoanelor care se afla in dificultate datorita faptului ca au survenit calamitati
naturale,accidente, incendii.
Acest tip de ajutoare pot fi acordate de primari din bugetul local, iar Guvernul poate acorda si el din
bugetul de stat ajutoare pt astfel de situatii.
Jurisdictie
Dispozitiile primarului privind acordarea/neacordarea/suspendarea/incetarea ajutorului social pot fi
atacate in instanta in baza Legii contenciosului administrativ.
Cererile sunt scutite de taxa de timbru.
DREPTUL SECURITATII SOCIALE 12.04.2016

CURS 11
Saptamana viitoare nu venim, se termina azi materia.
I)Legea concediului paternal Lg 12/1999

A fost promulgata in ideea ca si tatii sa beneficieze de posibilitatea de a sustine mama in
primele zile de dupa nasterea copilului.
Astfel, s-a reglementat faptul ca tatii au dreptul la un concediu de 5 zile lucratoare, platite
integral, in primele 60 de zile de la data nasterii copilului.
In perioada concediului indemnizatia este de 100% si este suportata de catre angajator => statul
Nu se implica in niciun fel, el doar a reglementat aspectul
Daca tatal a facut un curs de puericultura, atunci, pentru un singur copil, acest concediu se
suplimenteaza cu inca 10 zile lucratoare. De asemenea, angajatorul este obligat sa acorde acest
concediu, perioada respectiva fiind stagiu de cotizare si Nu conduce la diminuarea vreunui
drept(ex: concediu de odihna).
Exista o prevedere care a mai fost reluata si in alt act normativ: daca mama decedeaza la
nastere sau in timpul concediului de maternitate(este vorba despre cel postnatal), tatal are
dreptul la concediul pe care l-ar fi avut mama. Scopul este protectia copilului si a familiei.
Acest concediu poate fi accesat pentru fiecare copil care se naste. Nu exista o limita in materie.
Daca insa sarcina este gemenala sau se nasc tripleti, concediul este tot de 5 zile.
Exista un proiect normativ prin care se doreste marirea intervalului la 10 zile.
II)Alocatia pentrut familie

Lg 277/2010 privind alocatia pt sustinerea familiei.
Ca si legea venitului minim garantat a suferit multiple modificari.
Se instituie alocatia pt sustinerea familiei, pt familii cu venituri reduse, care au spre crestere si
ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani.
Vorbim doar despre familii care au copii.
Acordarea alocatiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in vederea asigurarii unor
conditii mai bune pt ingrijirea si educarea copiilor si pt asigurarea frecventarii scolii de catre
copiii de varsta scolara. Vorbim despre orice forma de invatamant si de copii de pana la 18 ani.
Familie= sot, sotie si copiii aflati in intretinere. Fac parte din familie si copiii incredintati in
vederea adoptiei sau aflati in plasament sau pt care s-a instituit tutela.
41
Beneficiaza de alocatie si familia monoparentala. In acest caz sustinatorul poate sa fie

necasatorit, vaduv, divortat, cu sot/sotie disparut/disparuta sau sa fie arestat mai mult de 30 de
zile sau sa execute o pedeapsa privativa de libertate.
Asistenul maternal profesionist beneficiaza de acest ajutor doar pentru copiii sai.
De asemenea, beneficiaza si barbatul si femeia aflati in concubinaj care locuiesc impreuna cu
copiii lor.
In actul normativ s-a stabilit venit mediu lunar pe membru de familie(ex: pana la 200 lei, intre
200 si 370 de lei).
Beneficiaza de alocatie membrii de familie care sunt cetateni romani cu domiciliul/ resedinta in
Romania, precum si cetatenii straini cu domiciliul/resedinta in Romania. Beneficiaza si cei fara
domiciliu sau resedinta care declara pe propria raspundere ca Nu s-au inscris pt obtinerea
ajutorului in raza teritoriala a altei primarii.
Reprezentantul familiei urmeaza sa dea o declaratie pe propria raspundere ca Nu locuieste in
raza teritoriala a acelei primarii si ca Nu a solicitat ajutorul unei alte primarii.
Pt persoanele care au copii de varsta scolara, alocatia se acorda cu conditia ca acesti copii sa
frecventeze cursurile scolare, cu exceptia situatiilor medicale.
Stabilirea si plata
Pe baza de cerere pe propria raspundere cu acte doveditoare, se depune la primaria de domiciliu
sau de resedinta de catre reprezentantul familiei. reprezentantul este stabilit prin acord sau de
catre autoritatea tutelara.
La stabilirea veniturilor care se iau in calcul se au in vedere toate veniturile ce se obtin
conform Lg venitului minim garantat, inclusiv veniturile ce s-ar putea obtine din valorificarea
unor bunuri.
Ancheta sociala este obligatorie.
Titularul alocatiei este reprezentantul familiei iar beneficiarul este familia. Plata se asigura prin
agentiile teritoriale (pentru prestatii sociale). Reprezentantul familiei are obligatia sa anunte
orice modificari survenite in materia veniturilor obtinute.
Titularul este obligat ca din 6 in 6 luni sa depuna declaratie privind veniturile realizate.
Ancheta sociala se dispune obligatoriu la 12 luni. In cazul in care se inregistreaza absente
nemotivate ae copiilor de varste scolare, alocatia acestora urmeaza sa fie diminuata. Exista
anumite procente cu care se reduce alocatia in functie de nr de absente.
Dispozitia primarului poate fi atacata conform lg contenciosului administrativ. Cererile sunt
scutite de taxa judiciara de timbru.
Se depune plangere prealabila. Apoi la tribunal, cu recurs la curtea de apel.
Pt examen: tot ce s-a discutat la curs. Nu e necesar sa citim ceva suplimentar, gen legi sau alte
cursuri.
Exemen: 10 intrebari, grila deschisa, fara posibilitatea de a nu avea niciun raspuns. 30-40 de
minute. Sa avem carnetul de student cel putin. Dam examen cate 2 grupe. Se da pe numere.
42
43
Articole pentru examen DSS (Seminar 4 aprilie 2016)
Diferenta dintre raporturile de asig sociale si cele de asistenta sociala

Asistenta soc este necontributiva - ea asigura un venit de subzistenta
Articole recomandate de Adrian Popoviciu:
I. Legea nr. 263/2010
Art 2 care arata ppiile pe baza caruia se constituie pensiile (conc contributiva)
Art 3^5 definite conceptele (cu precadere la locul de munca in conditii deosevbite - lit g, inn cond speciale -
lit h, locuri de munca in alte condtiii - lit i), perioade asimilate - lit j), stagiu de cotizare - lit p), stagiul complet
de cotizare - lit r), stagiul minim de cotizare - lit t) - stagiul minim - 15 ani. Stagiul complet 35 ani si barbati si
femei. Varsta standard de pensionare 63 femei si 65 barbati)
Art 6^1 - persoanele asigurate - fie cele asigurate in baza legii, fie cele care pot sa se asigure prin contracte
de asigurare
Art 11 cu privire la modul in care se calculeaza venitul lunar asigurat pentru persoanele mentionate la art 6
pct. 4.
Art 49
Art 51 - cele 5 tipuri de pensii
Art 52^4
Art. 53^4
Art 62 pensii anticipate
Art 65
Art 68 si 69
Art 79 - pers care nu trebuie sa mai mearga la doctor pt revizuirea pensiei medicale
Art 83-87
Art 89 cuantumul pensiei de urmas
A. Cotele de contributie care se platesc de catre salariat
Din 1 mai 2016 salariul minim brut pe economie este 1250 RON, iar salariul mediu brut este 2681 RON.
Punctul de pensie 781,1.
Salariatul plateste 3 tipuri de contributii care se calculeaza la salariul brut intreg, nu succesiv:
1. 10,5%, indif de conditiile de munca, pentru asigurarile sociale (contrib pentru pensii)
2. 5,5% CASS 156 CF (Codul fiscal)
3. 0,5% Somajul art. 186 CF
+
4. 16% impozitul pe venit, dpdv fiscal.
Dupa acestea ramane salariul net. Aprox 950
B. Contributiile angajatorului.
Angajatorul, pentru a plati salariul minim brut de 1250 plateste mai mult, chiar cu 500 lei.
1. Contributia pentru pensii - in functie de pensii (conditii normale, deosebite, speciale - 15,8%, 20,8% si
25,8%) - art 138 C Fiscal. O parte din acestea merg catre pilonul II de pensii.
44
2. CASS - 5,2% 156 art. CF

3. Somaj 0,5% art. 186 CF
4. Fondul privind garantarea creantelor salariale 0,25% art. 211 CF
5. Contributia pentru accidentele de munca si bolile profesionale - 0,15-0,85% in functie de conditiile de
munca - datorata doar de angajator - art. 203 CF
6. Contributia pentru concedii si indemnizatii 0,85%
II. OG 111/2010
Art 2^1
Art 5
Art 7^1 (alin. 1)
9^1 (alin 1-4) - nasteri succesive
III. OUG 158/2005 - Asig soc de sntate
Art. 1
Art. 2 - care sunt cele 5 tipuri de concedii si indemnizatii de asig soc de sanatte
Art. 3^1
Art. 5
Art. 7 - stagiul minim de cotizare de 1 luna din 12 luni.
Art. 8
Art. 10 - baza de calcul (cele 6 luni veniturile nete insumate la care se aplica o cota procentuala)
Art. 12 - concediile medicale
Art. 13
Art. 17 - 21 - de retinut la fiecare top de concediu stabilirea indemnizatiei - care este cota care se aplica (in
general 75% cu 85% cel de maternitate si al cresterii copilului bolnav pana la 7 sau copilul bolnav)
Art. 23 - 126 de zile calendaristice - concediul de lauzie si concediul de maternitate
Art. 24 - perioada minima care trb luata de luzie
Art. 25 - 85%
Art. 26
Art. 29 (copilul bolnav)
Art. 31 (risc maternal)
IV. OUG 96/2003 - protectia maternitatii la locul de munca
Art. 1 - cui i se aplica

Art. 2 - definirea conceptelor, dar mai ales peste lit. c, d, e, g, h (salariata gravida, dupa nastere sau care
alapteaza)
Art. 9
Art. 10, Art. 13, Art 15-17 (cele 16 ore pt consult medical, 2 ore pentru alaptare etc)
45

DSS Curs 2016. Toate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DSS Curs 2016. Toate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul securitii sociale Cursuri 2016

1)Politicile de securitate sociala = structurate pe mai multe elemente

2) Sisteme de securitate sociala

Concluzia: se ajunge la mediocritatea veniturilor din pensie.

Dreptul securitatii sociale este ansamblul de reglementari care au ca obiect raporturile de

Principii de protectie sociala

1. Egalitatea de tratament. Exista si un consiliu care se ocupa cu studierea cazurilor de

2. Principiul includerii. Toate persoanele, toti cetatenii au dreptul de a participa si

3. Principiul responsabilitatii generale a statului. Statul garanteaza acordarea

In general la niveulul UE vorbim despre transformarea politicilor sociale post-risc in ante-risc.

reglementata si o durata minima de acordare si un nivel minim al indemnizatiei. Prestatiile minime ce

IV. Actele ce provin de la ONU (dar ele nu au mecanisme propriu-zise)

Legea nr. 263 prevederi importante

Principiile (de tiut pentru examen!)

Definirea unor termeni

traiantunsoiu@upcmail.ro - de trimis cursurile si seminarele.

5.Cei alei, numii n autoritatea executiv, judecatoareasc, cooperative (mestesugreasc) -

(1) n sistemul public de pensii s asimil a stagiului de cotizare i perioadele necontributive,

Perioade asimilate stagiului de cotizare

1. OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile

2. Echipaje de recep ie n zbor a aeronavelor, instructori n coli, cursuri i aerocluburi, pe:

Pensia pentru limita de varsta

Pensia anticipata partiala

a) Prelucrarea topiturii de sticl la ma ini automate, semiautomate i prese; b) Alimentarea manual a

Exist 5 tipuri de pensii n sistemul public:

. Pensia pentru limit de vrst (= pensia clasic, regula)

Excepii de la principiile discutate

3. Pensia anticipat parial

Copiii au dreptul la pensia de urma:

Cum se stabilete pensia de urma

A se vedea Codul Civil pentru diferente.

Perioade asimilate: in cazul pensiei de invaliditate se ia cuantumul pensiei de invaliditate, iar in

Alte drepturi de asigurri sociale reglementate de Legea nr. 63/

Jurisdicia asigurrilor sociale

ASIGURARI DE OMAJ L 76/2002

b) le-au ncetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

I. Accidentele de munc i bolile profesionale

2. Bolile profesionale = mai greu depistabile n general i care se datoreaz condiiilor de la

II. Cu privire la asigurare

Persoanele ce beneficiaz de asigurare pot fi asigurai:

III. Prestaiile i serviciile de asigurare

1. Prestaiile: investigaii, reabilitare medical, recuperarea capacitii de munc

Pe perioada ct urmeaz aceste cursuri, asiguraii beneficiaz de o indemnizaie = 70 din

IV. Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc (OG 158)

modul de implementare al proiectelor pentru persoane cu handicap. De multe ori au amendat

- Beneficii pentru sustinerea copilului si a familiei

- Beneficii pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale si pentru situatii deosebite.

Categoriile de benenficii sunt sistematizate si dupa sursele de finantare si avem:

- din bugetul local

- alocatie pentru copiii lipsiti temporar sau permanent de ocrotirea parintilor

- indemnziatii pentru cresterea copilului

Pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi sociale si a persoanelor cu handicap, avem

Alocatia de stat pentru copii

Data viitoare: Venitul minim garantat

C 10 -VENITUL MINIM GARANTAT

Sediul materiei Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Inafara ajutorului social, mai sunt si ajutoarele de urgenta.

DREPTUL SECURITATII SOCIALE 12.04.2016

Saptamana viitoare nu venim, se termina azi materia.

I)Legea concediului paternal Lg 12/1999

II)Alocatia pentrut familie

Beneficiaza de alocatie si familia monoparentala. In acest caz sustinatorul poate sa fie

Articole pentru examen DSS (Seminar 4 aprilie 2016)