ALIMENTATIA COPILULUI CU DIABET ZAHARAT

Alimentatia copilului si adolescentului cu diabet zaharat nu trebuie sa se deosebeasca de cea a copiilor fara diabet
zaharat.
Ea este un adjuvant al terapiei insulinice.

OBIECTIVE:
-asigurarea dezvoltarii somatometrice si pubertare fiziologice
-mentinerea homeostaziei glicemice
-profilaxia complicatiilor acute.

CARACTERISTICILE ALIMENTATIEI
Necesarul energetic (NE)
NE (kcal/zi ) = 1000 + 100 x varsta
NE(kcal/kg/zi) = 90 - 3 x varsta (ani)
NE (kcal/zi ) = 1000 + n kcal /kg, unde
n = nr. cal. proportional cu greutatea:
1-10 kg = 1000 kcal + 10 kcal/kg
11-20 kg = 1000 + 50 kcal/kg
21-70 kg = 1000 + 20 kcal/kg.
*Alaturi de aceste calcule aproximative, se fac ajustari ale necesarului energetic in functie de sex (de la pubertate) si
de activitatea fizica.

Distributia principiilor nutritive

-alimentatia copilului cu DZ tip 1 trebuie sa contina glucide in proportie de 50-55% din necesarul energetic zilnic.
-glucidele reprezinta principala sursa energetica pt. organism. 1g glucide furnizeaza 4 kcal.
-indexul glicemic reprezinta raportul (exprimat I procente) dintre efectul hiperglicemiant al alimentului testat si al
alimentului de referinta.
-Alimentele bogate in glucide complexe au un index glicemic sub 1 (fasole, morcov, mazare, telina).
-cea mai simpla modalitate de a intarzia absorbtia glucidelor rapide este aceea de a le amesteca cu lipide si proteine
intr-un pranz complet. Astfel, este permis consumul unui desert dulce la sfarsitul unei mese variate.

-echivalentul glucidic reprezinta cantitatea din diferite alimente care corespunde unui continut glucidic de 10-12 g.
-in functie de acest echivalent glucidic se pot face modificari in planul alimentar, dar numai intre glucide de acelasi
fel (rapide sau lente).
-ex: 20 g paine alba se pot inlocui cu 50 g orez fiert;
100g mar cu 100 g portocala.
-lipidele nu trebuie sa depaseasca 30-33% din ratia calorica zilnica;
-1g lipide furnizeaza 9 kcal.
-proportia de acizi grasi saturati trebuie sa fie 10%;
AG mononesaturati- 12-14%, AG polinesaturati 6-8%, colesterolul 100mg/100 kcal.

-necesarul de proteine = 0,9 1,7 g/kg/zi, adica 13-15% din necesarul energetic zilnic.
-1g proteine furnizeaza 4 kcal.
*fibrele alimentare (ovaz, fasole, legume, citrice): sunt necesare pt. modularea nivelului glicemic. Se recomanda
introducerea treptata a fibrelor in alimentatie, crescandu-se cu un gram in fiecare zi, cu accent pe cele solubile (pt. a
limita distensia si flatulenta).
-dietele recomanda pacientilor cu DZ 6-8 g fibre/zi care ar fi cuprinse in 4 felii de paine integrala (4g)+ 200 g
legume + 2 fructe.
*Vitamine, minerale, oligoelemente.

1
*Edulcorantele sunt substante chimice folosite pt. Indulcirea alimentelor.
-in functie de provenienta: naturale + sintetice;
-dupa puterea calorica: calorigene + necalorigene.

EDULCORANTE NECALORIGENE
-Zaharina are putere de indulcire de 300-400 ori mai mare decat zaharul.
-efecte sec: folosite timp indelungat determina repulsie pt. gustul lor particular.
-se recomanda cu rezerva la copii.
-doza = 4 mg/kg.
-tableta de 25 mg este echivalentul a 4 6 g zahar.
-Ciclamatii au putere de indulcire de 30 ori mai mare decat zaharul.
-efecte sec: diaree, fotosensibilizare.
-doza: 2,5 mg/kg.

EDULCORANTE CALORIGENE
-fructoza: in mod natural se gaseste in miere de albina, fructe, unele legume si plante.
-este de 1 1,8 ori mai dulce decat zaharul.
-sorbitolul
-xilitolul
-aspartam: putere edulcoranta de 180-200 ori mai mare decat zaharul.

ADAPTAREA ALIMENTATIEI
Stabilirea alimentatiei pt. un copil cu DZ trebuie sa tina cont de: varsta, activitatea fizica si intelectuala, schema de
insulinoterapie, patologia acuta.

*VARSTA impune modificarea alimentatiei cel putin o data la 6 luni, deoarece copilul este in permanenta crestere.
-o problema dificila o reprezinta alimentatia sugarului.
-Alimentatia naturala trebuie incurajata, iar dupa varsta de 5 luni sugarul va fi alimentat ca si sugarul fara diabet.
-Orarul meselor va fi cat mai regulat posibil, evitandu-se hipoglicemiile.

ACTIVITATEA COPILULUI fizica sau intelectuala impune adaptarea alimentatiei.

-se admite ca un aport suplimentar de 10-20 g glucide (in functie de varsta) este suficient pt. practicarea gimnasticii
timp de 45 minute sau a inotului 30 minute.
-in cazul prescolarilor si scolarilor mici, acest aport suplimentar variaza intre 5 10 g.

*Recomandari practice de alimentatie in timpul efortului fizic

-se va face profilaxia hipoglicemiei prin purtarea in permanenta a unor cuburi de zahar.
-consumul de glucide cu absorbtie rapida cu 3 ore inaintea efortului fizic programat (pt. saturarea rezervelor
musculare si hepatice in glicogen);
-in caz de efort neprevazut: consumul uni supliment de glucide rapide inainte, in timpul si dupa efectuarea activitatii
sportive.

-daca activitatea fizica se prelungeste, se recomanda consumul de apa glucozata 6-8% sau glucide rapide (ciocolata,
pulpa de fruct) inaintea, in timpul (la 30-45 min) sau dupa efort.
-se vor informa persoanele din anturaj asupra posibilitatii incidentelor hipoglicemice si a masurilor de prim ajutor.

*SCHEMA DE INSULINOTERAPIE face posibila adaptarea alimentatiei:

-schema terapeutica cu 2 inj/zi impune scaderea cantitatii de glucide de la micul dejun si cresterea ei la gustarea de
la ora 10, ajungandu-se chiar la inversarea proportiei celor doua.
-la copiii care utilizeaza 3 inj/zi se poate recomanda acelasi transfer al glucidelor de la micul dejun la gustarea de la

2
ora 10, dar nu se poate renunta la gustarea de dupa-amiazadeoarece insulina rapida efectuata la pranz , in acel
momenta, are actiune maxima si exista pericolul hipoglicemiei.

-tratamentul cu inj. multiple se adreseaza in special adolescentilor care au un program f. variat si are avantajul de a
realiza o liberalizare a orarului alimentar. Se impune alimentatia formata din 5-6 mese/zi. Se poate mentine chiar
inversarea raportului de glucide de la micul dejun la gustarea de la ora 10.
Insulina intermediara creaza o insulinemie bazala si permite decalarea orarului alimentar cu 1-2 ore, ceea ce ar da
posibilitatea omiterii gustarii de la ora 16, in cazul in care distanta dintre pranz si cina este mai mica de 5 ore.
Nu se va renunta la gustarea de la ora 21-22.

PATOLOGIA ACUTA respiratorie si digestiva determina ajustarea alimentatiei.

*in inf. resp. acute pericolul cel mai mare este hipoglicemia.
Recomandarile practice sunt:
-incercarea de alimentare a copilului cu alimente lichide indulcite (ceai zaharat) si, in functie de toleranta digestiva,
paine prajita, piure de fructe; se vor administra alimente usor digerabile, ce contin glucide rapide.
*in bolile diareice acute este necesara profilaxia hipoglicemiilor. Tratamentul impune rehidratare orala (ceai
glucozat, Gesol) sau parenterala cu sol. glucozate tamponate cu insulina.Cand starea generala se amelioreaza, se
recomanda alimente usor digerabile.

Orarul meselor
-alimentatia copiilor cu DZ este fractionata in 6 mese:
3 principale si 3 gustari.
-alcatuirea meniurilor se face in functie de:
* valoarea calorica admisa;
* permisiunile si restrictiile alimentare;
* preferintele culinare ale copilului;
* posibilitatile financiare ale familiei.
-planul alimentar implica:
* stabilirea orarului meselor;
* sincronizarea acestora cu schema de insulinoterapie;
* mentinerea unui aport glucidic similar la mesele omologe (aceeasi cantitate de glucide consumata zilnic, la
aceeasi masa).

-distributia teoretica a glucidelor:

* mic dejun - 20%;
* pranz 30%;
* cina 20%;
* gustarile cate 10% fiecare.

-erorile alimentare cele mai frecvente:

* consum excesiv de lipide;
* consum insuficient de glucide complexe;
* consum excesiv de glucide rapide cu gust dulce;
* consum insuficient de fibre alimentare;
* repartitia incorecta a meselor.