Ramaru Ion

Ramaru Ion este, de departe, cel mai sadic criminal in serie intalnit in analele Politiei Romane. El a comis nu
mai putin de trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, sase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de
viol, o talharie si trei furturi. Criminalul a actionat in Bucuresti in anii 1970 - 1971. Cazul Ramaru a starnit
curiozitatea nu doar judiciaristilor, ci si multor psihologi si criminalisti.

Studentul ucigas
Nascut la Corabia, pe 12 octombrie 1946, Ion Ramaru si-a manifestat inclinatia spre infractiuni inca de la 18
ani. Atunci a fost condamnat pentru prima data pentru talharie. A fost un copil-problema, in clasa a IX-a a
ramanand repetent. Mai mult, a provocat un adevarat scandal public in orasul natal in momentul in care a fost
prins intretinand relatii sexuale cu fiica unui profesor de-al sau, fata fiind minora. Cu toate acestea, pe timpul
liceului Ramaru a avut numai nota zece la purtare. A intrat la Facultatea de Medicina Veterinara in 1966, cu
media 5,33. A ramas repetent in anul II. La data arestarii sale repeta anul III si existau toate sansele sa fie
exmatriculat din cauza absentelor si a rezultatelor slabe la invatatura. Cu toate ca a ajuns student, unul dintre
profesorii sai l-a descris ca fiind un timid agramat, cu un limbaj foarte sarac si cu un orizont extrem de ingust.
Colegii lui de camin au sesizat anumite tulburari de comportament ale acestuia, motiv pentru care il evitau. In
momente de furie, devenea autoagresiv, fapt relevat de cele peste 20 de impunsaturi pe care le avea atat pe maini,
cat si pe picioare. In ceea ce priveste viata sexuala, inca din adolescenta Ion Ramaru s-a dovedit fara inhibitii. Un
coleg de facultate a povestit ca intr-o noapte, la camin, nu a dormit deloc, dand tarcoale unei camere in care stia
ca sta o fata sosita in vizita, la un coleg. Tulburarile psihice au fost descoperite de medici abia in 1967.

Ultima dorinta : "Vreau sa traiesc"...

In cea de-a doua jumatate a anului 1970 si primele luni ale anului 1971 o serie de crime, comise cu o cruzime
greu de descris au zguduit Capitala. Un individ necunoscut ataca dupa miezul noptii femei singure, pe care le
lovea cu un ciocan sau toporisca. Un alt element comun era faptul ca individiul actiona numai in noptile cu
fenomene meteorologice deosebite : ninsoare, ploaie torentiala cu tunete si fulgere, furtuna si vant puternic, ger
cumplit, ceata, pacla. Dupa cateva crime comise in circumstante similare, a devenit clar pentru judiciaristi ca era
vorba despre un asasin in serie. Dupa un an de ancheta, cu ajutorul descrierilor facute de victimele care au avut
norocul sa ramana in viata, pe 27 mai 1971, politistii au reusit sa-l prinda pe ucigas. In timpul anchetei, Ion
Ramaru si-a recunoscut aproape tot "palmaresul" : 23 de infractiuni dintre cele mai grave. Cu toate acestea, a
incercat sa-i convinga pe anchetatori ca este un om bolnav psihic, care nu poate raspunde pentru faptele sale. In
acelasi timp, insa, incerca sa-i convinga pe anchetatori ca el este faptasul crimelor, de fiecare data insistand sa fie
dus la locul in care a comis asasinatul. Momentul cel mai dificil atat pentru anchetatori, cat mai ales pentru
victime, a fost cel al recunoasterii agresorului. Ramaru a fost asezat intr-un grup de persoane de aceeasi talie cu
el si fizionomie asemanatoare. Inainte de intrarea in incapere a fiecarei victime, el isi fixa un alt loc in rand, la
alegerea sa. Victimele care au fost lovite cu toporul in cap sau taiate cu cutitul, in momentul in care intrau in
incapere si dadeau cu ochii de el incepeau pur si simplu sa tremure, desi nu mai erau in pericol. Ramaru credea
ca a reusit sa demonstreze anchetatorilor ca este un individ care nu poate raspunde pentru faptele sale. A suferit
un soc in momentul in care a citit materialul de urmarire penala. In cartea "Cazul Ramaru", comisarul de politie
Traian Tandin descrie cu lux de amanunte acel moment : "Ramaru l-a citit cu foarte mare atentie si, vazand ca
expertii nu-l considerau, asa cum sperase el, iresponsabil, si-a schimbat brusc atitudinea si a spus : Nu mai
recunosc nimic din ceea ce v-am spus. In continuare, n-a mai raspuns nici la intrebarile avocatului"... Ramaru a
fost condamnat la moarte. In momentul in care a fost citita sentinta, in sala de judecata a izbucnit un ropot de
aplauze. Ramaru a facut recurs, insa Tribunalul Suprem a considerat ca sentinta trebuie sa ramana definitiva.
"Vampirul din Bucuresti" a fost executat, prin impuscare, pe 23 octombrie 1971. Inaintea executiei, asa cum
prevedea legea, criminalul a avut dreptul la o ultima dorinta. "Vreau sa traiesc" au fost ultimele cuvinte ale celui
care, cu sange rece, a luat mai multe vieti.

Blestem sau mostenire? Ion Ramaru, Vampirul din Bucuresti, criminal din tata in fiu
 Criminalul in serie Ion Ramaru a tinut sub teroare Bucurestiul un an de zile - intre 1970 si 1971. Nu se numara printre
criminalii cu un numar mare de victime, dar cu siguranta este unul dintre cei mai sangerosi. Si-a savarsit faptele cu violenta
si sadism; obisnuia sa-si muste victimele si sa le suga sangele. Pe toate le-a violat, pe unele chiar si dupa ce au murit.
on Ramaru a ucis patru femei si a incercat sa ucida alte sase. Insa pe langa aceste fapte, el a mai comis si o lista
intreaga de violuri, jafuri si talharii, dar si furturi si tot felul de gainarii.
Ulterior, un fapt socant a iesit la iveala: tatal lui Ion, Florea Ramaru, a fost si el criminal in serie, dar acest
lucru nu s-a aflat decat dupa moartea acestuia.

Ion Ramaru s-a nascut pe 12 octombrie 1946, fiind cel mai mare dintre cei trei
frati. Tatal a fost un om extrem de violent; a batut-o salbatic pe sotia lui si si-a
tinut sub teroare copiii si vecinii. Intr-un final, cuplul s-a destramat, iar Florea
Ramaru s-a mutat la Bucuresti. Mai tarziu, in Capitala l-a urmat si Ion.
Acesta a avut probleme inca din copilarie. A ramas repetent de cateva ori, a
intretinut relatii sexuale cu fiica minora a unui profesor si la 18 ani a fost inchis
pentru furt.
La 20 de ani a fost admis in Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti,
pe care nu a reusit niciodata s-o finalizeze. A tot repetat anii; profesorii lui nu si-
au explicat niciodata cum a trecut examenele de admitere, intrucat l-au descris ca
fiind semi-analfabet.
Colegii sai de camera au spus ca se purta ciudat, asa ca il evitau. Cand se
enerva, se automutila; s-au gasit peste 20 de taieturi pe picioare si maini. Mama
lui il vizita frecvent la camin. La proces avea sa declare ca era ingrijorata pentru
ca fiul a aratat inca din copilarie i-a mostenit violenta tatalui.
In aprilie a anului 1970, Ramaru si-a inceput seria de atacuri. Pana in luna
mai a anului urmator, Ion Ramaru a agresat in diverse feluri 14 femei: pe patru
le-a ucis, iar pe restul le-a violat, a incercat sa le omoroare, sau ambele variante.
In acea perioada 6.000 de oameni au fost mobilizati pentru prinderea lui. Atunci a fost supranumit Vampirul din
Bucuresti, politistii constatand ca ucigasul pe care-l urmareau sugea sangele victimelor.
La comiterea faptelor, Ramaru folosea un ciocan, un topor, o ranga de fier si un cutit. Ataca ospatarite care
mergeau singure pe strada cand terminau serviciul si numai dupa miezul noptii, atunci cand vremea era rea.
In acea perioada, multe femei nu mai ieseau din casa dupa ora 21.00. Teroarea era sporita si de secrotomania
anchetatorilor. Din acest motiv, aparusera zvonuri exagerate despre Vampirul din Bucuresti".
Desi multe din victimele lui Ion Ramaru au supravietuit, rezolvarea cazului a venit tot de la o femeie ucisa.
Sub trupul acesteia a fost gasit un certificat medical eliberat pe numele criminalului.
La proces, Ramaru a incercat sa demonstreze ca era instabil psihic si din aceasta cauza nu se facea responsabil
de crime, dar judecatorii nu s-a lasat convinsi. In cele din urma, acesta este condamnat la moarte pentru patru
omoruri, sase tentative de omor deosebit de grav, cinci violuri, o tentativa de viol, o talharie in dauna avutului
obstesc, doua talharii in dauna avutului personal, trei furturi calificate in dauna avutului personal si un furt
calificat in dauna avutului obstesc.
Pe 23 octombrie 1971, a fost dus la Jilava unde urma sa fie executat. A fost legat de un stalp si a inceput sa se
zbata. A strigat ca vinovatul pentru ceea ce a facut este numai tatal sau. In momentul in care s-a tras, Ramaru s-a
rasucit in jurul stalpului in urma incercarilor inutile de a scapa si a fost impuscat in spate.
Tatal lui Ion Ramaru, Florea, a murit la un an dupa executia fiului sau. Corpul lui a fost dus la Institutul
Medico-Legal din Bucuresti pentru autopsie. In urma analizelor s-a descoperit cu stupoare ca Florea Ramaru era
autorul a patru crime cu autor necunoscut ce datau inca din 1944.

Considerat cel mai odios criminal romn, Ion Rmaru a ncercat, n septembrie 1971, s scape de
condamnarea la moarte i a declarat recurs la decizia instanei, n sperana c va ndupleca magistraii.
Motive de recurs ale lui Rimaru la decizia de condamnare la moarte dat de judectori la 3 septembrie 1971
13 septembrie 1971 ntr-o sear am plecat de la cmin i am ajuns ntr-o strad lng garajul Floreasca am vzut
o fat i am ntrebat-o dac vrea s se culce cu mine aceasta m-a fcut vagabond i igan. Eu i-am spus s nu
zbiere la mine, ea a ipat i eu am lovit-o n cap i ea a czut jos. Aceasta s-a ntmplat n jurul lunii mai 1970,
cnd starea mea de disperare din cauza examenelor a situaiei materiale precum i a mediului n care triam (la
facultate) unde m dispreuiau toi inclusiv profesorii i colegii, ajunsese la maxim. Am mai lovit o fat pe care
am violat-o ntr-un cimitir-viol. Mi-a dat ntlnire i-a venit miliia. Eu am vzut c m-a minit i vedeam c toate
fetele vor s m mint. Am mai lovit o femeie care lucra la restaurantul Vulcan pe care am ntrebat-o dac vrea
s se culce cu mine ntr-o noapte, nici ea n-a vrut i am violat-o. Menionez c faa asta nu a murit din cauza
loviturilor pentru c ea mai ipa dup ce am lovit-o i violat-o. tiu c am lovit-o n cap cu un fier i sunt nvinuit
de omor i grav. Aceasta s-a ntmplat n martie 1971. Am mai lovit o femeie i-am violat-o n aceeai perioad
(luna martie sau aprilie) 1971, nu mai rein luna care a murit. n luna mai la nceputul lunii am mai lovit o femeie
(fat) i-am violat-o i-a murit. Am luat nite bani de la o casier pe care am lovit-o. Am spart vitrina unui
magazin i-am luat nite haine n iunie 1970. Am lovit o femeie de la care am luat nite bani ea spune c i-am
luat 500 eu tiu c 2.000 de lei (nu rein precis) i am violat-o lng un bloc n anul 1970 luna noiembrie. Am
lovit o femeie la captul tramvaiului 4 n luna mai 1971 n Colentina. Am lovit o femeie lng un bloc n luna
mai 1971 pe strada Griviei. Am lovit o femeie pe lng coala de ofieri de miliie din Bucureti n luna ianuarie
sau februarie 1971 nu mai rein luna de la care am luat 250 de lei. Am lovit o fat pe lng maina 31 pe un deal
cu un fier i am luat o geant pe care am aruncat-o i-am gsit 25 de bani i nite hrtii. Am lovit o femeie pe
lng maina 35 aproape de garajul Floreasca cu un cuit n cap. Menionez c iniial am umblat cu un fier la
mine pentru c am fost btut la cminul facultii de nite colegi care acum au terminat facultatea i mi-era fric
s nu m bat i altdat n tramvai de un cetean pe care nu-l cunosc. Nu am vrut s atac pe nimeni. Apoi dup
aceea, dac am vzut c nu pot s-mi satisfac necesitile fiziologice sexuale am pierdut noiunea de a nu-mi da
seama de urmrile ce le pot avea dup ce loveam o femeie i loveam vreo fat pe strad. Cazul de lovitur
cauzatoare de moarte de pe strada Eiffel din spatele garajului Floreasca, Oprea Elena. Eu m duceam la garaj la
Floreasca i m ntlneam cu tata i-i spuneam c aveam nevoie s m culc cu o fat pentru c nu puteam s
cuceresc o femeie nici chiar dac plteam, pentru c eu lucram n port la Constana ca s fac rost de bani s-i dau
la vreo femeie ca s m pot culca cu ea. El mi-a spus c exist o femeie care vine noaptea trziu acas i s-o
atept i astfel ntr-o noapte am plecat i am vzut c vine o femeie sau fat i i-am spus c vreau s m culc cu
ea. Ea nu a vrut i-a nceput s zbiere. Eu fiind i operat de varicocel la testiculul stng. Am lovit-o cu un fier n
cap i-am luat-o n brae ea a zbierat i mai tare i mie mi s-a fcut fric i-am fugit pe strad. n acea sear nu l-
am vzut pe tata acolo dar tiam c o s vin i el dup ce o violam. Eu nu am tiut c ea poate s moar.
Dimineaa urmtoare sau n alt zi tiu c a venit tata la mine i i-am povestit i lui, dup care el mi-a cusut
pantalonii pe care i rupsesem pe aceast strad. Femeia de la restaurantul Vulcan ntr-o seara am plecat la gar
cu tata i s mergem acas la Caracal dar nu am mai plecat nu tiu din ce cauz i ne-am ntors napoi s ateptm
o main de noapte s mergem s ne culcm acas i lng staie este restaurantul Vulcan. Am mers s
consumm ceva mncare i bere. Eu am vzut o femeie n restaurant i i-am spus lui tata c ce picioare frumoase
are. El nu tiu ce mi-a rspuns. Apoi am plecat n staie s lum maina i am vzut c iese i fata aia din
restaurant i am mers mpreun dup ea. Am vrut s-i spun ceva atunci dar ea nu a stat i am vzut c a intrat pe
o strad mai mic. Tata mi-a spus s o atept alt dat cnd vine i s-i spun s m culc cu ea dac nu vrea s o
lovesc i s m culc cu ea. ntr-o sear am cutat o alt fat care locuia apropae de strada pe care avenit femeia
asta i o chema Cornelia. nainte s-o caut pe fata asta care mi-a spus s o caut acas am plecat la tata la main pe
linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata c m duc s o caut pe fata asta- Cornelia. nainte s caut pe fata asta
care mi-a zis s o caut acas am plecat la tata la main pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata c m duc
s o caut pe fata asta- Cornelia i dac nu o gsesc s o atept pe fata de la restaurantul Vulcan. El n acea sear
mi-a dat 100 de lei ca s am de drum i mi-a spus c vine i el. Am plecat i am ajuns pe unde st Cornelia dar nu
am gsit-o i am ateptat-o pe strad creznd c vine din ora. Tot acum am vzut c vine i femeia aia de la
restaurant i i-am spus c vreau s m culc cu ea.Ea a vrut s m loveasc i eu atunci m-am i speriat i am
lovit-o n cap i am violat-o. Menionez c eu n-am mai avut raport sexual cu nicio femeie pn atunci, adic de
bunvoie. Menionez c n acest caz femeia nu a murit cnd am lovit-o i violat-o. Aceasta fiindc dup ce am
violat-o ea ipa i mie mi-a fost fric i am fugit. Probabil eu cred c s-a asfixiat cu mneca paltonului sau cu
mnua. Dup ce am violat-o am plecat i i-am aruncat geanta ntr-o curte. Eu am vzut c dup mine venea
cineva i a intrat n curtea respectiv. Nu pot s spun dac a fost tata sau alt persoan. Spun c eu am aflat c a
murit n apropierea datei cnd s fiu arestat. Halucinaii n luna aprilie sau martie am mai lovit o femeie cu un
fier fr s-mi dau seama c-i pot provoca moartea. Menionez c-n noaptea respectiv i chiar cu cteva nopi
nainte am avut nite crize halucinatorii cnd mergeam pe strad fr s-mi dau seama unde m aflu i ce fac.
Sunt acuzat n acest caz de mai multe lovituri. tiu c avusesem nainte o stare accentuat de boal de nervi i
doctorul mi-a recomandat internarea n spitalul central. Nu am avut intenia s omor pe cineva. Mai sunt acuzat i
de un alt omor din strada Stupinei. ntr-unul dina ceste cazuri tata m-a vzut murdar de snge pe hain i de noroi
i i-am povestit cum s-a ntmplat, dup care el mi-a curat hainele. n cazul cu casiera cu banii tata m-a nvat
cum s-i iau banii i anume cnd este timp urt afar i s-i iau banii ca s putem cumpra un imobil n bucureti
ca s poat s-mi aduc femei acas. Pentru asta mi-a spus c o s mergem la locul pe unde trece el i o s vin i
el. Banii i-am dus acas la Caracal i el a venit dup cteva zile i i-am ngropat n magazie. Cnd am spart
vitrina magazinului i am luat haine i-am spus i lui. Cnd am lovit fata aia care st pe strada de lng maina 35
cu un cuit n cap eu am crezut c este fier, dar cnd m-am tiat la mn mi-am dat seama c a fost cuit. -
Urmare- 18 septembrie 1971 n continuarea recursului mai art c n svrirea faptelor pe care le-am artat mai
sus nu mi-am amintit i numai cu ajutorul organelor de anchet mi-am amintit eu, doar de vreo cteva mi-am
adus aminte. Unele fapte eu nu le recunosc i nici probe temeinice nu exist. n cazul cu strada Stupinei eu tiu c
adeverina care se spune de organele de anchet c s-a gsit la locul faptei, eu nu am avut o astfel de adeverin
dect la cmin unde locuia i aceasta a stat tot timpul n camer. Mai art c n perioada ct am fost student am
suferit la nceput de un sindrom nevrotic care s-a accentuat n gravitate.Respectuos v rog s-mi acordai o nou
expertiz medical ntruct prima expertiz a fost fcut de organele de anchet. Sufr de o psihopatie care are
legtur i cu lichidul cefalo-rahidian. Mai art c am fost operat i de varicocel care cu toate celelate boli s fi
putut tulbura sistemul nervos. Sunt nc tnr i v rog respectuos, onorat Tribunal Suprem, am greit cer iertare
s m pot reabilita o schimbare a pedepsei cu moartea ntr-o pedeaps de 25 de ani ca s pot s fiu util societii.
nc odat mai art c regret foarte mult. Am trit ntr-un mediu eram tolerat foarte mult. i studiul prea mult mi-
a accentuat boala de cap i fr voia mea. Sunt unele situaii cnd nu mai tiam ce fac i n limita posibilitii cer
s stau pe o insul. -Urmare- 18 septemebrie 1971 Domnule Preedinte, mi recunosc greelile, faptele comise
m angajez ca atunci cnd mi se comut pedeapsa, i nu mi se va lsa viaa n faa onoratului Tribunal Suprem, a
opiniei publice, a tuturor oamenilor care le-am pricinuit dureri, precum i a Preedintelui Statului ca atunci cnd
voi putea, voi dovedi fr precupeire tot ce am n capacitatea mea pentrua putea terge acest trecut urt care i-a
lsat amprenta asupra ntregii mele fiine. Regret adnc i din toat contiina mea tot ce am fcut i-n numele
providenei v rog s-mi lsai viaa, cu toate c eu nu am fcut aceasta. n lumina legislaiei statului nostru
socialist, rmn ncreztor i atept hotrrea ce o vei da. Prin aceasta vei contribui n mod uman la viaa unui
om care nua fost capabil s o lase altora i care totui va mai putea fi folositor n societate dup ispirea
pedepsei. Domnule preedinte faptele au fost comise n urma zdruncinrii mele sufleteti negsind nelegere n
mediul care m-a nconjurat. V rog ac cel puin s fiu neles de dumneavoastr care suntei legiuitorul i
mprii dreptatea celor care nu o au. Eu poate nu sunt demn de aceasta totui apelez la bunvoina i clemena
onoratului Tribunal Suprem. mi iau angajamentul c n anii deteniei void a dovad de disciplin pentru a putea
dovedi c m voi reabilita. Vreau s triesc! S trii!

INCA O CONFIRMARE
Cand victimele care au scapat cu viata din mainile criminalului si-au descris agresorul,semnalmentele
corespundeau intru totul schitei alese ca portret robot de Riscutia. Era clar. Gratieeforturilor specialistilor Firu si
Riscutia, anchetatorii aveau chipul criminalului. O desfasurare deforte incredibila. Prevenire, supraveghere.
Informatii de la cei care credeau ca l-au zarit... Apoi, intr-onoapte, un sergent major someaza un individ ciudat,
care insa il ataca si fuge. Semnalmenteledescrise de politist corespundeau cu portetul robot al criminalului. Latul
se strangea...
PATRU SCHITE
Irina Riscutia, sotia si ulterior colaboratoarea regretatului profesor, si-a amintit cu emotiede orele nesfarsite
petrecute de antropolog in laborator. "Pe sotul meu l-au ajutat foarte mult sistudiile de sculptura. Initial a facut
patru schite pentru caracteristicile rezultate din analiza amprenteidentare. Cu toate acestea, el inclina foarte mult
catre o anumita fizionomie. Era convins ca asa aratacriminalul", a povestit cea pe care profesorul o numea cu
drag "memoria mea".
EPILOG
"Cand l-au prins, sotul meu a fost chemat la identificare. Asemanarea cu desenul facut de elera asa de mare, incat
chiar si sotul meu a ramas uimit...", si-a amintit Irina Riscutia. Din acelmoment, antropologul Cantemir Riscutia
a devenit colaboratorul politiei. Multe dinte cazurile ceriscau sa ramana AN-uri si-au gasit dezlegarea gratie
muncii de exceptie a familiei Riscutia.Intr-o noapte, un sergent major someaza un individ ciudat, care insa il
ataca si fuge. Semnalmenteledescrise de politist corespundeau cu portretul robot facut de Riscutia.
CANTEMIR SI IRINA RISCUTIA
Criminalistii romani au avut parte de o colaborare exceptionala: renumitul antropolog Cantemir Riscutia, de la
Institutul de Patologie si Genetica Medicala Bucuresti, si Irina Riscutia, sotia sicolaboratoarea sa. Specialistii
care din aproape nimic au reusit sa reconstituie chipuri. Care au reusitsa schiteze portrete ale unor temuti
infractori dupa o banala descriere. Care au avut o contributieincredibila la prinderea unor temuti criminali.Lunea
viitoare, in ZIARUL, o nouacrima elucidata cu ajutorul antropologului Cantemir Riscutia si al sotiei sale Irina
Riscutia

SCHELETUL DIN LAC

O persoana disparuta din Bucuresti, un schelet uman gasit in lacul Pausesti din judetul Prahova.Despre cum un
craniu a devenit chip si-apoi chipul a capatat identitate, despre dezlegarea itelor intr-o poveste complicata cu
ajutorul esential al familiei Riscutia cititi lunea viitoare in ZIARUL.Fratele celui executat pentru crime in serie
vrea sa redeschida cazul. Pot fi zdruncinate probele dindosar?Va prezentam probele instrumentate in dosar, pe
baza carora Ion Ramaru a fost condamnat, ca autor a patru crime si sase tentative de omor in anul 1971.5 martie
1971. In curtea din Str. Scarlatescu nr. 46 este gasit cadavrul Fanicai Ilie, debarasoare laRestaurantul "Vulcan".
Ninsese viscolit toata noaptea.
PREMIERA CRIMINALISTICA
Se stabileste, pe baza probelor de sperma recoltate, ca asasinul avea grupa de sange A2secretor. Victima fusese
muscata in 5 locuri. Se face, in premiera in Romania, un mulaj al muscaturii. Nu s-a reusit decat evidentierea
unui dinte si jumatate. Tesuturile purtatoare ale urmelor de dinti aufost prelevate si formolizate. Specialistii
stomatologi de la Spitalul Victor Babes stabilesc ca asasinulare o particularitate a dentitiei: un incisiv era impins
catre interior. Se stabileste tipul obiectelor taietoare folosite.
A DOUA VICTIMA
In noaptea de 8 spre 9 aprilie 1971, in Str. Vulturi nr. 40, a fost ucisa Gheorghita Popa,debarasoare la
Restaurantul Prieteniei. Plouase si batuse vantul toata noaptea. Cadavrul prezenta 48de leziuni taiate si intepate,
precum si muscaturi cu distrugerea tesuturilor (canibalism). In manadreapta a victimei, precum si pe fusta, au
fost identificate fire de par inchis la culoare. Se stabileste cavictima a fost deposedata de un ceas Pobeda, care
avea o curea din piele neagra imitatie de soparla,rupta si cusuta la o bratara.
CONSTATARI
Se constata ca asasinul avea grupa de sange A2 secretor si ca se ranise, stropind fustavictimei. De pe o reteta
aflata in poseta victimei s-a ridicat o amprenta digitala. Firele de par gasiteerau brune, cu varfurile ascutite si
medulara neagra. Se contureaza cert particularitatea dentara: laarcada inferioara, incisivul lateral drept era situat
mai in spate decat caninul cu un milimetru.

PROBE RIDICATE LA ARESTARE27 mai 1971. Din camera studentului Ramaru Ion, caruia ii cazuse scutirea
medicala in locul undefusese ucisa asistenta universitara, se ridica o harta in care erau notate cele trei locuri unde
secomisesera ultimele omoruri si un caiet de notite. Cand Ramaru a intrat, avea asupra lui o geanta incare erau o
toporisca de tip pompier si cutite de bucatarie. In urma expertizelor, s-a demonstrat caacestea fusesera folosite la
crime. La mana stanga, unde avea si o rana, purta ceasul Pobeda furat dela Gheorghita Popa.
MARTURIA TATALUI
S-a constatat ca suspectului ii apartinea amprenta digitala prelevata din poseta Gheorghitei. Acestaavea grupa de
sange A2 secretor. Firele de par erau identice cu cele ridicate de pe cadavre. Incisivulera mai infundat decat
caninul cu un milimetru. Tatal sau, retinut pentru atitudine suspecta, indicaunde Ion a ascuns banii casierei
jefuite: in magazia casei lor din Caracal. Mama lui Ion predaofiterilor si cerceii casierei.
RECUNOASTEREA
Cea mai dificila procedura pentru victime a fost recunoasterea agresorului dintr-un grup, dupa ce IonRamaru
fusese recunoscut de toate victimele supravietuitoare dintr-un set de fotografii.Recunoasterea se facea direct,
neexistand geamul semitransparent ca in strainatate, victimele retraindclipele de groaza din timpul agresiunii.
Independent una de alta, toate l-au recunoscut pe Ion Ramaruca fiind cel care le pandise si le atinuse calea cateva
zile inainte de a le agresa.
ARGUMENTELE FRATELUI
Fratele celebrului asasin, Cornel Ciocan, e convins ca in cazul lui Ion Ramaru este vorba de o mareinscenare. In
astfel de cazuri, trebuie ca cererea de redeschidere sa fie motivata de probe noi,neinstrumentate initial.La "Dan
Diaconescu in direct", fratele lui Ion Ramaru a adus o proba de scris pentru a fi comparat cuscrisul din
declaratiile aflate la dosar si o fotografie din care se vede dantura regulata, incercand sademonstreze ca mulajul
efectuat de judiciaristi nu-l incrimina pe fratele sau. Pe baza acestora, fratelecelui condamnat intentioneaza sa
ceara redeschiderea dosarului.

spre 5 mai 1971, a fost comis un alt omor. Victima, Ursu Mihaela, asistenta universitara, a fost gasitain curtea
imobilului din Strada Stupinei nr. 24 A. Intre degetele victimei s-au gasit fire de par negru,ale agresorului. Sub ea
a fost descoperit un petic de hartie, puternic imbibat cu apa (plouase torential)si sange de la victima, dar pe care
se putea vedea antetul Spitalului pentru Studenti din Bucuresti.
CURSA CONTRACRONOMETRU
"Tabieturile" ucigasului fusesera deranjate, ceea ce il facea si mai periculos. Iesise, cum s-ar zice, ladrumul mare.
Nu-si mai planifica actiunile, ceea ce-l facea vulnerabil, nu-si mai alegea victimele dinmediul lui preferat, ceea
ce-l facea imprevizibil. Faptul ca se simtea incoltit si nevoia de a ucide si dea-si satisface poftele bolnave formau
un amestec exploziv. Ursu Mihaela fusese gasita cu fata in jos,cu picioarele desfacute, cu pantecele sprijinit pe
trei caramizi suprapuse. Nu se afla in apropiereadomiciliului ei, fusese lovita in cap cu un alt obiect decat cele
folosite anterior, bara metalica sitoporisca tip pompieri, fiindu-i sectionata traheea cu cutitul. Dar "semnatura"
era aceeasi: timpnefavorabil, muscatura cu imprimarea in derma a arcadelor dentare, tipul A2 secretor,
grupaucigasului, si pantofii asezati unul langa altul pe gardul imobilului. S-a constatat ca

ucigasul nu-si terminase "treaba", fiind deranjat de o locatara care a venit acasa, in timp ce fiaraactiona.
"Nesatisfacut", doua ore mai tarziu, a atacat o alta femeie, care a scapat fugind, in momentulcand, vrand sa o mai
loveasca o data in cap, ucigasul a scapat obiectul metalic. Incepuse cursacontracronometru, si de o parte, si de
alta.
ADEVERINTA MEDICALA
In urmatoarele 48 de ore, s-au inregistrat inca trei tentative de omor, pe fondul aceluiasi timpnefavorabil.
Militenii ajunsesera sa se roage la Dumnezeu sa opreasca ploaia. A treia victima, ocasiera, era insotita de o
colega cand a fost atacata, in jurul orei 22. Agresorul i-a furat geanta cu banisi a disparut. Dat fiind faptul ca se
indesisera atacurile, pe strazile Capitalei, noaptea, echipeleoperative ale militiei impanzisera strazile. Au fost
legitimate peste 8.000 de persoane. Pe 15 mai,dupa eforturi tehnice deosebite, criminalistii au reusit sa "citeasca"
peticul adeverintei medicalegasite sub victima Ursu Mihaela si sa ridice amprente de pe aceasta. Adeverinta
fusese eliberata inluna martie 1971, de la cabinetul doctorului neuro-psihiatru Ieniste Octavian. Noapte de
noapte(pentru a nu da nastere la suspiciuni, si suspectii sa fie avizati), doi judiciaristi au verificat
scutirilemedicale eliberate studentilor in luna martie de la acest cabinet, in numar de 83, dintre care 15studenti,
printre care si Ramaru Ion, student in anul III la Facultatea de Medicina Veterinara, nu-sidepusesera scutirile la
secretariatul facultatilor unde erau inscrisi.
OPERATIVII, SURPRINSI DE UCIGAS
S-au organizat actiuni de strangere de informatii si supraveghere a studentilor suspecti. Pe 27 mai,adjunctul
procurorului-sef al Capitalei, Florea Dimitriu, colonelul Ion Voicu, de la I.G.M. si capitanulMihai Irimia
efectuau o perchezitie in camera de la camin a lui Ramaru Ion, cand acesta a aparut in pragul usii. Ducea pe umar
o geanta de voiaj, in care aveau sa fie gasite toporisca tip pompieri si uncutit. Cu prezenta de spirit, colonelul
Voicu i-a intins mana cu un aer jovial:- Ce mai faci, mai Ionele, hai noroc!Ramaru a intins mana intr-un gest
reflex si astfel a fost prins ucigasul care ingrozise Bucurestiul.Probele de sange, compararea medulara a parului
cu firele gasite in mana victimei Ursu Mihaela,compararea cu descrierile victimelor care i-au supravietuit,
amprentele dentare identice cu mulajulmuscaturilor de pe victime etc., totul il indica pe Ramaru ca autor al
atrocitatilor comise pe razaCapitalei in ultimii doi ani. A urmat interogatoriul. Pentru ca s-a plecat de la premisa
ca este bolnav

psihic, s-a optat pentru stabilirea unei relatii de incredere cu ucigasul, pentru ca acesta sa povesteascasingur ce a
facut.
FLOREA RAMARU INTRA IN SCENA
Ramaru nu era cooperant si simula accese de nebunie. Atunci a fost chemat tatal sau, Florea Ion, pentru a se
obtine un moment de soc psihologic. Aiurea! Ion nici nu s-a uitat la taica-su. Insa, candacesta l-a intrebat cu glas
mieros ce a facut, ca sa poata sa il apere, Ion s-a uitat atat de urat la el, incatFlorea s-a dat inapoi si a murmurat:-
De unde sa stiu ce-ai facut? De unde?Organelor de ancheta li s-a parut ca tatal ii sugereaza fiului o atitudine, asa
ca l-au retinut sub stare dearest si l-au interogat. Astfel s-a aflat ca a stiut cu certitudine de atacul lui Ion asupra
casierei, ultimavictima. Mai mult, il invatase unde sa ascunda banii, la Caracal, in magazia locuintei casei
lor.Parintii lui Ion se casatorisera la Caracal, in 1946 s-a nascut Ion, apoi inca doi frati. Pentru ca Floreaera un
om violent, isi batea nevasta zilnic, "de nebuneala din capul lui", cum marturisise femeia, sedespartisera in fapt,
Florea mutandu-se in Capitala cu viza de flotant. Se angajase sofer I.T.B pecursele de noapte. Alt element
suspect pentru anchetatori.
MOSTENIREA LUI ION
Mama lui Ion a declarat organelor de ancheta ca fiul ei cel mare mostenise caracterul violent altatalui. Avusese
mari probleme cu el de mic. Nu era linistita ca il stia pe Ion sub influenta tatalui, inBucuresti, asa ca venea de
cate ori putea sa-si vada baiatul, la camin. Ea a descoperit banii furati de lacasiera, sub perna, si l-a anuntat pe
Florea. Care a "rezolvat" problema: l-a pus pe Ion sa-i povesteasca in detalii cum a "procedat", ba chiar a facut si
"conducere in teren", ca sa vada el cuochii lui locul unde a atacat-o pe casiera. Atat de bine a descris atacul, incat
organele de ancheta aucrezut ca, de fapt, Florea il comisese, daca n-ar fi fost descrierile victimei. Se parea ca
Florea doar "traise" momentul. Banii si cerceii furati cu aceasta ocazie i-a pastrat, la Caracal, ca sa-si cumpere
ocasa, cum el insusi a declarat. Il banuise tot timpul pe fiul sau ca este autorul crimelor din Bucuresti, pentru ca
el ii spala hainele murdare de sangele victimelor.
"NUMAI TATA E DE VINA!"
Dupa atacul asupra casierei, Florea i-a confiscat toporisca si cutitul, dar Ion le luase inapoi, fara stirealui. De
aceea fusesera gasite asupra lui in momentul arestarii. Pana si bunica lui Ion, de la Caracal,observase ca baiatul
avea privire de criminal si chiar i-o spusese, cand acesta s-a dus sa ascunda banii. Ion Ramaru a fost acuzat si
probat ca fiind autorul a patru omoruri (despre uciderea EleneiOprea, din mai 1970, a povestit singur), sase
tentative de omor deosebit de grav, cinci violuri, otentativa de viol, o talharie in dauna avutului obstesc, doua
talharii in dauna avutului personal, treifurturi calificate in dauna avutului personal si inca un furt calificat in
dauna avutului obstesc, toatefaptele, in afara celor trei omoruri pentru care fusese arestat, fiind marturisite de el
sau declarate detatal sau. Tribunalul Municipiului Bucuresti l-a condamnat la moarte si a fost executat pe
23octombrie 1971, la Penitenciarul Jilava. De cand a fost coborat din furgon, pana in clipa candgloantele i-au
curmat viata, s-a zbatut cu violenta. Chiar si cand a fost legat la stalp, a reusit sa ajungain spatele lui, de aceea
gloantele l-au lovit din spate. A urlat intruna: "Chemati-l pe tata, sa vada si elce se intampla cu mineSa
vina tataNumai el este de vina!"

DEZVALUIREA CRIMINALISTULUI TURAI

Un an mai tarziu, exact pe 23 octombrie 1972, cadavrul lui Florea Ramaru a fost adus la InstitutulMedico-Legal
pentru autopsie. "Cazuse" din tren. Desi s-a banuit ca aceasta cadere n-a fost chiar accidentala, ancheta nu a scos
la iveala nici un suspect. Constantin Turai, seful Laboratorului de bio-criminalistica din cadrul Institutului, s-a
dus sa recolteze impresiunile digitale, palmare si plantare dela Florea Ramaru, in scopul efectuarii unui studiu
dermatoglific complex. Turai studiase constitutiiledermatoglifice ale lui Ion si constatase niste anomalii
structurale. La vremea respectiva, exista oteorie conform careia malformatiile cerebrale sunt in corelatie cu
"desenul" amprentelor, astfel incat puteai citi intr-o amprenta un potential comportament criminal. La Ion, se
verifica aceasta teorie.Turai voia sa vada cat mostenise acesta de la tatal sau. Dar, in momentul cand efectua
operatiunea deimprimare, a avut un soc. Pe masura ce efectua amprentarea, descoperea desenele papilare si
palmare pe care le cautase timp de 28 de ani. Florea Ramaru era autorul crimelor in serie din anul 1944,
caredevenisera o adevarata obsesie pentru investigatorii de atunci, printre care si Turai. Demonstratiaacestei
ipoteze a fost publicata in cartea "Enigmele unor amprente", autor Constantin Turai.
ACTIUNEA VULTURUL, CEA MAI MARE DESFASURARE DE FORTE DIN ISTORIAPOLITIEI
Actiunea declansata de organele judiciare pentru prinderea criminalului Ion Ramaru a purtat numelede cod
"Vulturul", dupa denumirea strazii (Vulturi nr.40) unde a fost gasita cea de a doua victima dinanul 1971,
Gheorghita Popa. A fost cea mai mare desfasurare de forte. Au fost organizate activitaticomplexe, de strangere
de informatii cu privire la persoane bolnave psihic, in special cu uncomportament sexual violent sau cu deficiente
in realizarea actului sexual, cu antecedente penale saunu. Pentru strangerea si verificarea unui asemenea volum
de informatii au fost angrenate intreagaretea informativa a M.A.I. si C.S.S. (securitate), precum si membrii
familiilor cadrelor de militie sisecuritate, rezervistii, sistemele de paza, personalul de pe mijloacele de transport
in comun, al barurilor, hotelurilor, unitatilor sanitare.
6.000 DE OPERATIVI PE NOAPTE
Conform unui raport al Inspectoratului General al Militiei cu privire la "Actiunea Vulturul",strangerea de
informatii s-a facut "din casa in casa, pe intreg teritoriul Capitalei". Dupa asasinareaGheorghitei Popa, s-a
avansat ipoteza ca ucigasul a ajuns la paroxism, deci atacurile se vor indesi. S-a stabilit un comandament care a
dispus o serie de masuri preventive. Au fost formate echipeoperative din lucratori I.G.M., I.M.M.B., cadre
didactice si elevi de la scolile de militie, rezervisti,membrii ai garzilor patriotice si UTC-isti. In fiecare noapte,
patrulau prin Bucuresti 6.000 de oameni,2.000 cadre de politie si 4.000 dintre cei enumerati mai sus, individual
sau pe echipe. Se foloseau infiecare noapte 100 de autoturisme si 40 de motociclete dotate cu aparatura speciala,
gata sa intervinadaca ar fi fost semnalata aparitia criminalului. Nu au fost aprobate actiuni-capcana, cu femei
folositeca momeala, deoarece criminalul lovea prin surprindere. Au existat insa actiuni de supraveghere aunor
femei, cu stirea acestora, in timpul deplasarii de la locul de munca la domiciliu. In urma acesteidesfasurari de
forte, au fost retinute 2.565 de persoane care aveau antecedente penale, dar "cel vanat"a mai comis un omor si
inca patru tentative de omor pana a fost prins.