Metodele de predare-nvare n nvmntul precolar i metodica activitilor de

educare a limbajului

Metoda: termenul deriv etimologic din cuvintele greceti metha (ctre, spre ) i odos ( cale,
drum ). Astfel, n didactica, termenul ar putea avea sensul de drum care conduce la atingerea
obiectivelor educaionale, cale parcursa de profesor pentru a le nlesni elevilor descoperirea unor
instrumente de lucru proprii. George Vaideanu amintea cteva trsturi ale metodei i anume:
este selecionat de cadrul didactic i aplicat n lecii i activiti extracolare;
se folosete sub form de variante sau procedee n funcie de nivelul, interesele sau trebuintele
elevilor, avnd ca scop asimilarea temeinica a cunotinelor;
aduce o mai bun cooperare cu elevii .
Aceasta este una dintre cele trei accepiuni dominante, celelalte doua referindu-se la un curent
pedagogic care ncearc s promoveze anumite finaliti educative ( de exemplu, metodele tradiionale
sau metodele active ) si un tip de activitate ce permite anumite achiziii si dezvolta anumite capaciti
( metoda proiectelor, nvarea programat ).
Metodele nu au valoare fix, ci capt valoare prin eficienta cu care conduc activitatea
subiectului spre un obiectiv, n condiii date.. Procesul de educatie fiind foarte divers, necesit, n
ansamblul su, metode diferite, fiecare util n anumite situaii, singura sau n asociaie, i nepotrivit
n alte situaii. Pentru obiective restrnse, punctuale i n condiii date, este de obicei mai util o
anumit metod. Pentru obiective complexe se apeleaz la strategii didactice, adic la ansambluri in
care metode diferite i completeaz reciproc efectele i constituie un demers coerent de educare.
Conform datelor psihologiei i pedagogiei, strategiile cele mai eficiente de nvare au ca
metode centrale metodele active care solicita cel mai mult descoperirea noilor cunotine de ctre
copilul nsui. Aceste metode le vor subordona, deci, pe toate celelalte n procesul de nvmnt. Toate
aceste modaliti de intervenie ale metodelor n evoluia copilului constituie n argumente n favoarea
alegerii cu discernmnt a metodelor de educaie. Dirijarea foarte riguroasa a ntregii activiti a
acestuia este un exces, este duntoare. Activitatea independent a copilului devine tot mai productiv,
inclusiv prin adoptarea de metode adecvate, dar copilul nu poate nva singur tot ce poate si este
necesar s nvee. Trebuie deci stabilit raportul just ntre metodele educative, dirijate, si cele ale
activitii educative independente. Educatoarea va dirija pe copiii prin metode adecvate pentru

1
nelegerea a ceea ce este foarte important si dificil pentru ei n cunoatere, n momentul respectiv. n
rest, dirijismul si activitatea independent a copilului se vor mbina n proporii considerate utile att de
educatoare, ct i de copil.
n nvmntul precolar se folosesc variante simple, n curs de constituire ale tuturor
metodelor folosite n procesul de nvmnt n general: observaia spontana, observaia dirijata de
adult, observaia dup un plan simplu, algoritmic, nvat deja; demonstraia; modelarea; experiena
dirijata; lucrarea practica; proiectul doar in forme simple si dirijate; explicaia, ca argumentare si
raionament logic, ca descriere, caracterizare, definiie, naraiune; conversaia euristica si de verificare;
activitatea cu cartea; exerciiul dirijat si independent. Prin toate metodele se urmrete eficiena n
cunoatere, participarea activa, creatoare a copilului, ntreinerea curiozitii i a plcerii de a cunoate
i nsuirea metodelor folosite dirijat pentru a fi preluate si independent.
Pentru a alege metodele potrivite ntr-o anumita situaie de nvare, cadrul didactic trebuie sa
in seam de factorii obiectivi i de factorii subiectivi. Factorii obiectivi se refer la obiectivele
educaiei si la logica intern a tiinei din cadrul creia sunt selectate informaiile transmise. Factorii
subiectivi se refera la contextul uman i social, personalitatea profesorului, psihologia elevilor i a
colectivului de elevi.
Metodele pedagogice deriv din metodele de cercetare sau tiinifice, dar ntre ele exist o
deosebire esenial. n timp ce metodele de cercetare ajuta la descoperirea propriu-zisa a cunotinelor,
la producerea si elaborarea lor ntr-o forma tiinific, metodele pedagogice ajuta la prezentarea si
transmiterea acestor cunotine si ajuta elevii sa le redescopere ca pe adevruri noi, dei ele sunt deja
parte integranta a experienei umane.
DEEF ( 1994 ) precizeaz c n definirea metodelor pedagogice se reunesxc trei serii de date
eterogene ( pp.. 662-663 ):
a) Polul axiologic al valorilor pentru care le promoveaza;
b) Polul stiintific al achiziiilor tiinifice, psihologice, sociologice, lingvistice etc. pe care se
sprijin; de exemplu, metodele active sunt o operaionalizare a constructivismului piagetian.
c) Polul praxiologic reprezentat de dimensiunea mijloacelor si instrumentelor mobilizate pentru o
aciune eficienta.
O bun metoda pedagogic presupune un echilibru ntre cei trei poli.
Metoda ndeplinete n cadrul procesului de nvmnt mai multe funcii ( Cerghit, op. cit., p.
64 ):

2
 Funcia cognitiv, prin intermediul creia elevul are acces, sub supravegherea profesorului, la
valorile cunoaterii umane.
Funcia formativ-educativ are n vedere realizarea n practic a valenelor formativ-
educative ale procesului de nvmnt, ndeosebi este vorba despre metodele activ-participative.
Funcia motivaionala, prin care se urmrete trezirea i dezvoltarea curiozitii n procesul de
cunoatere.
Funcia instrumental sau operaional sugereaz ca metoda mijlocete atingerea obiectivelor
urmrite.
Funcia normativ, de optimizare a aciunii prin intermediul creia, subordonndu-se aciunii,
metoda garanteaz ntr-o anumit msur o aciune eficient, arat modul cum trebuie s se procedeze
n anumite situaii concrete.
Profesorul Ioan Cerghit definete metoda ca ,, o cale eficient de organizare i conducere a
nvrii, un mod comun de a proceda care reuete ntr-un tot familiar eforturile profesorului i ale
elevilor si . ( ib., p. 63 ).
Principalele metode folosite n grdini sunt: observaia, demonstraia, exerciiul,
conversaia, descrierea, naraiunea, activitatea cu cartea.

Observaia
Cunotinele precolarului fiind srace i superficiale, baza intuitiva a cunoaterii este
indispensabila. n asociaii, analogii, activitatea este mult mai eficient dac exist termeni de referin
concrei, care s-i readuc n memorie anumite cunotine, care s-i sugereze soluii de rezolvare i s-i
dea posibilitatea de a se corecta prin confruntarea afirmaiilor cu realitatea. n evoluia percepiei
copilului sunt importante att maturizarea, ct i experiena. Un precolar care nu a avut ocazia sa
,,citeasc imagini va descifra sumar o imagine. Percepia nu se dezvolt independent, ci este integrata
in ansamblul dezvoltrii personalitii. Observaia const n urmrirea independent, premeditat,
intenionat, cu scop, realizat planificat i sistematic uznd, dac este nevoie, de instrumente tehnice.
Educatoarea poate influena calitatea observaiei prin:
- expunerea de subiecte care pot capta atenia precolarului;
- ntreinerea interesului de cunoatere;
- organizarea unor condiii materiale propice observaiei;
- dirijarea activitii prin cuvnt;

3
 - propunerea de activiti de fixare a rezultatelor;
- acordarea timpului necesar pentru observaie;
- valorificarea cunotinelor obinute prin observaie n explicaii, conversaie.
n cadrul activitilor de educare a limbajului din grdini, observaia ca metoda este folosit n
mod preponderent n cadrul lecturilor dup imagini, povestiri create, repovestiri, jocuri didactice si
jocuri-exerciiu, cum ar fi: ,,Ce tii despre mine?, ,,Cine face?, ,,Eu spun una, tu spui multe etc.

Demonstraia
Este una din metodele de baza ale grdiniei. Este intuitiv, utilizat n activitile de dobndire
de noi cunotine dar i de formare de deprinderi, consolidare si sistematizare. Metoda aceast
rspunde caracterului senzorial al percepiei copilului.
Demonstraia este nsoit de explicaie, raportul dintre acestea fiind determinat de nivelul de
cunotine i de viaa al copiilor.
n grdini, demonstraia se poate face cu:
- obiecte si jucrii ( grupa mic i mijlocie, n special );
- material didactic structurat ( grup mare i pregtitoare ).
n cadrul activitilor de educare a limbajului din grdini, metoda demonstraiei este folosit
cu eficien n cazul memorizrilor, al povestirilor, al corectrii unor tulburri de vorbire, cand se
mbin demonstraia cu explicaia i exerciiul, jocuri didactice, jocuri-exerciiu etc.

Exerciiul
Const n repetarea contient a unei aciuni pentru a o perfeciona, avnd ca termen de
comparaie un model, cu scopul de a o automatiza, adic de a o punea desfura cu un foarte redus
control contient.
Reuita exerciiului tine de calitatea modelului oferit, care trebuie sa fie clar, accesibil; de
motivaia copilului de a repeta pentru a-si forma deprinderea respectiva; de dozarea dificultilor in
cazul deprinderilor complexe; de sintetizarea treptata a fragmentelor nsuite deja, de ajutorul i
corectrile fcute de adult, de respectarea ritmului individual de lucru.
Precolarii i nsuesc totul prin exerciii, deprinderi si priceperi psiho-motrice, de conduita,
grafice, de numrare i nu n ultimul rnd de exprimare corecta si expresiva.

4
Conversaia
Este o metod verbal de nvare cu ajutorul ntrebrilor i al rspunsurilor. Bazndu-se pe cuvnt
este o metoda de cunoatere imediata.
Conversaia euristic de descoperire l conduce pe copil la cunotine noi prin ntrebri
asupra altor cunotine dobndite deja. Pentru c rezolvarea nu poate fi sesizat dintr-o data de copil,
adultul l conduce prin ntrebri; el atrage atenia asupra unor elemente importante pentru nelegere si
astfel l ajuta sa sesizeze noi relaii, sa contureze probleme mai restrnse a cror rezolvare simplifica
explicaia integrala. Dac ntrebrile adultului sunt prea simple, efortul de nelegere este redus, iar
contribuia conversaiei la descoperirea cunotinelor este redus.
Conversaia de verificare examinatoare urmrete sa evidenieze gradul, de nsuire a
anumitor cunotine. ntrebrile condiioneaz calitatea cunoaterii copilului prin adunarea coninutului
de idei la principiile euristice, prin accesibilitatea lor, prin corectitudinea i calitatea formei lor. Folosite
corect, ntrebrile gradeaz dificultile i sistematizeaz, conduc pe copil spre sinteze.
Conversaia-joc are la origine nevoia copilului de a-i afirma posibilitatea de a pune ntrebri.
El ne va adresa uneori mai multe zile la rnd o ntre bare care i-a reinut atenia, sau va ncerca sa
prelungeasc la nesfrit o conversaie gratuit.
Convorbirile dintre educatoare si copii pot fi fcute cu un singur copil, cu un grup mic sau cu
ntreaga grupa. n convorbirile cu ntreaga grupa, riscurile de ndeprtare de interesele copilului de
formalism si neparticipare sunt mari.
Deosebite obligaii i revin educatoarei n antrenarea repetat n dialog a copiilor timizi sau
recalcitrani.
Descrierea
Aceasta metod se practic de obicei ca modalitate de particularizare a unui individ, obiect,
fenomen, prin prezentarea nsuirilor neeseniale mai pregnante, pe fondul nsuirilor generale,
eseniale, ale clasei din care face parte.
Precolarul folosete descrierea incomplet. Cu ajutorul adultului, copilul poate forma adevrai
algoritmi de descriere pentru ceea ce este interesat si obinuit pentru copil. Dac este solicitat, copilul
poate descrie: persoane, animale, plante, obiecte, prezentndu-le prile principale.
n cadrul activitilor de educare a limbajului, descrierea i gsete o larga aplicabilitate mai
ales la grupele mici, in cadrul activitilor de lectur dup imagini, repovestire, convorbiri tematice,
jocuri didactice etc.

5
 Naraiunea
Copilul poate dobndi informaii i din ntmplrile veridice sau verosimile prezentate n
povestiri, poveti, basme, balade.
Povestirea este o specie a naraiunii creia i este caracteristica prezentarea unei ntmplri
simple, in mod exemplar, de ctre un participant la fapte, deci la persoana I.
Povestea sau basmul presupun o desfurare epica, ampl, cu mai multe episoade, n versuri
sau n proz, n care intervin evenimente supranaturale si personaje fantastice, avnd rol distractiv de
ncurajare a isteimii care nvinge prostia, sau moralizator de condamnare a rului care ntotdeauna
este nfrnt de bine.
La grup mic. Povestirea trebuie s fie simpl, nencrcat, cu multe comentarii si fr multe
episoade. Treptat se trece la povestiri mai ample. Pentru a asigura nelegerea i reacia afectiva
adecvata, educatoarea trebuie sa foloseasc stilul literar oral, s apeleze la comparaii plastice, s
foloseasc imagini de o reala calitate estetica, cu posibiliti de sensibilizare adecvate vrstei
precolare. Copilul trebuie sa foloseasc toate expresiile i cuvintele folosite n povestire, altfel exist
riscul de a memora cuvinte al cror sens nu l cunoate i de a le atribui semnificaii eronate.
Activitatea de repovestire este foarte ndrgit de copii pentru ca le da posibilitatea de a
ptrunde n lumea imaginarului, de a fi ascultai i de a se afirma.
La grupa mare, copiii pot ajunge s stpneasc foarte bine mai multe poveti.
Precolarul i cere celui care povestete fidelitate fa de prima versiune a povetii. El accepta
uor ficiunea, planul ireal al povestirii, dar o dat expus o variant, e necesar pstrarea ei. Altfel,
copilul contest adevrul i calitatea povestirii. Explicaia o constituie caracterul relativ rigid al gndirii
copilului.
Povestirea cu nceput dat prefigureaz n parte desfurarea n concordana cu premisele din
partea povestit de educatoare. De obicei copilul nu-i face un plan riguros care sa dea o linie de
desfurare a intrigii povestirii, ci pentru unul-doua episoade. n povestirea cu nceput dat, copilul este
scutit de momentele tensionate de la nceput cnd trebuie s aleag un subiect, un personaj i totodat
are suficient timp pentru imaginaie.
Copilul are resurse creatoare.. Nu trebuie s se exagereze n aprecierea lor, ajungndu-se la
ideea ca imaginaia evolueaz o dat cu vrsta. Produsele creatoare ale copilului care cer n mare
msur contribuia imaginaiei sunt superioare, dar nu n comparaie cu produsele de aceeasi natura ale

6
adulilor, ci cu rezultatele copilului n activiti care presupun gndirea cauzal i sunt mult mai puin n
sfera de interese a copilului dect ntmplrile specifice povetilor.
Activitatea cu cartea
Dei n general nu tiu sa citeasc, precolarii folosesc, incipient i aceasta metoda. Rsfoind
cri de poveti cunoscute ce au text laturi de imagini, ei memoreaz poveti, privesc desenele, le
comenteaz. nsi inerea corect a crii, rsfoirea fil cu fil de la nceput pn la sfrit, cunoaterea
irului ( firul logic ) al povestilor din fiecare carte sunt achiziii importante pentru precolari.
Distincia text scris - imagine, recunoaterea unor litere sau cuvinte familiare - cum ar fi
titlurile povestirilor, denumiri ale unor alineate scrise pe ambalaje, indicatoare etc. sunt aspecte care
faciliteaz deprinderea copilului de a lucra cu cartea.

Memorizarea activitate de predare- nvare

Memorizarea este o activitate de educare a limbajului, axata pe obiectivele nvmntului
precolar pe particularitile de vrst ale copiilor. Valoarea formativ a acestei activiti se
concentreaz pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a precolarilor, avnd ca premise specificul
proceselor psohice la aceasta vrst.
Memoria este un proces psihic constituit din trei faze succesive: faza de achiziie, ( memorare ),
faza de reinere ( pstrare ) si faza de reactivare ( actualizare ) cu doua momente: recunoaterea si
reproducerea. Alturi de gndire, memoria st la baza activitii de nvare. ( Dicionar de pedagogie,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1979, p. 269. )
Memoria precolarilor are caracteristici specifice:
caracterul concret-intuitiv;
mare plasticitate;
uurina cu care copilul memoreaz, pstreaz si reproduce ceea ce are rezonan afectiva
pentru el ( memoria este activ );
tendina memorrii pasive, involuntare;
nestpnirea proceselor de memorare.
Memorarea este procesul psihic care const n nregistrarea i reinerea n memorie a
informaiilor din lumea nconjurtoare.Memorarea poate fi mecanic i logica, involuntar i voluntar.

7
 Memorarea mecanica este o forma a memorrii care duce la fixarea, conservarea i
reproducerea cunotinelor, informaiilor, fr a le prelucra, nelege si ntreag ntr-un sistem.
Memorarea logica este o forma a memorrii susinut de nelegerea relaiilor raionale, a
cauzalitii, a legilor etc, care privesc informaiile ce urmeaz a fi pstrate n memorie. n memoria
logic, gndirea este foarte activ, realiznd asociaii ntre date i integrarea lor n sisteme de
cunotine, priceperi i deprinderi. Ea se opune memorrii mecanice.
Memorarea involuntar sau neintenionat, ca forma a memorrii ( prin care elementele
perceptive sunt reinute fr s existe o intenie expresa in acest sens ), este facilitata de: proprietile
sensibile i de coninutul materialului ( ,, fora lui de impresionare ), de prelucrare lui activa, de
semnificaia materialului si scopul principal al activitii, de factori motivaionali / interes, ncurajare
publica etc./ ( Dicionar de pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1979, p. 270. )
n opoziie cu memorarea involuntar, activ, este memorarea voluntara sau intenionat, ,,
caracterizat prin prezenta inteniei de a memora; este o activitate orientat contient spre scop, cu un
efort acceptat. Acest tip de memorare este determinat de organizarea raional a repetiiilor i de
scheme memotehnice ( ansamblu de repere ale aciunii mintale ).
Memoria se afla in interaciune si interdependent cu toate procesele psihice, nsuiri si
capaciti psihice.
Memoria are funcie reflectorie. n comparaie cu alte procese psihice, memoria are
caracteristici specifice. Este:
activ / pasiv;
selectiv adic se reactualizeaz ceea ce concorda cu preocuprile, dorinele, interesele
subiectului;
situaional n concordan cu particularitile situaiilor i cu starea subiectului;
relativ fidel nu o copie a realitii ( cauzele sunt personalitatea subiectului, dar si uitarea );
mijlocita pentru a fi temeinica si pentru a facilita reproducerea, trebuie folosite anumite
instrumente ,, stimuli mijloc : obiecte concrete, cuvntul, gndul, asociaii de gnduri;
inteligibil ceea ce nseamn nelegerea celor memorate si reactualizate; aceasta
caracteristica releva interaciunea memoriei cu gndirea, relev caracterul ei logic, raional,
contient.Pentru memorare, se folosesc scheme raionale, scheme memice, de exemplu: mprirea

8
textului n uniti logice, nelegerea acestora, asocierea acestor uniti logice cu altele deja memorate,
asocierea cu materialul intuitiv etc.
Memorizarea, ca activitate de educare a limbajului organizata, sistematica, productiva, trebuie
proiectata judicios in ansamblul celorlalte activiti din grdini, corespunztor obiectivelor pe grupe
de varste. Ea implica selecia textelor literare celor mai potrivite scopului educativ, trebuinelor
cognitive si afective ale copiilor, realizarea materialelor intuitive care sa faciliteze memorarea si
stpnirea mecanismelor memorrii.
Scopul memorizrii const n:
dezvoltare gndirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor si ideilor poetice, ale
textelor literare;
dezvoltarea ateniei i a puterii de concentrare;
dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmrite n demersul
didactic, prin contientizarea efortului solicitat, prin nsuirea, n timp, de ctre copii, a schemelor
mnemice ( asociaii dirijate );
dezvoltarea auzului fonematic al copiilor;
dezvoltarea capacitii de a pstra si de a reproduce cunotinele;
formarea deprinderii de a recita corect si expresiv;
sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin nsuirea unor cuvinte si expresii cu
valoare emotiva.
Tipurile de activiti de memorizare sunt determinate de sarcinile didactice, si anume:
activiti de predare-nvare;
activiti de fixare ( repetare ), orientate spre nsuirea temeinica a poeziilor memorate n
activiti de predare-nvare si spre consolidarea deprinderilor de reproducere contient i expresiv;
activiti de verificare a nsuirii poeziei, a exactitii reproducerii si a temeiniciei memorrii.
n nvmntul precolar, aceste trei tipuri de activiti de memorizare nu sunt distincte, ci sunt
activiti mixte: ntr-o activitate de predare-nvare a unei poezii trebuie realizat i o secven de
fixare si consolidare a unor memorizari anterioare, nrudite ca tamatica. De asemenea, n alte activiti
de educare a limbajului se poate desfura o secven de verificare si consolidare a unor memorizri.
Etapele activitii de memorizare sunt:

9
 1. Organizarea activitii, care const n asigurarea cadrului adecvat de desfurare: curenie,
aerisirea slii de clasa, aezarea mobilierului in semicerc sau n careu, pregtirea materialului
didactic si organizarea copiilor.
2. Desfurarea activitii de memorizare, care cuprinde doua secvene:
Secvena I, n care li se spune copiilor ca vor avea de nvat o poezie, li se comunica titlul si
autorul, anumite obiective operaionale, menite sa creeze motivaia nvrii, s stimuleze memorarea si
sa ntrein atenia voluntara;
Secvena a II-a este predarea-nvarea poeziei, veriga principala a activitii de memorizare,
desfurat ntr-un cadru emoional favorabil audierii, nvrii si reproducerii poeziei.

Secvena I cuprinde urmtoarele momente:

Introducerea copiilor n tema activitii prin reactualizarea i precizarea reprezentrilor i a

cunotinelor implicate n textul poeziei. Prin variate metode ( povestire, conversaie, explicaie,
exerciiu s. a. ) copiii sunt pregtii pentru familiarizarea cu coninutul de idei si de sentimente al
poeziei.
Metodele i mijloacele de realizare a acestei secvene depind de grupa de vrsta si de specificul
i complexitatea textului literar. Pentru facilitarea nelegerii poeziei se pot folosi ilustraii, diapozitive,
casete audio si video, care concretizeaz momente ale poeziei.
Familiarizarea copiilor cu textul literar se realizeaz n funcie de specificul, accesibilitatea
si complexitatea textului literar. n cazul poeziilor simple, accesibile, se poate renuna la introducerea
pregtitoare. Receptarea poeziilor desciptive se poate asigura printr-o convorbire bazat pe ilustraii,
tablouri adecvate sau printr-o scurta povestire, n care se folosesc cuvinte si expresii din textul literar,
astfel pregtindu-se nelegerea si nsuirea acestora. n familiarizarea cu textul si memorarea poeziei,
un rol deosebit l are si materialul didactic, alaturi de recitarea-model de catre educatoare.Prima
recitare-model creeaza emoia care contribuie la realizarea nvrii. A doua recitare-model, urmata de
analiza textului prin care prescolarii descopera tririle afective, sentimentele si muzicalitatea
versurilor i pregtete pe copii pentru memorarea poeziei.
Recitarea-model trebuie s ndeplineasc anumite cerine:
s fie clar;
s fie expresiv;

1
 s fie nsoit de mimica si gesticulaie adecvate;
s creeze emoie copiilor, motivndu-i pentru nvare.
Expresivitatea recitrii se realizeaz prin:
schimbarea tonului vocii;
accente si pauze logice, psihologice si gramaticale;
respectarea ritmului si a rimelor poeziei;
mimica si gesticulaie.
Secvena a II-a - predarea-nvarea poeziei
n funcie de coninutul si gradul de dificultate al poeziei, nvarea acesteia se face n
ntregime ( nvare globala ) sau pe uniti logice. Poeziile simple, atractive, se nva global, cele mai
dificile se memoreaz pe uniti logice, care nu ntotdeauna concorda cu versul sau cu o strofa. Fiecare
unitate logic de memorat se reproduce numai dup ce au fost recitate unitile logice anterioare.
Aceasta repetare a unitilor precedente contribuie la nelegerea unitii de coninut a poeziei si fixeaza
in memorie fragmentele logice in succesiunea lor fireasca dezvolta memoria logica.
n activitile cu precolarii trebuie exersata numai recitarea individuala, prin care educatoarea
urmrete corectitudinea pronunrii, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de nelegere a
textului de ctre fiecare copil solicitat. Recitarea colectiva nu permite acest control individual, n cazul
unor copii aceasta recitare reducndu-se la reproducerea unui cuvant sau chiar a silabei finale a unitatii
reproduse. Recitarea colectiv se poate folosi numai n ncheierea activitii, dac poezia n-are versuri-
refren sau versuri care pot sugera ecouri, onomatopee s. a. ( exemplu: in poezia Somnoroase pasarele
de Mihai Eminescu, ultimul vers al fiecarei strofe fiind o urare, aceste versuri pot fi reproduse in cor, cu
intensitatea vocii din ce in ce mai scazuta ).
n recitirea individuala, copilul solicitat trebuie sa spun titlul si autorul poeziei, sa reproduc
versurile cu ajutorul educatoarei, pe baza materialului intuitiv. Copiii trebuie stimulai prin aprecieri
individuale, prin aplauze sau alte procedee de motivare a nvrii: nregistrarea pe caseta, selecionarea
pentru programul serbrii, pentru un concurs de recitri, ntrecere intre grupuri de copii s.a.
n activitatea de consolidare a memorrii se pot realiza:
recitri pe roluri, procedeu prin care se ajunge la recitirea corecta si la fixarea coninutului de
idei sau a unor elemente de limbaj poetic;

11
 mbinarea recitrii individuale cu cea colectiva, ca in cele expuse mai sus sau prin intermediul
unui personaj ndrgit de copii;
recitarea selectiv, ca modalitate de verificare a gradului de concretizare a memorarii.
Pentru dezvoltarea diciei si pentru sesizarea muzicalitii si frumuseii limbajului, se utilizeaza
urmatoarele procedee:
analiza, mpreun cu copiii, a unor versuri;
folosirea unor elemente de joc prin care se releva ritmul si rima poeziei;
mimarea unor stri sufleteti;
reproducerea unor onomatopee sau a unor micri specifice unor fenomene ale naturii s.a.

3. ncheierea activitii are ca obiect prioritar fixarea celor nvate. Trebuie utilizate acele
procedee care trezesc si ntrein interesul copiilor pentru poezie:
intonarea unui cantec cu tema asemanatoare;
redarea in desen a unor aspecte ale coninutului poeziei;
folosirea unui disc, a unei nregistrri pe caseta video si audio;
executarea unor micri imitative;
aprecieri colective si mai ales individuale s.a.

Memorizarea activitate de fixare

Memorizarea ca activitate de fixare ( repetare ) a poeziilor are ca scop asigurarea unei memorri
temeinice a textului si consolidarea deprinderii de citire clara si expresiva.
Structura acestei activiti cuprinde:
1. Organizarea activitii
2. Desfurarea activitii, cu urmtoarele secvene:
Introducerea n activitate:
- anunarea activitii;
- reamintirea poeziei ce urmeaza a fi repetata;
Fixarea cunotinelor:
- reproducerea poeziei de ctre copii.

1
 3. ncheierea activitii
Formele artistice ale poeziilor sunt receptate de catre copii si, prin memorarea acestora, pot fi
introduse in limbajul lor activ. Educatoarea trebuie sa sublinieze frumuseea limbii romane,
muzicalitatea ei, sa-i solicite pe copii sa redea ei nii astfel de expresii artistice. De multe ori e bine sa
asociem poezia cu muzica, cu scopul de a sensibiliza copiii.
Activitatea se poate ncheia cu un concurs ,, Cine recita mai frumos ?
Se vor exemplifica, n continuare, diferite modaliti pe care educatoarea le are la ndemn pentru
nsuirea coninutului de idei, pentru memorarea contient a poeziei Somnoroase pasarele de Mihai
Eminescu.
Cuvintele si expresiile ce necesita explicaii sunt: izvoarele suspina, codrul negru tace, feerie,
totu-i vis si armonie. Se poate explica personificarea izvorului prin cuvintele: susura, fac zgomot redus,
incet. Versul Pe cnd codrul negru tace se poate explica prin imaginea unei pduri ntunecate, unde
psrile au adormit, nu mai ciripesc, deci in pdure este ntuneric si linite. Cuvntul feerie se asociaza
frumusetii. Versul Totu-i vis si armonie se asociaza cu starea de liniste, pace si frumusete. Imaginile
sugestive folosite mpreun cu explicaiile necesare si chiar asocierea versurilor cu muzica contribuie la
participarea activa si afectiva a copiilor la nvarea poeziilor
Dup nvarea propriu-zisa a poeziei, se pot desfura scurte jocuri-exerciiu pentru fixarea
noilor cuvinte in vocabularul copiilor:
a) s construiasc propoziii cu cuvintele: lebda, codru, trestii;
b) s gseasc sinonime pentru cuvintele: se aduna, feerie;
c) s spun antonime pentru cuvintele: tace, aproape, noapte, feerie;
d) s despart in silabe cuvintele: cuiburi, gradina, feerie, dorm, vis, armonie;
e) s gseasc cuvntul pereche /( cuvntul care rimeaz cu cel dat ) : psrele-rmurele, tace-
pace, feerie-armonie.
Astfel de scurte jocuri-exerciiu se pot desfura la orice activitate de memorizare, in
special la grupele mari pregtitoare. Ele au drept scopninsusirea cuvinteloir noi, activizarea
vocabularului, fixarea unor reguli fonetice sau gramaticale. Ele fac legtura ntre activitatea de la
grdini si leciile de la coala.

1
 POVESTIREA
Povestirea este una dintre activitile de educare a limbajului cele mai plcute copiilor, ntruct
le satisface nevoia de cunoatere si de afectivitate, le stimuleaz imaginaia si constituie cadrul optim
de exersare a capacitii de comunicare.
Ca activitate specific nvmntului precolar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice:
gndirea logic, copiii trebuind sa rein desfurarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unor
procedee si mijloace specifice ( de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe baza unor
ilustraii sau desene s.a. );
imaginaia, proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrarii
reprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate;
limbajul, ca mijloc fundamental de comunicare.
Limbajul si gndirea se intercondiioneaz, se constituie ca unitate intre comunicaional
( transmitere de informaie ) si cognitiv.Gandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar limbajul este
expresia nivelului de dezvoltare a gandirii.
povestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita creia copiii memoreaz numele
personajelor, fragmente de povestiri si povesti, rein succesiunea ntmplrilor, trsturi si
comportamente ale personajelor s.a.
n grdinia de copii se desfoar doua tipuri de povestiri:
povestirile educatoarei;
povestirile copiilor.
Povestirile educatoarei
Povestirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri),
realizate de ctre educatoare. Aceste activiti se organizeaz cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie
sau in timpul jocurilor si activitilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. Prin coninutul
ei, aceasta activitate lrgete sfera de cunotine ale copiilor. Acetia urmresc cu atenie ntmplrile
basmului sau ale povestirii, memoreaz, descoper trsturi si comportamente ale personajelor,
analizeaz si compara, stabilesc anumite relaii intre fapte si personaje, ajung la generalizri.
Receptarea atenta a povestirilor contribuie la familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si
expresivitatea limbjului; ei i nsuesc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule
specifice acestor creaii literare, construcii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale.

1
 Povetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale;
copiii descoper trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruchipri si manifestri ale
binelui si ale rului ( de exemplu, in Scufia Roie de Charles Perrault, Pungua cu doi bani, Capra cu
trei iezi si Ursul pclit de vulpe de Ion Creanga, Povesti de Hans Christian Andersen s.a.)
Copiilor de trei ani le sunt accesibile att povestirile realiste, ct si cele fantastice, care corespund
nevoii lor de cunoatere si de afectivitate si care le pot influena comportarea.
Povetile si povestirile au teme variate:
lumea copilriei si viaa adulilor;
povestiri despre vieuitoare;
poveti in care elementele realiste se mbin cu cele fantastice.
Multe basme au ca tema relaia dintre copii si prini ( de exemplu: mama vitrega, mprteasa rea
din Alba-ca-Zapada si cei apte pitici de Fraii Grimm,baba din Fata babei si moneagului de Ion Crg).
Tematica operelor literare expus in activitatea de povestire se difereniaz de la o grupa de vrsta la
alta. La grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente si stri
afective pozitive. La grupa mijlocie se pot folosi opere literare care sa-i familiarizeze pe copii cu
diverse aspecte la vieii si sa le influeneze comportamentul. La grupa mare pregtitoare povestirile
devin mai complexe, au ca scop sesizarea planului real si a celui ireal, stimularea creativitii copiilor,
exersarea capacitii de comunicare.
Structura activitii de povestire
Aceste activiti trebuie proiectate conform finalitilor procesului instructiv-educativ din
nvmntul precolar. Educatoarea trebuie sa planifice povestirile ealonat, de-a lungul ntregului an
de nvmnt, in strns relaie cu celelalte activiti de educare a limbajului; trebuie selectate judicios
coninuturile in funcie de obiectivele cadru si de referin. Pregtirea activitatii, in afara de planificarea
calenndaristica, cuprinde:
stabilirea obiectivelor;
selectarea coninuturilor;
studierea atent a textelor literare, adaptarea acestora la particularitile de vrst ale copiilor;
alctuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor, identificarea trsturilor personajelor,
stabilirea pasajelor si a expresiilor literare de memorat;
pregatirea materialului didactic.

1
 Etapele activitii de povestire:

1. Organizarea activitii cuprinde:

- asigurarea cadrului adecvat desfurrii activitii;
- pregtirea si expunerea materialului didactic si a mijloacelor audio-video s.a.
2. Desfurarea activitii presupune mai multe secvene:
Introducerea n activitate este o parte parte foarte importanta pentru succesul
activitii. De modul in care este captat interesul copiilor pentru subiectul abordat depinde
in mare parte realizarea obiectivelor propuse. Metodele si procedeele alese de educatoare
pot fi diverse, in funcie de vrsta copiilor sau subiect6ul povestii: se pot utiliza jucrii,
siluete de personaje, marionete de la teatrul de ppui, un cadru din poveste sau se poate
utiliza conversaia libera ori pe baza de ilustraii, mai ales atunci cnd este nevoie sa
pregtim copiii pentru nelegerea coninutului.
Astfel, la grupa mica, in introducerea activitii de povestire cu tema Csua din oala ( basm
popular) educatoarea poate realiza momentul de captare a ateniei copiilor cu ajutorul personajului
Ric-Iepuric care anuna cteva surprize pentru copii, dar le da si o sarcina: copiii trebuie sa fie ateni
si sa spun la sfrit de ce s-a numit aa povestea si ce personaje au ntlnit in ea.
La grupa mijlocie si chiar mare se poate utiliza in activitatea de povestire Legenda ghiocelului de
Eugen Jianu, iar introducerea in activitate se realizeaz cu un personaj simbolic Primvara- sau cu
ajutorul unei plane ce ilustreaz primvara. Se poate apela si la cateva versuri: Eu sunt fiica anului
/Trimisa de Mos Timp / Anotimpul sa il schimb / Tara toata s-on cuprind, / Cu brate de flori /Fluturinsi
cantari, / Albine in floare / Iarba pe ogoare. Acestea constituie punctul de plecare intr-o scurta discuie
pentru prezentarea coninutului povestii.
Expunerea povetii / povestirii de ctre educatoare
-educatoarea anuna titlul si autorul povetii / povestirii sau basmului;
-expunerea trebuie sa fie clara, accesibila si expresiva pentru a capta atenia, pentru a trezi emoii si
pentru a asigura motivaia nvrii.
Expresivitatea expunerii se brealoizeaz prin:
- modularea vocii;
- schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii;
- accentuari si scaderi ale intensitatii vocii:;

1
 - repetiii;
- mimica si gesticulaie;
- mijloace imitative si intuitive: diafilm, caseta audio-video, siluete si machete.
Expunerea poate alterna cu dialogul succint cu copiii sau cu ntrebri retorice, menite sa
le ntrein atenia, sa creeze tensiunea emoional si dinamism.
Educatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se menine interesul copiilor pentru
poveste / povestire, dar si sa sublinieze intelesul cuvintelor, propoziiilor si frazelor. Educatoarea
trebuie sa se transpun in rolul personajelor, sa ncerce sa le transmit permanent emoii copiilor.
Pe msur ce se deruleaz expunerea, li se prezena copiilor si imagini ce sugereaz coninutul sau
se deruleaz un diafilm, n caseta video, se mnuiesc siluete, ppui, marionete sau se folosete un alt
procedeu modern.
Expunerea trebuie adaptata nivelului de nelegere al copiilor, pstrndu-se ns stilul autorului,
chiar unele cuvinte mai vechi, mai puin utilizate in zilele noastre, dar care dau farmec basmelor. Nu se
recomanda atenionarea copiilor prin formule: ,,Fii ateni!, ,,Ascultai!, ,,Nu mai vorbi! etc., ci
trebuie folosite metodele si procedeele care sa le capteze interesul acestora pentru poveste / povestire:
ton, mimica, intonaie, ntrebri retorice, material didactic adecvat, formule de genul:,, Sa vedem ce s-a
mai ntmplat! sau: ,,Oare cine l va ajuta? etc.
3. ncheierea activitii se axeaz pe fixarea coninutului povetii. Aceasta se poate realiza prin:
-reinerea momentelor principale ( pe baza de imagini si ntrebri ). Exista pericolul ca unele
educatoare sa prelungeasc prea mult aceasta parte, punnd prea multe ntrebri, dorind sa cunoasc tot
ce au reinut copiii si astfel sa transforme ncheierea intr-o repovestire, ceea ce va conduce la plictisirea
copiilor, la scderea interesului pentru activitate si poate chiar anula efectul mesajului transmis de
coninut. Astfel, pentru povestea Legenda ghiocelului, ntrebrile pot fi de genul: ,, Cine s-a suprat pe
ghiocel si a vrut sa-l pedepseasc?, ,,Ce reprezint ghiocelul si de ce l numim astfel?.
- Precizarea personajelor principale cu trasaturile lor reprezentative.
Educatoarea poate pune doua-trei ntrebri cum ar fi: ,,Ce personaje v-au plcut si de ce?, ,,Ce
personaje nu v-au plcut si de ce?, ,,Care sunt personajele pozitive? ( ntruchipri ale binelui ), ,,Care
sunt personajele negative? ( ntruchipri ale rului ), ,,Cu ce personaj ai dori sa semnai si de
ce?, ,,Cu ce personaj ai dori sa nu semnai si de ce? etc.
- integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei
si a transferului.

1
 Educatoarea poate face permanent referire la povesti care au acelai mesaj, personaje sau ntmplri
asemntoare.Exemplu: ,,n ce alta poveste ai ntlnit personajul mama vitrega? sau ,,Spunei titlul
unei alte povesti/povestiri in care este pedepsita neascultarea (sau lenea, ngmfarea, egoismul etc. )!
Retenia si transferul se pot realiza in cadrul povestirii Legenda ghiocelului prin solicitarea copiilor
de a gsi modaliti de a-l apra pe ghiocel de frigul iernii.
- mimarea unor aciuni ce definesc anumite personaje alese de copii.
Aceasta este o modalitate des ntlnit la grupele mici. Exemplu: ,,Cum cnt lupul la ua iezilor?,
,,Artai cum mergea cocosul ano cnd se ntorcea de la curtea boierului cu alaiul de psri dup el-
-redarea prin desen, la alegere, a unor secvene din povestire, care i-au impresionat.

Povestirile copiilor
Povestirile copiilor apar sub form: repovestire; povestiri create de copii.
Prin toate activitile de educare a limbajului desfurate in grdinia de copii, se urmrete formarea
capacitii de exprimare exacta, inteligibila, cursiva. Copiii preolari trebuie sa fie capabili de a-si
exprima trebuinele, gndurile si sentimentele, sa fie capabili sa comunice intre ei si cu adulii.
A. Repovestirea
Prin activitatea de repovestire a textelor literare ( povesti, povestiri ) expuse de educatoare, se
dezvolt gndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz vorbirea. Copiii trebuie:
s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor;
s desprind trsturi ale personajelor-,
s aprecieze fapte ale acestora;
s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si personaje;
s aleag personajul care le-a plcut sau pe care-l considera model, motivndu-i preferina.
n repovestire contribuia copiilor este restrns.
n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat coninutul literar; reproducerea
trebuie sa fie exacta, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical.
Activitatea de repovestire se poate organiza ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile
trebuie sa fie simple, accesibile. Reuita activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a
povestirii de ctre copii, adic de:
nsuirea contient;

1
 nsuirea temeinica a povestirii.
Pentru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repetrii povestirii n afar activitii
obligatorii si necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul
povestirii. Atat repovestirea unui text literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot realiza in
forme diferite:
a.repovestirea pe baza unor tablouri/ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii;
b.Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunztor fragmentelor logice ale povestirii;
c. Repovestire liber;
d. Repovestire pe baza unui text citit.
Repovestirile pe baza de tablouri / ilustraii si cele pe baza unui plan verbal le ofer copiilor puncte
de sprijin.
a.Repovestire pe baza unor tablouri / ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii
Desfurarea repovestirilor pe baza de tablouri / ilustraii conine urmtoarele secvene:
Introducerea n activitate
- educatoarea anun titlul si autorul;
Expunerea, pe scurt, a coninutului povestirii
Repovestirea
- copiii repovestesc coninutul pe baza tablourilor care redau cte un episod al povestirii; daca este
cazul, pot fi solicitai copiii sa completeze expunerea;
Repovestirea integral
-unul sau doi copii realizeaz repovestirea integral; cu ct se vor folosi mai putin de tablouri, cu
atat repovestirea devine libera.

b. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii
Acest tip de repovestire face trecerea spre povestire libera.
Educatoarea trebuie sa realizeze in prealabil un plan verbal accesibil si succint, care delimiteaz
secvenele povestirii. n funcie de grupa de vrst si de nivelul copiilor, planul este simplu sau mai
amplu: la grupa de patru-cinci ani, planul trebuie sa fie mai amnunit. Planul verbal poa avea forma
unor intrebari, accesibile copiilor. Educatoarea expune planul verbal pa baza cruia copiii realizeaz
repovestirea. La grupa mare pregtitoare se poate urmri prezentarea unor detalii semnificative, unele
ntrebri pot solicita explicaii si aprecieri ale faptelor.

1
 Povestirile scurte trebuie sa fie repovestite in ntregime de un singur copil, povestirile mai
dezvoltate pot fi redate de doi-trei copii.
La grupa de cinci-sapte ani, se recomanda stimul.larea repovestirii libere prin care se exerseza
vorbirea libera a copiilor.
Etapele activitii de povestire pe baza unui plan verbal sunt:
1. Organizarea activitii presupune asigurarea unui cadru adecvat desfurrii activitii si
pregtirea materialului didactic.
2. Desfurarea activitii
Introducerea in activitate const in:
-prezentarea unor imagini din poveste sau povestire, pe care copiii trebuie sa le identifice spunnd titlul
si autorul;
-prezentarea unui personaj din poveste / povestire;
-audierea unui fragment din poveste / povestire;
-expunerea unei machete sau a unui decor, care nfieaz locul de desfurare a aciunii
Repovestirea coninutului povestii / povestirii, pe fragmente, se realizeaz pe baza unui plan verbal.
EXEMPLIFICARE Plan de ntrebri dezvoltat pentru povestirea Ursul pclit de vulpe de Ion
Creanga.
- Unde se afl vulpea?
- Cine venea pe drum?
- Cum i-a fcut rost de mncare vulpea?
- Ce a facut taranul cnd a vzut vulpea in mijlocul drumului?
- Cum l-a pacalit vulpea pe urs?

La grupa mare, planul de ntrebri este mai redus:

- Cum a reuit vulpea s-i gseasc hrana?
- Cum l-a pclit vulpea pe urs?
Planul verbal pentru basmul Alba -ca- Zpada si cei apte pitici de Fraii Grimm.
1. mprteasa dorete sa aib o feti.
2. mprteasa mama vitrega hotrte sa scape de Albaca Zpada.
3. Alba ca Zpada ajunge la casa piticilor.
4. mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines.

2
 5. Prinesa este salvat de un fiu de mprat.
6. mprteasa cea rea este pedepsita.

3. ncheierea activitii se poate realiza prin:

-povestirea integral a coninutului povestii / povestirii;
-aprecierea faptelor personajelor din poveste / povestire ( fapte bune fapte rele si motivarea
acestora );
-alegerea unui personaj preferat si motivarea alegerii;
-redarea, prin desen, a unei secvene din poveste / povestire sau a unui personaj ndrgit;
-recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste / povestire ( puzzle ).

c. Repovestirea pe baza unui text citit

Prin lectura expresiv a unui text literar, educatoarea i ajuta pe copii sa descopere frumuseea limbii
literare, stimulndu-le interesul pentru carte, prin aceasta pregtindu-i pentru activitatea colara.
Pentru copii este dificil aa urmreasc lectura unui text literar, aceasta presupunnd atenie si
memorie de lunga durata.Dupa citirea textului literar,educatoarea accesibilizeaza nelegerea mesajului
prin intrebari adecvate,clare si simple.ntrebrile trebuie formulate astfel nct rspunsul sa nu se
reduc la cuvintele monosilabice: ,,da, ,,nu. Prin ntrebri si rspunsuri, se stabilesc momentele
principale ale aciunii, personajele si trsturile acestora desprinse din faptele lor.Concomitent cu
prezentarea coninutului textului literar se explica cuvintele si expresiile necunoscute sau cu diferite
conotaii in text. Dup familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrala ( daca textul n u
este de dimensiune mare ) sau pariala a acestuia.
Demersul didactic urmtor este desprinderea / nelegerea mesajului.
n ncheierea activitii, se reactualizeaz alte texte literare nrudite tematic, ca tip de personaje
si ca mesaj, mcar prin simpla menionare a titlului si a autorului.
d. Repovestirea liber
Repovestirea liber se caracterizeaz printr-o mai mare libertate a imaginaiei copiilor. Ei
repovestesc in funcie de preferin si de receptarea afectiva. Totui, este necesar sa se asigure o
succesiune logica a repovestirii si sa se acorde atenie exprimrii corecte, nuanate.
B. Povetile create de copii

2
 Povestirile create au evident valoare formativa, contribuind la dezvoltarea gndirii si a imaginaiei
creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive.
n grdinia de copii povestirile create de copii au diverse forme:
a. povestire creata pe baza unui sir de ilustraii;
b. povestire cu nceput dat;
c. povestire pe baza unui plan dat;
d. povestire dup modelul educatoarei.
Cele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile copiilor
create pe baza unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat.

a. Povestire creata pe baza unui ir de ilustraii

n povestirile create pe baza ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situeze intre 3
si 5, sa fie necunoscute copiilor, sa nfieze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa
prezinte personajele principale. Ilustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii:
s fie simple si accesibile copiilor;
s nfieze aspecte cat mai apropiate de experiena de via a copiilor;
s aib valoare educativa si estetica;
s emoioneze;
s fie vizibile pentru toi copiii.
n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei(cadrul
aciunii,personajele,aciunile acestora, gesturile,eventual stri sufleteti ale acestora);povestirea sa
conin evenimente in succesiune logica;ntmplrile si personajele sa corespunda temei si coninutului
ilustraiei.
Etapele activitii de povestire creata de copii pe baza de ilustraii sunt:
1. Organizarea activitii presupune asigurarea cadrului optim si pregatirea materialului didactic.
2. Desfurarea activitii conine urmtoarele secvene:
Introducerea n activitate, moment la fel de important ca si la celelalte tipuri de povestiri,
ntruct trebuie sa trezeasc interesul copiilor si dorina unei participri active.
Acest moment se poate realiza prin:
- discuii libere pe tema aleasa;

2
 - prezentarea unui personaj cunoscut dintr-o poveste / povestire, desen animat, din
teatru de ppui;
- folosirea unor jucrii;
- nfiarea unui cadru de poveste, a unei machete.
Expunerea tuturor ilustraiilor ce urmeaz a fi folosite n aceast activitate.
Dirijarea observaiei copiilor. Cu ajutorul ntrebrilor, educatoarea orienteaz atenia copiilor
spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul actiunii, personajele principale, ntmplri importante
si fapte ale personajelor din care se desprind trsturile lor.
Se vor surprinde emoiile si sentimentele personajelor, prin aceasta realizandu-se participarea
afectiva a copiilor, dezvoltarea unor trasaturi de caracter.
Educatoarea trebuie sa stimuleze creativitatea acestora si formarea unei opinii personale, prin
ntrebri ca acestea: ,,Ce ntmplri pot avea loc?, ,,Cum pot aciona personajele?, ,,Ce ai face tu in
aceste mprejurri?.
Compunerea povestirii de ctre copii
Aceasta secven a activitii se poate desfura astfel:
-crearea povestirii pe fragmente, corespunzator teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi
copii;
-povestirea integrala realizata de un singur copil. n funcie de nivelul grupei, povestirea integrala
poate fi reluata de alt copil.
Copiii sunt solicitai sa dea un titlu corespunztor povestirii.

3. ncheierea activitii consta in actualizarea unor povestiri nrudite prin tema cu povestirea
creata de copii si sublinierea mesajului.
Activitatea se poate finaliza cu un joc de micare sau cu un joc muzical.

b. Povestirile cu inceput dat

n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mijloace lingvistice proprii, o
povestire al crei nceput este dat de educatoare. Specificul acestei activitati consta in schimbarea
rolului copiilor; din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput de
educatoare. Realizarea acestei activiti impune ndeplinirea urmtoarelor obiective:
s asculte cu atenie expunerea educatoarei;

2
 s sesizeze si s rein elementele semnificative ale naraiunii;
s prezinte corect, logic, coerent evenimente si personaje cu trsturi adecvate;
s-i imagineze ntmplri si personaje adecvate nceputului povestirii.
Reuita activitii este determinata de calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor
formate n activitile anterioare.
nceputul dat trebuie:
- s trezeasc interesul copiilor;
- s le strneasc imaginaia;
- s sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte in expunere; de aceea se
recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adulilor, a animalelor.
Reuita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea;
acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si
atractiv. La ntreruperea relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri ajuttoare sau sa dea
sugestii suplimentare.
n ncheierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reuita.
n cazul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa
compun o povestire care sa fie model pentru copii.

Exemplificare
Povestirea cu nceput dat, cu titlul Ursuleii neastmprai.

1. Organizarea activitii
2. Desfurarea activitii cuprinde mai multe secvene:

Introducerea in activitate se realizeaz printr-o scurta discuie fie despre viata urilor,
fie pe baza unor povestiri cu personaje copii sau pui de animale care trec prin diferite panii fiindc
nu asculta sfatul printesc ( exemplu: Scufia Roie, de Charles Perrault, Puiul de Ioan Alexandru
Btescu-Voineti, Capra cu trei iezi de Ion Creanga si altele ). n discuie se subliniaz consecinele
nefaste ale neasultarii parintilor care pot fi retinute pentru viaa.
Prezentarea nceputului povestirii

2
 Educatoarea trebuie s creeze un cadru adecvat temei alese, sa expun suficiente elemente despre
personaje si situaii posibile pentru a le facilita copiilor imaginarea unui coninut in concordanta cu
logica temei si a mesajului urmrit.
nceputul povestirii trebuie ntrerupt ntr-un moment care poate trezi curiozitatea si interesul pentru
povestire, care solicita imaginaia creativ si starea emoionala a copiilor.
De exemplu:
,,La marginea Pdurii de Argint strlucete in soare csua celor trei ursulei. n deprtare
se zrete un deluor plin cu tufe de zmeura si de mure. La poalele dealului curge nvolburat rul
Repedea.Ca in fiecare diminea, mama-ursoaica i cheam ursuleii de la joaca si le spune sa nu se
ndeprteze de casa in lipsa ei. Dar ursuleul cel mare, pe nume Tomi, vrea sa culeag mure de pe
vrful dealului...
Crearea povestirii de catre copii . Educatoarea orienteaz imaginaia acestora prin
ntrebri ajuttoare: ,, Ce credei ca a fcut Tomi?, ,,Ce e au fcut ceilali doi ursulei?, ,,Prin ce
peripeii a trecut?, ,,Cum vrei sa se ncheie povestirea?
Educatoarea va ndruma povestirea fiecrui copil. Pot fi valorificate in structura aceleiasi povestiri
interventtiile mai multor copii, astfel povestirea va deveni mai complexa.

3. ncheierea activitii const in aprecierea creaiei fiecrui copil, evideniindu-se bogia si

originalitatea coninutului, coerenta si corectitudinea expunerii. Se pot selecta acele povestiri care
ar putea alctui o crticica ilustrat ( cu desene ale copiilor sau cu imagini decupate ) cu titlul Sa
ne ascultam prinii sau cu un titlu propus de copii.

Varianta
Li se cere copiilor sa deseneze / picteze secvene din povestirea lor, astfel li se dezvolta
deprinderile artistico-plastice. Cu cele mai reuite creaii sa se alctuiasc un album cu titlul ales de ei.

c. Povestire pe baza unui plan dat

Ca structura, activitatea reia cele trei etape principale ( organizarea, desfurarea si ncheierea
activitii ). Specific este faptul ca povestirea copiilor se realizeaz pe baza unui plan dat, care i
orienteaz pe acetia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigura succesiunea logica a
ntmplrilor si reliefarea trsturilor personajelor implicate in povestire. Planul poate fi mai dezvoltat

2
ori mai succint, in funcie de nivelul copiilor. Temele alese vizeaza experienele lor de via. De
exemplu: La bunici, Duminica in familie, Jocurile copilului etc.
Planul de idei poate fi construit sub forma de propoziii enuniative, interogative sau sub forma
de titluri.

Exemplificare
Plan de idei sub forma de propoziii interogative pentru tema La bunici.
1. Unde triesc bunicii ti?
2. Cum sunt bunicii ti?
3. Ce ntmplri ai trit in casa bunicilor?
4. Ce sentimente ai fa de bunici?
Plan de idei sub forma de titluri pentru tema Jocurile copilului
1. Jocuri ndrgite
2. Jocul preferat
3. Copii participani la joc
4. Rolul jocului in viaa copilului
d. Povestire dup modelul educatoare
O astfel de activitate se organizeaz la grupa de cinci-apte ani. Structura acestei activiti
conine si secvene comune cu alte tipuri de povestire:
1. Organizarea activitii
2. Desfurarea activitii
Introducerea in activitate
- anunarea temei si a unor obiective;
Expunerea povestirii-model de catre educatoare
Povestirea trebuie sa aib un subiect simplu, apropiat de experiena de via a copiilor, sa aib
valoare educativa.
Expunerea povestirii create de copii, de obicei un eveniment trait de ei
Aprecierea povestirii
Tematica povestirilor create de copii dup modelul educatoarei poate fi legata de:
fapte cotidiene, ntmplri, momente trite de copii. De familia acestora sau de prieteni;
ntmplri din viaa animalelor.

2
 Copiii trebuie s-i imagineze locuri, ntmplri, fapte care s-au petrecut sau se pot petrece
in viitor, ca in lumea reala, ca in filme de desene anemate ori ca in vis etc.
Educatoarea are sarcina didactica de a stimula imaginaia si de a ncuraja originalitatea
copiilor. Va urmari, in acelas timp, educarea moiral-civica prin mesajul pe care copiii trebuie sa-l
transmita prin povestirile lor.
3. ncheierea activitii presupune creativitatea din partea educatoarei, disponibilitatea pentru
nou si atractivitate.

Lectura pe baza de imagini

Lectura pe baza de imagini este o activitate de educare a limbajului specifica

nvmntului precolar. Desfurarea acestei activiti conine doua componente: observarea
dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacitilor de receptare si exprimare a mesajelor. Prima
componenta consta in perceperea organizata si dirijata de catre educatoare a imaginilor pe baza
analizei, sintezei si a generalizarii datelor, prin relevarea cauzelor si relaiilor dintre elementele
constitutive ale imaginilor. Percepia se realizeaz prin metoda conversaiei, pornind de la
elementele cunoscute de ctre copii, de la experiena lor cognitiva; sunt actualizate reprezentri
stocate in memoria copiilor, de la experiena lor cognitiva; sunt actualizate reprezentari stocate in
memoria copiilor, pe baza crora se realizeaz noi achiziii de cunoatere. Componenta verbala a
activitii se realizeaz concomitent cu perceperea imaginilor. Copiii trebuie sa analizeze imaginile;
trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limbaj propriu.
Materialul intuitiv are coninut variat, legat de diverse aspecte ale realitii. Prin natura sa,
materialul intuitiv contribuie la mbogirea si sistematizarea percepiei si a reprezentrilor copiilor,
la dezvoltarea gndirii acestora.
Activitatea de lectura pe baza de imagini duce la:
dezvoltarea capacitilor intelectuale;
dezvoltarea proceselor psihice;
exersarea si mbuntirea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta;
dezvoltarea unor triri afective, morale si estetice.
Metodica lecturilor pe baza de imagini este determinat de particularitile de vrst ale copiilor si
de scopul activitii.

2
 Particularitile de vrst ale copiilor sunt:
percepie nesistematica, izolata a unor elemente adesea nesemnificative, fara sesizarea
relaiilor dintre acestea, incapacitatea de a recepta esenialul; de aceea se impune dirijarea percepiei si
interpretarea datelor sub ndrumarea educatoarei;
atenie de scurt durat;
experiena de via redusa.
Materialul intuitiv trebuie sa ndeplineasc anumite condiii:
1. Sub aspect tematic:
s asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective;
s corespund programei, fiind accesibil si interesant;
s ndeplineasc cerine didactice (accesibilitate,vizibilitate, claritate, atractivitate );
s aib valoare estetica.
2. Din perspectiv scopului didactic:
s asigure formarea unor reprezentri corecte;
s contribuie la exersarea capacitii de comunicare orala, prin care copiii trebuie sa descrie, sa
explice relaii, sa relateze aciuni etc.;
s aib dimensiuni corespunztoare, pentru a permite analiza si compararea elementelor
componente, pentru a fi vizibile, pentru a fi percepute fr dificultate.
n lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe ilustraii, pentru a nu dispersa atenia
copiilor. Ilustratiile sunt studiate temeinic, in prealabil, de catre educatoare, pentru a elabora
chestionarul pe baza caruia se ajunge la formularea ideilor principale. Planul de ntrebri trebuie sa
orienteze atenia copiilor,sa dirijeze percepia lor ctre elemente eseniale si ctre detalii
semnificative,organiznd gndirea. ntrebrile trebuie sa asigure nelegerea unitara a tabloului, sa
conduc spre concluzii pariale si finale. ntrebrile trebuie sa creeze situaiiproblema, sa aib funcii
cognitive si educativ-formative; sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
s fie clare;
s fire precise;
s fie accesibile;
s nu sugereze rspunsul si sa nu necesite rspuns monosilabic ( ,,da, ,,nu ).

2
 Planul de ntrebri se poate realiza si pe parcursul desfurrii activitii, pe msura ce se trece de la
un aspect principal la altul.
Rspunsurile copiilor trebuie:
s fie corecte;
s fie clare;
s fie concise;
s fie complete;
s fie o formulare contienta, bazata pe nelegerea aspectelor principale ale ilustraiilor.

Structura activitii de lectura pe baza de imagini

Ca orice activitate cu precolarii, si lectura pe baza de imagini presupune:

1. Organizarea activitii
- pregtirea slii de grup ( aerisire, asezarea mobilierului corespunzator: in careu,
pe doua rnduri sau in semicerc );
- pregtirea si aezarea materialului ilustrativ pe suporturi si adunarea copiilor.
2. Desfurarea activitii conine urmtoarele secvene:
Introducerea in activitate, realizata prin anunarea temei, prezentarea imaginilor si
pregtirea pentru perceperea acestora.
n aceasta secven se folosesc mai multe procedee pentru captarea ateniei si
ntreinerea interesului copiilor. Este recomandabil sa se conceap elemente-surpriza ( imagini aflate pe
stativ / pe tabla sunt acoperite sau aezate ntoarse, dezvluindu-se treptat la momentul potrivit ). n
prealabil, se poate realiza o convorbire, se poate prezenta o poezie sau o ghicitoare. Se mai practica
realizarea unei scurte povestiri cu caracter pregatitore. Folosirea unor jucrii sau a unor elemente de
teatru de papusi creeaza dispoziii intelectuale si afective optime pentru desfurarea activitii,
determina motivaia participrii la activitate cu atat mai mult cu cat copiii pot fi anuntati ca aceia care
sunt activi si rspund corect se pot juca cu aceste ,materiale dup ncheierea activitii.
Reuita activitii depinde de calitatea dialogului cu copiii.

2
 Perceperea / intuirea ilustraiilor prin analiza, descrierea, compararea si interpretarea
acestora, prin convorbirea dintre educatoare si copii si prezentarea sintezelor pariale, prin expuneri
narative, descriptive sau explicative.
Pentru perceperea imaginilor, educatoarea orienteaza atenia copiilor de la detalii la
impresia de ansamblu; ntrebarea ,,Ce vedei in tablou / imagine? necesita ca rspuns al copiilor o
enumerare; aceasta ntrebare satisface curiozitatea copiilor si este adaptata particularitilor de vrst.
Dup acest prim contact cu imaginea, educatoarea orienteaz dirijeaz percepia ctre
planul central, apoi ctre celelalte planuri ( identice ) componentele, sa denumeasc, sa enumere, sa
descrie / sa relateze aciuni, sa descopere relaii, cauze si efecte, sa interpreteze, sa evalueze,
parcurgnd ntreaga scara taxonomica pentru a ajunge la concluzii.
Fixarea coninutului principal al imaginilor si sinteza finala.
Cea mai atractiva si mai frecvent folosita formma de concluzii este povestirea prin
care se releva semnificatia ansamblului. Ori de cate ori este posibil, dup sinteza finala li se poate cere
copiilor sa dea un titlu semnificativ fiecrei ilustraii.

2. ncheierea activitii consta in integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si
asigurarea reteniei.

Teme pentru lectura pe baz de imagini

Familia mea; Camera copiilor; Copiii i ajuta pe prini; Copiii se joaca ( la grdini, in
camera copiilor, iarna, vara ); Micul gospodar; Prietenii omului ( biectele de uz personal ); Despre o
meserie frumoasa; De ziua celor dragi; De ziua mamei ; Toamna in parc; n livada; Despre o meserie
frumoasa; In excursie; In parc; La ferma de psri / animale; Frumuseile tarii; Obiceiuri de iarna;
La spectacol; O zi in grdini; Copii, oocrotiti Pamantul!; Copiii Romaniei; Ce imagine urmeaza?

CONVORBIREA
Convorbirea este o activitate care i pune pe copii n situaia de a exprima
independent, folosind cuvinte intrate in vocabularul lor activ, n urma unor activiti de observare,
povestire, jocuri didactice, lecturi pe baza de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele
lumii nconjurtoare.. Ei au posibilitatea de a se exprima si de a-si susine prerile in faa unui colectiv,
dezvoltndu-si curajul opiniei, caliti ce le sunt necesare la intrarea in clasa nti.

3
 Caracteristici:
este o activitate complex de evaluare a limbajului;
se bazeaz pe cunotine nsuite anterior in alte activiti;
reuita acestei activiti este condiionat de volumul de cunotine acumulate si de temeinicia nsuirii
lor;
se folosete cu precdere metoda conversaiei, pe o durata mai lunga, fr suport intuitiv;
se organizeaz un numr relativ redus de activiti de convorbire, la grupa de cinci-apte ani;
prin aceasta activitate se actualizeaz si sistematizeaz cunotinele, se dezvolta la copii capacitatea
de a-si ordona si sistematiza reprezentrile despre lumea reala;
aceasta activitate contribuie la exersarea exprimrii copiilor; pentru a rspunde ntrebrilor, copiii
trebuie sa selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structuri gramaticale, concomitent cu
urmrirea desfurrii discuiei, pentru a completa rspunsurile colegilor si pentru a continua logic
dialogul;
participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa, constnd in:
- concentrarea ateniei pentru a recepta mesajul ( pentru a intelege intrebarea );
- selecionarea cunotinelor in vederea formulrii rspunsului potrivit;
- selectarea mijloacelor lingvistice pentru formularea corecta, logica a rspunsului;
- efectuarea generalizrilor necesare pe baza analizei, sintezei, comparaiei si a
abstractizarii; astfel este dezvoltata gandirea prin exersarea operaiilor si prin
antrenarea calitatilor ei
- prin tematica si coninutul convorbirilor se formeaz si se consolideaz
reprezentri tiinifice si morale, se formeaz sentimente si atitudini morale ( ex.:
Cum sa ne comportam in grdini si acas?, Cum ii ajutam pe prini?, Sa
spunem adevrul!, Sa fim harnici si cinstii! s.a. );
prin modul de desfurare a convorbirii se creeaz condiiile exersrii unor deprinderi de comportare
civilizata n colectiv, se formeaz caliti morale precum politeea, stpnirea de sine, curajul, spiritul
de cooperare si prietenie etc.;
convorbirea prilejuiete afirmarea opiniei, contribuie la dezvoltarea capacitii de a exprima si de a
susine prerile proprii n cadrul colectivului, la dezvoltarea limbajului contextual si la educarea
ateniei voluntare.

3
 Convorbirea se organizeaza, in general, cu ntreaga grup, dar se poate realiza si cu grupuri mici
sau individual.
Eficientizarea convorbirii impune:
planificarea activitii din timp;
alegerea temei,care trebuie sa fie accesibila si atractiva,sa corespunda intereselor si preferinelor lor;
crearea unor situaii diverse de via;
accentuarea caracterului formativ;
elaborarea unui plan de ntrebri adecvat temei, permind concluzii pariale si finale.
Convorbirile se pot clasifica astfel:
1.Dupa scopul didactic
a. convorbiri pentru fixarea cunotinelor, realizate dup anumite evenimente: o
observare, o plimbare in parc, o excursie s.a.;
b. convorbiri pentru sistematizarea cunotinelor, cnd tema permite sistematizri
si generalizri, de exemplu: Natura; Familia mea;
c. convorbiri pentru verificarea cunotinelor, de exemplu: Anotimpurile.

2.Dupa tematica:
a. tematica referitoare la natura: anotimpurile, animale, plante etc.;
b. teme de viaa cotidiana: comportarea copilului la grdini, in familie, in societate
etc.;
c. teme referitoare la evenimente sociale, care pot fi interesante si educative pentru
copii;
d. teme abordate in unele opere literare ( povesti, povestiri despre copilrie si despre
vieuitoare s.a.).

Structura activitii de convorbire

Organizarea si desfurarea activitii de convorbire impune pregtirea temeinica a educatoarei, adic
planificarea convorbirii la intervale optime si in numr restrns, corespunztor nivelului grupei de
vrsta, elaborarea planului de discuie, sub forma de ntrebri care sa actualizeze cunotine ale
copiilor, alegerea procedeelor, care sa asigure participarea acestora pe tot parcursul activitii

3
 Activitatea de convorbire cuprinde aceleai etape ca si alte activiti de educare a limbajului;
intervin elemente specifice, care in de obiectivele, de coninutul, de metodele si procedeele
caracteristice acestei activiti cu precolarii.
1. Organizarea activitii consta in asigurarea cadrului potrivit
2. Desfurarea convorbirii

Introducerea in activitate
Introducerea n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor triri
afective puternice, care trebuie sa creeze motivatia participarii la activitate. Este recomandat utilizarea
unor materiale emoionale: ghicitori, poezii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac
introducerea in subiectul convorbirii. Se pot folosi proiecii de diapozitive si filme menite sa le creeze
copiilor disponibilitate afectiva. Aceste proiecii nu trebuie sa conin detalii care pot dispersa atenia
copiilor de la tema centrala, identica cu tema convorbirii.
n aceasta secven se mai pot realiza scurte discuii, audierea unui fragment de cntec, o
nregistrare pe caseta s.a. Se mai poate alterna discuia introductiva cu jocul de rol; de exemplu, o
convorbire cu tema Oraul meu poate alterna conversaia cu jocul de rol, un copil fiind ghid, alii
vizitatori care cer explicaii ghidului, i mprtesc impresii s.a. Aceleai procedee se pot folosi la o
convorbire pe tema Ce-as vrea sa fiu? Sau Mijloace de transport etc.
Convorbirea propriu-zis .Convorbirea propriu-zis - secvena principala a activitii
- se realizeaza pe baza succesiunii intrebarilor educatoarei si a rspunsurilor copiilor. Planul de
ntrebri poate fi comunicat copiilor la nceputul discuiei sau pe parcursul desfurrii ei, in funcie de
caracteristicile grupei la care se realizeaz aceasta activitate. Tot in funcie de nivelul grupei, pot fi
antrenai copiii in instruirea planului de ntrebri.
Caracteristicile planului de ntrebri:
Planul de ntrebri trebuie sa conin ntrebri principale, crora li se pot adaug ntrebri ajuttoare.
ntrebrile vizeaz:
- scopul activitii;
- coninutul convorbirilor;
- complexitatea tematica;
- volumul de cunotine actualizat
ntrebrile difer in funcie de scopul activitii:

3
 a. convorbirea de verificare - care solicita in primul rand memoria - presupune:
- enumerare: ,,Ce legume se culeg toamna?, ,,Ce mijloace de transport care circula
pe uscat cunoatei?, ,,Ce i pune un elev in penar?;
- reproducerea unor evenimente sau aciuni: ,,Cum v-ai petrecut vacan?, ,,Cum
i ajuta copiii parintii in gospodarie?, ,,Ce e activiti desfoar copiii in
grdini?;
b. convorbirea de sistematizare - care solicita in principal operaiile gndirii: ,,De ce nghea apa
iarna?, ,,De ce cad frunzele copacilor toamna?, ,,Cum sunt zilele si nopile vara?, ,, Cum
este iarna?( comparatie ), ,,Cum putem denumi cu un singur cuvnt ploaia, vntul, bruma,
ninsoarea?, ,,Cum se numesc animalele care triesc pe lng casa omului ( generalizare ).
ntrebrile de evaluare necesita motivarea fenomenelor,a aciunilor,sesizarea cauzelor si a
consecinelor, interpretarea si clasificarea fenomenelor si a aciunilor,de asemenea solicita
generalizarea.
ntrebrile trebuie sa ndeplineasc anumite criterii: s fie accesibile, innd seama de nivelul
grupei; s vizeze experiena de viaa a copiilor; s fie formulate simplu, corect, succint, clar.
Succesiunea ntrebrilor si a rspunsurilor alterneaz cu sublinieri, repetri ale unor aspecte principale,
cu sistematizri ale rspunsurilor in forma concluziilor pariale si finale. Concluziile se realizeaz oral,
fie cu copiii, cel mai adesea de ctre educatoare, in alta forma dect s-a desfurat discuia, de aceea se
pot folosi si elemente de joc, se pot reconstitui tablouri sau machete, aciunea fiind dublata de
verbalizare, se pot comenta unele proverbe etc.

3. ncheierea activitii
ncheierea activitii adesea este inclusa in concluzii. Pentru diversificarea si antrenarea
tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desfurarea unui joc aplicativ,
dramatizarea unor aciuni discutate, premierea rspunsurilor foarte bune si ncurajarea celorlali
copii, audierea / vizionarea unor programe artistice etc.