DUmTRC' SA~'<DC'

FLUXURILE DE MIGRATIE
IN ROMANIA

EDIITRA ACADEM!El REPI;BLICII SOCIALISTE RmtANIA

Bucure~ti, 1984
 ----~- --- ---

Migration: Flows in Romania PREFKfA v

l'rintre procesde de mare amptonrt' fir: car,; le-a cw-wscut Romdttia tt

anii socialismului, sc tnscric ~ nrif.{ra(ia intC?mi. Dderminaffl in ceamai
mare parte de stratcgia industriah::lfr1 jiirii :;i di: cooperativt't:a.Yea agricul-
turii. mobititatea spaliaitl a poputatiei a devenif, la timlu-i, un factor al
difhltnismutui socJat ii ccmwmk, atit de caractcrstk peritJadei contempo-
ram. Vrba1ti:area, profutulde scMmbiiri ale slructurilor sociak. noua
ronfiguraf-'ie a reparti(iei populafiei in teriicriu 1m pm fi explicate fJrJ
apartut consideraOiJ al migrajiei.
UttimuJ rccensimint al poputajiei d1'n fara noasb'ii (1!177) a oferit
o imagine g!abaUi a dimensiunii acesiui proces, care a !ifdpt'ins d>potrivii
pe speciati,;ti ra ~i pe marele public: din cei 21 .?59 910 locuUori, mai muJi
de o trcime {circa 7 520000) erau niiscuti ,t alte localilitji t.kcU fn cek
in care fuscserii reccn..'"f.rji" Prfljwrjia esu mutt mai ridicatd !n municipii
*i 01'4fe: din cinrl lcem:lori ai Municipi'idui Bucute~ti, trei si1tt venifi
din alie JocaJUdji ate flirii. Miliotltw de rJMntni p~au schimbat, 11~ acqti
afti, domiciliul ;i. cu acest prikj, au dobtM# noi frrofesiuni, s-au- inca-
drat fn a/te categori-i soct'ak. P<>j>u/4Jia Rtnli.rriei a dewenit foartc ,.mobilii" ,
c&Jnportamentut tn tn,ateric de ntigraJie s--a tn<Jdifoat proftmd.
Cum era ~i firesc, OMnettii de f[i-inJd iiin vari4te domen detno
grafi, sociologi, economipi, g~Wgraji, urbani~t ri sistematizatori- stu~
diazi cu rivnd, de ani de zite, acest prou'!J, striUffindu-se sii pund in evi-
denfi dimen-siunea ~i intensiiatea migraJiei, sa identifice fluxuriJe de
migrafie, sd cu1:oascii motivafii!c care stau la baza dcciziilor de migrare,
sii eviden{ieze cotlsecinfcle generate pe multifile plamwi- de acat pr&ccs
filrii precedent tn istorla trii noastre. Esle Ia imlemSna oricui constaiarea
eli s-au reatizat o scrie de studii vak>roase, moncgrajii ~ moiete maJ.ematice
ale m-igraf.iei. Tot atU de evident esie ns-d faptul cd mafor#atea studiilor
au CMacter descriptiv, fragmentar ri sectorial, specific diftrittlof disci-pline
1fflplicat-e fn studiul migrajtti. Informaja dob!nditU. pni. ltJ pe:unt con~
F.ntTeRA ACADE.."--EI REPUBLICU SOCIALISTE ROMANIA stituie o pttmisif jat.u.lt'altf'tfi prntru a se incerca o sintezd, o inlegrare tntr-()
R 79717. Bucurt~i. Galea Victariei l2:'1
teorie generald a migraJici din RcmOnia.

5
 Plecind de la id-e-ea c& migrafia nu estc doar o deptasare ftri!oriMd,
cii estc o ,.deplasarc t,n spaJi14 social" !}i ca alare rlcrine, in crle ma multc
ca:mri, o forma de mo?!ii-itate soc'itdti, dr. Dumitrn 5'amiu FnaH::eaza cer~
cetiirile sale anterioa-re pri11itut aceste proccse fntr-uu stsh!m coeunt in carr
variabi!ele se 1::!rarlt-i';:ead -in jwtcJie de rolul r;i importOJifti lor, fluxut
migratoriu detoind ob~ctuZ prinripat al im;cstigaJid. Se ajungc astfct
tao twrie a fluxurilor dE m-igrafie ~- prirn.a ittcercarc de actsl got in lite~ CUPRINS
ratura noastr?i - cdrt'ia ii corcspunde simefric 111t model matnnatic, cu
t:poteu: biru alr:se $i ft;sfate sta!t'sti::. !n ltmJtd varia?ilelor auiorul intn:xlua.
pe cde awe reprezinfd calitaJea vief,ii $i eomunicarca, re::ervf;ul;-de roll(/
de 11an:abik: i_ntermediare, Ac-easta ide-e orif:.inaiit, /J.,; artti vaiorm: tcoreti::li rntro4ucere .... ., ................ " ......... , , .. - 9
}>i prudicii, _permite umplered'-hiatutui intrc variabiJele eX!Jgerte Jundamcn-
!ale - pd1itica sociaf.-ec(momicd, indttslrializarea, wo}'n~ratittizarea af!?i- CAPlTOLUL 1 Migrape. mobHitate Jili Shucturll sodalii
ctdl-ur-i ___:__ ~i variabfta Frialli, iMgr(<Jia. Ea oferd, de asemenea, un suport LL :M:uLilitate (li strudurd. sccial:i .. , . , , ............. 17
mai fr-meit~i,: nitJdeltlor gravita#onale ale migrafiei, crmstruite de Qbicei LL Tipulogia migr<ltki ......... , , , .............. 20
),hgnrt~ ~i mol:ilitate wciall!. , , ....
in ipote:e sitnplifica~c, )i, ceca ce fste dcosebif de important, se facy fn feltd
a.-e:sia tm larg ape! (a psi!totogia sociatJ, chetnatli sa exptice asptcte impor-
L3.
L4. Calltatea vietli - dezmltan:a social-*Cor.omkii ......... . "Jl
tanle ale m.ir:;rati-ci. Si! JtUli am{n!im grija manifesialti de aufor in Plegerea
CAPITOLUL 2. Fad6rli C:i!(" detr.-mlr.i flul<uril~ de migratle-
indicalorilor, ornali-:a riguroasd a semnificafici acestora, pritucrarea in[tt'-
nioasii a unui ilruws material statistic. 2.1. Flu'<:urile de nwL:ilitate j!(ICM .... ,.
Autvmf cdytii ~i~a pro'jms ca obiectivcon.struirea unui corp ttJtJretiw- 2.1. L R'""tructu.ttL-ea raporrurilor dinim wln:i, JAtci}ii ~i gtuputi
mdodologic, adn:vat fWxlwilor de migrafie internlt din Rorrulnia socialistii. ~we ........................... .
2. L2. ?.Ieat!l:isrnc de na:izare a moblli>~tii eocla.e ......
A nufit !tt aa:asta !intre-prindcre tndrdzneafJ? Rdspunsul n-oslru este cate- 2.2. Fl).(tori spedfid ill determinarta rrrigre)Jd ....
goric afirm.ttiv: Si'HJem convit~i c.! aceasta M ji :Ji p?irerea cititorilo_r.
Pri;t ca.frut h'<!YCtir, t'onst!Uit in spiriiul ccid mai xgente metvdologii
~ft'infifsce,prln modcttd propus 7f analiza mmplexd a jtuxurtlor migratorii,
tat'tea ilevhu: o lurrar.: de refeYit/fii, un ,puud de- pleeare", wm )~i-o dore~te 3.1. P.::.rtiallaritliti a1e mlgro:fiei in :vxia:i\orn ...
-3.2. lpo':rze pentrn un m<Xlet teoretic at o;Jgm}:oo in:ertJO
Cit moJesti;; rmtwul el. Ea cste o inLi!a#e adrrsatd sociolDgilor, clemo-
graft"tur, u:m;ami;ptitor, gC(Jgrajitor ti istoYici!.w de a re-gindi o serie de con- 3.J.
tMT}1) ..... .......................... .
IpoWtetwntru nn model teoreticahuig:atici rural t,rb.lr. ,,
.'2

cepte, ftmrii $i metode, de a te t'ntegra intr-o perspectz<'i nouii. Valoarea

lucrlirii este substanf$'aJ spr;rit/i. de preocu-parea autorului de a Jnme la (Al.'ITOLl:L ~. Dden:ainMti 1. m,;:;mlm:te
dispozjia c.:Jor impUrof't in ac{itmea sociata elemcnte p:mtm controltd
tmgra{iei, modalitif#- rorwreU de a inftuenta aces! prrxes !-a scara macro- 1.1. Contex.to! sociooco:nomk. a1 tthimhllr!i enructcristkilor
r:1i.l;ra\iei interne .. , ......... , ... , , , , .
SIJCi.a[(i $!. la niveJ t,_'fit&l'iai. 4.2. Cali4:f1l vietii 1 iluxurite d<J mfgrHti:e , ...... , . , .
In bscheierea gf:rviurltcr infiifbpttc mai sus sli ;u fie per:mrisli aprc.- 4.2.1. Variabile btermedin.-re in r.JOO'"lek migratlci , , , , .
cicrc.a cl tucrarea sc nscrie, ca o contri&ufie, in fradij-ia sociologiei romd- 1.2.2. Dcterruinanti ai ru:igratici rural urban, lntn;,.
ne;;ti, atestfnd capact'talea acesicia tk a p-une ?i de a sol-uJiona proble;me fntcrjudeteoe .. , ,, .. ,,, . , , , . ,, ,, , , ,
1.3. ('oomrile lfi 'JI-;'!.;;cttvitat.ea m~a-t;ld
comptc,u -pe care te riilicli realitatea saciolii a jilrii noastre, ajtaiJ. intr-un
prores rafid de scltimhare $t' de perfecfio1Ut1'.
Editura Ac..at/emiei Republif Svcialiste Rrmtd:na, bt sp-iritul tra-
i diflti binr cunoscute, face un fflilre servicitt fiinfv'i romfine!jti punind la 5. L Cn:npo~itia m'4FUt.lFi in hcwti,. dt> tipul de medin rc.:i-

~
indem-tna cititvrilor aceastif carte. denJia1 W: Ia oti)fkf.? :;~ de :a de>rt-hat"'- I:.UX11rilor,
Vladinn'T Trel>Ui
7

 CompoziiJ.a wigratici in fuuc~e de aria de desf~ra.re
(intraSau iuterjudctcanll.} , , . , .,
.'U. keiatii iutre tipuri de fluxuri de rnigra1ir ... 96
5.4. Relal'iJ- Jutr-e fluxurile de migratie interjudeteue .... 98
5.4.L Flnxurtle cu destlm:f:ie in urban ... ,,, ... , . . . 98
5.'t2. Flm:urile eu destlttatJ:e tn rural ... , 113

CAPITOLUL 6, Etapele m.iglajiei nmd - urbau 11'1 ~ 1950-11)80

G, 1, Ipotem eta.pel1 mlgrap.ei .rural - urban, , ~ ... 116 INTRODUCERE
6,2, Critcrille de segnnmtare pe etape a procesului de migra.1ie
ll7
6.3.
rurat ~urban ~
Pa:rt.icularitl9le fluxului de migratie pe t.nape . ,. ... _ 121
t>.J.l. V(llumul ;i iutensitatea ...... , .... , . , ...... 121 Migratia este o componencl esenti:J.M n proceselor de dezvoltare. Dife-
6.3.2. Strueturik cautale , , , , , , , ................ 123
fi.J:,:t Efet:tut de eoru::agiune , , . , , . , , , , , . , . , ..... , ritele forme ale acestui fenomen sint corelate 01 schimMrile economice,
6.3.'1:. Ocuparea fo.-te( de munM dlu agr'k:ulturi\ ....... , . , "'
13<1 de structma sociali'i ~i de calitate a vie~ii. ln anumite oondipi ~ sub
anumite aspecte, migratia apare ca reaq:ie la aceste schimbiiri; la rindul
CAP!TOLUL 7. M"lgl<l~ie ~ urbaniure ei, reac}ia respcctiva poate avea efecte .tn domeniile viefli econo:micc, al
calitlltii vie-til ~i structurii sodale.
7, 1. Crunponcute ale urhaniW:ii ..... , ... - ... 13l
7,2. c~ grruiC~tui de urba.ni.r.are .............. 138 Datorita accstci centralitilti. relatiilor multiple pe care le are cu
7.2.1.
7.2:1..
7.J.
)fivetjudetean - .......................
Ywcl nafiona!. ....... ,,,,,,,,,,,,_,
Migtatfo. i urbuuiiarea in <-Onh:::;:tut pro-me:o~; do;:z-
,..
1,. diferite fenomene )l-i proc-ese- sociale, migratia poate constitui o per-
spectivi privilegiata, de mare relevanfa, in abordarea proceselor de dcz-
voltare.
roltnre .. .. . . . .. .. .. , . .. -- -- -- ..
tn cadrul socictiltii noastre, ccrinta de a realiza tn mai mare nili-
sura o planifit:are jri conducere eficienU a dezvoltatii social-economice
impune apelul la astfcl de perspective, care ofed. ~usa unei dcsdfrliri
&.1. (AJt!.OOCit:.te soclmiemograJi;;.e ale migrol,ioi. rum.! - urban a rnn1tiplelor relatii dintre fenomenele implicate .tn schimbare.

ANEXE
&.2. Controlul fluxun1or de migrafi<> ~ -~ ~,. ,,, , , , .. ~
"'"' Pe mlisurli cc organismul social devine mai complex, pe tlliisurii
ce ritmul schimbarilor se accelereata, nevoia de a 1ntreprinde abordari
globale asuprn fenomenclor social-eronomice devine tot mai stringenta.
1, Variablle pentn1 .:t.")a..'>za 1a nive! national (Vt) . .. - - . !56 Pe o astfel de ba~ devine posibila o solidii fundamenta.rc ~tiinfifidl
,,
2.
4,
Varlabilo pentru analiur h nivel de j:udet (V{) ,
Pro~eme mct:odoloJke ... , ... , ... , . , ... , .. "'
161
a programelor de dezvoltare. Astfel se da cu.rs cerintei mere~1 actuale de-
a tine seam.~. ln procesul de construc~ie socialistlt de legitd.tile cconomice
lndic4toti ai migmtici la nivcl <!?judo}.~ ,.,,., .
'"
165
~i sociale, 1egitllti care se cer permanent studiate datorHli caracterului
lor istoric '?i multiplidtatli formelor de manifestare pefc.are le hrtbrac~:
,.Construind sedetatea sociaJistli multilateral dezvoltata, noi trebuie
Rl!sume . ,,., ... 169
sa finem permanent searna iii sit nu umi~nlciodaH\ d1 se impune sa.
172 apliclim cu lermitate Jegitii}ile economlce, sa adionarn in concordantll.
cu ele" *.
CoJ1ep-.caRille ............
'" * Nkulae Cea.uqescu, Cw;ln14Tr la ;tdiKJa dt ltwru ~d A Cmmlet:du~ Ctl'flra!
-a! P-rt.Wlui. C.:~-.mtrl RM!Ih,. fil a Ct>ttnH.JID S..pt-tm 41 Darnltiiri.i Et~mt>mit;$ ;:i Soti..te,
9 fibruarie- 1982, in RaJdtl:ia pe d~ CM~i ~;ii !<daJisit -.i/~ihterat dMW~I
tatt, vol. 23, Edit. polit:icl, Bu'-'Hrowt'i, 1983, p. 28jt

a 9
 Problema controlarii fluxurilor de migratie de la sat la ora~. de
la ora~ la sat, de lao zona la alta etc. se pune in mcd diferit de lao etapa
de dezvoltare la alta. Altfel spus, politicile de migratie se cer ade~vat_e
exigentelor specifice etapelor de dezvoltare, atit sub aspectul obiech-
velor, cit ~i al mijloacelor de realizare a lor. Aceasta adec:vare ~e poate
face cu costuri mai reduse in masura in care se iau in cons1derat1e expe-
rienta istorica a societatii noastre in acest domeniu, etapele ~i mecanis-
mele de desfa~urare a migratiei in anii socialismului.
Prezenta lucrare inceardi sa fie un raspuns la o astfel de cerinta~
incearca sa ofere 0 imagine unitara asupra formelor, determinantilor
~i etapelor migratiei interne din tara noastra in anii socialismului.
Integrarea informatiilor disponibile intr-o teorie a fluxurilor de
migratie este necesara, sub aspect practic, ~i dintr-un alt motiv. ln
etapa actuala agricultt;tra romaneas~~ parcurge o importanta etapa d~
accelerate a schimbanlor, de mob1hzare a tuturor componentelor ei!
in vederea sporirii performantelor ei productive - etapa noii revolutii
agrare. Particularitati ale sehimbarii, ale raporturilor dintre diferitele
ramuri economice au 'dus la aparitia unor fenomene negative in dome~iul
fortei de munca din agricultura, precum fenomenele de imbatrimre,
fe~inizare ~i deficit relativ de forte de munca in agricultura anumitor
zone etc. ln aceste conditii, realizarea obiectivelor noii revolutii agrare
impune acordarea unei atentii considerabile politicii de controlare a
fluxurilor de migratie.
Este fara indoiala o premisa importanta a oricarui rationament
economic in acest domeniu afirmatia ca ,agricultura nu se poate face
fara oameni cu o inalta calificare ~i fara ca o parte a tineretului tarii
noastre sa ramina sa lucreze in agricultura" **.
0 solutie de principiu pentru satisfacerea necesitatilor de forta
de mundi din agricultura, atit sub aspect cantitativ, dt ~i calitativ, est.~
aceea de ,a asigura cre~terea cointeresarii materiale a oamenilor muncu.
din agricultura", de a crea ,conditii ca o parte a tineretului din sate sa
ramina sa lucreze in agricultura" ***.
Cercetarea sociala asupra regularitatilor migratiei interne din
tara noastra poate si trebuie sa-si aduca contributia la concretizarea
~nei astfel de solutio~ari de principiu, la indicarea principiilor ~i mijloa-
celor de actiune eficiente in acest important domeniu al vietii social-
economice.
** Nicolae Ceau~escu, Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Frontului
Democratiei ~i Unitafii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., val. 23, p. 314-315.
*** Nicalae Ceau~escu, Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Oamenilor
Muncii, 10 februarie 1982, in op. cit., val. 23, p. 305.
10
Controlarea mi~carilor de populatie in teritoriul national a fost
inclusa mai mult implicit dedt explicit in cadrul programelor de reparti-
zare in teritoriu a fortelor de productie ~i de urbanizare. De~i in conti-
nuare problemele de migratie sint abord1.te in strl'nsa legatura cu aceste
procese, in cadrul societatii noastre se resimte tot mai mult nevoia de
a concepe explicit strategii adecvate pentru controlarea fluxurilor de
migratie, pentru optimizarea eficientei economice ~i sociale a mi~carilor
de populatie. Acesta este un alt aspect al cerintei practice de a reflecta
in mod sistematic, ~tiintific asupra unor intrebari pe dt de simplu de
formulat, pe a tit de dificil de elucidat: cine ~i de ce i~i schimba definitiv
sau temporar domiciliul?, cum se schimba de la o perioada la alta pre-
ferintele ~i motivatia d? migratie?, ce consecinte are fenomenul pe
termen lung ~i pe tennen scurt asupra celor care plead, asupra locali-
tatilor din care se pleaca ~i asupra celor spre care se migreaza?
Nevoia de specificate a obiectivelor ~i mijloacelor politicii de mi-
gratie in cadrul politicii de dezvoltare este generata de factori precum:
- d!ferentierea migratiei totale in mai multe tipuri de fluxuri, de volum
~i intensitate semnificative;
- cre~terea interdependentei dintre aceste fluxuri, constituirea lor
intr-un sistem de migratie;
- diversificarea motivatiei in luarea deciziei de migratie;
- accentuarea interdependentei dintre migratie ~i celelalte componente
ale dezvoltarii etc.
Controlarea proceselor de dezvoltare (a migratiei, inclusiv) la
nivel macrosocial nu poate fi conceputa in afara unei integrari a infor-
mafiilor disparate n ,corpuri teoretice" care sa ofere o viziune de ansamblu,
unitara, asupra desfa$urarii lor.
Prezenta lucrare constituie ~i o incercare intreprinsa in vederea
realizarii acestui obiectiv, in legatura cu procesul de migratie.
Aspectul eel mai important de la care trebuie pornit in realizarea
unei constructii teoretice referitoare la migratia interna din tara noastra
il constituie evaluarea rolului migratiei rural-urban, in raport cu cele-
1alte tipuri de fluxuri de migratie. Importanta maxima a acestui flux
pentru etapele de dezvoltare parcurse in anii socialismului deriva din:
- ponderea maxima pe care o are, in raport cu fluxurile urbJ.n-
urbJ.n, urbJ.n-rural, rural-rural;
- amp~oarea schimbarilor pe care le implidi in viata sociala ;
- asocterea puternica a deplasarii sat-oras cu fenomenele de
mobilitate sociala (verticala in primul rind). '
A vnd tt vedere aceasta asociere si ponderea majoritara a migrafiei
rural-u:~a'! __n 'l'!"igrafia ~~tala, am optat pentru adoptarea cadru~ui te_oret~c
al mobzhtajt:t $t structunz sociale, in abordarea procesului de mzgrajze dm
tara noastra. Desigur, delimiti'irile conceptuale implica ~i o anume doza
11

de conventionalitate, ,migratie" putind fi considerat~ fie ca ,specie':
a mobilWitii sociale, fie ca notiune a direi sfera o intersecteaza n_umat
pe cea a mobilitatii. Important este tnsa cl, eel putin pentru penoada
la care ne referim, esenta fenomenului de migratie nu este deplasare<l:
in teritoriu, ci deplasarea in ,spatiul social" ~i. corespun~ator a~este1
evaluari, ca se impune adoptarea sistematica a cadrulm teorebc al
mobilWitii sociale in abordarea migratiei, prin aceasta neexcluzindu-se
posibilitatea definirii operationale a migratiei in termeni de deplasare
in teritoriu.
Uncle regularitati ale migratiei, constatate la sftr~itul secolului
trecut pornind de la cazul unci societati care, in acea perioada, se afla
in faza de incheiere a industrializarii, continua srt fie regasite pina astazi
in contexte social-istorice foarte diferite.
ln etapa actuala tehnicile folosite pentru culegerea ~i interpretarea
datelor despre migratie sint mai sofisticate, aparatul conceptual utilizat
este mai elaborat; concluziile la care se ajunge se aseamana in buna
masura cu cele formulate la inceputul cercetarilor despre migratie. Con-
statarea acestui raport intre ,vechi ~i non" in cercetarea migratici este
departe de a fi noua. Dimpotriva, ea apare ca laitmotiv in textele a
numero~i autori (vezi, spre exemplu, R. Cardona, A. Simmons, 1975: 13.
A. Rogers, 1979). Mai mult dedt constatarea in sine, intereseaza intrc-
barile care ii sint aferente: este migratia un proces social en ,invarianti"
a tit de puternici, care ,sparg" granita de timp ~i de sistem social-eco-
nomic, sau inca nu au fost gasite cele mai bune piste teoretico-metodo-
logice apte sa ducl la un progres substantial al cunoa~terii asupra mi-
grafiei? Altfel spus: indiferent de dnd ~i unde se intimpla, procesul
este tn linii marl acela~i, sau procesul pare sa fie acela~i din simplul
motiv cl nu au fost utilizate, in majoritatea cazurilor, instrumentele
cele mai adecvate obiectului de cercetare?
~Mare parte din teoriile despre migratie au, predominant, carac-
terul unor scheme clasificatorii sau descriptive. Una din .constructiile
teoretice de larga circulafie, care ilustreaza foarte bine aceasta carac-
teristicl, este cea propusa de Everett S. Lee (1966). Ceea ce el nume~te
a fi ,o teorie despre migratie" este, in fapt, o clasificare a factorilor
~i regularitaplor de desfa~urare a migratiei. Factorii care influenteaza
migratia stnt legafi de originea, destinatia, obstacolele dintre origine
~i destinatie, precum ~i de caracteristici ale populatiei supuse ,riscu-
lui" de migratie. La dndul lor, factorii din primele trei categorii pot
fi de atractie (pozitivi), de respingere (negativi) sau neutri. (Construc-
tia teoreticl a lui Lee este considerata, in legatura cu acest aspect,
drept ,cea mai deplina expresie a modelelor push - pull de abor-
dare a migratiei" - Neal Ritchey, 1976:378.) Regularitatile sint gru-
12
pate in functie de domeni~ la care se. r~f~ra: vol!lmul ~igratiei, fluxuri
~i contrafluxuri de migratte, carac~:nsbct Aale ~gra~tllor~ . .
Desigur, clasificarea este utdli,. pun_u~d !n. ev1dent~ pnnctpalele
aspecte de urmarit in cercetarea rmgrattel ~~ mformatule acumulate
in cercetarile anterioare. Pentru a trece insa de la ac~asta sche~~ cla-
sificatorie la o teorie se impune, in primul dnd, realtzarea unet terar-
hizari intre diferitele formulari - stabilirea relatiilor logice dintre ele.
ln al doilea rind, este de pus sub semnul i'ntrebarii relevan:ta ace~tor
regularitati pentru alte societati decit cele aflate. in etap~ m<i:u~tnala
sau postindustriala de dezvoltare. Pentru exphcar~a.. mtgrattel con-
temporane din Africa de Vest, spre exemplu, .. ~eona f?rmul~ta ~e
E. S. Lee poate oferi un sprijin relativ redus, manle flux~n ~e mtgratte
in aceasta zona fiind legate de strateg~i de dezv?lta~e dt~e_n!e (de_ ~ele
ale industrializarii), impuse de o situatie economtd'i. !?I pohhca spectftd,
postcoloniala (S. Amin, _1974~. . ~
In teoriile despre mtgratta foqet de munca se accmtueaz~ ~ndeo_
sebi asupra variabilelor cu influenfii directii asupra fenomenuluz, negh-
jnd variabilele w acfiune indirectii, importante insa din punct de vedere
practic.
Astfel, in cadrul modelului ,competitiv" (K. Willis, 197 4: 11-13;
N. Ritchey, 1976) se considera ca ~grati~. forte! ~e ~unc~ apare ~a
raspuns la diferentele dintre ~ivelunl~ .~edu de Cl~b~ ~n dtfent~, am;
prin intermediul acesteia- m condttu de ,compehtte perfec~a (N.
Ritchey, 1976:364)- se asigura un echilibru intre cererea ~! oferta
de forta de munca. Majoritatea analizelor vsubsumat~ ace~tm model
- inclusiv Todaro, 1976 -' sint axate pe masurarea ctt m~1 _ex~cta ~
relatiilor dintre i~dici ai .ci.~ti&nlui. sau .?- ~if~re,!lt~lor de _ct~h~ .m an!
diferite ~i indici at.~ig~attet (at_emtgra:t~, 1~1grarn s::_u mt~rattet nete)
pe masurarea relatiet dmtre em1grare ~~ tmtgrar.e, pe n~.re1p_strarea aba-
terilor de la resi?ectiv?l mode_I_. Ce a~UJ?le d~ten_nm~ var~~b~htatea ~apor
turilor dintre mvelunle medu de ct~hg dm dtfente ant! m a_soctere c~
ce factori, in ce conditii aceste diferente declan~eaza ~~ sustt~ fluxu~I
de migratie - intrebari de acest gen. nu se pun la. modul s~s~e~at~~
in cadrul abordarii migratiei prin pnsma modelulm compet~h>:Itatn.
Aceea~i remarca poate fi facuta in l~gatura c~ mo~elele gra~ztaj~ona~e,
in care predictia volumului fluxun~or de nngratte este facuta .- m
principal - prin luarea in consideratte a volumelor de populatte de
la origine ~i de la destinatie ~i a distantei di~tre acestea.
Atita timp cit analizele se mentin la mvel de constatare a fac~o
rilor cu actiune directa asupra migratiei, exista un foart.e mare n~c
de a se pierde din vedere specificul de la un co~text soctal-econormc
la altul specificul structurii cauzale in care este mtegrat acest proces:
Vom v~dea, pe parcursul analizei, ca pentru societatea romaneasca
13
~e d?pa 1_950_ structurile cauzale in care este implicat procesul de migra- Fenomenul de migratie este constituit din evenimente de depla-
tie smt d1fente de la o etapa de dezvoltare la alta. Chiar daca factorii sare a unor persoane sau grupuri sociale in afara comunitatii lor de
care influenteaza desfa~urarea acestui proces ramin, in mare, aceia$i, rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil ~ijsau locului de
relatiile dintre ei se modifica, formele de realizare a migratiei se schimba munca principal. Aceasta schimbare se poate realiza cu sau fara un
~i ele in timp. ' eveniment concomitent de mobilitate sociala. Din punctul de vedere
De asemenea, imaginea despre migratia care se desfasoara dupa al analizei economice ~i sociologice, migratia insotita de mobilitatea
regularitati asemanatoare in societati capit~liste si socialiste ~e schimbii sociala estc principalul obiect de analiza, schimbarea pozitiei in spatiul
substantial atunci dnd se trece de la o abord~re descriptiva la una social fiind considerata mai importanta dedt schimbarea comunitatii
explicativa, care pune accent pe cauzele fundamentale ale procesului. de rezidenta (,mai importanta" in primul rind din perspectiva celui
Astfel, in conditiile socialismului, migratia apare ca prcces con- care migreaza).
trolabil la nivel macrosocial, prin controlabilitatea proceselor care o Analiza este centrata asupra fluxurilor de migratie. Ne intere-
d_etermina. P~ntru. i~u~trarea acestei ~pecificitati, sa ne referim la prin- .seaza, deci, mai ales, cauzele $i particularitatile migratiei care se desfa-
crpalel~ _parhculantati _ale modelulm cauzal folosit pentru analiz~1. ~oara in fluxuri, nu dispersat.
m1grat1e1 rural-urban dm tara noastra: Migratia in fluxuri este generata de diferentele de dezvoltare
- variabilele ,ultime" (exogene) ale modelului sint politica dintre ariile socioeconomice. Migratia dispersata este mult mai etero-
economica nationala in domeniile industriei, agriculturii ~i sistemati- ,gena din punctul de vedere al cauzelor care o determina. Migratia
zarii (teritoriale ~i de localitati); rural-urban, spre exemplu, este mult mai concentrata decit migratia
- prin aceasta politica sint determinate raportul dintre fondul rural-rural, tocmai pentru ca in primul caz diferentele de dezvoltare
de dezvoltare ~i fondul de consum, volumul ~i structura investitiilor dintre origine $i destinatie sint mult mai mari decit in eel de-al doile<l;
in industrie, agricultura ~i in celelalte sectoare ale economiei; ' caz. Optind pentru o analiza a fluxurilor de migratie, am optat dec1
- schimbarile in domeniul investitiilor productive se reflecta pentru un obiect de cercetare mult mai omogen decit migratia in ansam-
asupra volumului ~i naturii locurilor de munca disponibile si asupra blu ~i, in al doilea rind, pentru principala forma de desfa~urare a acestui
productivitatii muncii; ' proces. Dealtfel, avem convingerea ca o teorie socioeconomica a migra-
- acestea actioneaza asupra fluxurilor de migratie rural-urban tiei, o teorie care sa explice acest proces in functie de factori sociali
prin inte.rn:~diul variabilelor de calitate a vietii. (Prin variabile de cali- (~i nu individuali), nu poatc fi decit o teorie a fluxurilor de migratie.
tate a vietu am desemnat acea clasa a variabilelor de dezvoltare care
influenteaza direct viata oamenilor, modul in care ei i~i satisfac cerin-
fele de dezvoltare in calitate de membri ai unor grupuri social-umane.}o
. lncercam,_ in cad~ul prezentei lucrari, construt"rea une corp teo-
ret~co-metodologzc marxzst, adecvat fluxurilor de mt"gratt"e t"nternii d1/1-
Romiinia socialistii. ' ~
. ln ~a~a. acestu~ st~d~u. de caz vom pune in evidenFt principalele
pa~Iculantafl. a~e ~ugrat1~1. 1~terne in conditiile unui tip de societate-
~ocietatea soc1ahst:'l. Spec1f1~1tatea abordarii pe care o propunem consta
10 ~ra._.tar;a _fluxunl.or de rmgratie: in strinsa legatura cu mobilitatea
soc1ala; m mteracfmne unele cu altele; considerind variabilele de cali-
tate a ~iefii ca variabile intermediare in mcdelul cauzal al migratiei.
D~n ~rezentare~. acest<;>r prime obit:ctive rezuWi deci ca, in expu-
nerea dtfentelor _teoru refentoare la fluxurile de migrafie, vom a.dopta
o abordare de tip preponderent constructiv: informatiile furnizate de
diferitele teorii/cercetari sint utilizate pentru a reaiiza o constructie
teoretica-metcdologica adecvata migratiei interne din societatile de
tip socialist. ' '

14

Nota asupra modului de difuzare a extraselor din "Fiuxurile ...... ":
-prin amabilitatea editorului, cu scanare text de catre autor;
-In special In scopuri didactice, pentru cursurile de "migratie ~i dezvoltare";
- fara eliminarea celor d'iteva paragrafe care poarta marca timpului de
editare, - - cu intentia explicita de a lasa cititorul sa distinga ,prin
comparatii, lntre marca autorului ~i marca timpului de publicare
initiala.
0 eventuala reeditare a volumului va fi facuta prin pastrarea intacta a editarii
initiale, cu dezvoltarii sau comentarii separate, din perspectiva experientei
acumulte. D.Sandu. 10.03.2007
Extras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIGRATJ:E IN ROMANIA
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucure$ti 1 1984, cap. 1 $i 2
Capitolul 1
1.1. Mobilitate ~i structura sociala
Relafia dintre mobilitate ~i structura sociala este inteligibila prin prisma
conceptului de schimbare a structurii sociale.
Mobilitatea sociala poate contribui Ia schimbarea ponderii pe care
o au diferite grupari in totalul populafiei sau, altfel spus, Ia schimbarea
structurii sociale. Cind are un astfel de efect, mobilitatea este consi-
derata a fi structurala. In schimb, mobilitatea pura sau de circulafie
este acea parte din mobilitatea totala care nu afecteaza structura sociala,
care se produce compensatoriu- ie~irile dintr-un anume grup social
fiind acoperite cu intrari in cadrul respectivului grup (R. Boudon, 1973).
Schimbarea structurii sociale nu este insa numai un efect direct
al mobilitatii structurale, ci ~i al unor fenomene demografice (fertili-
tate, mortalitate) diferenfiale, in funcfie de grupul social de aparte-
nenfa.
Modifidirile produse in structura socialii prin mobilitate se rea-
Iizeaza nu numai prin deplasarea unor persoane sau grupuri sociale de
Ia o pozifie sociala Ia alta, ci ~i printr-o mobilitate a inse~i pozifiilor
sociale, prin schimbarea valorilor pe coordonatele care definesc plasarea
unor grupari sau pozifii in spafiul social. Revolufia socialista este exem-
plul eel mai elocvent de producere a unor schimbari in structura sociala
printr-o ampla mobilitate a pozifiilor sau situafiilor sociale in genere,
a celor de clasa in spefa. Mobilitatea pozifiilor sociale nu implica insa
numai o .deplasare pe coordonatele spafiului social, ci ~i o modificare
cantitativa a acestora. Numarul de locuri disponibile in diferite pozifii
sau situafii sociale pentru exercitarea unor roluri este el insu~i variabil
in timp ~i cu influenfa directa asupra volumului ~i sensului pe care U
arc mobilitatea persoanelor.
17

. Dinamica pozitiilor ~i situatiilor sociale include nu numai mobi-
J~ta~ea a_c~stora, respectiv schimbarea continutului lor, ci ~i aparitia
~~- d:sp_antla lor., Ace~t ultim fenomen (aparitia ~i disparitia unor pozi-
tu soc1ale) este msot1t de trecerea unor persoane de la o pozitie sociala
la alta, cu consecinte asupra structurii sociale, asupra pond~rii diferi-
t~lorL!'?rupa_ri care o ~ompun. Schimbarea continutului unor pozitiij
s1tua~n soc1ale poate mduce fenomene de mobilitate sociala atit prin
~ent~nerea pe respectiva pozitie sau situatie sociala in schimbJ.re, cit
~1 pnn deplasarea spre alte pozitii.
Pentru a intregi imaginea asupra mobilitatii sociale, mentio-
nam in continuare principalele clasificari ale acestui' fenomen, in fun~tie
de dimensiunile sale definitorii: ' productie ~i social-culturala (I. Blaga, 1979: 177). La rindul ei, popu-
- natura agentului care schimba pozitia sociala: mobilitate
individuala - de grup; ' putin dense dedt cele urbane (in medie), tocmai pentru faptul ca munca
- libertate in luarea deciziei: mobilitate spontana (voluntara)-
fortata
. ' _: conti_nutul dimensiunii pe care se realiieaza deplasarea: mobi-
1Itate ocupatwnala, educat_ionala, de venituri, prestigiu etc.;
. - :_aportul ~erarhic intre pozitia sociala de plecare ~i cca de sosire:
-onzontala - verhcala (ascendent;";. - descendenta);
. -:- pozitia so~ia}a de origine luata ca referinta in analiza: mobi-
lita_te mtragene~atu (m raport cu un status anterior al acelcia~i persoane)
- mtergeneratu (in raport cu statusul unora din antecedcntii din familie) ;
- efect asupra structurii sociale: mobilitate structurala - pura ;
- raport fata de mobilitatea pozitiilor sociale: mobilitatc prin
deplasare intre doua pozitii soci2Je - prin mentinerea accleiasi pozitii
(in schimbJ.re); ' ' ' '
. - desfa~urarea in spatiu: prin migratie (definiti,a s ,u penduh-
tonc) -in cadrul aceleia~i comuniHiti rezidentiale.
Dupa aceasta prezentare sumara a relatici dintre mobilitate
~i structura sociala, revenim la problema formu'rata la inceputul capi-
tolului in legatura cu raportul dintre migratie si structura sociala.
!_n cercetaril~ de mobilitate, structura sociala 'est~ abord"J.ta, in majo-
ntatea cazunlor, la un mod destul de abstract sau, in orice caz, la un
~od ~are. face abstractie de faptul di grupurile sociale au o existenta
m t:_ntonu. ~~ cer~etar~a migrati~i, acest aspect insa capata o impor-
tanta ~eoseb1ta: m1grat1a, sau ma1 exact spus fluxul migratoriu, exista
toc~al P,entru fa_Pt":f'l cii m~m~riiv acelu~a!ji grup social au tendinpa de .a
.se ~ttua m f?r~xumtate t~n~onala. Daca, spre exemplu, populat1a agn-
. cola nu ar f1 s1tuata, maJontar, in comunitati rurale, ci aleatoriu distri-
buWi intre comunitatile rurale si cele urbane' atunci fluxurile de migratie
rural-urb:m, declan~~te de cre~terea indust~ial-urbana, ar fi mult ~ai
reduse ca pondere in migratia totalii.
18
Exista ratiuni economice si social-culturale ale localizarii mem-
brilor aceluia~i grup social in p~oximitate teritoriala.
~ec~~iti'itile de cooperare in procesul muncii, tendinta de concen-
trare a IDIJloacelor de prcductie si particularWi.ti ale obiectului muncii
sint principalii factori care dete~mina grupare~ intr-un teritoriu dat
a membrilor aceluia~i grup ocupational sau a membrilor unor grupuri
cu roluri ocupationale puternic legate intre ele. Expansiunea urbana
~i cre~_terea populatiei ind~striale mai ales in marile ora~e sint legate
tocma1 de procesul cre~teni gradului de concentrare a mijloacelor de
productie, tendinta sustinuta la rindul ei de eficienta crescuta a inves-
titiilor productive in JocalWi.tile in care exista dej'a infrastructura de
latia agricola este situata in comunWiti locale rurale, mai mici ~i mai
in agricultura solicita, mai ales in perioadele in care nu erau inca dezvol-
tate mijloace rapide ~i convenabile de transport, apropierea muncito-
rului. agri~ol de principalul obiect al muncii sale - pamintul (Sorokin,
Galpm, Zimmerman, 1930: 190). Mai ales in etapele istorice in care
a!Sric.ultura se practidi in devalma~ie sau in cooperative agricole, nece-
Sitatile de cooperare care reunesc populatia agricola in comunitati
rurale sint evidente. ' '
L:"n alt factor care duce la concentrarea teritoriala a membrilor
acelui~~i grup social il constituie relatiile etnice. Se ajunge, datorita
acestm factor, la formarea unor comunWiti locale . cu populatie din
acela~i grup etnic sau la constituirea unor zone rezidentiale segregate
dupa criterii etnice. '
Similar, persoane de acela~i profil cultural sau cu interese comune
(rude, prieteni etc.) tind sa se localizeze in aceea~i zona rezidentiala.
Ftuxurile de migrajie apar, din aceastii perspectivii asttpra struc-
tur~i soci~le, ca fiind componente ale unui proces de restruclttrare a rapor-
turllcr dmtre grupurile sociale teritorializate (cu existenta distincta in
cadrul unui teritoriu dat). Care sint grupurile sociale cu ,existenta
t~ritorializata", care sint factorii care due la restructurarea raporturil~r
dmtr.e ele - acestea sint intrebari pe care le retinem pentru o tratare
ultenoara (in 2.2). Retinem, de asemenea, o implicatie metcdologid
a acestui mod de a pune problema: explicarea fluxurilor de migratie
trebuie sa includa factori cauzali pentru mobilitatea sociala (facind
abstractie de aspectul ei teritorial) ~i factori specifici migratiei, legati
de restructurarea raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate.
Altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: ce anume face ca o parte din
mobilitatea sociala sa se realizeze in forma migratiei?
19.
 1.2. Tipologia migratiei
Migratia, ca eveniment sociodemografic, se refera la deplasarea unci
persoane - individual sau in cadrul unui grup - in afara comunitatii
sal~ de rezid~np, in de~ur~ul unei perioade de ref~rinta date, pentru a
schtmba domtctliul stabtl fii/sau locul de munca obtfjnuit. 0 mulfime de
evenimente de acest tip constituie un fenomen de migratie (in acela!?i
sens tn care. evenimentele de deces fji de nafjtere, spre exemplu, prin
agregare ~ef!nes~ fe~10menele ~e mor~alitate !?i respectiv de fertilitate).
Aceasta distmctie dintre evemment fii fenomen, clar statuata in demo-
grafie, ar mai putea fi completata prin termenul de proces de migrafic,
in sensul de (a) ansamblu de schimbari pe care le suporta, in timp, o
multime data de evenimente de migrafie (= fenomenul de migratie)
din punct de vedere al volumului, intensitatii, sensului, cauzelor ~i meca-
nismelor de pro~ucere. Deci ,pr?c~s. de migratie", in aceasta acceptie,
des~mneaza schtmbJ._re::, caractenstictlor fenomenului de migratie de la
un mt~rval de refermta la altul. Intr-un al d:>ilea sens (b), proces de
~grat1; desemnea~a_, _la ni~el i~di~idua~, succesiunea secventelor im-
plicate m luarea deciztei de migratie ~~ reahzarea evenimentului respectiv.
Exceptind cazurile in care o vom speci:fica, notiunea de ptoces de mi-
gratie va fi folosita. in sensul (a).
Schimb~rea ~e domicil_iu sau_ de loc de munca in afara comunitatii
loc~e de rez1den~a poate f1_ ana~Izata pentru o anume persoana, prin
notiUnea de evemment de mtgratie, sau pentru o multime de persoane,
tn cazul l!otiunii de fenomen de migratie.
Notmnea de migratie - fara specificarea de eveniment sau de
fenomen- face abstracfie ,de natura agentului uman- individ san
multime de indivizi - care suporta schimbarea.
. Migrafia este. deci o forma de ,mobilitate teritorial{t" (W. Zc-
lins~Y: 197'Q sau. ,geografidi" (H. Shryock, 1971 : 37 3) ale drci note
speciftce, denva dm faptul ca implidi .deplasari:
- tn afara com~mitatii locale de rezidenta;
- pentru a sch1mb3. rezidenta sau locul de munca obi~nnit san
atit locul de rezidenta, cit ~i locul de munca.
Pentru a c~rcumscrie un eveniinent de migratie in cadrul dmpulni
~al larg al evemment.elor de mobilitate teritoriaHi, intrebarile ccle mai
Importante la Care trebuie raspuns sint:
- intre ce arii teritoriale se face deplasarea (cartiere, localitati.
zone etc.)?
- cu ce scop (schimbare de rezidenta de loc de munca excnrsii
vizite, cumparaturi etc.)? ' ' ' cu termenul de ,.migration de campagne vers les villes", fata de preferinta manifestat~
- pentru ce perioada a fost facuta schimbarea - in cazul unci
analize retrospective, sau pentru ce perioada persoana intentioneaza
20
sii adopte schimbarea - in cazul unci inregistrari a evenimentului in
momentul produccrii sale.
Raspunzind la astfel de intrebari in conformitate cu definitia pc
care am adoptat-o, nu constituie migratie:
- deplasarile in interiorul aceleia!?i comunitati locale;
- deplasarile in afara comunitatii locale de rezidenta in alte sco-
puri dedt acelea de schimbarc a locului de mundi obi;muit sau a rezi-
dentei obi!?nuite (principale);
- deplasarile in afara comunWitii de rezidenta pentru a practica
pe termen scurt o ocupatie, dar nu fii pentru a schimba locul de munca
obifjnuit;
- deplasarile nomazilor, in masura in care acefjtia nu au o comu-
nitate !ocala de rezidenta in sensul conventional al acestui termen.
Criteriile cele mai importante pentru o tipologie a migratiei deriva.
in mare parte, din definitia datiL
a) Raportul dintre tipurile de medii rezidetztiale de la originea ~i
destinatia migratiei. In functie de acest criteriu este de semnalat, in
primul rind, diferenta dintre ,migratic de colonizare" fji celelalte forme
ale migratici. Sc vorbe!?te de migratie de colonizare atunci dnd terito-
riul destinatiei este lipsit nu atit de populatie, cit mai ales de o struc-
tura socialii constituita care sa serveasca drept cadru social de integrare
a noilor sositi (S. Amin 1974: 54 fji passim). In toate celelalte cazuri.
migratia are ca punct de sosire o alta comunitate locaHi, cu o structura
sociaHi constituita istoric.
In functie de tipurile de comunitate locala de origine fji de desti-
natie se face curent distinctie intre migratiile rural-rural, rural-urban,
urban-urban, urban-rural. Clasificarea din acest punct de vedere poate
fi ~i mai complexa 1 dadi se tine seama nu numai de tipurile rural,
urban, ci ~i de eel subm ban etc.
1
In acela~i sens al nuantarii distincp.ilor estc de mcntionat ~i diferenta. dintre
migra.pa rural-urban ~i migra.tia. sat-ora~. Este vorba nu numai de fa.ptul ca in cele doua.
cazuri tipul de localitate de destina.tie poate fi diferit, mediul urban putind include ~i
localitli.tile suburbane; in plus, ,.mediu rural" sugereaza in mai mare masura decit ,.sat"
necesitatea de a lua in considerap.e in analiza migratiei ~i functiile economice ale terc-
nurilor agricole care, de cele mai multe ori, inconjura satul ca zona rczidentiala. 0 alta
notli. distinctivli. posibila deriva din considerarea satului ca tip de comnnitate !ocala cu
organizare sociala de tip preponderent traditional, in timp ce ,.mediul rural" poate
include comunitati locale cu grade diferite de modernizare a organizarii sociale. Men-
P,onli.m in contextul acestei ultime distinctii preferinta speciali~tilor francezi de a Iuera
in literatura anglo-saxonli. pentru ,.rural to urban migration". Este probabil eli. nu numal
particularitli.ti de limbli. au influentat aceste preferinte. ci ~i alte fenomene sociale (precum
prezenta unor comunitli.ti rurale de facturli. tradiP,onaUI. in mai mare masura tn Franta
<!edt In Anglia, spre cxemplu).
21

b) Confinutul schimbiirilor realizate prin migrafie, din punctul de
vedere 2.1 migrantului:
- migrafia fortei de tnuncii (,de lucru", ,pentru munca"). Conti-
:nutul schimbarii este dat de o schimbare a locului d~ muncii. Daca se
iau in consideratie, in plus, ~i durata sau ritmul de deplasare a persoa-
-nelor care schimbl locul de munca de la o comunitate locala la alta,
atunci rezulta ca subtipuri: navetismul, sau migratia alternanta (depla-
sari pentru munca zilnice sau de scurta durata, in afara comunWitii
rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil), migrafie sczo-
nierii - o schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de
munca ~i a domiciliului, atunci dnd cererea de forta de munca (in agri-
:cultura, in special) este deosebit de mare la locul de destinatie.
0 categorie marginala din punctul de vedere al definitiei d1te
migratiei o constituie persoanele care se deplaseaza in afara comuni-
tatii de rezidenta pentru a lucra, dar care plead la intervale ~i pe durate
de !jm:R__y_e_ri_g.J?.~ In principiu aceste deplasari treb".lie sit fie luate in
~onsideratie ca migratie daca durata parasirii loc;,tlitatii este a,tit de
( mare incH sa implice consecinte considerabile asupra modului de func-
tionare al familiei sau al comunitatii locale de origine.
~Notiunea complementara ,migratiei pentru munca" este ,migra-
1:i<!. dependentilor", respectiv a persoanelor inactive care se deplaseaza
ca auxiliari in raport cu persoanele active care migreaza pentru munca.
Schimbarile realizate la nivelul dimensiunilor statusului social
al migrantului sint cele mai importante din punctul sau de ve~:lere,
in majoritatea cazurilor. Sub acest aspect continutul schimbarii rea-
lizate prin migratie poate fi profesiunP::t, nivelul de instructie, statutul
matrimonial, venitul, prestigiul etc. ln consecinta, se pot defini, ca
subtipuri ale migratiei, migratia pentru venituri, pentru casatorie etc.
Evident, aceste finalitati ale migratiei nu se exclud reciproc. Mai mult,
exista _tipuri de migratie al caror continut este dat de schimbarea sta-
tusulUI altor membri ai familiei. Astfel, motivatia migratiei de la sat
la ora~ poate fi aceea de a ajuta la 1ngrijirea copiilor mici ai unora din
fiii casatoriti la ora~. Similar, parintii pot renunta la domiciliul rural
pentru eel urb-.m in speranta asigudirii unor mai b:me conditii pentru
.educatia copiilor lor. ' '
Tipologia migratiei in functie de continutul schimbarii realizate
priJ?- ~cest ac~ de ~atre migrant este, in buna' masura, o tipologie a moti-
vattet ?e ~tgratte. Trel?uie _ad~is, totu~i, ca motivatia (con~tienta)
poate ft mat mult sau mat putm d1ferita fata de continutul re~l al schim-
barii suportate de persoana care migreazi( '
- migrafia ca mobilitate socialii: schimb.uea rezid.~ntei sau a
locului de munca este in acela~i timp o schimbJ.re a pozitiei migrantului
in spatiul social. Fenomenul de migratie insotit de mobilitatea sociala
:22
este cu atit mai vizibil din punct de ved~re s~cial, c': dt mo~i~~tat~a
mare masura un caracter verhcal ~1 nu onzontal. l\!tbratta
are m mal . . . ' t' 1 1 oste
p ra" care nu implica si o schimbare a poztttet m spa,m.. socta: - .
de~tul 'de putin frecventa'. Ace~ta es~.e inc~ un':l. ~in fa:to!n c;;e J_t;sh-
fica cererea de elaborare a unet teoru a mtgrattet m.stnnsa let>cttLna c~
teo ria mo bili ta tii sociale (D. Bogue, ! 959, W. Zelmsky, 1971, Tern-
torial Mobility: . . , 1979). Data fii~d t~portanta ac~s!or aspecte, ~su~
pra relatiei mobilitate sociala - mtgratte vom revem m cursul ace:,hn
capitol. . .. d tT
c) Durata schimbiirii. P~ntru .nugratule care smt : en 1 lCate
in s ecial prin schimbarea rez1den}e1 (d<~;r <;ar~ pot av~a ~~ ~n aspe<;t
de fchimbare a locului d.e m':lnca} .P<?t. t:
dtstmse su~hpun m functt.~
de durata schimbarii: mzgratza dejtn1,hva - pl.ecarea .m afara. comum
tatii locale este facuta cu intentia de a nu mat revem; m2grat1,a tempo-
ra~ii - pericdica sau nepericdica. ..
d) Unitatea de migrafie poate fi .pet:s~ana, f~mt~Ia sau un alt. ?.rup
local lntre micrratia persoanelor (,mdtvtduala ) ~1 .cea a fan:-tlnlo.r,
difer~ntele nu stnt 'totdeauna nete. Daca se ia :a um~ate de mt~r~t~~
unitate~ care decide sa realizeze schimb3.rea mtgratone .. se po.t mh_l~t
situatii in care intreaga familie decide sa ~i~reze, da,r, dt~ mottve ~:ht:
rite 'membrii ei parasesc localitatea de ongme pe ~md. I_? cons.ecmta~
din' unct de vedere al statisticii oficiale se inregts~reaz~t evem~ent.e
de ~gratie individuala, iar din punct de vedere soc10logtc, o mtgra}te
familiala.
Fara a mai insista asupra acestor asp.e~te: s-a~ P':tea spur:-e. ca
mat tmpo rtanta este. .orientarea
. . metcdologtca
.
tmphcata in deflmtla_
migratiei ~i nu defmttta propnu-ztsa.
Trasatura specijica a abordarii pe ~are am adoptat-~ ~ste de ~ f~vo:.
riza cercetarea interrelafiilor dintre dtfente forme de mob}t:tate terztonala
care implica 0 schimbare de rezidenta sau de loc de munca, m ajara comu-
nitiifii locale de origine 2
Chiar dadi se adopta definitiile traditionale care pun navehsmul
in afara migratiei propriu-zise, important este ca 1~ cercet_are aceste
forme de mobilitate teritoriala sa fie abordate in .m.t~~actmn? .. Spre
deosebire de definitia pe care noi am adoptat-o, ~efmttn~e t~adttwnale
ale migratiei favorizeaza abordarile ~a~e trateaza tzolat dtfentele forme
ale mobilitll.tii teritoriale (migra}1e1). .
Faptul de a fi grupat anumite forme ale mobilita}ii teritonale
sub acela~i termen de migratie este fundat pe ipoteza ca toate aceste
- t d' t' t
2 "Cnul dm reprezentantu notab1h a1 aces e1 1rec,n es e P
rofesort1l \Vilbur Zelinskv
~
( 1971. ~i in Tmitorial Mobility . .. , 1979).
23

forme au o determinare directa asemanatoare. Mai exact spus, am desem-
nat prin ,migratie" toate acele forme ale mobilitatii teritoriale care
e~te probabi~ di sint influentate direct de raporturile de calitate a vietii
~1 de comumcare intre grupuri sociale localizate in diferite comunitati
loc~e ~i care, in plus, au drept continut o schimbare de domicili~
stabll sau de loc de munca in afara comunitatii locale de origine.
. Tipol?~<l: ~nterior prezentat~ este I?lenita sa contribuie la pre-
ctzarea deftmt1e1 date fenomenul m de mtgratie.
. 0 tiP?logie. in. care sa fie incl~se. t_ipurile ~e mi~_atie ~ide migranti
denvate _din prn~ctpalel~ _caractenshct ale mtgrattel poate contribui
~ intregtrea unet tmag~m coerente asupra diversitatii perspectivelor
dm care aceasta poate ft abordata. !n vederea realizarii unei astfel de
tipologii, principalele criterii de clasificare se refera la urmi'itoarele
aspecte ~i intrebari:
1. evenimentul de migrafie :
1.1. cine decide (unitatea de migratie);
1.2. de ce (motivatia migratiei);
1.3. cum se parcurge distanta dintre origine ~i destinatie;
1.~. in ce sens (intre ce tipuri de comunitati locale sau zone social-
econormce) se desfa~oara evenimentul de migratie;
1.5. cu ce ritm, pe ce durata;
1.6. modul de luare a deciziei de migratie
1. 7. etapa de luare a deciziei de migraie!
1.8. experienta de migratie;
. 1.9.. ~are sint efectele asupra migrantului ~i canalele de realizare
a mtgrattet ;
. 2. Jenom_enut de migrafie (valorile agregate pentru caracteristicile
evemmentulm, plus caracteristicile specifice mentionate la acest punct):
2.1. intensitatea (volumul relativ);
2.2. volumul absolut;
2.3. selectivitatea;
2.4. modul de agregare a evenimentelor in fenomen
2.5. cauzele; ' patii intr-o alta localitate;
. 2.6. raportul dintre factorii de respingere ~i cei de atractie a migran-
tulm;
2. 7. functionalitatea migratiei;
3. perspective de abordare a fenomenului:
3.1. sensul migratiei din punct de vedere al unei localiti'l.ti
3.2. raportul dintre origine ~i destinatie; ' '
3.3. raportul dintre imigrare ~i emig;are
3.4. perioada de referinta; ' 1.6.1. migratie voluntadi (spontana);
3.5. succesiunea dintre diferite categorii de migranti intr-o loca-
litatc;
3.6. zona de apartcnenta a originii ~i a destinatiei de migratie.
fn functie de aceste criterii, tipurile de migratie ~i de migranti:
nominalizate deja in literatura de specialitate in mare parte, pot f1
organizate in urmatoarele tipologii:
/1. Evenimentut de migratie
7.7.0~;-;_ivelul careia se ia decizia ~i se realizeaza actul
e migratie:
1.1.1. migratie individuala;
1.1.2. migratie in grup (familial, de mundi etc.) ;
1.2.0. motivajia migratiei:
1.2.1. migratie pentru mundi (,de lucru");
1.2.2. migratie pentru (prin) casatorie;
1.2.3. migratie ,de pensionare";
1.2.4. migratie ,derivata" sau ,de insotire" sau a ,dependentiJor";
1.2.5. alte;
1.3.0. modul de parcurgere a distantei dintre origine ~i destinatie
intr-o perioada de referinta data:
1.3.1. migratie in stadiifpas cu pas;
1.3.2. migratie directa;
1.4.0. sensul migratiei in functie de tipul de comunitate de origine
~i de destinatie:
1. 4 .1. rural - rural ;
1.4.2. rural - urban;
1.4.3. urb:m - urban;
1.4.4. urbJ.n - rural;
1.5.0. durata, ritmul de realizare:
1.5.1. migratie definitiva - parasirea unei localitati fara inten-
tie de revenire (singura schimbare specificatafinregistrata este cea de
domiciliu) ;
1.5.2. navetismul - parasirea temporara ~i repetata (zilnic, sap-
taminal etc.) a localitatii de rezidenta in vederea exercitarii unei ocu-
1.5.3. migratie sezoniera - parasirea temporara ~i repetata a
localitatii de rezidenta pentru a Iuera intr-o altii localitate (zona), la
perioade marcate prin anotimpuri;
1.5.4. migratia la revenire- parasirea temporara ~i nerepetata
a localWI.tii de rezidenta (singura schimbare specificatafinregistrata
este cea de domiciliu stabil) ;
1.6 .0. modut de luare a deciziei de migrajie :

25
24
 1.6.2. migratie fortata (prin constringere);
1.6.3. migranti activi (inovatori) - adopta un comportament de
,cautare", de selectare activa a destinatiilor posibile;
1.6.4. migranti pasivi (conservatori) - adopta un comporta-
ment de imitatie, optind pentru locurile de destinatie alese de migrantii
activi (care, de obicei, deschid un flux de migratie); ' migratie de la o aceea~i origine - agregarea este nu:nai de natura sta-
1.7.0. etapa de lttare a deciziei de migratie:
1.7.1. migranti potentiali- decizia este luata sau in curs de
a fi luata, dar evenimentul nu este realizat;
1.7.2. migranti actuali- evenimentul de migratie este realizat ;:
1.8.0. experienta de migratie:
1.8.1. migranti ,primari" (prima schimbare de domiciliu);
1.8.2. migranti ,secundari", ,tertiari" etc.;
1.9.0. canale institutionale de realizare a migratiei ~i ejecte asupra.
migrantului:
1.9.1. migratie fara mobilitate sociala;
1.9.2. migratie insotita de mobilitate sociala, realizata prin inter-
mediul unor ,canale" de mobilitate precum ~coala, intreprinderea, orga-
nizatia politica etc.
2. F enomenul de migrafie
2.1.0. intensitatea sazt volumul relativ pe care il au doua curente de
migratie desfa~urate in sens invers intre doua localitati sau zone
0 (origine)~i D (destinatie): ' atractie de la destinajie, in determinarea fluxului de migratie:
2.1.1. curent sau flux de migratie: curentul eel mai puternic din--
tre cele doua localitati sau curentul care are anterioritate (0-D);
2.1.2. contracurent sau contraflux de migratie: curentul cu volum
sau intensitate minime dintre cele doua localitati sau curentul D-0'
constituit ulterior celui de la 0 la D; ' tie de la destinatie actioneaza eel mai eficient;
2.2.0 volumul absolut: deplasarea in masa, intr-un timp scurt, a.
populatiei dintr-un loc de origine da t ;
2.3.0. selectivitatea migrafiei: raportul dintre caracteristicile
migrantilor ~i cele ale nonmigrantilor, la origine:
2.3.1. migratie selectiva: diferente semnificative intre caracte-
risticile migrantil~r ~i cele ale nonmigra'ntilor;
. 2.~.2. m~gratie neselectiva: absenta diferentelor dintre migranti
;;1 nonm1grant1 (raportul dintre caracteristicile migrantilor si caracteris--
ticile nonmigrantilor la destinatie este desemnat uneo~i pri~ extensiune
tot cu ,selectivitate a migratiei" sau prin ,caracter diferential al migra-
tiei") '
' '
2.4.0. modul de agregare a evenimentelor de migratie in fenomen :
2. 4.1. migratie de (prin) contagiune - pleci'irile din 0 in D se
fac sub influenta presiunii sociale a celor care au migrat deja din 0
26
in D; cu cit numihul acestora este nni m:ue, cu atit presiune3. sociala
este mai mare. Imitatia constituie principalul m~d s~cial d~ agregare
a unei multimi de evenimente de migratie intr-un acela~i fenomen;
2.4.2. nu exista un mod social de agregare a evenimentelor de
tistica, nu ~i sociala (nu am intilnit un termen pe deplin corespunzd.tor
acestei situatii);
2.5.0. structuri cauo:ale ale emigrarii din 0, cumulate cu alte caracte-
ristici ale fenomenului (caracterizarea ,cimpului de emigrare" din 0):
2.5.1. migratie in flux: cauze sociale la origine si la destinatie
si efect de interactiune ifitre ele; volum si intensitate m'are a emigra'rii
din 0; concentrar~a emigrihilor din 0 int~-un numar redus de locuri D;
2.5.2. migratii determinate social la origine sau la destinatie
~i absenta interactiunii dintre cauzele de la origine ~i cele de la desti-
natie; volum, intensitate ~i g-rad de concentrare a emigratiei din
0 - nespecificate;
2.5.3. migratie disper~ta - nu exista cauze sociale nici la ori-
gine ~i nici la destinat1e, ci numai motivatii individuale ale migratiei;
volum, intensitate ~i grad de concentrare a emigrarilor din 0 - red use;
2.6.0. raportul dintre factorii de respingere de la origine fji cei de
2.6.1. ~igratie de respingere (;,push-migration") - factorii de
respingere de la origine actioneaza eel mai eficient ;
2.6.2. migratie de atractie (,pull-migration") - factorii de atrac-
2.7.0. funcfionalitateaf interactiunea migratiei in raport cu alte
i:ipuri de procese sociale:
2.7.1. migratie de ,urb:1nizare"- migratia care contribuie la
<:re~tereaf mentinerea gradului de urb:1nizare;
2.7.2. migratie de colonizare - migratia facuta in absenta unor
:structuri sociale de integrare la destinatie :.
2.7.3. migratie rural-urbm produsa de industrializarea urbana
versus migratie rural-urb:1n necorelata cu cre~terea industriala, generind
:fenomenele de ,superurbmizare" (Hoselitz). .
3. Perspective de abordare a jenomenului
3.1.0. sensul migrajiei din punct de vedere al unei localitatifzone:
3.1.1. ~migrare - plecare din localitate;
3.1.2. imigrare - sosire in localitate;
27
 3.2.0. raportul dintre locaNtajile de origine ~i de destinafie :
3.2.1. migrajie de reintoarcere - raport de identitate .intre ori-
gine ~i destinafie, realizabil dupa un anume interval de la migrajia
primara;
3.2.2. destinafia difera de origine - nu exista un termen elabo-
rat pentru aceasta situafie;
3.3.0. raportul dintre emigrare # imigrare, din punct de vederc
al unei Iocalitatifzone intr-a perioada de referinta data:
3.3.1. migratie neta - diferenfa dintre volumul imigrarii ~i eel
al emigrarii ;
3.3.2. imigrare neta - sosiri necompensate de plediri;
3.3.3. emigrare net a - plediri necompensate de sosiri;
3.3.4. migratie ,de inlocuire" - plediri compensate de sosiri;
3.4.0. perioada de referinja:
3.4.1. migrajie pe durata viejii - perioada de referinp estc
variabila de la migrant la migrant, fiind cuprinsa intre momentul na~terii
~i eel al inregistrarii domiciliului actual;
3.4.2. migratie fndecursulunui intervalfix- perioada de referinta
este egaHi pentru toate persoanele supuse inregistrarii;
3.4.3. migrafie fata de ultima rezidenta - perioada de referinta
este nespecificata;
3.5.0. succesiunea spedfica dintre plecarea unei anumite categorii de
migranfi ~i sosirea altei categorii de migranti, i'ntr-o anume localitate:
3.5.1. migrafie ,in lant" - prezenfa unei astfel de succesiuni precum
in cazul plecarilor din ora~ele mid in ora~ele mari, urmata de sosirea
ruralilor in ora~ele mici;
3.6.0. zona de care apar#n localitafile de origine ~i de destinafie:
3.6.1. migrafie intrazonala - originea ~i destinatia sfnt fn aceea~i
zona;
3.6.2. migrafia interzonala - originea ~i destinafia se afla in
zone diferite.
1.3. Migrafie ~i mobilitate sociala
Deoarec;. din con~iderarea unei parti importante a migrafiei ca forma
de mobthtate sociala am facut una din premisele de baza ale acestei
lucdi.ri, se impune sa insistam asupra acestui aspect.
Pentru evidentierea raportului dintre respectivele fenomene,
punctul d~. pornire il. constituie sta~~lirea criteriilor de recunoa~tere
a prcducern unor eventmente de mobthtate socialiL Nu totdeauna pozi-
fiile ~i. corespunzator lor, rolurile sociale sfnt foarte dar delimitate. fn
28
astfel de situajii mai pujin structurate di? punct de vedere normativ,
fenomenele de mobilitatc sociali'i sint ma1 .grcu de recunoscut .. Pen!~u
a gasi criteriile de care avem nevoie, este utll sa ne raportam la situatule
clare de mobilitate sociala. . . . A
Pentru o persoana care i.~i schimba stmultan pozttta 1~ structur_a
ocupationala ~i de clasa, spre exeJ?plu~ tr.ecind ~e la sttuatt~ de. ag~I
cultor-cooperatist la cea de munCitor I? mdustne, se yun, mevttabil,
probleme referitoare la integr<l;re, la ;ch1mbarea grupunlovr sAale de r~fe
rinja- de apartene~t~. in pnmul rmd, de ~eaparte~,enta, m al ~otl~a
ind Desigur apanjia unor probleme de mtegrare este un cntenu
dest~l de slal/pentru recunoa~terea m?b~litatii, ~a~ fi~n~ faptul _d
este posibil sa fi avut loc un proces de soc1~1za:ev anhc1pahva~ d~ ,pr~m:
tegrare", care precede sch_imbarea pr?pr!u-ztsa .de. rol. ~a~me 1?sa
criteriul schimbi1rii grupunlor de refennja ca principal cnt.erm ~biec
tiv in recunoa~terea mobilitatii sociale. La acesta t~eb':xe adaugat
criteriul calitatea comportamentului de raportare l: cetlaljz. Se p0a~~
intlmpla ca grupurile de re~e~inta sa ramina acelea~I, dar nat;ura. rel~tn
lor de raportare sa se modlftce. (Spre exemplu, pe~?ana c~re dm lzd.er
informal intr-un grup de munca devine lider for~al ~~1 menjt?~ ~r~pur~le
de referinta anterioare, dar raportarea sa la cetlaltt se modtf1ca, m vir-
tutea noilor atributii de rol.) . . . . . . .
Sa aplicam acest critenu d1fer~telor tq~':n de ~1g;~t1e. 7 om !
considera deci ca migrata es~e o forma. de. mobtht~ate s.o~tala m ~asttra
n care deplasarea ntre origme $1 desttnajM este 1nsojzta de sclttmbarea
untti grup de referinjii eel pu~in. . . .
Sint anumite tip uri de m1grat1e ,Pen_tru. care preze?ta f~nom.enul':u
de mobilitate sociala, conform .acestm cntenu, este ~vtdenta: vU:1graj1a
din rural in urban a Jaranulm cooperator care se mc~dre3:za I~tr-un
sector de munca neagricol, spre ex~mplu. I? noua sa vsituajie, ~:gran
tul va intra in interactiune cu nm grupun de munc~. de .vecu~atat:.
de prietenie etc. In alte cazuri, :chimbarea este ~ai VP_?-tm. e':_Identa
sau chiar absenta. Astfel, mutarea mtr-un alt sat pn? ca~at?ne, m con-
ditille mentinerii aceleia~i ocupatii,. e~te un caz de ~Igratie m care can-
ti.tatea de mobilitate sociala este mm1ma. De fapt, 1~ eel~ d:ma exe~pl~
:qlentionate anterior este vorba nu numai de grade, c1 m~I ales de hpun
dUerittf de mobilitate sociaVL Migratia rural-urban asoctata cu tr~cer~a
de la o ocupatie agricola la una n~agricola este un fenom~n soc1~l ~~
care mobilitatea verticala se mamfesta ca o componenta esenfial~ ,
In cazul migrafiei rural-rural prin disatorie, este implicata in special
mobilitatea orizontala. .
Vizibilitatea sociala a celor doua tipuri de mobilit<1;te este ~Ife
ritll.; mobilitatea verticala, avind, in foarte multe cazun, c~nsecmte
mai putemice asupra viejii celor care o realizeaza, precum ~I asupra
29
grupurilor intre care se desfa~oara, este mai vizibiUi din punct de vedere
social dedt cea orizontah'i. Migratia rural-rural prin casa torie implica
in mcd necesar schirr.barea comunitatii de rezidenta ~i schimbarea
(sau, mai exact spus, extirderea) grupului de rudenie. Deoarece dis-
tanta sociala dintre grupurile de plecare ~i cele de sosire (atft sub aspec-
tul rez:dentei, cit si al n:deniei) nu este, in mcd necesar, mare, canti-
tatea de m'obilitat~ implicata in actul migratiei este minima.
Tratarea migratiei ca fenomen deosebit de mobilitatea sociahi,
in majoritatea lucrarilor de sr:ecialitate 3 , este un fapt de cunoa~tere
care se cere explicat.
Cercetari!e asupra migratiei s-au dezvoltat in special cu ajutorul
aparatuh.ii conceptual ~i tehnic pus la dispozitie de demografie. !n
contextul acestei discipline, pentrt1 descrierea ~i explicarea schirnNiri-
lor prcduse in volumul ~i structura unei populatii date se iau in consi-
deratie dinamica na~terilor ~i deceselor (mi~carea naturala) ~i dinamica
intrarilor ~i ie~irilor in ~i din teritoriul r:e care este localizata populatia
respectiva (mi~care migratorie). Cercetarile asupra mobilitatii sociale
s-au dezvoltat in cc:drul sociologiei.
Constructia teoretid\ in cazul cercetarii mobilitatii sociale a
fost mai elab~rata decit in cazul migratiei. Cunoa~ter~a mobilitatii
se face (inca incepind cu lucrarea lui Sorokin, din 1927) in strfnsa lega-
tura cu cea a spatiului, respectiv a: sistemului social. Originea ~i desti-
natia, in cazul mobilitatii sociale, sint mai putin vizibile decit atunci
dnd este vorba de migratie: pozitiile ~i rolurile sociale sint realitati
identificabile in termeni de relatii si norme sociale; originea ~i destinatia
in cazul mobiliHifii teritoriale,' in' schimb, sint mult mai u~or de id~n 1.4. Calitatea vietii ~i dezvoltarea social-economica
tificat in termeni de unitati teritoriale (localiHiti, zone etc.). Spatiul
social, definit prin pozitiile/ rolurile sociale ~i prin relatiile dintre ace- (/ . . 1 d b za ale modelului teoretic cu care 1ucram este
stea, este mai dificil de identificat dedt uniti'itile teritoriale in care oame-
nii i~i desfa~oara activitatea. Datorita acestu'i fapt, pentru cunoa~terea I ~;d~~~!~;:feo~:ec~1~~~te:l .vlceti~a~~~~~ ~~U::Y~~J;a. ~~:~~~ (~a:fa~~;
a
1 6

mi~dirilor de populatie in spatiul social (conceput in majoritatea cazu-

rilor fadr:d abstractie de dimensiunea teritoriaHi) a fost nevoie de con-
structii teoretice cu grad de elaborare mai ridicat dedt in cazul migra-
tiei. Diferenta dintre observatorul specializat ~i eel nespecializat a fost
mult mai mare in cunoa~terea mobilWitii sociale decit in cunoa~terea
I

econom1ce dlfente ac~wneaza a

.
intermediare in model) asupra fluxunlor de Imgratie.
.
locale, migratia se desfa~oara c<l: u~~are a P. .
. ,.
f nctii de schimbare sau de conservare a unor rapor un
F Ie ca are u ,
t .
erceperii de di tre persoane
. d t. t"
a unor diferente de ca1itate a v1etn ~tre ~n~me ~ 1 es ma ,I e.
1
Persoane1e aflate in situatii soctale simi1are, confruntate cu pdro 1
_

mobilWitii teritoriale. Astfel, incepind cu regularWitile formulate de 1 1 ' g sa elab::>reze sispontan

bleme sociale comune s~m~.are~ ~JUn h"
un mo e
mod importanta
comun de calitate a vwtu, sa 1erar tzeze m ace1a! ..
A

3 In unele cazuri se considera ca migratie este o cauza" a mobilitatii sociale; atribuita diferitelor valo~i, diferitelor aspecte ale vietn 1?r. .
alte ori, prin migratie sau mobilitate teritoriala se dese~neaza o clasa de' fenomene .. It grup socta1
diferite, d;:tr complementare celor desemnate prin mobilitate sociala ~i prin mi~care Resursele sau valoril~ de care .membru u~~~ ~:~~~Hii, varietatii
naturala. In fine, intre mobilitatea sociala ~i rnigratie se estimeaza existenta unor rapor- dispun la un moment d3.t u afecteaza sub rapor .f , rintelor
. decveaza 1a satls acerea ce ,
turi de intersectare, unele forme de rnigratie avind !;li semnificatie de mobilitate sociala, ~i gradului in care aceste _va1on s~ a . d de adecvare
iar altele nu. lor. Toti ace~ti parametn- cantitate, vanetate ~i gra

30
31
 a valorilor - si1_1t definitorii pentru ceea ce se cheama calitate a viefii.
Rezultat. al unm proces. ~e compa,;afie sociala, calitatea viefii dintr-un
grup .social dat este defi~Ita (de catre 11_1embrii .acelui grup) in raport cu
val?nle de care ;memb;u altor grupun pot dispune. Dintre grupurile
s~ci~.leA ,de refennfa". I? raport cu care este definita social calitatea
VIefi.I .m grupul de ongme, se selecteaza grupurile de destinatie a mi-
grafiel. ' ,calitatea viefii" ~i nu ,motivafia migrafiei" drept concept pentru
.ConceP_,tul de calitate a vieJii desemneaza gradul de adecvare a
valon~or (mcorp~:ate i.n bunuri,. in ~ervicii san in relafii sociale) de
4 migratiei.
care dispun meml;m1 unm g~p social, m raport cu nevoile lor. Aceasta
adecvare. a ~alonlor la nevmle de grup este judecata in funcfie de un
se! de cntern, ~e mo.delul cultural de evaluare, care poate fi sau al mem-
bnlor ~:r:uiu~ a~a.!izat,. sa~. un model construit utilizind clemente de
proveruenta d1fe~1ta (cntern ale altor grupuri, ale societatii globale
ale cercetatorulm etc.). ' '
. ~odelul de calitate .a. viefii care are importanta in procesul de
rmgrafi? este modelul deftrut de catre migranfii insi~i.
Dm punctul de vedere al fenomenului analizat, este util sa distin-
gem intre compone1_1tele ca~itafii viefii legate de satisfacerea nevoilor
f~nd~entale (de alimentafie, de adapost etc.), san ,nevoile-necesWiti"
!i'I nevmle nefundamentale, constituite in ,nevoi-aspirafii" (P. H. Ch~m~
b~rt d~ Lauwe). Ceea ce se cheama ,migrafie de respingere" (push-
m~grat~ott) ~s!ein legat~r~ in special .cu. satisf~cerea nevoilor-necesitafi
ale pop~lafi~I de la ongu~ea !Juxu~m; m schtmb, migrafia de atracfie
(pull-m_~gratzon) ~~te mohvata mat ales prin tendinfa de satisfacere
a nevmlor-aspuafu.
. Folosi:ea un.ui ~onc~pt atit de larg precum calitatea vietii pentru
a. ~~r~umscne vanabtlele ~ntermediare ale modelului teoretic al migra-
tiei (mterne) este determmata de faptul ca migrafia este un fenomen
foarte complex, cu determinafii multiple.
. ~a!i:atea :viefii are - conf~:m ~efinifiei ~ate - o componenta
obi~cbva valonl~ de care membrn unm grup social pot dispune pentru
s~hsfacerea ne~mlo~ Io: sau, altfel spus, ,obiectele" evaluarilor lor
~~ o COJ?~o~enta subte:tiVa: nevoile de satisfacut si criteriile de evaluare
: relafiei ~mtre val?nle di~pon~bil~ ~i nevoi. Tiimi de analiza pe care
Il dez.vol~~m pu~: m. relafie dtfentele fluxuri de migrafie in special
cu. c;1~:rn. s~.mruficahve pentru aspecte ale componentei obiective a
cahtafu VIefn. Aspectele subiective ale calitafii viefii nu sint masu-
4 locuintll, educatie, cllslltorie, urmarea capului de familie etc. (a se vedea pentru acest
. . .In . . " valoare" are sensu1 de element natural sau produs al
. aceastll formulare
. .mbiect: Latuch :Micolaj, 1974, I. Measniw,., I. Hristache, Vl. Trebici, 1977: 120-121,
act1v1tlitu umane dez1rabll dm punct de vedere soc1a1 . Accep~1unea
.._. es t e m
b un ....x m ..x surll
con f orrna cu cea datil de \V. Thomas ~i Fl. Znaniecki ( 1958).
32
rate in mod direct. Ele sint utilizate cu titlul de dimensiuni interpre-
tative.
Ceca ce se cheama motivaJie a migraJiei se refera mai ales la com-
ponenta subiectiva a calitafii viefii (chiar daca motivafia implica de
asemenea ~i un obiect de satisfacere a nevoii).
Exista eel pufin o justificare a preferinfei noastre de a utiliza
desemnarea variabilelor intermediare ale modelului explicativ al
!n analiza explicativa la nivel macro, ceca ce se cunoa~te este
relatia dintre intensitatea fluxului de migrafie ~i diferite aspecte ale
viefii social-economice considerate ca posibil obiect de motivafie pentru
migrajie san diferenfe intre aspectele obiective ale calitafii viefii, la
originea san la destinafia fluxului. Deci, la acest nivel de analiza, moti-
vafia migrafiei este inferata, atribuita de ditre cercetator, finind seama
de ipoteze !i'i constatari facute la nivel micro (referitoare la motivafia
reala a migrajiei).
Chiar dacl am cunoa~te motivafia migrafiei pe baza unor e~an
tioane de larga reprezentabilitate - ceea ce nu este cazul -, ar fi pre-
ferabil sa se lucreze cu conceptul de calitate a vietii !i'i nu cu eel de moti-
vajie, pentru di o intreaga erie de factori pot determina migratia fara
a acfiona prin intermedin! motivafiei (con~tiente). Or, este probabil
cii cercetatorul, prin insu~i faptul de a avea o metoda ~tiinfifica de con-
trolare a informafiilor asupra originii ~i destinatiei fluxului, are, in
mai mare masura decit migrantul, posibilitatea de a Ina in consideratie
principalii factori social-economici care acfioneaza direct asupra migra-
tiei, atunci dnd lucreaza cu conceptul de calitate a viefii. Acest con-
cept ii permite sa lucreze cu o motivafie ,construita", (mai cuprinza-
toare decit motivatia ,reala ") 6 pe care ar surprinde-o printr-o ancheta
de opinie.
Pentru fluxul de migratie rural-urban, domeniile calitafii vietii
cele mai importante pentru migrant sint: locurile de munca disponibile,
venitul, locuinfa, echipamentele (drumuri, instalafii de apa potabila
& In analiza migratiei este util sll distingem ~i ceea ce s-ar putea numi ,motiva-
tia institutionalll a migra-p.ei" (D. Sandu, 1977 a): ,motivele declarate la locul de desti-
natie cu ocazia completllrii formelor pentru legalizarea noului domiciliu". Aceste motive
institutionale sint functie atit de motivele reale ale migratiei, cit ~i de cele admise in mod
institutional ~i prestabilite prin lege. Pentru tllrile socialiste europene aceastil. motivatie
este In bunll mllsurll. similarll., incluzind motive referitoare la schimbarealoculuide munca,
D. Sandu, 1977 a, A. Hogers, L. Castro, 1979, L. Madara~, 1980: 99, 103).
33
etc.) ~i serviciile comunitare (~colare, de sanatate, comerciale, cultu-
rale etc.).
In special in lega tura cu aspectul ,locuri de munca" se pun c
intreba!ea daca este o componenta a calitatii vietii sau o conditie.
Ext.en~mne~a ~sa ~ste total sa~. partial inclusa in conceptul de calitate
a v1etu? Fara a mtra tn detain de acest gen, putem considera ca ,locu-
rile de munca disponibile" constituie un indicator cu semnificatie mul-
tipla: Din toate aspec~ele .sale, in sfera calitatii vietii se includ cele
r~fentoare Ia: raportunle ~dmtr~ ~erere?- de fozta. d~ munca I.a destinatie
~1 of~rta de f?rta de munca la ongmea ~1 la destmat1a fluxulm; veniturile
asoctate unm anume loc de munca; calitatea umana a conditiilor fizice
~i psihosociale asociate cu locul de mundi. '
. . De~arece considedim indic~torii de calitate a vietii ca speci~ a
md1catonlor de dezvoltare soctal-economica, se impun precizari ~i
in legatura cu acest ultim concept.
,Dezvoltarea" este unul dintre conceptele folosite pentru carac-
terizarea schimbarilor social-economice din punct de vedere al sensului
lor. (alaturi de ,progres", .,evolutie" etc.). Majoritatea proceselor de
~hxmbare sin! n;t.ultifuncFonale, au atlt co:r;se~inte pozitive, cit ~i nega-
tive asupra vxetu oamemlor; ele pot contnbm la asigtrrarea cortdftiilor
de m~nti~ere sau deimpl~nire a oamenilor ca fiinte biologice sau ca'per-
sonalttatx. aspectul negatlv al proceselor de schimbare social-econorhica
constituindu-1 generarea unor consecinte negative pentru viata ~i per..
sonalitatea oamenilor.
Aspectul pozitiv al schimbarilor socioeconomice da continutul
a ~eea ce seA cheama ,.dezvoltare". In m~joritatea cazurilor deci se poate
afun~a ca mtr-un anume sens nu extsta un proces de dezvoltare; 'ci
multiple procese de schimbare cu functii de dezvoltare. Astfel, se mani-
~esta c~ ? vizibilitate sociala marcata proe'ese precum urbanizarea,
mdustr~ahzarea, revolutia ~tiintifica ~i tehnica; date fiind functiile
lor socxale preponderent pozitive, acestea sl:nt considerate ca procese
,de dezvoltare" (= cu functii de dezvoltare). .
La un nivel de abstractie mai ridicat se poate .vorbi de un proc.es
de dezvoltare relativ continuu, in masura in care functiile pozitive ale
diferitelor schimbari socioeconomice sint cumulative.
lncluderea anumitor schimbari in clasa proceselor de dezvoltare
se !ace ~onfonD: ~nui model de calitate a vietii, adoptat mai mult sau
mat putm exphctt. Calitatea vietii desemneaza finalitatea proceselor
de dezvoltare.
34
Capitolul 2
Oamenii tree de la o pozitie sociaH'i la alta J?ai mnJt. sau mai p~~i~ ~?lun
tar. ln cazul mobilitatii ,voluntare", mobtlul psthtc al mobth.tatn este
dorinta de imbunat~tire ~ calitati~ ~v~etii (conform J?Od~.lul~t .Pe care
persoana sau categona soctala mobtla 1l au asupra .ca~ttatn v1.etn). Rea-
lizarea respectivei dorinte s~ fa~e fie in. cadr~l acele~a~1 comumtat1 locale
(mobilitate sociall'i n.etex:~tonala).. fxe pn~ sc~tmbarea permanenta
sau temporara a localitatn de reztdenta (mtgra~xe).. . . ..
Dorinta de realizare prin mobilitate a unex calitatx .a. vx~tu supe-
rioare este un fapt elementar pentru cunoa~terea mobthtatu socxale
voluntare. Explicarea sociologica a .~ces~ui .P:oces incepe C:U .r~spun~~~
rile 1a tntrebari referitoare la factom obtechvx care fac posxb~l~ mo~xh_:
tatea, la modalitatile ~i regulile. socia~e de trecer: de la o ~?zxtxe s?ctalli
1a alta. Este vorba de intreban de hpul: care. smt. f!l;cton~ care, mt~-o
perioada istorica .~a!a!. due la c:earea..unor n~n poz1tn S?~tale, pr~~~~
esentiala a intens1flcarn sau reonentanx flux~nl?r ~e mob1l~tat~ soc1~ :. ,
care sint raporturile existente in mod ob1echv mtre dtfente poztit~/
sisteme de pozitii sociale?; cum sint definite social aceste raportun;
se
cum difuzeazri social informafia in legatura cu pozitiile social~ ,libe~e"
~i in legatura cu modalitatile de ocupare a lor?; care sl:nt re~~~~le soc~ale
4e atribuire a vechilor ~i noilor roluri, corespunzatoare pozttulor SOClale
. >V'bi sau noi, create in societate; care sint criteriile de selectare a persoa-
nelar mobile ~i stabile? ; care sl:nt ,canalele", mijloacele .de ~obil~ta:e
cele mai frecvep.te pentru a asigura trecerea intre anumite hpun de p~zl:
tii sociale ~i. in legatura ~u a.cest aspect, c~re .sint factorii. ~are dete~m~~~
adoptarea unei forme tentorwle sau netentonale de mobzhtate soczala J
cum se recunosc fluxurile de mobilitate ~i respectiv de migratie, care
fac ca mobilitatea sociala sa se realizeze dispersat
35

2.1. Fluxurile de mobilitate sociala
2.1. 1. Restructurarea raporturilor dintre roluri, pozitii 11i grupuri sociale
Principalii f~ctori care d~~ la aparitia unor noi pozitii sociale s1nt:
a) sch~mbarea relatulor de productie;
x+ . b). schxm~area raportul~i dintre principalele tipuri de activi-
t a.,.1 soc~ale (d.m sectoarele .rnmar, secund1r ~i tertiar).
~nn sch1mbarea relatulor de productie se creeaza o noua confi-
guratxe. de :lasa. tn .afara mobilitatii de grup, realizata in perioada
revolutwnara de sch1mbare a raporturilor de clasa, are loc ulterior
dec~n~~rea unor flu~uri de mobilitate pentru ocuparea unor pozitii
socxalev m cadrul ~lasex .~fla.te la putere. !n astfel de momente se restruc-
tureaza n~ numa1 relatx~~e mterclase, ci ~i relatiile din interiorul claselor.
. .?chx~barea relati~lo~ de pr~ducti~ duce la aparitia unor noi
P.o~Jtl~ social~ nu nut?ai dtrect, pnn sch1mbarea structurii de clasa, ci
~ mdirect, J?~In favonzarea. expansiunii unor tipuri de activitate sociala.
Cad~ relatulo~ ~e pr?ductxe. s?cialiste, spre exemphl, a perniis o dezvol-
tar_e f<;>arte. rapid~ a mdustne1; restructurarea raporturilor dintre indu-
~tne ~~ ~~pcultu~a ~-a facut, in aceste conditii, mult mai repede dedt
m condttule ~.ap1tahsmului (I. Blaga, 1979: 84-85).
. Strategul~ de dezvoltare sau optiunile de schimbare cu efecte
la mvel de socxetate globala sint adoptate in functie de interesele clasei
la put:re.. Adopt.a:e~. u.no~ strategii care vizeaza in ultima instanta
tmbunatatu~~ ~~tatn.vietu pentru paturi sociale largi are efecte directe
'asup.ra mo~Ihtatu socxale, procesul de mobilitate sociala {verticala, in
sp~cxal) avx?d o .m~r~ amploare. Aceasta este explica/ia pentru care
Jwzn re~oltt:,t~a s?c~a!~sta a fo~~ declan~at eel mai amplu proces de mobili-
tate. s._o~!ata. v~~t~cala : strategzile de dezvoltare au ca obiectiv mbuniitiitirea
calJtatu v~etz~ maselor muncitoare. ' in care grupul de destinatie (al persoanelor mobile) nu mai poate fi
. Le~tura di~t~ev s~himba:ea relatiilor. de productie ~i schimbarile
d!n contmutul achvxtatilor socxale (productive, in primul rind) se releva
~~ pe un .~t p~n: un an~e tip de relatii de productie favorizeaza cre~
terea vefxci~nf~I econo~xce a unor activWi.ti productive. Socialismul
creedaza posxbxlitatea u~ex. reorganizari a proceselor de productie, capabila
sa . uca la o producbvxtate a muncii sporita. Evident, aceasta reor-
gamz~e est~ un. proces de creare a unor noi organizatii de productie
cu nm ro~un :o.cialAe- factori d~ stimulare directa a mobilitatii sociale:
Schxmba:xle. m raportul dmtre principalele activitati sociale sint
datorate in pnncxpal:
a. industrializarii;
b. dezvolt~~ii s~ct~~lui ~ertiar;
c. revolutiei ~tuntxfxce ~~ tehnice;
36
Formularea anterioara (,schimbarile in ... sint datorate") trebuie
luata insa cu toata rezerva, Fentru ca, in sens strict, cele trei procese
mentionate dau continutul a ceca ce am numit schimbare a raportu-
lui dintre principalele tipuri de activWi.ti, nefiind deci ceva exterior
(,factori") in raport cu acest proces.
L~~-=Dadi schimbarea relatiilor de productie se manifestrt, in planul
mobilitatii sociale, prin schimbarea pozi{iei de clasa, industrializarea
~i tertiarizarea due la cre~terea mobilitatii populatiei intre sectoare
economice, iar revolutia ~tiintifidi ~i tehnica contribuie in special la
cre~terea mobilitatii intre ramuri economice. Desigur, aceste corespon-
dente exista atita timp cit abordam procesele la un nivel abstract.
In realitate, schimbarea de pozitie de clasa se poate realiza simultan
cu schimbarea sectorului economic de activitate (trecerea de la taran
la muncitor, spre exemplu); corespunzator, factorii care determina
aceste schimbari nu au o actiune independenta, ci conjugata .
Atractia pentru mobilitate este determinata nude caracteristicile
unui singur rol, ci de caracteristicile unui set de roluri care func{ioneaza
interdependent ~i sint specifice unui grup social. Astfel, decizia pentru
mobilitate ocupationala agricultura- industrie poate fi determinata
nu numai de avantajele exercitarii unui rol profesional in industrie, ci
~i de faptul ca, in majoritatea cazurilor, exercitarea unui rol profesio-
nal in industrie este asociata cu apartenenta la o comunitate de viata
urbana ~i, implicit, cu avantajele pe care le sconteaza prin apartenenta
la un astfel de grup rezidential.
Avind in vedere astfel de considerente, se poate aprecia di analiza
factorilor care determina mobilitatea sociata trebuie Jacuta folosind com-
plementar perspectivele rolului ~i grup~tlui social.
!n favoarea adopHirii perspectivei grupului social in tratarea
mobilWitii poate fi invocat ~i un alt argument. Este vorba de cazurile
riguros definit in functie de o anume structura de roluri. Clasele sociale,
spre exemplu, ca macrogrupuri fundamentale ale unei societati globale,
se definesc in principal in raport cu functiile pe care le indeplinesc in
viata sociala, cu pozitia pe care o au, unele in raport cu altele, in pro-
cesul de productie, fata de mijloacele de prcductie etc. !n cadrul claselor
exista o multitudine de subgrupuri al caror grad de organizare poate
ajunge pina la definirea foarte precisa a unei structuri de roluri. Clasa
ca macrogrup social se define~te insa in termeni de functiuni sociale
~i nu de ,rol social", in sensu! in care acest concept a fost definit in
psihologia sociala ~i in sociologic, incepir:d cu lucrd.rile lui R. L~n~~n
{1936). Reamintim, in acest context, ca no{iunea de rol are in defxmtxa
clasidi din psihologia sociala un referent individual, in sensul ca se
37
refera la un set de modele culturale normative care reglementeaza
actiu~ea unei f unor persoane cu c~racteri.stici _sociale sp~c~ficate {to!
prin norme de rol), intr-un anume hp de Slt_?atte. tn _deftmfta ma~x1sta
a claselor sociale, a~a cum este ea formulata de Lenm, apare nofmnea
de rol, dar cu un referent grupal 1
2.1.2. Mecanisme de realizare a mobilitafii sociale
Dupa ce am aratat ca declan~area unor fluxuri de mobilitate sociala
este hotaritor determinata de restructurarea raporturilor dintre rolurile
~i grupurile sociale, putem trece la analiza principalelor tipuri de meca-
nisme implicate in realizarea acestui proces.
Mecanismele de realizare a mobilitatii sociale este probabil ca
difera in funcfie de o serie de caracteristici 'precum: marimea categoriei
sociale de origine, raportul dintre rolulfgrupul de origine ~i eel de destina-
tie, apropierea sau departar~a ~n timp intre .momentele de parasire de
catre persoane a UnUl acelma~l roljgrup SOCial etc.
Avind de-a face cu fenomene de extrema complexitate, apelam,
pentru inceput, la construirea unor tipuri ideale de mobilitate, in scopul
folosirii lor ca instrumente pentru cunoa~terea particularitatilor reale
ale procesului. tn masura in care folosind astfel de tipuri vom ajunge
sa formulam noi ipoteze testabile in legatura cu migrafia- forma
de mobilitate care intereseaza in acest cadru -, putem considera ca
ele sint eficiente din punct de vedere metodologic.
Distinctia fundamentala cu care incercam sa operam in cimpul
fenomenelor de mobilitate sociala, In genere, In eel al migrafiei, in spefa,
este cea dintre mobilitate socialii ,fn flux" ~i ,dispersatii". Principalele
criterii de diferenfiere lntre aceste tipuri slot:
- numarul celor care parasesc o anume pozifie sociala;
- sensul de deplasare a persoanelor care pleadi dintr-o aceea~i
pozifie sociala (spre o alta pozitie sau spre alte pozitii sociale);
- distantarea lntre momentele In care persoanele parasesc o
aceea~i pozitie sociala;
- prezenta unor fenomene de ,contagiune sociala" 2 in luarea
deciziei de mobilitate.
1
,Clasele se numesc grupuri mari de oameni care se deosebesc dupa locul pe
care-1 ocupa intr-un anumit sistem de productie istorice\'te determinat, dupa raportul
lor (de cele mai multe ori consfinpt \li intarit prin lege) fata de mijloacele de productie,
dupa rolul (sub!. ns. - D.S.) pe care-1 au in organizarea sociala a muncii \'i deci dupa
felul in care obpn acea parte de care dispun din bogapa societapi, dupa marimea aces-
tei parti" (V. I. Lenin, ed. cit., 1964: 404 - 405).
2
,Contagiune sociala" este folosit in sensu! in care apare in lucrarile despre di-
fuziunea inovapei: cu cit numarul celor care, intr-un grup social dat, adopta un anumit
comportament este mai mare, cu atit este mai mare presiunea pentru adoptare care
se exercita la nivelul celor care nu \'i-au insu~it inca respectivul comportament..
38
Folosind aceste criterii, consideram ca mobilitatea in flux, spre
deosebire de cea dispersata, implica deplasarea unui numiir mare de
persoane de la o origine cat!e o ~es~i"!af~e c?"!una, in. mod relativ ,con~i:
nuu" (distanfele in timp,. dmt!: 1e~~nle mdivtdu3:le. din cadr~l categone1
d~ origine fiind reduse), zn;ptzczn~ zntr~un .grad rzdzcat mecamsme de c~
tagiune socialii. Corespunzator, migratia drsper~a~a presupu~ne un num3:r
redus de persoane care se d~pla~eaza ~e lao ongme.comuna catr~ ~es~I
natii diferite, in mod relahv dis~ontmuu,_ f~ra a f1 legate semmftcatlv
intr.e ele prin procese de contagmne soctala. ..
tn planul .analizei cauzale este de ~teptat ca pentru mobrhtatea
in flux sa poata fi determinate varia~ile in~epen~en~e, cu.actiu_ne sis~:
matica, apte sa explice o mare canhtate dm vanatia v~nabtle1 mob~h
tate; pentru ~obilit3:tea dispe;s::ta. este de a?!eptat c?- mflu~nt.a van~
bilelor cu actmne neststemahc~ sa fie ~ult m~1 mare! ~ar va:Iafia _mo~I
litafii explicabila prin variabile cu actmne sistematica .sa fie ma_I ~tea
(dedt in cazul mobilitatii in :flux). E:ride~t, centrul ~~ m.~er:s pnnc,~pal
al ~ercetarii sociologice se s1tueaza m c1mpul mobthtatu ,m flux .
. . Cele doua tipuri de mobilitate au un caracter ,polar", trecerea
de la o extrema la alta fiind graduala.
Mecanismele. de realizare a mobilitatii sociale este de a~teptat
sa. difere intre aceste doua tipuri.
Pentru analiza sociologica, mobilitatea in flux este principalul
.centru de interes. Realizarea acestui tip de mobilitate este reglemen-
'tata - priori tar - prin norme institutiona~izate. Mai . m~t decit i~
.~a21ul ,mobilitatii dispersate, pentru acest hp ~ c~nsbtm~ pattemur1
S<>ciale de desfa?urare. Asupra acestora vom ms1sta m contmuare.
Normele de mobilitate sociala sint norme de reglementare a acce-
$ului la resursele ,limitate" (scarce resources) ale unei. socie!ati ~te.
Veniturile, educatia, prestigiul sint astfel de resurse. Schtmbanle soctale
po:t duce la:
. - redistribuirea resurselor ,limitate" intre roluri sau grupuri
so~iale; .
, - multiplicarea sau reducerea cantitatii lor pe ansamblul socie-
tatii;
- modificarea normelor de acces la astfel de resurse.
. . . Pentru tipuri diferite de societati. pentru etape diferite de dez:
:voltare , astfel, nu numai distributii diferite ale resurselor, ci ?I
diferite de apropriere a lor. . . .
Grupul social care define controlulA asupra unut. a~um'tt hp de resurs.e
eel care impune aceste norme, care sznt, tn acela~t ~zmJ:. n~rme ~e mob;-
. sociala. Din aceasta perspectiva, normele mshtuti?~ah~ate m
de care se realizeaza mobilitatea. sociala au semmficatia unor
de controlare a accesului la resursele sociale ,limitate".
 $coala, organizatiile de tip productiv, politic ~i administrativ
sint principalele tipuri de organizatii prin intermediul carora, in socic-
tatHe modeme, se realizeaza controlul normativ al alocarii resurselor
limitate ~i, implicit, al mobilitatii sociale. La nivelullor sint formulate,
integrate ~i sanctionate social seturi de norme care au functia de regle-
mentare a mobilWitii. ' familiale la o noua pozijie sociala.
Chiar in organizatiile formale exista, pentru reglementarea mobi-
IWl.jii, alaturi de modelele culturale formale, cele informale. Cu cit
o anume ,cale" de mobilitate sociala este urmata de mai multe persoane,
cu attt aceasta d~tiga, in mai mare masura, caracter de pattern cultu-
ral, cu existenta supraindividuala. Conform acestei tipologii, actele
de mobilitate se pot realiza: prin conformarea la normele de mobili-
tate formale; prin conformarea la normele de mobilitate informale;
prin transgresarea normelor formale sau informale. Evident, pot exista
~i cazuri in care actul de mobilitate reprezinta o combinare a acestor
modalitaji.
Regulile de promovare din orgariizajii, spre exemplu, au caracter
de norme formale de mobilitate; pentru a accede la alte pozijii in ierar-
hia organizajionala, insa, pot fi urmate ~i cai informale, definite ca
atare in organizajie, evaluate diferit de diferite persoane sau grupuri
sociale.
Cu cit resursele urmarite prin mobilitate sint mai limitate, cu
atit regulile de reglementare a comportamentului de mobilitate sint
mai restrictive. Normarea sociala a accesului la pozijia sociala careia
ti sint asociate respectivele resurse este mai mare. Cr~terea cantitajii
de valori (bunuri, servicii etc.) disponibile la nivel social general ~i
diversificarea continutului lor constituie premise ale reducerii restric-
jiilor de mobilitate, ale cre~terii permeabilitatii sociale ~i, implicit, ale
intensificarii procesului de mobilitate.
Normele de mobilitate pot fi, in grad diferit, formale - infor-
male, institujionalizate- neinstitutionalizate, cu caracter de clasa -
fara c~racter de clasa. ,restrictive" - permisive etc.
Principalii factori !n functie de care variaza normele de mobili-
tate sint:
- contextul social-istoric de producere a mobilitajii;
- raporturile de interese ~i profil cUltural intre grupurile de ori-
gine ~i cele de destinajie;
- natura resurselor limitate, urmarite prin actul de mobilitate.
Intr-o perspectiva mai generala, normele de mobilitate pot fi con-
siderate ca specie a normelor de atribuire a rolurilor. Ocuparea unei ann-
mite pozijii ~i exercitarea rolului social corespunzator pot fi facute
fie prin prescrierea, prin atribuirea rolului in funcjie de caracteristici
sociale ,mo~tenite" (date de originea sociala, in principal), fie prin efor-
tul propriu persoanei mobile (in ved.erea dobmdirii. ~n~i ~nume rol).
ln primul caz se cheama di rolul social este ,prescns , I~r: m eel d~-a}
doilea caz, ,ci~tigat" (R. Linton, 1968). Normele de mobilitate sociala
reglementeaza procesul de ,d~tigare" a un_o: rol?r~. In b~ l?r, p~r:
soanele tree de la o pozijie sociala mo~temta pnn mtermediul situajiei
Pentru producerea mobilitajii _socia_le. ,in !Jux", nu ~st~ sufi7
denta o redistribuire a resurselor sociale linntate mtre grupun ~I rol~
sociale crearea unor noi pozijii sociale ~i existenta unor norme de mobi-
litate ;ociala. Este necesar, in plus, sa aioo loc un proces de comun~ca~e
intre unWttile _sis~emului social, _in le~a~ura C1f mo~ul i~ care se distn-
buie ~i redi~tnb_?Ie resursele s~ciale linn tate, m legatura cu obstacolele
A
~i normele Implicate in aproJ?nere~ acest?r :esurse.. La r~ndul sau, pr~
cesul de comunicare poate fi realizat ~rm mteracju~ne mterperson~a,
prin intermediul mijloacelor de comumcare. de masa etc. Informajnle
primite printr-un canal sau altul de comumcare stau Ia baza autoeva-
Juarii propriei pozijii in sistemul ~ocial; este Y?.rba de. o auto~valu~re
relativa la situatia persoanelor din alte poz1jn ale. sistemulm social.
Decizia de mobilitate sau stabilitate implidi nu numai evaluarea recc;>m-
penselor asociate cu propriul rol, . in r:apor.t cu ;ecompensele asoc~a.t~
altor roluri, ci ~i evaluarea costunlor Impli~a~e m sc~m~ba~ea poZijiei
sociale. Informajiile despre norme~e de mobi?~ate sociala.. smt, in ace~
la~i timp, info~~t~i de~pre ~ost~n}e de m?bilitate. pa~ fund !ap!ul ~a
schimbarea pozijiei sociale ImJ?hca ~nunnt~ costuri, ~ar posibilita~I~e
de satisfacere a acestor costun (cennje) smt dete~nate .de poz~t~a
pe care o persoana o ocupa la un moment dat in spaj1ul so~I~, poz1j1!1
de destinajie este, la scara sociala, dependenta de cea de ongme. (Vez1,
an acest sens, H. Cazacu, 1974.)
Actul de mobilitate propriu-zis se realizeaza. ~~ forme .~ultipl;.
De cele mai multe ori implica un p_roces de soc1alizar: ~nhc1pahva!
de pregatire pentru exercitarea noulm rol. Procesul de c1~hgare a. unm
nou rol social este, frecvent, precedat de a~ularea unor valon car~
fac posibila obtinerea ~i/sau exerci_t~rea noulm rol. In 3;s~fel de cazuri
anumite valori sociale, precum cal1f1carea, averea, pre:h&I~. _Puterea:
sint acumulate ca valori instrumentale, in vederea CI~hgarn rolulm
dorit. (Este de menjionat, in acest context, ca o ac.eea~i. v~o~e ~~ciala
poate fi ,finala" sau instrumentala, pen!ru. agenji soc1ali diferljl sau
pentru acela~i agent social in perioade difente.)
Deci, pentru analiza procesului de mobilitate sociala ne-am refe-
rit la: .
- jactorii care determina procesul, incluzind in a_ceast~ categoi'l:e
toti factorii care contribuie la restructurarea raportunlor dmtre pozi-
41
tiile ~i
grupurile sociale, la redistribuirea resurselor sociale limitate;
- normele de mobilitate;
- comunicarea sau transmiterea informafiei despre oportunita-
ti}e ~i normele de mobilitate, prin interacfiune interpersonala sau prin
mijloace impersonale ;
- autoevaluarea propriei pozitii in sistemul social ~i decizia de
mobilitate sau stabilitate sociala;
- actttl satt comportamentul de mobilitate.
Toate acestea sint categorii analitice; impreuna cu clasificlirile
de la 1.1. ajuta la descrierea diferitelor aspecte ale procesului real de
mobilitate sociala. Din perspectiva fiecareia din categoriile menfionate
se surprind variabile diferite care contribuie la generarea ~i intrefinerea
unui flux de mobilitate. !ntre aceste variabile exista, in anumite cazuri.
raporturi de interdependenta; normele de mobilitate, spre exeinplu.
ajung sa se cristalizeze in baza comunicarii despre mobilitate, in decursul
interacfiunii dintre persoanele angajate efectiv in procesul de schim-
bare a ,pozifiei lor sociale; comportamentul de mobilitate este foarte
stdns legat de procesele de socializare anticipativa care preced sau
urmeaza deciziei de mobilitate; la rindul lor, normele de mobilitate
mai mult sau mai pufin structurate in ,mecanisme" de mobilitate pu
trebuie considerate ca simple ,caramizi"din care se constituie ,canalele
de mobilitate"; ele pot avea un rol activ in influentarea fluxurilor de
mobilitate, in special in perioadele in care sint in schimbare.
2.2. Factori specifici in determinarea migrapei
Pornind de la ideea ca migrafia este in mare parte o forma de mobilitate
sociala, se impune ca, in continuare, sa argumentam, in primul rind,
di factorii care determina fluxurile de mobilitate in genere acfioneaza
~i in detertninarea fluxutilor de migrafie ~i, implicit, sa evidentietn ca
modelut conceptual folosit pentru analiza mobilitajii este adecvat $i pentru
analiza migrajiei.
!n al doilea rind trebuie relevat caracterul specific al migrafiei
sau, altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: care sint factorii $i meca-
nismele care fac ca anumite persoane sa adopte forma migrajie a' mobili-
tajii sociale?
In fine, deoarece ani, considerat d1 pentru construcfia teoretica
pe care o realizam este fundamentala distincfia dintre migrafia ,in
flux" ~i cea ,dispersata", se impune sa raspundem ~i la o a treia intre-
bare: care sint factorii care fac ca migrajia sa se realizeze in flux, $i nu
dis persat?
42
Am aratat in capitolul anterior ca exista o tendinta a membrilor
aceluia~i grup social de a se situa in proximitate teritoriala. Tendinta
este generata atit de cerinfe economice de cooperare (pentru grupurile
.structurate in functie de criterii economice), cit ~i de factori sociocul-
turali.
Schimbarea raporturilor dintre grupurile sociale, aparifia unor
noi pozifii sociale, redistribuirea resurselor sociale limitate intre grupuri
~i pozifii sociale sint procese determinate, esenfial, de schimbarea rela-
tiilor de producfie ~i a raporturilor dintre 'principalele tipuri de acti-
vitati de producfie. Toate aceste schimbari genereaza mobilitate sociala;
o genereaza $i in forma migrajie tocmai datorita tendinjei menjionate de
situare in proximitate teritoriata a membrilor acelui~i grup social.
La rindul ei, tendinfa de grupare intr-un teritoriu dat a membri-
lor aceluia~i grup social este variabila in funcfie de tipul de grup social,
in funcfie de etapa de dezvoltare a societafii respective. Astfel, gru-
purile de producfie economica ~i grupurile etnice sint exemple de gru-
puri care tind sa se situeze in cadrul acelora~i unitati teritoriale. Exista
insa ~i o serie de grupuri pentru care se manifesta tendinfa contrara,
a.nume aceea de a reuni membri din unWifi teritoriale diferite, de con-
stituire a grupurilor independent de criterii teritoriale. Organizafiile
~i mijloacele moderne de comunicare sint printre principalii factori
care contribuie la cristalizarea unor astfel de grupuri ,independente"
de spafiul geografic. Migrajia in flux apare ca reacjie sociata la schim-
bari sociate de tiput celor menjionate, pentru grupurite cu identitate teri-
toriala determinata. Mobilitatea sociala neteritoriala este specifica per-
soanelor care aparfin unor grupuri cu identitate teritoriala indeter-
minata.
Intensitatea fluxurilor de migrafie depinde, ca ~i in cazul celor-
lalte forme de mobilitate sociala, de raportul dintre recompensele aso-
ciate apartenentei la respectivele grupuri, de costurile implicate de
trecerea de la un grup socialla altul ~ide comunicarea ~i interacfiona-
rea dintre ele. Pentru teoria migrafiei, raportul dintre recompensele
sau resursele limitate asociate apartenenfei la un grup este mai eficient
sa fie tratat in termeni de raport intre calitatea viefii specifidi grupurilor
de origine ~i de destinafie. Astfel, cu cit calitatea viejii este mai bttna
intr-un grup Y decit intr-un grup X, cu cU costurile economice $i psihosociate
ale trecerii din X in Y sint mai mici $i cu cit comunicarea dintre cele doua
grupuri este mai intensa, cu atit fluxul de migrajie de la X catre Y va fi
mai ,puternic" (sub aspectul volumului $i ritmului).
Din aceasta perspectiva, factorii specifici care genereaza ~i influ-
enfeaza fluxurile de migratie sint factorii care determina:
-diferentele de dezvoltare, de calitate a viefii in special, dintre
grupurile sociale locale (teritorializate);
43

- comunicarea dintre aceste grupuri, sub aspectul intensWitii
si costurilor ei.
' A explica de ce intre do'?a localit~fi se creeaza u_n ?m~ de migratie
inseamna deci a arata care smt factom care determma diferenfele de
dezvoltare, interactiunea ~i costurile de comunicare dintre ele.
Diferentele d~ dezvolta_r~ ri, impli~i~ de. calitate a vietii dintre
localitati sau tipun de localitati se explica pnn:
a. strategiile de amplasare a fortelor de productie in teritoriu
~i de dezvoltare a localitatilor;
b. prin factori de natura istoridi ~i
c. geografidi.
Strategiile de amplasare a fortelor de productie in teritoriu difer~
de la un sistem sociopolitic la altul, de la o etapa la alta a procesulm
de cre~tere economidi.
ln conditiile capitalismului, a tit. natura obi~ctului. de __invest~ tie,
cit ~i amplasarea sa in teritoriu se s~<l:"?Ilesc J?C ~<l:~a d~ c~1temA de asigu-
rare a unui profit maxim. In conditnle soc1etatn soctal1ste, m ampla-
sarea fortelor de productie se iau in cons~deratie, alaturi ~e c:i~eriile
economice, ~i criteriile sociale. (Constrmrea. unor _intr:~nnden mdus-
triale, spre exemplu, in zone care nu au deJa realizata mfrastructura
de productie ~i social-culturala necesara, dar care <l:u exce_de~t de forta
de mundi au un nivel redus de dezvoltare econom1co-soctala generala,
este un a~tfel de caz de luare in consideratie a unor criterii sociale in
:implasarea fortelor de productie.)
ln al doilea rind, chiar in condifiile socialismuhti posibilitate_a
de a lua in considerafie criteriile sociale in repartizarea: jorfelor ~e producf~e
in teritoriu este diferita de la o etapa la alta a cre$terz~ econom~ce. ln sta-
diul incipient a1 industrializarii, in conditiile in care se dispune de resurse
economice reduse, obiectivele industriale nou create sint amplasate
prioritar in centrele in care exista deja infrastructura necesara. Este
posibil deci ca industrializarea socialista sa duca, in aceasta faza, la
o temporara accentuare a decalajelor din~re dife~itele z~me so~ia~-eco
nomice. Cu cit se ajunge insa intr-un stadiu supenor de mdustnahzare,
ponderea criteriilor sociale in luarea deciziilor de amplasare. a foq~lo_r
de productie poate deveni tot mai mare; corespunzator, mdustnali~
zarea poate contribui nu la accentuarea, ci la reducerea decalajelor
interzonale.
I ndustrializarea sau dezvoltarea sectorului terfiar - factori :esen-
;iali ai mobilitafii populaJiei- nu declan$eazii fluxuri de migraJie dect
n masura n care due la modificarea raporturilor de dezvoltare dintre
44
'
.
' :ii l ocalitaji sau zone $i la modificarea interacfiunii $i costurilor de comuni-
care dintre acestea. Factorii comuni pentru declan~area tuturor for-
melor de mobilitate sociala actioneaza asupra migratiei numai atunci
dnd intra in interactiune cu factorii specifici pentru determinarea acees-
tei forme de mobilitate.
Politica de amplasare a foqelor de productie este co~ponenta
esentiala a politicii de dezvoltare a localitatilor. Aceasta dm urma
include insa in plus ~i politicile de urbanizare ~i de sistematizare ~ teri-
toriului. Cu cit se tinde n mai mare masurii spre realizarea une~ refele
de localitaJi urbane distribuite uniform in teritoriu $i de marimi apropiate,
cu att volumul total al migraJiei definitive este mai red7tS $i fluxurile
de migraje se desfii$oarii pe distante mai mici.
Este probabil ca reducerea volumului total al migratiei definitive
in conditiile echilibrarii distribuirii centrelor urbane in teritoriul natio-
nal se d~tore~te fn foarte mare masura cre~terii corespunzatoare a migra~
tiei pendulatorii (navetism zilnic, in majoritatea cazurilor). Cu cit intre
~n centro de convergenta social-economica ~i localitatile din aria de
convergenta corespunzatoare se dezvolta in mai mare masura fluxuri
de navetism, cu atit sint mai reduse ca intensitate fluxurile de migratie
definitiva, ,paralele" acestora (pentru cazul fli.rii noastre vezi 5.3).
Faptul ca in astfel de conditii are loc ~i o reducere a distantei
parcurse de migrantii din fl~ este explicabil. ~ri~ principiul C?~turilo~
de migratie. Dezvoltarea une1 retele de localitat1 urbane ,ech1hbrate
( = cu centre urbane distribuite relativ uniform in teritoriu ~ide marimi
apropiate) creeaza pentru tot mai multi migranti posibilitatea de a opta
pentru destinatii pina la care costurile de migratie sint mai reduse.
Politica de dezvoltare a localitatilor in ansamblu, cea de reparti-
zare a foqelor de productie in teritoriu, in speta, constituie principalul
factor care determina raportul de dezvoltare dintre localitati ~i, impli-
cit, dintre zone social-economice. Actiunea acestui factor activ se rea~
lizeaza insa in functie de anumite conditii, particularitati istorice ~i
geografice, specifice fiecarei localitati sau zone. Aceste conditii i~i pun
o amprenta asupra profilului ~i nivelului de dezvoltare a localitatilor
~i, implicit, asupra migratiei. Astfel, ~a emis ipoteza ca populatia zone~
lor de munte este mai mobila decit cea a zonelor de ~es, data fiind in
special productivitatea redusa a terenurilor agricole de munte (VI.
T rebici, coord. 1977 : 97).
Influenta factorului geografic asupra dezvoltarii localitatilor ~i,
implicit, asupra migratiei nu este insa atit de puternidi incit sa se mani-
45
feste atunci cind nu este egalizata influenta altor factori asupra migra-
jiei 3
Insistind asupra factorilor care determina raporturile de dezvol-
tare dintre localitaji, pornind de la premisa ca lor le revine rolul esen-
tial in explicarea migrafiei, sint necesare in continuare citeva precizari
In legatura cu celelalte doua categorii de factori specifici ai migrajiei,
factorii care influenjeaza interacjiunea ~i costurile de comunicare dintre
locali ta ti.
Natural, reducerea costurilor materiale ale comunicarii dintre
localitati este legata, In primul rind, de dezvoltarea sistemului de trans-
porturi In genere, de transporturi de calatori In spefa. Exista o per-
fectionare strict tehnica a mijloacelor moderne de transport (rutier,
feroviar, naval, aerian}; In acest context ne intereseaza insa, in special,
aspectul socioeconomic: inzestrarea cu mijloace de transport In comun
lntre localWifi este strins legata, la rindul ei, de progresele urbani-
zarii, in special. Cre~terea urbana este insojita de o cre~tere a necesaru-
lui de brate de mundi (nu totdeauna, dar in majoritatea cazurilor)
~i de produse agricole. Pentru aducerea lor din hinterland, ora~ul dez-
volta o rejea de transporturi din ce in ce mai intinsa, mai complexa.
Modificarea costurilor psihice ale migrafiei este determinata tn
principal de factorii care influenfeaza raporturile de omogenitate -
eterogenitate culturala dintre localitaji: mijloacele de comunicafie
de masa, urbanizarea ~i migratia.
Schimbarea naturii ~i intensitatii relafiilor de interacfiune dintre
localitati este echivalenta cu structurarea ~i restructurarea unor sisteme
de localitati sau zone. DatorWi. unor factori istorici, unor strategii de
dezvoltare specifice, diferite tipuri de activitati sociale ajung sa fie
concentrate mai mult In anumite localitajiftipuri de localWifi. Rapor-
turile de complementaritate dintre activitati sociale concentrate in
localitati diferite sint principalul factor al dezvoltarii interactiunii
dintre localitati.
Analizele anterioare au pus in evidenfa principalele categorii
de factori care, direct sau indirect, contribuie la generarea ~i menfi-
nerea migrafiei in flux. Caracteristica esenfiala a acestor factori este cit
snt de natura sociala (~i nu individuala), au o acjiune sistematica (nu
aleatoric) # se manifesta atU la originea, eft ~i la destinaJia Jluxului.
3
fntre indicele migra-p.ei nete din fiecare judet (valoare medie pentru perioada
1973-1977) ~i o serie de variabile care caracterizeaza judetul din punct de vedere eco-
logic (procent de suprafata arabila in total suprafata agricola, procent de suprafata fores-
tiera in total suprafata judet) nu exista o corelatie semnificativa. Este posibil ca, in
conditiile in care relatia .,migratie - variabile ecologice" s-ar studia in cadrul unor
grupe de judete foarte omogene din punct de vedere economic, sa apara relatii semni-
ficative.
46
In masura in care factorii de la origine acfioneaza sincronic cu cei de
la destinafie, ei genereaza ceea ce se cheama un ,efect de interactiune"
(R. Boudon, 1967), un factor specific, cu actiune specifica asupra migra-
tiei. Astfel - pentru a da un exemplu - dezvoltarea unui flux de
migrafie intre o localitate rurala ~i una urbana poate fi rezultat al cre~
terii productivitajii muncii In agricultura ~i al reducerii corespunza-
toare a numarului de locuri de mund din localitatea ruraHi, pe de o
parte, ~i al cre~terii numarului de locuri de munca in industria urbana,
pe de alta parte. In afara acfiunii separate a acestor factori, asupra
fluxului de migrajie dintre cele doua localitati i~i poate exercita acti-
unea ~i un al treilea factor, rezultat din interacfiunea celor anterior
menjionati. Factorul (,efectul"} de interacfiune se manifesta in perioa-
dele in care reducerile de necesar de foqa de munca in agricultura se
realizeaza sincronic cu cre~terile de necesar de forp. de munca in indus-
tria urbana.
Prezenfa unor efecte de interacfiune ntre Jactorii sociali de la origine
$i destinafie pare sa fie specifica structurilor cauzale care intervin n deter-
minarea Jluxurilor de migrafie. In masura in care - relulnd exemplul
anterior - asupra migratiei actioneaza numai reducerea de necesar
de foqa de munca din localitatea rurala, fara ca in localitatea urbana
apropiata sa existe locuri de munca libere, atunci emigrarea din locali-
tatea rurala se va face: fie spre o alta localitate in care exista necesar
de forta de munca (=flux cu alta destinafie), fie in localitati diferite,
in grupuri reduse ca volum, de marime apropiata (= migratie disper-
sata). Chiar dadi in localitatue de destinafie, in acest al doilea caz,
acfioneaza factori de atracfie cu acfiune sistematica, ei nu genereaza
un flux de migrafie din localitatea rurala, intrucit nu intra in interac-
jiune cu factori care determina emigrarea, la nivelul respectivei locali-
tati.
Aspectele puse in discujie mai sus ne permit determinarea unui
al treilea tip de migrafie, intermediar intre migrafia in flux ~i cea dis-
persata: migrajia determinata social numai la originc sau numai la
destinajie.
Distingem deci urmatoarele tipuri de migratie, in functie de par-
ticularitatile structurii cauzale corespunzatoare respectivului proces:
I. migrajie in flux: cauze sociale la origine !7i la destinajie; efect
de interaqiune intre cauzele de la origine ~i cele de la destinajie;
II. migrajie determinata social la originefla destinafie: cauze
sociale ale procesului la origine sau la ~destinajie; absental efectelor
de interacjiune intre cauzele de la origine ~i cele de la destinatie;
47
 III. migratie dispersata: nu exista cauze sociale, ci numai moti-
vatie individuaUi a migratiei, din perspectiva atlt a originii, cit ~i a.
destinatiei deplasarii.
l.,
'J
a raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate. Redistribuirea
resurselor sociale ,limitate" intre grupuri sau pozitii sociale, ca factor
determinant al mobilitatii, a fast tratata, in legatura cu migratia, in
Migratia determinata social numai la originea {0) deplasarii este termeni referitori la raporturile ~i schimba.rile de nivel de dezvoltare
caracterizata printr-o dispersare mare la destinatie {D), deoarece nu ~i de calitate a vietii la nivelul grupurilor sociale cu identitate teri-
exista localitiiti D, aflate la un nivel superior de dezvoltare fata de toriala. Decizia de migratie presupune, ca ~i in cazul celorlalte forme
0, In raporturi de interactiune cu aceasta ~i care sa implice costuri de de mobilitate, procese de comunicare ~i interactiune intre grupuri sociale,
comunicare 0- Di acceptabile pentru migrantii din 0. autoevaluarea propriei pozitii sociale in raport cu altele si, in anumite
In faze diferite, emigrarea dintr-o aceea~i localitate se poate cazuri, contagiune sociala. '
incadra In tipuri diferite. Astfel, este posibil ca lntr-o prima etapa migra-
tia sa aiba caracter dispersat: numarul celor care pleaca. din 0 este
redus; pledl.rile se fac In numar aproximativ egal In mai multe locali-
tati D,, in mod relativ discontinuu; cei care pleadi sint ,migranti
activi", care au un comportament de diutare accentuat, selectlnd locul
de destinatie dupa examinarea comparativa a mai multor variante;
in aceasta faza nu actioneaza inca sistematic ~i In interactiune cauze
care sa favorizeze fluxul 0 - D, nici la origine, nici la destinatie.
Pe masura ce actiunea factorilor sociali care favorizeaza migratia
se manifesta tot mai puternic ~i in interaqiune la 0 ~i laD, pe masura
ce informatiile transmise de migrantii activi populatiei ramase tn 0
devin mai bogate, migratia 0 - D d~tiga tot mai mult caracter de
flux; mecanismele de contagiune devin tot mai importante; cei care
pleaca din 0 sint tot mai mult migranti .,pasivi", care urmeaza mode-
lele de comportament prefigurate de migrantii activi.
Am demonstrat, conform rationamentului adoptat la tnceputul
acestui subcapitol, ca migratia intersecteaza puternic mobilitatea sociala.
Am pus in evidenta factorii care fac sa fie adoptata o forma teritoriala
sau neteritoriala de mobilitate, pe de o parte, iar pede alta parte forma
in flux sau dispersata a migratiei.
0 reexaminare a aparatului conceptual folosit pentru aceasta
demonstratie indica un alt aspect al unitiitii dintre migratie ~i celelalte
forme de mobilitate sociaHi: conceptele utilizate in analiza migra#ei
snt acelea~i cu cele din teoria mobilitafii sociale ( intragenerajii) sau
reprezinta o specijicare a lor. Astfel, am putut Iuera, in ambele cazuri.
cu distinctia dintre mobilitate {migratie) in flux ~i dispersata. In cazul
mobilWttii sociale principalele variabile independente ale procesului
au rol de restructurare a raporturilor dintre grupurilefrolurile sociale,
iar pentru domeniul particular al migratiei au rolul de restructurare

48
 Extras din
Dumitru Sandu
FLUXURILE DE
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania
Bucure~ti, 1984, cap. 3 i 4
3.1. Particularitap ale migrapei in socialism
Am aratat In primul capitol allucrarii ca. fluxurile de mobilitate sociaHi
s!nt fundamental determina!e de. schim~ar~a relatiilor de productie
~1 de re_struc!urarea raport~nlor dmtre pnnc1palele tipuri de activitati
econonn~~ (dm sec~o~rele pnmar, secundar ~i tertiar). Migratia ca forma
de ~ob1litate soc1ala ~pare. ca urJ?-ar~ ~ ma~ifestarii acestor procese
!a mvelul u?-or grup?n soc1ale tentonahzate m comunitati locale sau
m ~one so~we_co~om1ce. .Jud~cata in aceasta perspectiva a grupurilor
s?c1ale tentonali~ate, nn~r~f1a. apare ca f~ind direct influentata de:
diferenjel~ de cal~tate a y1ejn d1_ntre grupunle sociale locale (teritoriali-
zate), de ~nteractmnea ~1 costunle de comunicare dintre ele.
. . Part1cular~tajile mi,?"ratiei in ~unctie de c~mt~xtul ~i etapa social-
A dectt tn capitalism ( pentru ace~i etapa a procesului de industrializare).
'lstonca de desfa~urare smt determmate, m pnnc1pal, de caracteristici
ale pro~eselor ca:r:e _due la r~structurarea raporturilor dintre sectoarelc
eco~om1ce de. acbvtta~e, .?ch_tmbarea re~tiilor de producjie ~i a rapor-
tunlor de calitate a vtetn dmtre grupunle sociale locale.
. . Obiectivele ~i. strategia de dezvoltare adoptate la nivel national con-
st~tu~e facto;ut ultt'!f', de maxima importanta, care determina toate aceste
procese c~ mflu~nla a_supra migra/iei. In consecinta, numai prin analiza
l?r pot f1 puse 1~ evtdenta particulariHiti ale migrajiei, legate de dife-
nte contexte soctale.
1~ cond}tiile societajii socialiste, tntregul mecanism economic
este one~ta! In se~sul cre~terii producjiei ~i a calitajii viejii maselor
?-e oam~m a1 muncu. In 3:stfel de condijii, mobilitatea sociala verticala
m ~pe~tal a:e o mult ~at. mare amploare dedt in conditiile societatii
c?-pttaltste, m care ob1~~bvul fundamental este objinerea plusvalorii
~~ nu cre~terea bun~~tam gen~rale. In legatura cu aceste legi specifice
de~ de~voltarc, ~obtlitatea soctala verticala se manifesta in mai mare
masura ca mobthtate de grup, aceasta, la dndul ei, avind o funcjie de
.50
schimbare sociala mai puternica dedt cea individuala. Altfel spus, in
conditiile in care in sistemul social se realizeaza o schimbare a pozijiei
unor macrogrupuri sociale, aceasta atrage dupa sine schimbari la nive-
lul structurii sistemului. Trecerea clasei muncitoare din pozijia de clasa
exploatata in pozijia de producator, proprietar ~i beneficiar al mijloa-
celor de productie prin revolujia socialista a insemnat, evident, un act
de mobilitate sociala de grup, cu profunde implicatii asupra intregului
sistem socioeconomic. Similar, mobilitatea realizata in flux are functii
de schimbare sociala mai puternic manifeste dedt mobilitatea dispersata.
Cooperativizarea agriculturii, ca proces de schimbare a relatiilor
de productie din agricultura, constituie in cadrul societatii socialiste
unul din procesele de restructurare a relajiilor de producjie cu influenja
semnificativa asupra migratiei din rural. Proprietatea de grup creeaza
posibilitatea cre~terii productivitajii muncii in agricultura ~i, prin aceas-
ta, contribuie la reducerea necesarului de foqa de munca din acest
domeniu. Apare astfel o premisa a emigrarii din rural. Cooperativizarea
agriculturii constituie deci o componenta esenjiala a strategiilor de dezvol-
tare din socialism, cu influenja deosebita asupra procesului de migra/ie.
In condijiile dezvoltarii socialiste in genere, ale cooperativizarii
in speta, ritmul de reducere a forjei de munca ocupate in agricultura
este mai rapid dedt eel inregistrat in conditiile dezvoltarii de tip
capitalist (1. Blaga, 1979: 83-85). Corespunzator, reducerea ponderii
populatiei rurale in populatia totala se face mai rapid in conditiile socia-
lismului ; emigrarea rural-urban se realizeaza foarte probabil mai rapid
Aceasta este una din trasaturile specifice ale migratiei in socialism,
determinata de o strategic specifica de dezvoltare a agriculturii socia-
liste.
Ritmul rapid de emigrare din rural in urban, in socialism, este
efect al actiunii conjugate a industrializarii ~i cooperativizarii.
In tarile socialiste, in perioadele in care industrializarea se rea-
lizeaza in ritm mai rapid dedt dezvoltarea agriculturii, emigrarea rura~
urban este de a~teptat sa fie influentata in mai mare masura de schim-'
barile din industrie decit de cele din agricultura. Analiza pe care o vom!
intreprinde asupra cazului Romaniei socialiste va argumenta ~i expli~
cita aceasta idee. ;
Nu numai ritmul, ci ~i sensul fluxurilor de migratie poate fi con~
trolat in socialism prin intermediul politicii de amplasare rationala
in teritoriu a forjelor de productie ~i prin politica de sistematizare teri~
toriala ~i de localitati. Am mentionat cu ocazia analizei intreprinse iq
primtil capitol ca. 0 particularitate a amplasarii in teritoriu a foqelo~
de productie in socialism o constituie luarea in consideratie, simultan,
a criteriilor de eficienta economica ~i sociala. Cu cit nivelul general
51

de dezvoltare economica a societatii socialiste respective este mai ridi-
cat, cu atit este mai mare posibilitatea de a lua In consideratie criterii
sociale in realizarea amplasarii diferitelor obiective economice.
. J!osibilitatea de a contr~la, la nivel macrosocial, repartizarea in
t~'ltonu a jorjelor de producjM atrage dupa sine posibilitatea reducerii
d~stanjelor. de ~esfa~urare a fluxurilor de migrajie ~i a consecinjelor nega-
tf.ve ale m'lgraj'let pentr~ zonele de origine a migranjilor.
Dezvoltarea une1 retele urbane echilibrate- cu centre urbane
de marime apropiata, distribuitc uniform in teritoriu - constituie
o a'!-~a st;a~egie de ~~zvoltare, realiz~bila In special in conditiile dezvol-
t~~u soctahste plamftca~e .cu consecmte directe, pozitive, asupra migra-
tH:l. Acest facto~ c?ntnbme, de as~menea, la reducerea distantelor de
mrgra~e, la conshtmrea unor fluxun de migratie pendulatorie in limitelc
uno: rzocrone acceptabile, la echilibrarea raportului dintre migratia
penoulatorie ~i cea difinitiva. ' comunicare intre persoane sau grupuri sociale care aparjin uncr comuni-
3.2. Ipoteze pentru un model teoretic
al migrapei interne (MTM)
In fu~ctie. de coordo~atele elaborate pentru teoria generala a fluxurilor
d~ m1~r~t1~ (cap. 1 ~1 2) ~i de particularitatile specificate pentru cazul
mrg~at~er mterne In s~cialism (3.1)~ derivam ip<;>tezele pentru MTM
(vezr frg. 3.2.1). Domemul de valabrhtate al MTM il constituie fluxurile
de migratie interna, spontana, manifesta In cadrul unei societati de tip
( Hlfetut t ._. Ni~tul II Nivelullll
DECIZQ POUTICE 'JNVEST1Tft Sl ORGANJZARE FORTA DE MUNCA
tCONCMICA
socialist. Modelul a fost construit cu intentia de a fi verificat mai ales
la nivel national ~i judetean.
H 1 : pentru jluxurile de migrajie interna, factorii explicativi cei
mai importanji snt politicile de dezvoltare, att sub aspect sectorial, eft
~i sub aspect regional (,ipoteza strategiei de dezvoltare").
Avind in vedere ca migratia este o reactie la schimbiiri cumulative
~i ca schimbiirile fundamentale in societatea socialista sint facute in
baza unei planificari unitare, este de a~teptat ca strategia de dezvoltare
sa fie eel mai important determinant la nivel macro al acestui proccs.
Exista o evidenta empirica destul de larga pentru a sustine ca
o astfel de ipoteza este de asemenea valida pentru un mare numar de
tari in curs de dezvoltare (S. Amin, 1974, G. Baldwin, 1979).
H 2 : fluxurile de migrajie snt influenjate numai prin intermediul
~mei serii de factori care se refera la raporturile de calitate a viejii ~i de
tafi locale diferite (,ipoteza calitajii viefii").
H2.1: toate celelalte conditii fiind egale, cu cit diferentele de cali-
tate a vietii lntre origine (0) ~i destinatie (D) sint mai mari, cu atit
fluxul de migratie 0 - D este mai intens;
H2.2: toate celelalte conditii fiind egale, cu dt comunicarea lntre
0-D este mai intensa ~i cu costuri mai recluse, cu atit fluxul de migra-
tie respectiv este mai intens.
Intensitatea fluxului 0-D este data de efectul de interactiune
dintre raporturile de calitate a vietii ~i de comunicare intre cele doua
localitati (zone); sensu! fluxului (0-D sau D-O) este influentat in
special de raporturile de calitate a vietii corespunzatoare.
Nivelul IV Nivelul V
CAUTATEA MIGRATIE
Spre deosebire de ipoteza ,strategiei de dezvoltare", care se refera
VIETI1 la variabilele cu influenta indirecta asupra migratiei, ipoteza ,calitatii
vietii" se refera la rolul variabilelor intermediare (variabile explicative

I'OIJrtl -
R~GIONALA
H MI~CAREA NATURALA A POPULATIEI
S:tructura )PulatJei {virstO.sex, medii reziden-
hale etc. ' f --
;--
cu influenta direcHi) in desfa~urarea acestui proces.
Modelele economice ale migratiei- de tipul Lewis-Fei-Ranis ~i
siste11111tizare . :;'; I M intrazonalO. Todaro (vezi Todaro, 1976) -pun in evidenta importanta diferentelor
urbanizare JNVESTITII FOR~A OE MUNCA 0: Mdet:ri1trlii de venit intre origine ~i destinatie, pentru intensitatea procesului in
z~
sectoore productive PE ECTOR DE
~~RHu
I t11 1
.. Plilrr!CA ,
~DE
I:t:Z l
;-----
secloare nepraductive
perspectivQ
sectoricld si
regionala '
-
ACTIVITATE
distributie
cerere -
ofertil
p~rspectivit sec-
=>c:"'
Ed[;;"
o.oc:
1--- LJ 0
w:f-~
-d~
~ - HI
R-U
H alt.!man!U
si ~zonieni
discutie. Tinind seama de faptul di venitul poate fi considerat ca. un
indicator al unor aspecte economice ale calitatii vietii, s-ar putea spune
di aceste teorii au insistat mai ales asupra unor determinanti directi
E ORGANIZARE ~'lglil ~i regio: E~3~
acumulare- relatii de producti~ Ia >'-s H interzonala ai migratiei.
consum n'velul lntreprinderii <"'"'
~AI MIGRA}El Dupa cum am aratat in definirea conceptului, alti indicatori
investipi pe
~ffi\'~ ..
demograhro
l~ROOUCTIVITATEA
~
MUNCII_ pe ramurn
regtune socto-econom1ca
I .___
w't="t:
~~~
-J:o=:-:
;:)UU
CONSECINJE
R- mediu rural
U- mediu urlxln
ai calitatii vietii semnificativi pentru migratie se refera la raporturile
intercomunitare in ceea ce prive~te locuinta. serviciile pentru populatie.
M- migrofie
Fig. 3.2.1. - Modelul conceptual al determinanp.lor migrati~.i.
infrastructura, relatiile de vecinatate etc.

52
 C~muni~are~ in~re %IUPUri ~ociale si!uate In localWiti diferite
poate f1 reahzata pnn mtermediul bununlor, persoanelor, serviciilor
etc. Mentionam ca In anumite cazuri volumul actual al migratiei este
infl~entat de ditre valorile anterioare ale aceluia~i flux, prin intermediul
unm proces de. com~ni~are i'nt:e migranti ~i nonmigranti, printr-un
efect de contagmne s1mllar celu1 care se exercita in difuzarea oricarei
I in A. dat fiind faptul ca. in B se afla mai multi m~mbri ai aceluia~i grup.
alte inovatii. Co.~textul ~n care se exercita efectul de contagiune este
acela al reducer~1 costur!lor. de ~<?munica:e intre origine ~i destinatie,
ca 1!-rm.are a u.ne1 C~J?umd'in J?~l mtense .mtre migrantii sositi la desti-
n~tte ~1 no~grantu de. la on~ne. In pnma etapa a declan~arii fluxu-
lm se mamfesta in spec1al actmnea migrantilor activi - migrantii care
parasesc locul de o~gin~ in pofida traditiei de stabilitate (rezidentiala
sau de loc de munca) ~1 care compar.l mai multe destinatH posibile ~i
aleg intre ac~stea. ~e vmasur~ ce ;migrava ajung~ sa fie perceputa ca
se~ de. n~u~1ta ~oc1~la, deyme ~~n ce !n ce ma1 puternidi presiunea
ps.1hoso~1ala exerc1ta!a. de rmgr~ntu efechvi de la destinatie asupra non-
rmgra?tllor de .1<1: ongtne, a m1grantllor potentiali asupra altor nonmi-
grantl de la ongme ~n sensul adopHirii deciziei de migrare (D. Sandu,
1978); In acest st~~ll! unit~tea famili:Uii__ are un rol mai putin impor-
tant m luarea dec1z1e1 de m1grat1e dec1t m etapele anterioare; compor-
tamentul de migratie este mult mai apropiat de ceca ce se cheama
,co~:po_:tament colecti:V" . igrantii sint mai degraba pasivi decit
achv1 m ale~ere: de~tn~at1e1. Obstaco~ele .care pot aparea pentru fri-
~area ~lux?-lm ~mt ~:hmmuarea .decalajulu~ de dezvoltare intre ~rigine
~1 destmat1e, m1grat1a de reverure, mecarusmele de feed-back negativ
pentru a mentine viabilitatea comunitatii de origine, masuri de control
direct asupra migratiei etc.
Ha: ntre dijeritele forme ale migrafiei existii o interacjiune. Chiar
daca in prezent interactiunile de acest tip sint inca putin cunoscute,
est~ de pres?pus ca fenomenul de migratie - ca reactie la schimbarile
soc1oeconom1ce ~i componenta a acestor schimbari - nu poate fi inte-
les in afara unci astfel de abordari simultane a formelor sale de tna~i
festare.
Cerinta metodologica de dezagregarc a acestui fenomen (]. Gaude,
1976) in cursul analizei este corolarul ideii de interactiune intre formele
migratiei. ' de 'schimb matrimonial sau efectul intercunoa~terii intre persoanele
. In ~cest stadiu de elaborare a MTM exista eel putin doua categorii
de sttuatu care pun prob!eme de interpretare. Spre exemplu, emigrarea
de Ia A la B se reahzeaza nu pentru ca In medic localitatea B ofera o
mai ~una calitate ~ v~et~~ decit .A. ci pentru ca persoana X din A este
a~rasa de grupul ;arma n ,?-P~rtme sub aspect cultural ~i care este mai
bme reprezentat m B dec1t In A. In acest caz ceea ce conteaza este
atrt comunicarea, cit ~i calitatea vietii: persoan~ X gase~te ca, pentru
54
' satisfacerea nevoilor sale, relatiile sociale sint mai adecvate in B decit
un stil de viata mai asema?ator .cu cel.pe care ~1-l do~e~te (cu care est.~
obi~nuit); in plus, costurlle ps1hoso~1ale de co~u!l1care c11; :n:eJ:?bm
unui grup de acela~i profil cultu;al Sl?~ redu.sc ~1, m consecmta, mte-
r'
grarea migrantului in B se face fa~a dif1cultat1. . .
Un alt caz particular pentru mterpretarea fenoll_le~ulm cu aJuto~ul
MTM propus este acela in care migratia este putern1c. mp.uentata pnn-
tr-un control direct al procesului. Sa presupunem ca 1m1grarea tntr-un
mare ora~ este foarte redusa datorita .unor legi restrictive care urma~csc
sa reduca ritmul de cre~tere a acestu~ ora3. Ace~t~ ~ste un caz ma:gtnal
pentru MTM, deoarece migratia es~e ~1bera la ongm1, ca act d~ em~grare
dar nu ~i la destinatie, ~a a~t ~e 1m1g:~re .. Intr-Ao astfel ~e ~1tuat1e, ~el
mai adesea rezulta .o m1~at1e m. st~du, din A_ ~n ..B. pnn 1~~ermed1ul
unei localitati B', s1tuata m prox1m1tatea locahtatu B .. Dat fm~d fapt.ul
ca transferul de persoane de la A la B este obst~ctwnat ~n~. legile
restrictive asupra imigrarii in B, diferent~le de cahtate. a v1etu tntre
cele doua localWiti se reflecta, intr-o pnma etapa, pnntr:o cre~tere
a migrafiei spre B'. In plus, legile restric~ive refe~~toare la mtrarea in
marile ora~e pot ~i c~m.si.~er.ate ~a un~I.din f~ctom c~re ~aresc co~tul
comunicarii tntre mdiv1zu s1tuat1 la ongtnea ~1 Ia destmat1a fluxulm.
Un alt caz un flux care ar putea fi considerat ca ,rezistent'' Ia
modelul teoretic' prezentat, este eel al migratiei pent~u c~satot;ie (ca
urmare a casatoriei). Atita timp cit intre doua comu~utat1 0 .~1 D se
desfa~oara un mare numar de migratii pentru casatone, Ia un. m~erva~
de timp redus {cei care migreaza ~int,. spre e~em~lu, membn a1 unet
aceleia~i generatii), se poate cons1dera c~ rmgra~1': se de~sfa~<?ara. in
flux. ln acest caz, intensitatea fenomenulm se e~hca nu. atlt pn~ dife-
rentele de calitate a vietii intre ~ ~i D, c!t J:?al ales ,P~m. ~ost~n.le de
comunicare sociala intre cele doua comurutatt locale. S1m1htudtru cul-
turale ~i reguli de casatorie specifice pot facilita schi~bul matrimo?i~
de 1a o comunitate la alta. Intercunoa~terea personala este consecmta
~i condifie a cre~terii schimburilor: ~ricum, nu se poa~e sp?~e, in ace.st
caz care este factorul eel mal Important al m1grat1e1: regulile
din cele doua comunitati.
Atunci dnd schimburile matrimoniale intre 0 ~i D nu se fae in
flux, ci pledirile din 0 se fac spre rna~ multe desti~atii:_fara a fi concen~
trate in spafiu ~i in timp asupra unet a.nume d~stm~tu, se poatc vor?t
de o emigrare dispersata. Un astfe.l de tip de m1grat~e:. care nu ~s!e m
flux nu constituie obiect de anal1za, conform cond1tnlor de val1?1ta!e
pus~ pentru MTM. Este probabil ~a migrati.a disper~ata se ~xphca. ~~
mult mai mare masura decit cea 1ll flux pnn factort pur pslho}ogiCI
55-
 invers, migratia in flux este in mult mai mare masura analizabWi in
termeni socioeconomici, fara ca prin aceasta sa consideram cl meca-
nismele psihosociale sint absente in acest ultim caz.
Validitatea MTM pune o serie de probleme.
Factorii determinanti ai migratiei au ritmuri specifice de schim-
bare: influenta lor se exercita cu intirziere variabila de la un factor la
altul. Datorita acestei ,dinamici diferentiale" a factorilor, MTM nu poate
fi v~dat dedt daca se determina:
- unitafile temporale de analiza cele mai adecvate pcntru ficcare
factor (avind in vedere, desigur, ~i datele disponibile);
- decalajele temporale specifice in inHl.ntuirea cauzala a diferi-
tilor factori.
0 serie intreaga de schimbari nu au un caracter cantitativ ~i nu
sint masurabile prin variabile continue, ci sint schimbari structurale,
cu caracter calitativ. !n consecinta, va trebui utilizata nu numai analiza
cantitativa, ci ~i analiza calitativa. Schimbarea relatiilor de productie,
spre exemplu, este un proces foarte complex, care se preteaza dificil
la o analiza strict cantitativa.
!n ceea ce prive~te componentele blocului de factori cu influenfa
directa, este de subliniat ca ace~tia au ritmuri de schimbare diferite,
unii in raport cu altii. In general, este de presupus ca raporturile de
. cali~ate a vietii intre diferite comunitafi locale sau zone socioeconomice
se schimba mai incet decit raporturile de dezvoltare economica ce carac-
terizeazli aceste u,nitati teritoriale.
Pentru verificarea ipotezei asupra rolului calitatii vietii in deter-
minarea migrafiei, analizele la nivel judetean-predomip.ante in lucrarea
noastra- se cer completate cu o analiza la niveluri cu grad de agre-
gare mai redus (comunitate localli, individ), avind in vedere faptul di
anumite aspecte ale calitatii vietii nu pot fi puse in evidenta dedt la
un nivel de analiza apropiat de individ.
In legatura cu specificitatea modelului teoretic propos, accentuam
asupra ideii eli, in context socialist, migratia este un fenomen contro-
labil, in mod indirect, prin intermediul politicii de investifii. Aceasta
posibilitate deriva din natura socialista a relafiilor de producfie.
In legatura cu specificitatea MTM, in raport cu alte modele de
acest tip (elaborate ~i pentru situatii de tip nonsocialist), mentionam
incercarea de a demonstra eli :
- nu numai veniturile ~i locurile de munca disponibile sint pre-
dictori eficace, ci ~i alte variabile ale calitatii vietii ~i comunicarii sociale,
cu care ace~tia interacfioneaza;
56
-- migratia este cu atit mai explicabila ca fenomen social cu cit
se adopta tratarea variabilelor de calitate a vietii ca variabile interme-
diare;
- o forma data de migratie nu poate fi explicata in mod satisfa-
ca tor fara a tine seama de alte forme ale fenomenului.
3.3. Ipoteze pentru un model teoretic
al migrat~ei rural- urban
.
Date fiind ponderea ~i intensitatea foarte J,llare a migrafiei rural-urban
(MRU) in migratia totala (vezi tabel 5.1.1), acestui tip de migrafie ii
va fi acordata o atentie speciala in cadrul lucrarii. Ipotezele de lucru
folosite in abordarea MRU vor fi derivate din ipotezele generale ale
MTM, avind in vedere particularitatile specifice raporturilor dintre
mediile rezidentiale intre care se desfa~oara acest flux.
Incepind cu anii 1950, dezvoltarea satului romanesc este legata
mai ales de dezvoltarea agriculturii socialiste; ora~ul, la dndul sau,
este in special sub influenta industrializarii.
Strategia nationaHi de dezvoltare face ca ritmul schimblirilor la
nivelul complexului ,ora~-industrie" sa fie, in general, mai rapid decit
la nivelul complexului ,sat-agricultura" .
Avind in vedere aceste aspecte ~i caracterul planificat al schim-
barilor socioeconomice majore, se poate formula ipoteza urmatoare.
H 4 : intensitatea fluxurilor de MRU este controlatii prin schimbiiril(
la nivelul complexului ,or~-industrie" n mai mare miisura dect prin
schimbiirile la nivelul complexului ,sat-agriculturii".
Raporturile de calitate a vietii intre rural ~i urban constituie
determinantul direct al fluxurilor respective. La dndullor. aceste rapor-
turi au, la un moment dat, o anumita valoare, datorita componentei
cu ritmul eel mai rapid de schimbare - complexul ,ora~-industrie".
Acesta este deci factorul care, in ultima instanfa, prin intermedin!
raporturilor de calitatea vietii, determina ritmul, volumul ~i intensi-
tatea MRU.
H 5 : calitatea vie#i asiguratii la nivelul complexului ora$-industrie
constituie un stimulent al MRU, n special pentru agricultorii rurali.
H 5.1 : ace~tia reactioneaza prin, migrafie in principal in raport
I.
I
cu diferenfele de venit ~i de calitate a muncii.
Hu: ei adopta un comportament de migrafie mai rapid dedt
;
alte grupuri din populatia rurala.
I. Statisticile de care dispunem nu ne permit de a verifica direct
.,,:'.
aceasta ipoteza. In consecinta, a trebuit sa introducem in continuare
., .
57
....
' ,.
o ipoteza metodologidi pentru a estima intensitatea fluxului de emigrare
a agricultorilor rurali, spre ora~e.
H 6 : acest flux este cu atft mai puternic cu cit emigrarea netii de ta
sat ta ora$ $i reducerea ponderii popula#ei ocupate n agriculturii (n
total p_opulalie ocupatii) snt, n mod simultan, mai intense.
Incerdim deci estimarea intensitatii acestui flux prin intermedin!
produsului (interactiunii) 1 dintre seria ratei de emigrare neta de la sat
la ora~ ~i variatia anuala a procentului de populatie ocupata in agricul-
tura. Indicele de interactiune va fi validat in masura in care vom con-
stata corelatii statistice semnificative ~i logice intre valorile sale ~i celc
ale altor indicatori a diror semnificatie este mai evidenta.
Ipotezele H 5 ~i He vor putea fi validate numai prin analiza dia-
cronica. Specificarea modelului teoretic pentru analiza sincronidl. va
fi facuta pe parcursul analizei.
1 Alegerea nnei astfel de tehnici este bazatll. pe practica de a calcnla ~orelatia
dintre o variabila dependenta (3) ~ efectul de interactiune al altor doua variabile inde-
pendente (1 :;;i 2), respectiv ru 3 (R. Boudon, 1967; 420-421) prin intermedin! nnei
corelatii de ordinul zero intre ,.3" ;;i produsul .,1 x 2" r 31 x2 ). S-a demonstrat identi-
tatea intre cele dona tehnici, pentru cazul variabilelor dihotomice cp12 3 = <ptx13 Calcu-
Iarea efectului de interac?nne prin tehnica .,produsului" a fost adoptata pe larg tn rea-
lizarea 1ucril.rilor Laboratornlni de studii ~ cercetll.ri sociologice.
58
Capitolul 4 - - - - - - - - , - - -
4.1. Contextul socioeconomic al schimbarii
caracteristicilor migrapei interne
Pentru a determina contextul socioeconomic al schimbarii caracteris-
ticilor migrafiei este utila regruparea factorilor incl~i in modelul teo-
retic al migratiei (3.2 ~i 3.3) in:
A. factori care actioneaza la lnceputul perioadei de referinta sau
in etapa imediat premergatoare momentului de inregistrare a caracte-
risticilor migratiei;
B. factori care actioneaza In decursul perioadei de referinta.
La un nivel foarte general, continutul acestor factori este .definit
pentru cazul MRU din Romania, In decursul perioadei 1950-1980,
prin:
A.l. inegalitatile de dezvoltare social-economica ~i, in particu-
lar, de calitate a vietii lntre diferitele zone ale tarii. Diferentele de grad
de urbanizare ~i de industrializare intre zone slnt indicatori sintetici
semnificativi din acest punct de vedere;
. ~.2. J><;>nde~ea categoriil?r sociodemograf~c~ cele mai suptise
nsculm de mtgratte spre ora~e, m totalul populattei rurale: agricultorii,
din punct de vedere al compozitiei ocupationale, tinerii, din punct de
vedere al compozitiei In functie de vlrsta, categoriile sociale cu valori
red use pe scalele de status socioeconomic;
~.1. schim~ari i~ domeniul relaJii.Ior de productie (In special
orgamzarea agrtculturu pe haze soctahste- proprietatea socialista
J de stat ~i cooperatista);
!i B.2. schimbari in politica de investitii, In profil sectorial ~i regional;
Iii:
B.3. redistribuirea populatiei pe sectoare de activitate: trecerea
~e la 0 populatie ocu~ata vprepo?dere~t ~n agri~ultura la 0 populatie
,.
.11[.7
..... m care ocuparea este facuta dommant m mdustne (sectoare neagricole).
-, .~
. La inceputul perioadei de referinta pentru analiza pe care o intre-
prindem, societatea rurala este dominanta in cadrul.societatii globale
59
(vczi tabel 4.1.1 ). Majoritatea populatiei ocupate lucra in agriculturii
(74,1% in 1950). Din punct de vedere economic, comunitatea sateasdl sociate cu diferenjieri verticate importante !ji, evident, a unor contradicfii
era organizata pe baza proprietatii private {constituirea cooperativelor de interese tntre aceste gru.pari definite n funcfie de proprietatea pe care
agricole incepe in 1949). o defin a putut constitui un stimulent de emigrare la or~, tn special, pentru
!(iranii jara pamtnt sau cu gospodarie mica.
Tabel ~.1.1 In 1955 gospodariile tarane~ti de la sate se grupau astfel, infunc-
Migrape ~i caracteristici ale populapei rurale a Romaniei la recensamintele de dupa tie de forma de proprietate, modul de lucru al pamintului ~i marimea
1930 proprietatii (cf. Raportul de activitate at Comitetului Central at Parti-
dului Muncitoresc Romdn la Congresul al If-lea al partidului, Edit.
de stat pentru literatura politidi, Bucure~ti, 1956, p. 105):
Caracteristici ale populatiei Anul
rurale ~i ale migratiei t1930 1948 1956 1966 1977
proprietate colectiva, asocieri n munca %
- gospodarii 1nscrise in G.A.C. 5,5
I. Populatie rurala ** mii 11229 12 159 12 015 11 797 11320 proprietate privata
2. Pondere in populatia. 78,6 76,6 68,7 61,8 52,5
totalll. (%) ** - proletari agricoli sub 1,0
3. Tll.rani activi ill populapa - tarani cu gospodarie mica 45,2
activli. rurala (%) ** 84,4 74,4 53,9 - tarani cu gospodarie mijlocie 40,5
4. Populatie de - 14 ani in
populapa ruralli. (%) ** 28,3 26,7 27,2 - chiaburi 2,0
5. Populatie de 15-29 ani proprietate privata, asocieri in munca
in populatia. rurala (%) ** 27,5 l2,8 18,6
6. Numll.r mediu de persoane
44
- gospodarii inscrise in intovara~iri 5,8
34 = 1,13
pe gospodil.rie: rural/ ur- = 1,05 3,9 = 1,11 = 1,17 3,35
ban** 4,2 3,5 2,9 2,97 I negalitafile social-economice din lumea satului erau accentuate
7. Numil.r mediu de per- nu numai prin inegata distribujie a proprietafii asupra pamtntului, ci
soane pe sat * 793 861 # prin distribuirea inegalii a inventarului agricol lji a parcelarii pam1z,..
8. Migranti pe durata vietii tului, pe tipuri de gospodiirii. Astfel, in 1947, 80% din gospodariile cu
din total populatie (%) ** 27,4 32,7 34,9
9. Migranti pe durata vietii 0,1-1,0 ha pamint erau complet lipsite de vite de munca, cifrele cores-
en domiciliu urban, din punzatoare pentru categoriile 1,1-3,0 ha, 3,1-5,0 ha ~i 5,1-10 ha
total migranti pe durata fiind de 60% ~i respectiv 40% ~i 25% (N. S. Stanescu, 1957: 53).
vietii (%) ** 44 67 76 t~ Tendintele care se manifesta in schimbarea structurii sociale,
La mijloeul anu1ui; ** la data recensamintului. in perioada 1948-1955, sint de reducere a ponderii proletarilor agricoli
Sursa: Anuarul demograjic al R.S. Romania, D.C.S., 1974; Anuarul statistic
al R.S. Romania, 1977, 1978; Recensdmanttll populafiei i al locuin{elor (cu mai putin de 0,5 ha pamint) ~i a gospodariilor mici (cu 0,5-3 ha
din 5 ianuarie 1977, D.C.S., 1980. pamint) ~i de cre~tere a ponderii gospodariilor de ,mijloca~i" (N. S.
Stanescu, 1957: 61-66). Reducerea ponderii gospodariilor cu mai pufin
Este de presupus di familia juca un rol important in viata indivi- de 3 ha pamtnt este, pe de o parte, rezultatul proceselor economice interne
dului, in strinsa legatura cu comunitatea. satului, al politicii economice duse de partid Jafa de dijeritele categorii
Potenjialul de migrajie in comunitatile rurale este mare, data ale faranimii, iar pe de alta parte, este, joarte probabil, rezultat al emigrii-
fiind ponderea importanta pe care o au categoriile cele mai supuse risen- rilor la oralj, tn special ale faranilor din aceste gospodarii.
lui de migratie: agricultorii ~i tinerii (tabel 4.1.1).
Aceasta este una din etapele in care structura sociala a satului
In anii '50, potentialnl de migratie al comunWitilor rurale nu era joadi un rol important in determinarea fluxurilor de migratie.
functie numai de structura ocupationala ~i de virsta a populatiei, ci
~i de diferentierile social-economice. 1n condifiile unui demaraj indus- I negalitafile de dezvoltare intre diferitele regiuni ale tarii sint put ernie
trial rapid, tn anii primutui cincinal, prezenfa la sate a unei structuri marcate. Populatia urbana este concentrata 1ntr-un numar redus de
centre industriale (Bucure~ti, Timi~oara, Arad, Galati, Bdiila, Ia~i,
60
61
 migratia totala, cu o pondere de 35,5% (ponderea corcspunzatoare migra-
Cluj) ; . zonele sint foarte d!f~rite din punct de vedere a1 gradului de_
urbamzare. (Pentru o analiza. detaliata a acestor aspecte vezi: I. Meas t iei rural-rural fiind de 24,5%).
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 46-59.)
Tabel 1.1.2
. 0 inegalitate cu conse.cin~e asupra migratiei este, probabil, ~i cea
refentoare la dezvoltarea difentelor zone rurale. Un indicator semnifi- Ritmul schirnbarilor economiC<:\ 1951-1980
cativ in acest sens este ponderea gospodariilor cu mai putin de trei ha
Rata rnedie
de pamint in totalul gospodariilor tarane~ti, pe regiuni geografice. de cre~?tere
Indicator
In 194~, po~derea maxiJ:?-~ a aces~ei categorii de gospodarii in zona anualll.:
Suceve1 (regmnea geograf1ca Bucovma) a fost de aproximativ 71% ~i 1951- 1980
in Carpatii Munteniei ~i Olteniei de 67%, fata de 24% in Dobrogea ~i
45~ in ~esul. Mold.ovei (N.. S ..s!a~eset;. 19~7: pla~a B). ln plus, recen- Venit national pe locuitor 8,2
Productie globala industriala. 12,3
sammtul a~1c~l dm 1948 1.:r;d1ca ~1 o megal1tate a gradului de parcelare Volurnul investi?ilor 12,4
a ~m~ntul?1 din gospodarule tarane~ti, pe regiuni geografice. Apreciind Personal muncitor (in sec-
regmmle dm acest punct de vedere, in functie de numarul mediu de torn! de stat) 4,2
parcele pe ~ospodarie ~i de suprafata medie pe o parcela, rezulta ca Sursa: A nuaml statistic, 1981.
gradul.~axtm d~ :parcela~e. o pamintului se intilnea in gospodariile din
Carpatu Munten~~1-0lteme~ (cu 6,3 parcele pe gospodarie ~i 0,72 ha pe Tnbel 1.1.3
parcela), ~arpatn Moldo~e1 (<:u. 6,1 parcele pe gospodarie ~i 1,06 ha pe
Schimbilri in distributia popula.tiei ocupate pe scctoare
parcela) ~1 Pla~oul Tra~s1lvame1 (cu 9,5 parcele pe gospodarie ~i 0,81 ha cconomice
pe parcela) ..Nr~elul mmim de parcelare era in Dobrogea, cu 4,5 parcele
pe gospodane ~1 cu 2,36 ha pamint pe parcela (A. Golopentia, P. Onica, ' 1 Difercnta
1948: 47). Sectoarele economice \ 1950 1980
1980- 1950= d{
I
Politica de dezvoltare industriala a tarii determina- inca ince-
pind cu primul plan cincinal, 1951-1955- schimbari importante in I Agricultura +
toate domeniile vietii economice ~i sociale a tarii. Fluxul de MRU silvicultura 74,3 29,8 -44,5
este un efect al actiunii conjugate a acestei politici cu strategia de trans- II Industrie +
constructii 14,2 43,8 29,6
formare socialista ~i de modemizare a agriculturii. III Servicii 11,5 26,14 14,9
lntre 1951-1980, gradul de urbanizare al tarii cre~te de la 25,4% Total 100 100
la 49,6%. Pentru a ilustra intensitatea schimbarilor economice- mai
mn!-t sau mai putin legate de MRU-:- desfa~urate in decursul acestei * Indicele schimbarilor structurale este:.Jl::df = 55,5%.
penoade, prezentam variatia dtorva indicatori semnificativi pentru Sursa: Anuarul statistic, 1981.
dezvoltarea economica (tabel 4.1.2).
In decursul acestei perioade s-au produs schimbari fundamentale Este foarte probabil ca fluxurile de MRU ajung sa fie dominante
in compozitia populatiei ocupate (vezi tabel 4.1.3).
1 ...
f ca pondere in migratia intema inceptnd cu anii 1950, la un nivel de
urbanizare cuprins intre 25% ~i 30%. {Trecerea de la 25% la 30%
In ce masura, intre caracteristicile mentionate - pentru inceputul populatie urbana din populatia totala a tirii se realizeaza intre 1950
sau pentru intreaga durata a perioadei de referinta - ~i migratia intema ~i 1956.) Aceasta ipoteza este in acord cu o constatare facuta pentru
se pot stabili anumite legaturi?
ln anii '30, unui nivel de urbanizare foarte redus ii corespund 1 Se pot da ca exemple, sirnilare cazului Roma.niei, Iugosla.via, care in 1960 a.vea.
fluxuri . de migratie rural- rural, dominante in cadrul migratiei totale 28% populatia urbana ~i MRU ca flux dominant in etapa 1961-1965 (43% din migra-
(vezi tabel 4.1.1). Datele disponibile nu ne permit determinarea exacta tia totalll.); de asemenea, Bulgaria avea in 1960 un nivel de urbanizare de 34% ~i MRU
cu o pondere de 50% din rnigra?a totalll., in perioada 1961-1964 (Labour Supply and
a momentului in care MRU devine principalul flux de migratie intema. Migration, 1979; 194); asupra acestui subiect se poate consulta ~ W. Zelinsky, 1971).
Se ~tie numai ca tn perioada 1968-1973 acest flux era dominant in
63
62
mai multe fari ale Europei, in cadrul unei analize a direi perioada de
referinfa se intinde pe durata 1950-1975 (Labour Supply and Migra-
tion ~n Europe, 1979: 238-239): sub tin nivel de urbanizare de 25%
fluxul dominant este eel rural-rural; pe masura ce se realizeaza trecerea
de la 25% la 50% populafie urbana, MRU se impune ca flux dominant 1 .
Pentru cazul Romaniei, ipoteza poate fi susfinuta in mod indirect:
daca in anii 1968-1973, MRU neta este fluxul cu cea mai mare pondere
in migrafia to tala la un volum anual cuprins intre 75 000 ~i 119 000
persoane ( Anuarul demografic, 1974), iar, conform estimarilor noastre,
prin metoda mi~carii naturale, in anii 1950, 1951, acela~i flux avea un
volum de aproximativ 150 000 persoane, atunci este probabil di ~i in
anii '50 ponderea sa era dominanta. Este posibil cain anii 1955-1958
migrafia rural-rural sa fi redevenit dominanta (vezi 6.3.1), pentru ca
ulterior fluxul rural-urban sa se impuna in continuare.
Este probabil di structurile cauzale care vor fi puse in evidenfa
pentru diferite tipuri de fluxuri de migrafie se vor regasi in realitate
atita timp cit MRU ramine dominanta in migrafia totala. ln momentul
in care migrafia interurbana se va impune pe primul loc in migrafia
totala, este de a~teptat ca MRU nu va fi susfinuta numai prin dezvol-
tarea sectoarelor urbane nonagricole, ci ~i prin diferentele de stil de viata
intre rural ~i urban. ' '
Datele anterior prezentate, precum~iipotezele care le organizeaza,
vizeaza evidenfierea caracterului relativ omogen al perioadei noastre
de referinfa, din punct de vedere al fluxului care domina migrafia interna.
Dadi factorii cei mai importanfi care acfioneaza asupra migrafiei
au fost enumerati, ramine de masurat ~i de dovedit efectiv influenfa
pe care fiecare dintre ei o exercita asupra diferitelor fluxuri de migrafie.
Confruntarea modelului teoretic cu datele empirice va fi facuta
in continuare, in subcapitolele 4.2, 4.3. Evident, instrumentul teoretic
va funcFona diferit in cazul analizelor de tip diacronic sau sincronic.
In primul caz, distincfia intre condifii ~i cauze ale schimbarii caracte-
risticilor migrafiei in flux va fi mai clara dedt in eel de-al doilea caz.
In fapt, validarea modelului teoretic propus va fi facuta prin analize:
a) diacronice, la nivel de fara, pentru o lunga perioada de refe-
rinfa (1951-1980);
b) diacronice, pe etape ale procesului;
c) sincronice, la nivelul judefelor farii, utilizind valori referitoare
la situafia social-economica a farii in anii 1973-1977 ~i indici ai migra-
tiei pe durata viefii (construifi cu ajutorul datelor furnizate de recen-
samintul din 1977);
d) diacronice ~i sincronice asupra structurii fluxurilor de migrafie
interjudefeana, folosind datele recensamintelor din 1966 ~i din 1977.
64
Intre primele trei ~i ultimul tip de analiza exista o ~iferenta _foar~e
importanta. Analizele de tip a), b) ~i c) trateaza fluxunle de m~grafle
la un mod mai abstract, fie ca emigrare, fie ca imigrare, atunc1 c~d
estimeaza intensitatea acestora; caracteristicile lor sint puse in relafle
cu caracteristici socioeconomice fie de la locul de plecare, fie de la locul
de sosire. In analiza asupra structurii fluxurilor de migrafie (tip d),
caracteristicile acestora sint puse in relafie cu raportul dintre caracte-
ristici ale locului de sosire ~i plecare. Fluxul de migrafie este abor~at
deci la un nivel mai concret, in contextul acfiunii simultane a fa~tonlor
de la locurile de plecare ~i de sosire. ln plus, acest tip de anal~za a_re
avantajul de a putea pune in evidenfa structura fluxurilor de ~ngrafl.e,
ca insu~ire distincta de intensitate, volum, sens ~i ritm, surpnnse pnn
celelalte tipuri de analiza.
4.2. Calitatea viefii ~i fluxurile de migratie
~. 2. 1. Variabile intermediare fn modelele migrapei
Rezultatele analizei diacronice la nivel national nu infirma ipo-
teza ca variabilele 2 referitoare la locurile de munca ~i la calitatea viefii
acfioneaza ca variabile intcrmcdiare in modelul cauzal al principalelor
0,30'
U3
0,20 0,36
0,4@
0,29 V3. Emigrarea nero
din rural
0,48
Fig. 1.2.1. - Modelul empiric al migratiei rural- urban.
(Fe arcele V,, v 1 sint notati coeficientii de determinatie: multipla-partiall!.,
pentru influenta blocului V6- Vll- Vl6 a~upra V~. ~ontrolind V30; pa~tiall'>
pentru relatiile v,- v1 din afara bloculm de vanabile. In cazul vanabllelor
din bloc se da r;J. Uc sint variabile reziduale.)
I Variabilele pentru analiza la nivel national sint semnificate prin V (anexa 1),
iar cele pentru analiza Ia nivel de judet prin v (anexa 2).
65
fluxuri de migratie (vezi fig. 4.2.1 ~i tabelele 4.2.1 ~i 4.2.2). ln acc!a~i us
timp, ,sadicia" modelului empiric, la acest nivel de analiza - in special 0,51
absenta datelor care sa fie explicit diferentiate pe urban ~i rural-,
nu ne permite formularea unor probe pe deplin convinga toare pentru
a confirma ipoteza in discutie.
vS.Imigrare in orase din
Tabel 4.2.1 comunele alter judefe

Validitatea statistica a modelului empiric al migrapei ru-

ral-urban (perspectivil. diacronicll.)

Valori Valori
Predictii
a~teptate observate

r 2a(I.l7). e.U ls.so =0 0 0,03

ru a.ao= 0 <0,49. -0,14
"n a.ao < "n 3 <0,74 0,43
"sa.n< "sa <0,79 0,45 Fig. 4.2.2. - Modelul emp1nc a1 imigrarii in ora~e din comunele altor judete.
r 18 a.3Q < "1s 3 <0,66 0,38 (0 alta variantil. a acestui model poate fi fll.ril. v44. Pe arce sint notati
coeficientii de regresie partialil. redusil.- p.)
* Valoarc semnificativil. a YtJ.k pentru p= 0,0 1.
U40 U6
Tabel 1.2.2
l\futricea de corclatie * a variabilelor din modelul migratiei rural-urban v42. Valoarea normei 0,55
(perspectivil. diacronicil.) convenfiomle in C.A.P
0,35

3 6 ll 16 17 30: 32 v6.Rata emigrCirii din comune

I spre orn~ele aceluia~i judet
v 31. Personal muncitor
' Ia 1000 lo(uitori v48. Modernizarea cultu-
rnla a judetului 0,60
1
3
6
- 0, 71
- 1
0,63
0,79
-
I 0,69
0,74
0,79
0,59
0,66
0,68
1 0,69
0,52
0,61
0,80
0,82
0,76
0,52
0,59
0,60
-

11
16
- 0,52
-
I 0,50
0,70
0,68..-
0,59
0,33
0,43
v41. Ponderea sectorului
vegetal In consumul to-
-0,13

tar de munca din CAP.

17 - 0,61 0,29 .~ IJ46
30 - 0,78
Fig. 4.2.3. - Modelul empiric al migratiei rural - urban in cadrul aceluia~i judet.
x 14,50 7,33 .. 12,11 81,71 7,432 15,67 31,96 9,89
a 8,08 2,46** 7,60 41,74 4,195 16,32 23,06 14,20 v 51. Populatia celui ma1 v 26. VInzO.ri de miirfuri 0~
= 0,51, pentru p = 0,01. mare ora~ din judet nealimentare i:----'=--U26 U9
r
Pe baza valorilor date de metoda mi~cil.rii naturale; folosind inregistrari1e ........'--==='---'"
date de statistica populapei, rezultll. x= 7,78 a= 3,18. Corelapa dintre cele doua 0,49
estimari r = 0,88.
v 9.lmigrarea In comure din
In schimb, modelele empirice construite pe baza datelor agregate comunel.e altar judete
la nivel de judet s!nt mult mai bogate. Evidenta statistica furnizata
de aceste modele este ca nu numai MRU, dar $i celelalte forme ale migra-
fiei interne totale se supun tn linii mari ipotezei asupra con{i1zutului varia-
bilelor intermediare (vezi fig. 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4}. Explicitam ~i argumen-
tam in con tinuarc aceste concluzii. 42.Vnloarea normei 15.Diminuarea mortolitatii

66
conventionale in C.A.P.

U6
I
U40
infantile

Fig. 4.2.4. - :Mode1ul empiric al migratiei rural - nual intre judete.

 La nivel national, intcnsitatea MRU este determinata de v~riatia
anuala a venitului national pe locuitor: cu cit c~e~terea a~estUla est~ De~i interpretabWi in logica cercetihii noastre, aceasta corelafie
mai marc, cu atit fluxul rural-urban cste mat mtens {f1g. 4.2.1 ~~ a migratiei cu venitul national nu este fiha probleme. Venitul national
tabel 4.2.3). este o variabila cu grad mare de agregare. Din acest motiv semnificatia
corelatiei constatate pare a fi destul de nesigura. Ramine ca o directie
Tabel 1.2.3 de cc:rcetare deschisa elucidarea relatiei dintre MRU !?i diferitcle compo-
ncnte ale crqterii venitului national.
Determinan"? ai emigrarii nete din rura.l in urban (V1 } Variatia numarului de locuri de mund1 in industrie, la nivel
national, constituie un al doilea factor cu influenta directa asupra MRU

s
Efect da.- {fig. 4.2.1).
Determi-
Efect torat unor % efect Coroborind rezultatele analizei la nivel national cu cele ale anali-
Efect Efect
natie par- cauze co- direct
pala
total rxy direct Pux indirect
mune sau din "efl zei la nivel de judet, rezulta d'i MRU este determinata de diferente
corelate intre calitatea vietii la sat ;;i la ora!?, diferente care se refera nu numai
)
la locurile de munca disponibilc !?i la calitatea lor, ci !?i la alte aspecte
0 l 2 3 I i 5 6 ale calWi tii vietii.
V30. Venit naponal
Dadi analiza diacronica la nivel national anunta numai ca migra-
tia cste influenjata ;;i de alti factori dedt cei strict legati de locurile
pe locuitor
V 11. Locuri de mund!.
tn industrie
0,36

0,16
0,82

0,74
0,45

0,22
-
-
I 0,37

0,52
55
30
de mundi - semnificaji prin venitul national -analiza la nivel de
judet precizeaza continutul factorilor respectivi. Ace~tia se refera in
Vl6. Reducere % principal la serviciile comerciale, sanitare ~i culturale, la nivelul mediu
populatie in agricul-
turafcre\itere % popu- al veniturilor pe judet (dat in principal de structura de ocupare a popu-
lap.e in industrie 0,12 0,66 0,12 - 0,54 18 latiei ;;i de nivelul de dezvoltare al cooperativelor agricole de produc-
V6. Indicele emigrarii
agricultorilor rurali 0,12 0,79 0,15 -
I 0,64 19
tie).
Vl. Timpul (anul) - 0,71 - 0,19 0,52 - Influenta dirccta cea mai importanta asupra majoritatii fonnelor
V32. Productivitatea de migratie- la nivelul judetean de agregare a datelor- este exer-
muncii in agricultura - 0,59 - 0,25 0,34 - citata de variabile ale locurilor de munca: cu ct populajia unui jude!
V17. Investitii in in-
dustrie - 0,52 - I 0,16 0,36 I - este ocupata n mai mare masura n sectorul de stat ( preponderent neagri-
col), cu ctt capacitatea sa de atracjie este mai mare, cu atit numarul rura-
* R'acso,u,tul = 0,77, semnificativ la p = 0,001, pentru F,,u = 19,25. lilor care vin din alte judeJe pentru a se stabili tn orafele judeJului respec-
~- ~-- tiv este mai mare (tabelele 4.2.4 ~i 4.2.5).
Din punctul nostru ~e yedere, ceea_ ce. cste mai !mport~nt este Pentru analiza la nivel de judet am lucrat cu trei categorii de
faptul di, dintre toate vanabllele economtce n~trod?se. m analtz~, cele varia bile, care se refera la:
mai bune explicatii pentru fluxul de MRU le _da vanab~I:: ce~ ~a1 com- a) diferentele de grad de dezvoltare intre judete la inceputul perioa-
plexa, semnificativa nu numai pentru evo~ut~a eco~<?~ruca, c1 ~~ pentr~ dci de referinta pentru acest tip de analiza (1973-1977).
calitatea vietii. pentru volumul de bunun. ;;1 servtc~t pe care oamenn
n pot avea la dispozitia lor pentru a-;;i satisface cenntele. b) diferentele de dezvoltare la mijlocul {1975) sau la sflr~itul
perioadei (1977) ~i
Este de presupus di sporul venitului nation~v s.~ r~fl~~ta mai
rapid asupra calitatii vietii urbane dedt ~supra caltt~tu vtetu rurale; c) ritmurile de schimbare socioeconomica in decursul acestei
perioade (vezi anexa 2).
determinind o intreaga serie de schimban la ora~ mal r~pede dedt la
sat, cre!?terea venitului national contribuie astfel la contt?.uar_ea flu~u Cu numai dona exceptii, detenninantii care apar pentru diferite
lui de MRU. La rindul sau venitul national este .,controlat pnn schtm- forme ale migratiei se refera la primele doua categorii de variabile
barile care se realizeaza i~ productivitatea ~i in investitiile din industrie (tabelele 4.2.4 ~i 4.2.5). Rezulta di pentru aceasta perioada de rejerinJa
;;i din agricultudi. (1973-1977 ), pentru principatele fluxuri de migrafie interna (rural-
urban, rural - rural, inter- ~i intrajudeJean) conteaza mai mutt diferen-
68
69
 Tabel 4..2.4
Determinanti ai migratiei la nivel de judet - variabilele * 10, 5, 6 lli 9

Efect datorat unor cauzc

Efect ** direct Efect indirect specificat comune sau corelatc
Determinanti
v10 I v5 I v6 I v9 vlO I v5 I v6 I v9 vlO I v5 I v6 I v9

v24.. Personal muncitor

in 1973 0,57 0,31
v28. Consum apa potabila
transportata prin conduc-
te 0,31 0,50
v37. Personal sanitar 0,13 0,51
v35. Personal in industrie 0,18 0,31 0,20 0,08
v4.1. Consum de munca in
sectorul vegetal, C.A.P. -0,18 -0,08 -0,33 -0,28
v30. Fonduri fixe 0,48 0,43 0,13 0,21
v22. Suprafata locuibila
nou construita 0,03 0,51
v25. % populatie urbana 0,13 0,70
v51. Populatia ce1ui mai
mare orall 0,05 0,05 0,62 0,40
v4.4.. Imigrarea in oralle din
comunele altui judet 0,40 0,17
v31. Personal muncitor, in
1977 0,67 0,50 0,25 ' 0,10 0,01 0,39
v4.0. Participare la munca
tn C.A.P. 0,35 0,25 0,35 O,H
v4.8. Indice dezv. culturala 0,60 0,19 0,18 0,42
v4.2. Valoarea normei con-
ventionale in C.A.P. 0,17 0,13 0,07 0,25
" v 10 - migratie neta; v5 - imigrare in ora~e din comunele altui judet; v6 - emigrarea din comuue in ora~e ale ace-
luia~i judet; v9 - imigrarea in comune din comunele altui judet.
*" Definirea tipurilor de efecte, in 0. D. Duncan, 1975.

Ill Iii

Tabcl 1.2.5
Determinanti ai migratiei Ia nivel de judet - variabilele 9, 7, 8 ~i 1

Efcct direct Efcct indirect specificat Efect datorat unor cauze

Determinanti comune sau conlate

v9 I v7 v8 1----;4 v9 I v7 I vS I v4 v9 I v7 v8 \ v4
I
v24.. Personal muncitor in
1973 0,76 0,08
v35. Personal in industric -0,53 -0,17
v51. Populatia celui mai
mare ora~ 0,05 0,09 0,36
v31. Personal muncitor in
1977 0,25 0,16 0,05
v26. Vinzari marfuri nea-
limentare 0,34 0,59 0,39
v6. Migratie rural-urban in
judet 0,32 0,46
vl5. Diminuarea mortali-
tatii infantile 0,20 0,22
v38. Rata mortalitatii in-
fantile -0,29 -0,22
v27. Ponderc populatiei
rurale de 15-24 ani
in pop. rural1i. 0,47 0, 19
Coeficien t de determinatie
(R2 sau r2 ) pentru relatia
lui y cu variabilele cu in-
fluenta directa 0, 76 0,78 0,69 0,35
Nivel de semnificatie pen-
tru R 2 0,01 0,01 0,01 0,01
v9 - imigrare in comune din com uncle altui judet; v7 - migratie neta; v8 - emigrare neta din rural; v4 - imigrare
in urban din rural, intra- ~i interjudeten.
 tete de dezvoltare _ intre sat ~i ora~ ~i it~tre judete - decit ritmurile lor
de dezvoltare. d li
Estimarea MRU a fast facuta, in cadrul acestm tip e ana za,
prin trei indici (vezi anexa 2): Jude+ulut din propriile sale
v4 - rata de imigrare in ora~ele t
comune sau din cele ale altar judete; . It
v5 _rata de imigrare in ora~ele judetului dm comune a 1e a or
judete
v6 _ rata de emigrare din comune, spre ora~e ale ace1w~~~ d +
)U ~t:
Toti acesti indici sint calculati pe baza. d~.telor. rece1_1sa~mtu m
din 1977 refe~itoare la migrantii pe durata vtetu. Pnmul mdtc{ (vt1J
t 0 estimare globala a MRU; eel de-al doilea (v5) este sem.m tea tv
;~;tru MRU interjudeteana Jpe mari distante), iar eel de-al trellea (v6)
pentru MRU intrajudeteana. . . . navetismul in cadrul populatiei active a unui judet este cu atlt mai
Pentru fluxul rural- rural determmantul dtrect ce1 mat .tmpoAr-
t t este volumul de vinzari de marfuri nealimentare, pe locu~tor, ~~
1~de u1 de sosire. La rindul lor, aceste. vi~ari .sint cu atitv mal man,
jt judetul are o dezvoltare neagncola .mat pron~tata (Pas 31
cu 0 74) ~i cu cit suprafata locuibila constrwta este .~ mare (.f:!aa 7&-
= o' 24) Tinind cant de faptul ca proportia populattei .o.cup~t; m sec-
toru.i d~ stat (cu preponderenta ~eagricol 3) este semmftcah_ya p ent~
nivelul mediu al venituri~or din Judet, As-ar pu~ea s?une ca vo urn 1 ;;i cu dt veniturile pe care aceasta le asigura cooperatorilor sint mai
vinzarilor de marfuri nealimentare ~s~e ~n functte de
- nivelul veniturilor populattel ~~ de . Intre variabilele din domeniul calWitii vietii ~i celelalte variabile
_ radul de dezvoltare al serviciilor comer~tale. . ..
Nugdispunem de variabile pentru a ~asura dtrect a~este serv1~11,
dar se poate presupune ca sint cu atit mal dezvolta~e ~u .~1t o~a~ulvp~:.i
ci al al judetului este mai mare. (lntre volumul vmzan o~ e mar
n~alimentare' ~i ora~ului pri~cipal --:-/r~~u~
talia cf cpea_ 1 m~ 0~a~: P:i~~l
latie din j udet - este o corelatte semm tea Iva a - , ,
r ' 0,64.) ' fl d. d
0 rivire de ansamblu a tuturor tipurilor de ~un ~I m. tel e
mi ratiep definitiva, introdu~i in analiza la .ni:rel ?.e JUdet. (vez.\ t.abe-:
l l g 4 '2 4 1 4 2 5) duce Ia concluzia ca pnnc~pah~ determmanfz d~recjz
e e !? f t l
ai migrajiei sint estimati prin indicaton re en on .a.: . ..
- onderea personalului in totalul populattei ~udetulm,
_ ~onderea personalului oc~pat .in in~ustne, d~n total personal,
- volumul vinzarilor de marfurt nealim~ntare, .
_ gradul de modernizare culturaHi a JUdetulm (sub aspectul
serviciilor ;;i consumului cultural);
3 Intre
' 1950- 1977 procen t u 1 personalului muncitor in agricultura, din total
personal, variaza intre 7% ~i 10%.
72
v
- ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu !ji superiorr
din total populatie de peste 15 ani, din judet '
Deoarece tofi ace$ti indiJ;atori snt subsumabili conceptului de cali-
tate a viejii, rezulta ca cercetarea empirica susjine in mod substantial-eel
puJin la acest nivel de agregare a datelor - ipoteza variabilelor de cali.
tate a vietii ca variabile intermediare in modelul de explicare a jluxurilor
migrajiei.
1ntr-un singur caz, atunci dnd variabila dependenta nu se mai
refera la migratia definitiva, ci la navetism, principalul predictor nu
mai este o variabila din categoria celor care descriu strict calitatea vietii,
.ci mai mult celelalte aspecte (preponderent economice) ale dezvoltarii:
puternic cu dt participarea cooperatorilor la munca agricola este mai
redusa (r 40 66 = - 0,59). Desigur, intre cele doua variabile exista o
= relatie de interactiune; participarea cooperatorilor la munca este o
cauza a navetismului (preponderent rural- urban) in masura in care
{) consideram ca indicator al gradului de dezvoltare al cooperativei
agricole: cu cit nivelul de dezvoltare al cooperativei este mai ridicat
mari, cu atlt este mai redusa tendinta spre navetism rural - urban,
din respectiva comuna.
de dezvoltare relatiile s!nt foarte strinse, pe de o parte pentru di ele
.se interinfluenteaza, iar pe de alta parte, pentru ca indicatorii folositi
in analiza au frecvent semnificatie multipla atlt pentru aspecte de
-calitate a vietii, dt ~i pentru dezvoltare in sens strict economic.
Consecinta acestei interdependente este faptul ca in categoria
determinantilor directi ai migratiei apar ~i variabile care nu se refera
in primul dnd la calitatea vietii. Din punct de vedere al ipotezei pe
care o tratam (vezi 3.1, H 2 ) important este ca aceste variabile nu au
asupra migratiei o actiune directa mai importanta dedt variabilele
propriu-zise de calitate a vietii. Participarea cooperatorilor la munca
agricola este o astfel de variabila. Prezenta ei in categoria celor cu
. influenta directa sintem inclinati sa o atribuim nu atit importantei
unor factori strict economici in influentarea migratiei, cit mai ales sem-
nificatiei largi pe care o are, inclusiv p~ntru asped:e de calitate a vietii.
4
Spre deosebire de celelalte variabile care explica intensitatea fluxurilor, acesta
e.ste principalul predictor al volumului imigrarii in urban in perioada 1973-1977;
r~ = 0,64. Indicele respectiv este semnificativ, pe de o parte, pentru capacitatea cen-
29
trelor urbane ale judetului de a asigura servicii de invata.mint, iar pe de alta parte, pen-
tru capacitatea de incadrare a personalului muncitor cu nivel mediu ~i superior de cali-
ficare.
73
 Desigur, argumentajia pe care am dezvoltat-o pentr~ susjinerea
ipotczei asupra calW'ijii viejii ca ~lo~ de variaJ:'ile inte~edx~~ ~n ~eter
minarea migrajiei este intemeiata ~I pc prem1sa cons1deram mdicato-
rului ,populajie ocupata in sectorul de stat, la 1000 locuitori" ca se:I:?-
nificativ in principal pentru aspectele de dczvoltare descmnate pnn
calitatea viejii.
In afara variabilelor de dezvoltare - referitoare sau nu la cali-
tatea viejii -, o influenfa directa asupra migrafiei, de mai midi. inten-
sitate, o exercita ~i factorii referitori la potenjialul de migraJie allocali-
tajilor de origine. Astfel, emigra~ea neta din comunele _unui ~udej. e~t.e
cu atit mai marc cu cit proporjia pcrsoanelor cu maxima dispombtli-
tate de migratic (intre 15 ~i 24 ani) este mai marc in aceste comune,
la inceputul perioadei de referinja. (1973). (vez~ t~belul 4.2.5, v8).
0 succinta examinare a conjmutulu1 vanabilelor exogene Impli-
cate in explicarea principalelor tipuri de migrajie analizatc estc de
natura sa permita o mai corecta situarc <: ipo~e~ci asupra variabilelor
intermediare (H 2) in contextul datelor d1spombxle.
Tabel 4.2.6
primul dnd, es~ev ~~ r~m.~rcat ~ interacfiune putemica intre diferitele
a~pecte ale calitatu vietu. De~t. am at:ibui} un sens cauzal relatiilor
dt!lt.;e ele (pondere~ personal~m ~uncttor m populatia totala deter-
rm?-a vol~ul vinzanlor de marfuri nealimentare, spre exemplu), tre-
bme .a~mts ca. a~es.te atribuiri au o anume doza de relativitate in
condifn!e ana~1ze1 sm~ronice. Foarte multe din aspectele calitatii viejii
s~. relat10nea~a putermc nu atit pentru faptul ca intre ele ar exista rela-
tu cauzale, CI pentr1:1 ca s1~t ~anifestari ale unor acelora~i procese fun-
d~entale precum m~ustn~l~zarea s~au urbanizarea. fn fine, constrin-
?en le~ate ~e ~atele dtspombtle au facut ca in lista de variabile incluse
~~ a~ahza sa ftgureze un numar redus de variabile de dezvoltare semni-
ft~a~~ve pentr~ a~pect~le st~i~! economice, nelegate direct de calitatea
. vtetn (fondun ~1xe, mveshjn, productivitate etc.). Datorita acestui
f~pt.. e~!e favon_zat un _gen de ,circularitate", aspectele de calitatea
VIetu fund explicate pnn alte aspecte ale aceluia~i domeniu.
. Cu to~te a:e?te ob~tacole metodologice- care, odata con~tien-
h_za!~ pot ft depa~tte mat ~tor ~n_ cercetari viitoare -, ipoteza calitajii
v:etn (H2) nu este _cont:aztsa met de datele de acest tip. Pentru prin-
CI_Paln! flux de rmgrafte, rural - urban interjudetean, determinantii
v

Efectul total al variabilelor exogene asupra migratiei, la nivel de judet direct~ s~ refera la aspecte ale calitatii viejii, iar principalul determi-
(coeficienti de corelatie)
nant II_Idire~t e;t~ de na_tura strict economica ~i se refera la volumul
fond~nlor ftxe m !ndu:;tne.. F'!-ptul ca. variabilele ultime !n lantul cauzal
Variabile exogene in Indicatori ai migratiei la nivel de judet (rel'l:t~v exogene) smt ~I v:a~Iabtle refentoare la calitatea viejii semnaleaza
modelul cauzal o .d~ftcultate. metodol<;>gt~a - ace~a de a masura factorii care deter-
v5 v6 v9 vlO v4 J:?Ina acest t~p de. vanabxle. Analtzc: i~treprinsa la nivel national (vezi
f1g. J~l) _evi_dentiaza, ~n rol de vartabtle exogene, componente ale dez-
voltaru dif~~Ite de calitatea viet!i (investijii in industrie, productivi- '
v30. Fonduri fixe in industrie 0,64 0,61
v35.
v42.
v31.
Personal in industrie
Retribuire in C.A.P.
Personal muncitor
0,39
0,30
0,71
0,38
0,61
0,38

0,51
tate~ m~ncn etc.): P:
aces_t temei se poate presupune ca analizele dia-
cron:ce smt c<l:pa~Ilc m mat mare masura sa puna 1n evidenta rolul dife-
v41. Profil agricol (vegetal) in renttat al vanabllelor de dezvoltare in explicarea migratiei'.
C.A.P. -0,39 -0,53
v51. Talia ora~ului principal 0,15 0,67 O,H v ~oata a_ceasta anali_za _semn~eaza, in plus, 9i necesitatea speci-

v48. Indice dezvoltare culturala 0,69 f~caru 1poteze1 a?upr~ va:tabtlelor mtermediare. Astfel, este de presupus
v22. Locuinte nou construite 0,51
0,85
ca P~ntru anumz~e ttpu~t ~e fluxuri de migrafie existii anumite variabile
v25. Nivel urbanizare in 1973
referztoare la cahtatea vz.etu, care constituie blocul factorilor intermediari.
Cu exceptia v6 ~ vlO, toate variabilele sint calculate c~ indici de ~grare. Cercetarea pe aceasta direcjie este. deocamdata, in buna masura de
Corespunzator, variabilele explicative sint date pentru locul de sosrre a fluxulm. explorare. Dezvoltam o astfel de analiza pentru cazul migrafiei rural.:
Prin examinarea datelor din tabelul 4.2.6 se constata di in cadrul urban intra- ~i interjudefene.
variabilelor exogene ale modelelor de migrajie figureaza atit varia-
bile din categoria ,calitatea viejii" (v35, v42, vv~! v~8. v22, v25), cit i.2.2. Determinanfi ai migratiei rural-urban, intra- ~ interjudefene
~i variabile referit_oare la alte a~pecte ~e ~~zvoltarn (~.:JO, v41 ). Pr~zentc:
Introdudn_d factorul distanta in analiza MRU, intre structurile cauzal
variabilelor refentoare la calttatea vtejn nu numax. ca ~eterrml?-anj1 ~e fl~unlor respective- pe distanta mare (interjudetean) ~i mi v
direcji, ci ?i indirecti ai migratiei este legata de mat multi facton. ln (mtraJudejean) - apar diferenje semnificative.

75
 La recensamintul din 1977 s-au lnregistrat 4 101 227 persoane
nascute In comunc ~i cu domiciliulln ora~e (56,5% din migratia interna
totala pe durata vietii. exceptind ,alte situatii ~i nedeclarat" in 1977).
Din acest total, 55,4% sint migranti la mare distanta (de la un judet
la altul). Ponderea femeilor migrante este mai mare pentru fluxul
rural- urban intrajudetean (52%) decit pentru eel interjudetean
(49,4%).
Chiar daca migrantii la mare distanta ar fi mai tineri decit cei
pe o mica distanta. ~i in consecinta ar supravietui mai multi din momen-
tul pledirii, se poate considera ca, din total flux rural- urban, apro-
ximativ 50% este interjudetean. Rezulta ca MRU este nu numai rezul-
tatul diferenjelor dintre sat ~i ora~. ci, intr-o bu11a masura, ~i ejectul acjiunii
conjugate a difcrenjelor interjudejene c1' diferentde sat - ora~.
Din punct de vedere al structurii cauzale, se constata ca MRU
interjudeteana este controlata mai ales prin diferentele referitoare la
ocuparea populatiei in sectoare neagricole: ora~ele care a trag in cea
mai mare masura migranti rurali de la mare distanta apartin judetelor
cu pondere mare a personalului muncitor in total populatie. Sub acest
aspect, judetele cu putere de atractie maxima sint Bra~ov (677) 5,
Hunedoara (628), Cara~-Severin (420), Timi~ (395), Constanta (359).
Este de remarcat ca majoritatea acestor judete au ora~e cu traditie
industriala. ln 1966, procentul de populatie ocupata in industrie, avlnd
in vedere intreaga populatie activa a or~~ului, era de 78,4% pentru
Hunedoara, 74,4% pentru Re~ita, 62,3% pentru Bra~ov ~i 56,2%
pentru Timi~oara. ln ora~ul Constanta 58% din popUla.tia activa era
ocupata in sectorul servicii. (Pentru tipologia ora~elor Romaniei in functie
de sectorul de activitate preponderent in economia ora~ului, vezi I. Meas-
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977.) Aceste judete, cu o puternica
atractie asupra populatiei rurale din alte judete. aveau, de asemenea,
un grad de urbanizare ridicat inca din 1956: 1 (nivelul eel mai ridicat)-
Bra~ov, 2- Hunedoara, 6- Timi~. 7- Constanta. 8- Cara~-Severin.
5 Cifrele indica raportul dintre numarul de migranti in ora~ele judetului j, din
comunele judetelor i, ~i populatia urbana a judetului j, exceptind migranpi rurali din
alte judete. inmultit cu 1000. Deci, imigrantii in ora!?ele din j sint raportati la acea
parte a populapei urbane din j care nu ii include. Indicele este construit astfel ~i in
intentia de a pune in evidenta atractia ora!?elor unui judet asupra migranplor de un
anume tip, migrantii rurali care vin din alte judete. Din punct de vedere demografic,
indicele este o masura a incidentei migratiilor de acest tip asupra populapei urbane a
judetului. In literatura de specialitate se regase~te o tehnica asemanatoare, constind in
determinarea ratelor de migratie, folosind ca baza de raportare populatia nonmigranta
(Ann R. Miller, apud N.U., Methodes de mesure .. ., 1971, p. 17). In cazul nostru,
baza indicelui o constituie populatia urbana in judetul de sosire, formata din persoanele
care nu sint venite din comunele altor judete (= ,nonmigranti de un anume tip"), in
1977.
76
Prin raportare la regiunile istorice ale tarii s-ar putea spune ca
centrele urbane care exercita cea mai mare atractie asupra ruralilor
din alte judete sint situate in Banat (Timi~ ~i Cara~-Severin), in sudul
Transilvaniei (Hunedoara, Bra~ov ~i, in mai mica masura, Sibiu, pentru
.care indicele mentionat este de 316% 0) ~i in Dobrogea {Constanta).
Ora~ele cu minima put ere de atractie a ruralilor de la mare distanfi
se . afla in .nordul ~ol~ovei (Boto~ani - indice de atractie 71 %0) in
Cn~ana (Bthor, cu mdicele 129% 0 ~i Satu Mare- 95% 0 ), in nordul
Transilvaniei (Salaj - 118%0 ~i Bistrita-Nasaud - 126%0 ) ~i in sudul
Munteniei (Teleorman - 93% 0).
MRU in cadrul aceluia~i judet are o determinare diferita fata
de cea pe care o arc respectivul flux atunci dnd se desfa~oara intre
j udete. ln cazul intrajudetcan, cmigrarea de Ia comune Ia ora~e este
~u atit mai puternica cu cit judetul respectiv este mai modernizat din
punctele de vedere ale consumului ~i echipamentului cultural ~i mai
modernizat din punct de vedere agricol (vezi tabel 4.2.4., v6). Profilul
de dezvoltare agricola a judetului joaca un rol secundar: cu cit agri-
.cultura judetului este orientata in mai mare masura spre cultura plan-
telor (versus sectorul zootehnic sau al activitatilor anexe), cu atlt nece-
sarul de forta de munca in agricultura este mai mare. In plus, forta
de munca ceruta pentru acest sector este de formatie prcponderent
traditionala. In consecinta, se ajunge la situatia ca modernizarea cul-
turala in judetele cu astfel de profil agricol sa nu atinga in medie acela~i
grad ca in cele in care agricultura are un alt profil. Prin intermediul
modernizarii culturale, cmigrarea de acest tip (rural-urban intrajude-
tean) este stimulata mai mutt de catre volumut de populajie oc upata tn
sectorul de stat ~i mai pufin de catre profilul ,cultura plantelor" al dez-
voltarii agricole a judejului (vezi fig. 4.2.3).
Indicele de modernizare culturala a judetului a fost construit
(D. Abraham, 1979) prin agregarea valorilor ponderate (cu ajutorul
analizei factoriale) referitoare Ia numarul de telcvizoare, de spectatori
de cinema, de cititori din bibliotecile publice ~i de elevi in licee Ia un
profesor, in cadrul aceluia~i judet. Chiar dadi tehnica de agregare poate
fi subiect de comentarii, indicele are o mare valoare de predictie pentru
tipul de migratie in discutie.
Pentru a facilita interpretarea acestor constatari, precizam ca
j udetele cu maxima emigrare interna din rural spre urban sint puternic
dezvoltate din punct de vedere socioeconomic: Timi~. Cluj, Hunedoara,
77
 Sibiu, Arad, Constanja, Braila 6 ln aceste condijii, ceea ce influen-
jeaza migrajia din comunele respectivelor judeje slnt diferenjele lntre
sat ~i ora~ ~i nu diferenjele de dezvoltare lntre judeje. RezuWi o emi-
grare din comune spre ora~ele aceluia~i judej mai putemidi dedt spre
ora~ele altor judeje.
Dintre toji indicii de dezvoltare (sau mai exact spus, dintre toji
aceia pe care noi i-am luat In considerajie), eel mai important pentru
segmentarea fluxului de MRU in migrajia intra- ~i interjudejeana este
gradul de urbanizare al judejului: cu dt judejul estc mai urbanizat,
cu aUt este mai redus fluxul emigrarilor din comunele sale spre ora~ele
altor judeje, In raport cu fluxul rural - urban In interiorul aceluia~i
judej (p 46 25 = - 0,72). ln al doilea dnd, In acest sens acjioneaza
constructia de locuinje din fondurile statului ~i ale organizajiilor coope-
ratiste: cu dt In judejul de origine volumul locuinjelor nou construite
a fost mai mare, cu aUt emigrarea din comune spre ora~ele altar judeje
a fost mai mica (P 46 74 = - 0,38). . eel ~e-a} do~lea ca~, de contextul cultural al judejului ~i de dezvoltarea
Este probabil ca printre factorii care determina MRU intraju-
dejeana acjioneaza ~i orientarile valorice, nemasurate direct In analiza
noastra. Majoritatea judejelor cu MRU interne putemice aparjin unor
regiuni istorice care au similitudini culturale: Banat (jud. Timi~), Cri-
~ana (jud. Arad) ~i Transilvania (Cluj, Hunedoara, Sibiu). Este vorba
de particularitaji culturale care decurg din contextul istoric de evolujie
~i din structura najionala specifica. ln condijiile In care aceste judeje
au un grad ridicat de dezvoltare economica, specificitatea lor culturala
se traduce printr-o mai mare orientare a ruralilor spre ora~ele aceluia~i
judej. Altfel spus, atlt timp dt propriul judej ofera oportunitajile eco-
nomice dorite (intr-o masura mai mare sau aproximativ egala cu alte
judeje) ~i mediul cultural obi~nuit, migrantul din rural opteaza pentru
a se stabili In ora~e ale propriului judej, In mai mare masura dedt pentru
ora~e ale altar j udeje.
ln ceea ce prive~te celalalt factor care influenjeaza asupra MRU
in interiorul aceluiasi judej, gradul de participare a cooperatorilor la
munca agricola (v40; anexa 2), l-am interpretat ca semnificativ pentru
gradul de dezvoltare al cooperativei agricole de producjie. Participarea
la munca agricola In cooperativele de producjie este determinata de
nivelul veniturilor (v42) asigurate de organizajia cooperatista (rio 42 =
= 0,25), de gradul de organizare a muncii ~i, de asemenea, de raportul
dintre forja de munca disponibila In cooperativa ~i sarcinile de mundi
de realizat in cadrul acesteia. 0 puternica emigrajie in anii anteriori
6 In clasificarea facuta de D. Abraham ( 1979) pe baza unei cercetari realizate
la Laboratorul de studii ~i cercetari sociologice (grup de cercetare D. Abraham, A. Nistor,
D. Sandu), rangul de dezvoltare al acestor judete. in functie de valorile a 25 de variabile,
este: 2. Constanta. 3. Hunedoara, 4. Timi~. 5. Sibiu, 6. Cluj, 11. Braila, 16. Arad.
78
perioadei de r~ferinja contribuie la cre~terea volumului de sarcini de
munca ~e reahzat pe p~rsoane ~pte de munca In cooperativa agricola.
Or, dup?- cum a~ .menjwnat deJa, acest rapgrt este favorabil cre~terii
gra~ulm ~e.parbcipare la munca agricola. Din acest punct de vedere,
dec1, parbc1parea cooperatorilor la mundi poate fi interpretata ca 0
consecinja a migrajiei.
Avlnd in vedere ~i ceilalji factori care o determina, am interpre-
tat aceasta participare ca semnificativa pentru gradul de dezvoltare
al cooperativei agricole. Unui nivel de dezvoltare agricola ridicat ii
corespunde o productivitate a muncii ridicate ~i, in consecinja, un nece-
sar de forja de mund'i in agricultura redus. La dndul sau acest necesar
.redus stimuleaza emigrarca la ora~.
. De<_;i, daca se compara factorii care determina 1}1 R U inter- ~i intra-
JUdef~ana, se constata cii fn primul caz factorii cei mai importanfi sint
legat~ de loc'l!nte de munca disponibile in urban, la locul de sosire, iar in
agncola a cooperatwelor de la locul de origine.
Constatarea este in buna masura consistenta cu concluzia altor
ccrcetari ca~e p~n in evidenja faptul ca, pe masura ce distanja de migrajie
c:cyte, m<;>hvatia )<:c de munca" devine mai importanta in luarea deci-
ziei ~e ~1graj1e .~~ ca, pe masu:~. ce distanta. de migrajie se _reduce, cre~te
mohvajia rcfentoare la cond1jnle de locmre de la destmajie (A. Ro-
gers, .L. C:'lstr<;>. 1979, c~mcluzie formulata ~i pe baza datelor referitoare
a m1graj1a dm Ungana, Cehoslovacia ~i Statele Unite ale Americii).
l.n caz~l Romaniei, pentru MRU pe mare distanja se constata
aceea~Iv tendm ja; in ceea ce prive~te migrajia pe distanje reduse, se
pare. ca .ceca c e conteaza mai mutt nu este lowinfa ca atare, ci. calitatea
medzuluz urban de to wire ( servicii culturale, echipament comunitar etc.).
4 .3. Costurile 1jii selectivitatea migratiei
Reactiile oamenilor la schimbarile socioeconomice sint diferite in functie
de o serie intreaga de factori. '
. ~c~tru schi~barile a caror reacjie este migrajia, unul din factorii
c~I mal II?por~anjt este pozijia individului ~i a familiei sale in cadrul
SIStemulUI SOCial local (comunitate sau zona).
Cei ca:e reacjioneaza eel mai rapid, in numar mare, la stimulii
care dete~m~ schimbarea rezidenjei ~i/sau ocupajiei, in afara propriei
lor ~o~umtaji l<:c~e, sint. cei care prin pozijia lor sociala sint sus-
ceptib_Ili d~ a :plah ~ostunle cele mai reduse -din punct de vederc
matenal ~~ psthosoctal - pentru migrajie (vezi 3.2, Hu) Acestc
79
 Tabel 4.3.1
aspecte sint tratate in literatura de specialitate sub titlul de selectivi-
tate a migrajiei. Rolul venitului naponal :;;i al industrializarii in expli-
carea statistica a MRU ~ a emigrarii agricultorilor
. N~ yom refe~i la _acele fort?: de selectivitate care pot fi puse in spre ora~e (coeficienp de detenninare -r2)
evtdenja m baza tipulm de analiza pe care o dezvoWi.m si a datelor de
care dispunem ~i care, in acela~i timp, sint mai semnificative pentru Cre~terea Cre;;terea
lanjul cauzal al migrajiei. Va,tiabile ale emi-
anuala a ve- anuala a
. Ocupa~ia. In conformitate cu ipoteza H 5 2 (vezi 3.2}, din analiza gra.rii (y)
nitului nati- personalului
in industrie
la mvel najw_nal ~ rez~tat ~a agri.cultorii din rural adopta un compor- [.onal pe locu-
itpr (V30) (VH)
tament de mtgraj~e ma1 rap~d d~c1t celelalte categorii ocupajionale din
rural ~a un ~ecalaJ de aprox~~at~v un ~n 7 Intensitatea emigrarii agri-
cultonlor dm rural determma mtens1tatea fluxului total de MRU MRU. Relafie:
- sincrona (V5) 0,.50 0,40
(vezi fig. 4.2.1}. - intirziere de un an
Emigrarea agricultorilor, spre deosebire de fluxul total de M R U (V3) 0,67 0,.55
este influentata in primul rind de cre$terea numiirului de locuri de munc~ - intirziere de doi ani
0,29 0,21
(V7)
disponibile in industrie (fig. 4.2.1). Aceasta constatare este in buna masura Emigrare agricultori.
conc?rdanta cu ipoteza H 5 1 (cap. 3.2}. Pentru detalierea argumentarii, Relatie:
analiza~ comparavtiv. in_fluenta. venitului najiot;tal ~i a disponibilului - sincrona (V6) 0,58 0,62
de locu:1 ~e-~un~a din ~ndustnc:: asupra fluxulm total de MRU ~i asu- - intirziere de un an
(V4) 0,49 0,61
pra em1graru agncultonlor (vez1 tabel 4.3.1}. Oricare ar fi intervalul - intirziere de doi ani
de ,!ntirziere" in calcularea corelajiei, ocuparea forjei de munca in (V8) 0,35 0,52
industrie acji~neaza mai mult asupra emigrarii agricultorilor decit
asupra fluxulm total de MRU. De asemenea, ocuparea in industrie este Sex. Analiza in functitt de acest criteriu a pus in evidenta ca.
mai .l~gata de emi~ra~e<l: agricultorilor decit venitul national, oricare in ansamblul fenomenului de migrajie intema, femeile migreaza mai
ar f1 mtervalul de mhrztere in calcularea corelajiei. mult dedt barbatii. . . .
Selectivitatea in functie de sex se manifesta cu o mtens1tate dife-
Fluxul total de MRU este influenjat mai mult de variatia veni- rita in funcjie de tipul de fiux (tabel 4.3.2}: femeile sint mai numeroase
tului national decit de variajia ocuparii in industrie. ' printre migrantii care schimba domiciliul intre comune.
. Chia~ dadi influenta relativa a venitului national ~i a ocupari i
tn mdustne asupra MRU ~i asupra emigrarii agricultorilor este structu- Tabel 4.3.2
rata conform ipotezelor avansate (in 3.2), este de menjionat ca pentru Procentul de femei din total migranti pe durata vietii, pe tip de flux, ln 1977
amb~le tipuri de emigrare (a ruralilor ~i a agricultorilor} influenja veni-
tului national este ridicata.
Dc~i prob~le empirice se conformeaza in b.1'1a masura ipotezelor
asup:a specificitajii migrajiei agricultorilor, nu trcb:Iie uitat ca indicele
folos1t pentru a estima intensitatea emigdirii agricultorilor este con-'
struit in baza unor ipoteze ~i nu a unor date care masoara direct feno-
::::;:: 1i
Ora~

52,1
Comun11.
suburbana

52,2
Comun11.
rurala

50,5
Total

.51,0
Ora~
met;tul. In aceste conditii, folosirea unor date mai ,tari" ramine un Comuna
dez1derat pentru validarea ipotezelor formulate. 50,5 57,6 52,3 52,-i
suburbana 58,6
Comuna rurala 51,3 60,0 59,.5

51,9 53,9 53,0 52,8

7Re}atia este, ~e asemenea, semnificativa la un decalaj de 2 ani, dar mai pupn
mt~ns~ de?It la ~ecala]ul de un an. Nu am folosit pentru interpretare corelapa intre
vanatnle s1~cromce ~~ celor. doua variabile (MRU ~i indicele emigrarii agricultorilor)
pentru a eVIta corelapile de tip parte-intreg (V6- indicele emigrarii agricultorilor este
construit utilizind date implicate ~ in constructia V3 - emigrarea neta a ruralilor) .
Total
Sursa: Recensamintul, 1977, vol. I.
Observatie: datorita mortalitatii diferenpale In functie ~e sex,.
este probabil ca ln realitate proporpa barbatilor migranti a fost ma1 mare.

80
 . iul militar (pentru blhbati)
active sau alegerea ~ei profesiuni, ~~~li~ta profesionala sint asociate
Dac{t in dcfinirea fluxurilor se introduce ~i dimensiunea distantei, etc. ln special eve~nmen~ele legate .
atunci se constata ca fluxul eel mai ,Jeminizat" (in proporjie de 63%)
en schimbarea rezidente!. 15 29 i adoptarea comportamentulm
este fluxul migrafiei ntre comunele rurale ale aceluia~i fudeJ. Evident, Pentru perso<~;nele mtreA ~ul ~~~~re sint nedisatorite (D. ~and~,
accasta constatare permite derivarea ipotezei di una din motivatiile
de migratie este mal fr~cve~t mAca mai reduse intr-o astfel ~eA slt!;lat~e
cele mai frecvente, pentru persoanele acestui flux, cste casatoria. 1977). Costurile d~ migratie Sl~n~ t "t san disatorite ~i mal m virsta.
Chiar dadi s-a constatat frecvent ca, in cadrul migratiei rural- decit in cazul unel persoane ca?a O~_"l e naliza la nivel judetea~ :;m fo~-
rural, proportia femeilor este mai mare decit cea a barbatilor ~i cl fac- ln functie de a~este pre~se, m ~ste cu att mai putermca _cu c~t.
torul esential care explica aceasta relatie este disatoria (a se vcdea, mulat ipoteza ca. emtg~a~ea ~m rural n mai mare ,potential de mtgranj~
spre exemplu, I. Measnicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 62), sc pierde comunele judejulut de ort~~ne ~tspu~r.de .uja (197 3 -1977). Persoanele c~re
adesea din vedere ca: tineri" la nceputul perwadet _de ~e; ~;:steptat deci ca vor fi mai mobil;
- motivul ,ciisatorie" nu este dominant pentru toate componentele in 197J aveau intre 15-24 <;tlll es e nhuenteaza atit de mult aceast~
jluxului rural- rural. Nu se face distinctie intre cei care migrcaz{t in urmatorii 5 a~i. Mc;>rtaht?-teafnudl t fiind'faptul ca este foarte redusa
pe distante mici ~i cei care migreaza pe distante mari. Pentru migrantii estimare a potentialu}Ul ~e migra,le~i)a . . .
rural- rural, intre judete, variabila socioeconomicl referitoare la locul la aceste grupe de. v~r~ta (15.-2~ at . mentionata, proportia _tmer:l?r
de sosire ,explica" in mare masura (R 2 = 0,76) a intensitatea respecti- Analiza stahsbca .sustme _lpt e~a rel~ta semnificativ ~1 pozibv
vului flux (pentru detalii vezi tabelul 4.2.4);
- motivafia ,ciisiitorie" este legatii mai ales de funcfionarea regu- ~~ ~~~;~~~~ ~~~~adi~ ~~:!~~~; r~~ec~~~lu~l~:r~l ({~39) infl:~~jea~a
lilor de rezidenfa patrilocalii. Premisa acestei afirmatii este constatarea ln acest context mentwnam ca t~pdirect eft mai ales indirect pnn
ca femeile i;;i schimba comunitatea lor de origine prin casatorie in spe- asupra emigrarii di_n: rural (~8! ; ; ar~pa de 'v~rsta 15-24 ani (v27).
cial in conditiile obi~nuintei de asociere a casatoriei cu rezidenta patri-
locala (G. P. Murdock, 1972: 37). ln conditiile actuale, in mediul rural intermediul pond~m pop~laft~t d t1pul v39 _. v27- v8 9
Altfel spus, relatla cauza a es e e
romanesc rezidenta dupa casatorie nu mai este atit patriloca.Ia, cit
neoloc;Va. Totu~i, sotul pastreaza dreptul de a alege ca loc de rezidenta
pentru noul menaj, dacl nu gospodaria parintilor sai, eel putin pro-
pria sa comunitate !ocala. (Ar putea fi vorba de un gen de .,supravic-
fuire" a normei casatoriei patrilocale.)
Este o intrebare dacl, odata cu accentuarea modernizarii in mediul
rural, alegerea locului de rezidenta va fi facuta nu tn functie de regula
clsatorici patrilocale, ci, mai ales, in functie de avantajele socioecono-
mice care sint oferite de localWitile de origine ale noilor disatoriti.
In consecinta, proportia femeilor adulte care migreaza intre comune
se poate schimba in functie de directia ~i cficienta cu care va actiona
respectivul proces de modernizare. ln conditiile estomparii normci
patrilocale, ar fi de a~teptat deci o reducere a proportiei de femei in
volumul migmtiei rural - rural.
Vrsta. Categoria de populatie rurala cea mai mobila, sub aspectul
migratiei, cstc cea a adultilor intre 20-29 ani; pentru femei intcrvalul
de virsta corcspunzator se situeaza intre 15-24 ani ( Anuarul demografic,
1974 ). ln aceste intervale de virsta se produc o serie de evenirncnte
importante in ciclul de viata al individului: clsatoria, inceperea vietii _ 0 Cunosd.nd ras 27=
tu" model este rs st27- a can-
t Predic+ia corespunzatoare aces 1 x - 0 08 Ipoteza alternatlv a
8 Probabil eli., dad/. in analizli. am fi inclus ~i date referitoare la intensitatea feno- ' t . _ 0 76 rezult"' rs 3t21- 6

l
= 0,76, rsua= 0, . b;:'- 3\~m~~rli. nu se verificli.: '"al"lao= 0,
54 4
menului de nuppalitate la locul de sosire a fluxului, argumentarea ar fi putut fi mai siderarii v39 ca vana m
temeinica. 83

82
 Emigrarile nete efective (actuale) dintr-o comunitate locaBi data,
intr-o perioada determinata, sint o multime al carei volum este
Capitolul 5 impus de exigentele de functonare a respectivei comunitati in calitate
de sistem social local. Chiar daca emigrarea potentiala este foarte mare.
emigrarea neta trebuie sa se pastreze in limitele impuse de viabilitatea
comunnitatii. Desigur, aceste limite sint foarte vagi indeterminate.
Datorita lor, ins5., variatiile fluxurilor de emigrare din (i} ajung sa se
influenteze reciproc sub aspectul volumului. La un volum total de emi-
grare impus, pentru o perioada data, de exigentele de viabilitate ale
comunWitii de origine (i}, cre?terea fluxului (ij) in decursul perioadei
respective duce automat la o sdidere a volumului fluxurilor spre alte
localitli ti (j). unor raporturi de ierarhie de dezvoltare ~i de comuni-
Datoritli
care specifice intre localitlitile de diferite tipuri se ajunge la constitu-
~enomenul de migratie este caracteriz t
sttate, sens, selectivitate cauze si a n~ num~l ~rm _volum, inten-
irea unor fluxuri care au eel putin un punct comun - destinatie ~i ori-
structurti. ' consecmte, ct ~l prmtr-o anumc gine in acela?i timp. Prin intermediul migratiei in stadii san al migra-
tiei in ,!ant", fluxurile ajung sa se interinfluenteze ?i in acest mod.
. Elem~ntele acestei structuri sint ti 1 d v
Astfel, fluxul ,comunc - comunc suburbane" este in interacl:iune
de mtgrantL Relafiile relativ stabile di t pun e e grupa;t sau gruparile
structura a Fenomenul de m. f. n re acestea constttute ceca ce numim cu fluxul ,comune suburbane - ora~e".
. J' ... zgrar~e. Configuratia fluxurilor de migratie estc data de configuratia
l~gat~I ndehteratura de specialitate
compoziJia fenomenului. au
f t .
ds anahzate in special aspectele raporturilor de calitate a vietii ?i de comunicare dintre arii teritoriale.
tiJ?Ufl _de' grupari de migranti in.ti-: eref pe dcare o ocup~ diferitele Reducind argumentatia la liniile ei esentiale, s-ar putea spune
nngratte. vo urn at de evemmente de di fluxurile de migratie sint un element structural al migratiei totale
t d pentru- ca:
tici personale (sex, v.irsta stare ct~r_:c e ve?ere .al unor caracteris-
Migrantii pot fi grupati din migratia este determinata direct de diferentele de calitate a
apartenenta etnica, ex eri~nta de v~ a, ~cupafie, mvel de instructie, vietii ?i de relatiile de comunicare dintre arii teritoriale;
ale comunitatilor de oagine sau d ~gr~tle ~tc.}, al _unor caracteristici - ariile teritoriale sc dezvolta in interactiune, constituindu-se
de caractcristici ale comunitxtt"l ed es ~n?-tte ~au, stmultan, i:n func+ie
ult" l .. <t, or e ongme .<~~ de d t. t" 9 t
in sisteme teritoriale.
Caracterul sistemic al fluxurilor de migratie reflecta deci carac-
tm caz c astftcarea se face in functie d t" 1 d f es matte. .tn acest terul sistemic al cauzelor care determina acest fenomen.
tul sau evenimentul de micrratt"c s . te tpur: e e lux in care migran-
.. t"> e m egreaza. ln concluzie, principalele premise care sus(in ipoteza jluxurilor
de grupari de migranti Pzult~ l ; nu se ~onsbtuie
D eoarece relatu relativ st b"l intrc toatc tipurile de migrafie ca eleme1tte structurale ale migrafiei totale s1~t :
de migranti {de evenim'en~e dea ~~ nu:nat anu~ite tipuri de grupari - caracterul sistemic al cauzelor care determina fluxurile de
mente" ale structurii acestu" f tgratte(} pot ft considerate ca ,cle- migratie, respectiv al raporturilor de dezvoltare ~ide comunicare dintre
1 enomen ,element structural")
Ipoteza pe care incercam sa o dez I ariile -te ritoriale;
limitarea emigratiei totale dintr-o arie teritoriala, intr-o perioada
jluxunle de migrafie sint element t tvo ~am tn contmuare estc ca
v

data, datoritli exigentelor de viabilitate ale acestei arii ca sistem social

sensul eli tntre ele se constituie rela~i ~;I:zcttrat eb ~~le acestui jenomen, !n
v s a ~ e.
-migratia in stadii ~i in lant. Fenomenele de migratie in stadii
A . . f teritorial;
<:are functioneaza ca sisteme soci~e ter1t sa~ ton~ soctal-economice -
rn1e tentoriale- comunitati local .
?i in lant actioneaza mai mult in calitate de mecanisme de constituire
moment, de un numrtr de mi ranti _or_Ia e dtsp?-n, la un anume a fluxuriior de migratie in sistem decit in calitate de cauze. Caracterul
de o mulFmc de factori leg
care_ ~intre aria respectiva
graftca a populatici etc.
;itf d t potentt~I, determmat la rl'ndul sau
al~e r~i'r~ur~!e
1
~ale dezvoltare ~i comuni-
en on e, de structura demo-
sistemic al ariilor teritoriale, exigentele lor de viabilitate sint o condi-
tie a manifestarii fluxurilor ca sistem. Rolul hotaritor in constituirea
85-
Ex~ras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIG
84 R~MANIA
A A

Edltura Academiei Republicii Socialiste RomaniaRABJIE IN

, ucuretl, 1984, cap.S
 ln perioada 1968-1973, migratia intema este dominata de trei
fluxurilor ca sistem revine insa . . xnari fluxuri: comune- ora~e, comune- comune, ora!?e- ora~e. sau,
tare ~i ~o~unicarii dintre arii t~~J:~~c\mr;:!fr _in procesul de dczvol- prin regrupare, rural- urban (39,4%), rural- rural(25,4%),urban-
. Pnncipalele criterii fol "t. a e I ente. urbanFlux~~
mterne 1~ flux~ri se refera l~:si e pentru descompunerea migratiei com~e --;- ora~e est_e ~oarte puternic. nu numai sub aspec-
{24,5%).
- hpologta localWitilor d e ongme
. tul pondern in m1grat1a total:'i, ci ~I sub aspectul mtensitatii (vezi tabel
(ruralefurb:lne); ~ 1. de destinatie a fluxurilor 5.1.2). ln raport cu celelalte fluxuri cu pondere mare, migratia comune-
or~e este superioara ca intensitate. Numai fluxul comune suburbanc-
. -- ana de intre
zonele 'care sea flux u:I"1o_r: mtra-
desfasurarc . _sau interzonaHi; ora~e, flux de volum redus (3,4% din migratia totala), are o inten-
s1tate semnificativa. conshtme fluxun de migratie de inten- sitate mai mare decit fluxul comune- ora~e.
. Prima etapa m anal"IZa structurii . t. . .
A
Tabel 5.1.2
mmarea ?ompozitiei acestui fenomen ;ugra,Iel mteme consta in deter-
lor care 11 compun. Data fiind li sa m punctul de vedere al fluxuri- Intensitatea fluxurilor de migra.tie, pe tipuri de localitii.ti. in
d_e structura a migratiei se o ) de da!e, foarte adesea analizele perioada. 1968-1973 (mu) *
~ ansamb_lul de relatii dinfr~es~ifa ~crt m~el, far~. a mai reconstitui
e fluxun. en e e ,e cmente ' respectiv tipuri
~estinatie
\ Comune Ora~e
\ Comunc \ suburbane
Origine - - - - -
6 5.3
38
5.1. Compo~pa m~grapei in functie de ti ul Comunc
Comune 6 77
de medm
d reztdential de la 0 ngmea P 34
\
-19
suburba.ne 3
~~ e 1a destinapa fluxurilor 23
Oralle
X 1000, undc
~rima perioada pentru care dis unem d mu Pt. 1+,.-M.,+ M,.
acestm aspect se refera la anii 1968___?1973 ( e. date complete asupra reprezinta indicele intensita}ii fluxu1ui de la i spre j; M ,1-
Fluxul dominant estc d 1 vez1 tabel 5.1.1). volumul fluxului de la. i spre j ; Pt. '+II - populatia in i,
incerca t sa argumentam in subca
v comunc . spre ora~c. D upa cum am
c a ito! v
1a sfir~tul perioadei de referintJI., in cazul acesta, populatia
ca acest flux a devenit dominant 'ca
p u~ presed:n} (4.1}, este probabil
vo urn, mea mcepind cu anii 1950.
estimata pentru 30.XII.1973. M, reprezinta intrari in comu-
nita?J.e de tip i, din alte tipuri de comunWi.ti. in perioada
de referinta; M - ie~iri din i in alte tipuri de comunita}i.
1
in decursul perioadei de referinta (vezi Methodes de mesure ... ,
Tabel 5.1.1
1971: Sursa
45). de date: Anuarul demografic, 1974.
Ponderea fluxurilor de migra~ie,in migratia totalll. e c .. . .
in perioada 1968- 1973 'p ategom de locahtati,
Analiza din punct de vedere al intensWitii pune in evidenta in
(%) mai mare rna sura rolul atractiei urbane in desfa~urarea migratiei:
fluxurile de maxima intensitate sint cele cu destinatia ora!?e.
~I Este probabil ca schimbiirile in ierarhia de pondere (volum) a
Comune
Comune Ora~e total
suburbane
0 fluxurilor de migratie sint prefigurate, la un moment dat, de ierarhia
3,9
lor din punct de vedere al intensitatii. Admit\nd aceasta ipoteza, con-
Comune 25,3 35,5 64,7
Comune form datelor din tabelul 5.1.2 (comparate cu cele din tabelul 5.1.1),
I 0,3 5,2
este de a~teptat:
a ponderii migratiei intre ora~e de ponderea flu-
suburbane 1,5 3,4 rezulta- di
Ora~e I 9,3 1,2 19,6 30,1 o apropiere
total I 36,1 5,4 58,5 100 xului comune - ora~e ;
- cre~terca ponderii migratiei suburban ~ urban;
Sursa de date: Anuarul demografic 1974 (ca.!c::ule pe baza datelor
din sursa mentionata). ' 81

.86
 Tabcl 5.1.4
. .: d loca.litati in migra?a tota.la, va.lori anuale
- men~inerea fluxului intre comune la un nivel superior celui . d +ie pe ca.tegorn e
P onderea fluxurilor

e mlgrat t
pen ru
perioada 1968-1973
. (o/o)
dintre comunele suburbane;
- men~inerea fluxurilor cu destina~ia comune suburbane la un
volum redus.
Rezultatele recensamintului din 5 ianuarie 1977 reflecta 9 compo- An

I I
zitie similar~ a flmwrilor de migratie (vezi tabel 5.1.3 co~parativ

I!~ \ ~i~ g I ~:~ I ~:~ ~:! I HI~~:i .\ l~~

cu tabel 5.1.1).
Tabel 5.1.3 1
1:68
1969 \ 25,
25,4 3' 5 34,2 . 1,6 0,3 3,3 9,7 t' 1 19,0 100
Ponderea fluxurilor de migranti (pe durata vietii) pe categorii de localitati, 1970 26,2 4.2 37,6 . 1.,5 0,3 3,9 8,6 1,2 d3 . too
la 5.01.1977 1971 23,8 4, 1 36:0 .. 1,5 0,3 . 3,~ 9,7 1:0 17:3 100
(%) 1972 26,6 32 39 3 1,5 0,2 3, 9,3
1973 24,8 ' ' . . .. . ora.~e. primul simbol
b rba.ne. o = mun1c1pu ~~ . +i
S = cqmun:e su u
~I
Comune * C = comune; 1. ,d. '1 tipul loca.litatli de destma.t-e.
Comune Ora~e Total 1 a.r eel de-a. Ol ea.
de ong~ne, . f. 1974
0 gt
suburbane
I 'ndica tipul loca.litatii
1 Sursa de date: A1luar-ul demogra IC, .

Comune
Comune
21 3 57 l 81 .. fl
Modificarea structurn uxu
rilor de migratie (estimate pe ba.za
. t") dator'Wi factorilor mentto-
.. . '1 durata v1e 11 " t
. b' ~ pe baza unei comparatn m re
suburbane
Ora~e
X
3
X
X
2
14 I. 2
17
tnregistdirn mtgrantt or .Pe ,_
nati. poatel fulipt~salind~~fe:e~~::~i~~e (tabel 5.1.5).
:Total 24 3 73 1 100* datele de a . Ime e
Fara' cei inregistrati la. ,a.lte situa.tii ;;i ncdecla.ra.t". Tabel 5.1.5
Sursa de date: Recensamintul, 1977, vol. I. . .. e tipuri de loca.lit!\.ti !}i perioade de stabilire in
Ponderea. migrantllor P~0~:i~.v;:~5.b3.1966 ~ la 5.01.1977 ('Yo)
Ceea ce surprinde este ponderea foarte mare a fluxului comune -
ora~e (57%, fata de 36%, inregistrata in 1968-1973). Deoarece 49%
din totalul migrantilor pe durata vietii, inregistrati in 1977, s-au sta- Loca.litatea de domiciliu I Total
bilit in localitatea de domiciliu intre 1965-1977, s-ar putea crede di
diferenta dintre cele doua procente mentionate provine dintr-o cre~tere
Anii venirii in
loca.lita.te Anul="'\
mintului
cox:nuna
comuna 1:. \ suburban!\. \
or~
\
efectiva a ponderii fluxului comune- ora~e, in migratia totala., dupa
1973. De~i o tendinta de cre!?tere a ponderii fluxului respectiv este
- -1939 1966 37,2
32,6-.'!j
2,5
2,4
60,3
65,0 ~.'}
100
100
1977
vizibila (vezi tabel 5.1.4, col. 3), aceasta cre~tcre nu a fost de a~a natura - 2,5 66,5 100
1940-1949 1966 31,0
27,9 4J 2,4 69,7 \1. 100
indt sa ridice ponderea fluxului la 0 cifra apropiata de 57%. 1977 100
71,0
Factorii care contribuie la o cre~tere exagerata a cifrelor referi-
1950-1959 1966 25.7
20,9
l.s
I
3,3
2,9 76,2 'i ,L- 100
toare la ponderea fluxului de la comune spre ora~e sint mortalitatea
diferenfialii ~i migrafia ( secundarii, terjiarii etc.) n ora~e a celor care -
1960-1964
1977
1966
1977
27,9 ,:1'
22,2-~:
4,6
4,2
67,5 '~
73,6 .
100
100

prin statistica sHirii civile au fost inregistrati in perioada 1968-1973 . 197~. Re"ttl4Ml~. 1977, vol. I.
ca sositi in comune, iar in 1977, la recensamint, ca migranti (pe durata Su:rsa de date: AstUJrwl dimog,.a.f IC, '

89
vietii) cu destinatie urbana.

88
 . . . Intre recensami?-~ele din 1966 ~i 1977 numarul migrantilor pe durata
vietn care s-au stab1lit in comune inainte de 1964 scade cu 603 235 foarte dificil, dat fiind faptul ca volumul !?i intensitatea migratiei stnt
(de .la 1 502 227 la. 898 992). Din aceste pierderi sau reduceri, aproxi- functie side dimensiunea medic a unitatilor teritoriale intre care o schim-
mahv 28~ reprezmta decese 1, iar 7~% ,remigrari" (migratii secun- bare' d~ rezidenta se considera migratie. Or, aceste unitati (localitati,
dare, tert1are etc.) facute dupa 1965, f1e in alte comune, fie in mediul
tinuturi etc.) sint diferite de lao tara la alta 2
:uban .. ~;icu~, a~este ~te i?-didi.. o pondere nsemnatii a migrafiilor
m stadu, m mzgrafza totala. De~1 nu d1spunem de date de evaluare directa Determinarea factorilor care explica variatiile anuale ale ratei
foarte probabil di majoritatea ,remigdirilor" din comune s-au facut migratiei totale implidi luarea in consideratie a particularitafilor evo-
in urban. Din inregistrarile statisticii civile ~tim ca 55% din plecarile lutiei economice, ale structurii 1nigratiei totale pe tipuri de fluxuri ~i
efec~uat~ din c~:>:~.nune, in perioada 1968-1973, au avut ora~ele ca ale comportamentelor demografice specifice pentru tara ~i perioada
de.stmat~~ Adm1tmd ~a .~cest procen~ a fast! in mare, valabil ~i pentru
m1gr_ant~,t pe durata v1etn care au remtgrat dm comune in perioada inter- respectiva.
cenzitara 1966-1977, rezulta cli. In respectiva perioada au sosit din
rural. in ora~e. aproximatiy 239 500_ migr~?ti care se aflau la eel putin 2 Chiar in conditiile In care nu putem controla efectul indus de marimea respec-
al dmlea evemment de m1grare (pnmul fund efectuat inainte de 1964). tivelor unitati, migratia totala manifesta tendinta de a avea valori cu atit mai ridicate.
In concluzie, se poate aprecia ca ponderea mare a fluxului comune- cu cit nivelul de dczvoltare al tarii de inregistrare este mai ridicat.
ora~e in migratia totaHi, inregistrata la recensamintul din 1977 (vezi Rata migratiei totale pe tari ~i perioade (valori medii annale)
tabel 5.1.3), este un efect combinat al:
- cre~teri.i int~nsitatii r~ale a respectivului f~ux (vezi tabel 5.1.4)
m decursul penoadet de refennfa. 0 buna parte dm evenimentele aces-
Tara ~i unitate
de inregistrare
1956-1960
0
/oo
I 1961-1965 1966-1970
Ofoo Ofoo
tui flux nu mai sint migratii primare, ci secundarc, tertiare etc. (vezi 1.2);
- mortalitatii diferentiale pc medii rezidentiale (mai mare in Suedia (parohie) 72 X X
rural decit in urban). Statele Unite ale
Americii (district) 65 66 69
Pentru perioada de referinta -In special anii '60-'70- com- J aponia (localitati) 58 71 78
~ozitia migratiei inter~e totale, din punct d~ vedere al tipurilor d~ loca- Franta (loca1itati) 52 49 63
htatt intre care se desfa~oara, este de pus mat ales pe seama diferentelor Cehoslovacia (obec) 31 28 26
Polonia (gromada) 47 33 27
de calitate a vietii intre rural ~i urban, a nivelului ~i ritmului de indus- Ungaria (hely) 38 32 28
trializare ~i urbanizare a farii. R.D.G. (kreis) 39 32 18
Romania (localitate) 18 15 15
In migratia totala, in legatura cu schimbarile in compozitie, se Bulgaria (raion) 20 20 19
produc ~i schimbarile de intensitate.
D. Courgeau, Analyse Quantitative des Migl'ations Hu-
Acest aspect al dinamicii migratiei totalc este unul dintre cele maines, Masson, Paris, 1980, p. 77-78, 210; S. Okita, T. Kuroda,
mai pufin studiate in literatura de specialitate. M. Yassukawa ;;.a., Population and Development. The Japanese
Experience, in Ph. Hauser (ed.) Wo,ld Population and Develop-
Se poate avansa ipoteza ca migratia totala de la nivelul unci ment. Challenges and Prospects, Syracuse Univ. Press, 1979,
p. 331.
tari este cu atit mai intensa cu cit nivelul de dezvoltare economica al
tarii respective este mai ridicat. 0 astfel de afirmatie poate fi validata Diferenta dintre tll.rile putemic industrializate precum Statele Unite ale Americii,
1
Bu!-
Suedia ~i Japonia, pede o parte, ~i tll.ri in curs de industrializare in anii '60, precum
Cifra este determinata in baza ipotezei ca migran"j:ii cu destinatie rurala au fost garia, Romania ~i Ungaria, pe de alta parte, este evidenta. Foarte probabil ca migrat1a
s~pu~i ratei de mortalitate specifidi pentru mediul rural in perioada 1966- 1976, respec- totala variazll. intre diferite intervale sau ,praguri" de dezvoltare economica. Pentru
hv 10, 15 /00 Faptul ca in estimare am lucrat cu rata bruta de mortalitate neavind
tarile care se situeazll. in cadrul unui acela~i interval de dezvoltare economidl., fenomenul
la. dispozitie date asupra structurii pe v!rsta a migrantilor pe durata vie"j:ii, i~pune ca
rezultatele sa fie interpretate cu toatll. pmdenta. se poate mentine relativ constant. Determinarea pragurilor respective implicll. existcnta
unor informatii asupra migratiei totale din mai multe tari.
90
91
 . Schijam in continuarc o astfel de abordare pcntru cazul migrajiei Diminuarea numarului de comune, prin regruparea acestora, a afectat
totalc inrcgistratc in Romania (tabel 5.1.6). in special inregistrarile referitoare la migrajia rural - rural, in scnsul
reducerii ponderii acesteia in migrajia totala.
Tabel 5.1.6 Explicarea variajiilor de intensitate ale migrajiei totale se impune
a fi facuta diferenjiat, pe subperioade, in functie de particularitajile
Migratia totala 11i emigrarea neta din rural in
R. S. RomAnia fluxului de migratie dominant in migrajia totaUi.
lnainte de 1950, in condijiile a mai pujin de 25% populajie urbana
Rata migra- Rata emigra- Ponderea emi- din populajia totala a tarii, migrajia rural - rural a fost fluxul domi-
Anul tiei totale rii nete din grarii. nete din nant. ln perioada 1951-1953, odata cu lansarea unor ritmuri rapide
(OJoo) rural rural in migratia
(Ofoo) totala (%) de industrializare socialista, este pro.babil ca migrajia rural - urban
a devenit fluxul dominant sau, oricum, apropiat ca valoare de eel al
1955 21 2,6 9,0 migrajiei rural- rural. lntre 1953-1957/1958, in condijiile reducerii
1956 20,9 -4,0 13,3
19.57 17,2 3,9 15,6 substanjiale a volumului de deplasari definitive de la sat la ora;;, este
1958 19,2 5,5 20,8 posibil ca migrajia rural- rural sa fi redevenit fluxul dominant.
1959 18,2 5,8 21,6
1960 17,2 5,9 23,3 Dupa 1959/1960, migrajia sat- ora;; revine la o intensitate ridicata
1961 H.-4 5,6 26,0 ;;i, probabil, ;;i la situajia de flux dominant.
1962 14,-4 5,9 26,5 In functie de nivelul mediu de intensitate ;;i de natura fluxului
1963 14,2 5,8 27,4
1964 14,5 5,6 25,9 component eel mai important, migrajia totala poate fi segmentata in
1965 17,0 8,2 26,3
1966 17,1 8,0 28,9 ctapele: inainte de 1950, 1951 - 1953/1954, 1954/1955- 1957, 1958-
1967 X 7,0 X 1960, 1961 - 1970 ;;i etapa care incepe cu 1971.
1968 11,6 6,4 26,1
1969 14,0 6,1 26,1 Intensitate maxima a fenomenului este inregistrata la inceputul
1970 14,5 6,5 26,5 anilor '50 ;;i dupa 1971, iar cea minima in anii '60.
1971 15,2 8,2 31,7
1972 16,4 8,1 28,8 Diferitele componente ale dezvoltarii economice ;;i sociale au
1973 18,0 9,8 31,7 influenjat asupra intensitajii migrajiei totale in special prin interme-
Sursa de date: E. Mesaro~, 1969 ~i Anuarul diul navctismului, al migrajiei rural - urban, rural - rural ;;i inter-
demografic, 1974.
zonale.
Datele din tabelul 5.1.6 indica o variajie oscilanta a ratelor de Variajiile navetismului rural- urban ar putea fi aproximate
migratie totala. ln fapt, insa, fenomenul ca atare a cunoscut un pro- prin intermediul raportului dintre ponderea populajiei nonagricole
ces de sporire a intensWijii, proces mascat in buna masura de reducerea in total populajie ocupata ;;i ponderea populajiei urbane. Dat fiind
numarului de localitaji. De la 4 485 localitaji (comune ;;i ora;;e) exis- faptul ca populajia nonagricola este situata majoritar in urban, este
tente in 1956 se ajunge la 2 942 localitaji in 1973. Aceasta scadere s-a de a9teptat ca navetismul rural- urban sa fie cu atit mai intens cu
facut pe seama reducerii numarului de comune cu 37%. (ln aceea;;i cit indicele respectiv are valori mai ridicate. Evident, avem de-a face
perioada numarul de ora;;e a crescut cu 38%.) Reducerea numarului cu o aproximare foarte ,larga" a fenomenului. Indicele respectiv da
de localitati, de comune in speja, a afectat variajiile de volum ale migra- erori de estimare (subapreciere) in special pentru trecutul apropiat,
jiei totale in special dupa reorganizarea administrativa din 1968. Pe dat fiind faptul ca are loco cre;;tere a ponderii locurilor de munca nona-
seama acestui efect de inregistrare este probabil ca se poate pune o gricole amplasate in rural, in totalul locurilor de mundi din aceasta
buna parte din rcducerea de intensitate a migrajiei totale dupa 1968. categoric.

93
92
 Diferentele dintre valorile succesive ale indicelui mentionat pot
fi considerate ca semnificative pentru sensu! de variatie al fenomenului
de naveta rural- urban (tabel 5.1.7).
Tabel 5.1.7
Schimbari in intensitatea navetismului rural- urban
19.50 119.5.5 1 1960 196.51 1970
Indice navetism rural-
urban 1,0.5 1,13 1,08 1,29 1,2.5
Diferente intre valorile
succesive ale indice-
lui X 0,08 -0,0.5 0,21 -0,04
Sursa: Am,arul statistic, 1981 (calcule proprii).
Conform acestor estlmari, navetismul rural- urban cunoa~te o
cre~tere mai accentuata in special in perioadele1950-1955, 1960 -1965
~i 1970- 1975. Se pare di in special in perioada 1960 - 1965
efectul navetismului de a fri:na migratia rural - urban este mai putin
compensat de actiunea altor factori cu influenta asupra migratiei.
Variatia de intensitate a migratiei rural - urban se regase~te,
in mare, in variatiile pe care le suporta migratia totala. Exceptia o
constituie perioada 1955- 1957, dnd migratia rural- urban este
redusa atit ca intensitate, cit ~i ca pondere in migratia totala, acest
ultim fenomen avind insa in aceea~i perioada o intensitate ridicata.
Se poate presupune ca, pentru perioada respectiva, migratia rural-
rural preia rolul de principala componenta a migratiei totale. Indica-
tiv in acest sens este faptul ca, dupa 1950, perioada in care nuptiali-
tatea din rural atinge valori maxime (intre 10,7% 0 ~i 11,2% 0 ) este
cuprinsa intre anii 1955-1958, deci aproximativ concordant cu etapa
la care ne referim in analiza migratiei totale. Afirmatia are in vedere
faptul ca 0 parte importanta din casatoriile efectuate in mediul rural
se fac prin schimbarea comunitatii de rezidenta pentru eel putin unul
din parteneri (sotie, mai ales).
Migratia interzonala (de tip rural - urban sau rural - rural)
a contribuit la inregistrarea unor valori ridicate ale migratiei totale
in special in etapa 1951-1954, dnd principala forta de atractie a migran-
tilor o constituie ora~ele mari (G. Retegan, I. Pacuraru, 1974: 53),
care sustin desfa~urarea unor fluxuri de migratie pe distante mari. 0
serie de alte evenimente - precum deplasarile provocate de fenomene
94
de seceta acuta sau de reglementari restrictive de stabilirc a rezidentei
sau de catre alii factori- ~i-au pus amprenta asupra intensitatii migra-
tiei totale, in special in anii '50.
5.2. Compozitia migrapei in funcpe de aria
de desfa~urare (intra- sau interjudeteana)
197.51 1980
Diferentelor de calitate a vietii ~i de intensitate a comunicarii dintrc
zonele social-economice le corespund fluxurile interzonale. Cu cit aceste
1,44 1,42 diferente sint mai puternice, cu atit migratia interzonala este mai puter-
nidi dedt cea din interiorul aceleia~i zone. La rindul lor, diferentele
0,19 -0,02 reflecta fie anumite raporturi istorice de dezvoltare intre zone, fie pro-
cese social-economice contemporane de restructurare a acestor raporturi.
Analiza migratiei tn functie de aria intra- sau interjudeteana
de desfa~urare constituie un mijloc de estimare a procesului, din acest
punct de vedere. (De~i zonele social-economice nu se suprapun intru-
totul cu judetele, sub constringerea datelor disponibile sintem obli-
gati sa adoptam ca ipoteza de lucru ideea ca judetele nu sint numai
unitati administrative, ci ~i social-economice, localitatile de pe cuprin-
sul lor constituindu-se intr-un sistem teritorial.)
Migratia interjudeteana are o pondere mare in migratia totala.
In volumul de migranti pe durata vietii inregistrati la recensamintelc
din 1966 ~i 1977, fluxurile interjudetene au o pondere de 54% (Recen-
samntul, 1966, vol. IV, Recensamntul 1977, vol. I). Dat fiind faptul
ca migratia intre judete este, dupa cum vom ariHa in continuare, in
mare masura migratie rural- urban ~i datorita mortaliH'itii diferen-
tiale intre cele doua medii rezidentiale, cifra respectiva supraestimeaz~t
intensitatea reala a fluxurilor interjudetene. (Situatie similara cu cea
comentata in subcapitolul 5.1., in legatura cu tabelul 5.1.3.) Ca avem
de-a face cu o supraestimare a intensitatii acestor fluxuri atunci dnd
se lucreaza cu date de recensamint asupra migrantilor pe durata vietii
rezuWi ~i din faptul di ponderea migratiei interjudetene in totalul
celei rural- urban a fost in perioada 1968-1972 de 44% (1n timp
ce, conform estimarilor facute cu migranti pe durata vietii, accasta
pondere era in 1977 de 55%).
Migratia interjudetcana are cea mai mare pondere in fluxurile
cu destinatie urbana, in cele urban- urban, in special (tabel 5.2.1).
Aprecierea, de~i facuta pe baza inregistrarii migrantilor pe durata vietii,
este consistenta cu constatarea di migratia interurbana se desfa~oara
pe distante mai mari decit celelaltc tipuri de migratie (cu care estc com-
parabila).
95
 Corelatiile dintre intensWijile acestor fluxuri sint prezentate
Tabel 5.2.1
in tabelul 5.3.1.
Ponderea migratiei interjudetene pentru fiecare din fluxurile intre tipurile
de localitati (migranti pe durata. vietii, 5.0 1.1977)
Tabel 5.3.1
l\latrice de corelatie dintre fluxuri de migratie in
functie de mediul rezidential ~?i aria intra- sau inter-
judeteana de desfa~?urare *

~
Comune
Ora~e Comune Total
e
' suburbane
I I RUI RRI N

Ora~e 77 53 54 73
Comune -0,25
47 RUI 0,43 0,53
suburbane 24 37 44
0,78 -0,55
Comune 55 56 37 51 RU1
RRI -0,38
Total 60 l 39 54
* Vezi in anexa 2-v5, v6, v9, v66; pentru
Sursa de date: Recensami1ltul, 1977, val . I, tab. 21. P= 0,01, r= 0,42.

Selectind numai corelajiile de maxtma intensitate, relatiile din-

5.3. Relajii intre tipuri de fluxuri de migrajie
Ved~ic:rea !p~tezei a~upra car~cterului sistemic al fluxurilor de migratie
va ft facuta m contmuare pnn analiza corelajiilor dintre intensitatea
acestora.
Conform premiselor teoretke avansate, este de a9teptat ca, in
masura in care comunitajile locale de.un anume tip - urban sau rural -
de pe teritoriul unui judet funcjioneaza ca sisteme sociale locale intre
inten~i~ate_a fluxurilor de migrajie corespunzatoare sa existe co~elatii
semmf1cative.
~intre ~uxu_rile care s~ det~rx:n~na in funcjie de caracterul urban/
rural, mtra-fmter]udejean 91 defm1tivjpendulatoriu al migrajiei, dis-
punem de date n~~ai in legatura cu tipurile rural- urban interjude-
jean -.rata de 1m1grare (RUI), rural- urban intrajudejean- rata
de em1~rare (RU1), rural- rural interjudetean -rata de imigrare
(RRI) 91 navetism la nivelul judejului (N) 3.
. 1 ~ - p:oportia de ~aveti~ti in totalul personalului muncitor al judetului nu este
propn~-z1s o masur~a unm fl_u:", ~efiind specificate originea ~?i destinatia sa; acest indice
t1 _cons~_deram :otu~l ca semmftcahv pentru intensitatea migratiei pendulatorii sat-oral1
ftlut fu.nd ~a, m co~dit~le actuale, navetismul este un fenomen prezent in special intre
aceste hpun de locahtati. Un studiu de caz facut pentru judetul Buzan pledeaza in sp -
jinul acestei afirmatii - M. Bacanaru, I. Petre, I. Bacana.ru, 1978: 291-292.
96
tre cele patru tipuri de fluxuri se prezinta grafic ca in figura 5.3.1.
Navetismul se afla deci in relatie negativa cu toate formele de
migratie definitiva semnificate prin variabilele incluse in analiza, in
special in raport cu MRU 1
Relatia negativa dintre migratia rural- urban intrajudeteana
~i navetism poate fi interpretata in ipoteza ca in majoritatea judetel~r
se reduce tot mai mult ,specializarea" satelor in a da fie migranti de1-
nitivi, fie naveti~ti pentru ora~. Numai in masura in care cele dottii tipuri
de comportament de migrafie ajung sa fie prezente in acelea~i localitati
rurale pot intra in ,concurenfa", accentuarea unuia ducind la estomparea
celuilalt. Este probabil ca dezvoltarea retelelor de transport in comun
~i o serie de alji factori (asupra carora vom reveni) au contribuit la adop-
tarea comportamentului navetist rural- urban ~i in satele care ante-
rior erau relativ izolate.
RUI~:.:: Fig. 5.3.1. - Corelatii semnificative intre
tipuri de migratie.
principalele
N~RUj
Relatia puternica dintre fluxurile de tip RRI ~i RU 1 (fig. 5.3.1)
poate fi interpretata ca argument pentru sustinerea ipotezei ,migrajiei
in lanf': emigrarea din comune in ora~ele aceluia~i judet creeaza o cerere
de forta de munca pentru agricultura, satisfacuta prin atragerea popu-
n
97

latiei active din comunele altor judete. Migratia de tip RRI se dezvolta
insa ~i ca urmare a efectului combinat dintre o cerere mare de forta
de munca in ora~ele de la destinatie ~i acordarea dreptului de rezidenia
in marile ora~e in mod selectiv, favorizind speciali~tii, personalul cali-
ficat. (0 astfel de selectivitate a fost pusa in evidenta pentru cazul
municipiului Bra~ov- L. Madara~, 1980.) Pentru emigrantii din rural
fara sau cu nivel scazut de calificare, stabilizarea in comunele din apro-
pierea marilor ora~e este impusa tocmai de aceasta selectivitate.
Trecind la nivelul individual de analiza, se poate infera concluzia
ca principalele motivatii social-economice ale emigrarii rural - rural
pe distante mari sint legate de exercitarea unor ocupatii fie in comune,
in unitati agricole dezvoltate, fie in centre urbane, ca naveti~ti. Este
probabil ca a~a stau lucrurile avind in vedere, in plus, faptul ca judetele
cu cea mai mare atractie a ruralilor de la mare distanta sint caracteri-
zate atit prin grad ridicat de urbanizare, cit ~i prin nivel ridicat de dez-
voltare agricola. Acesta este cazul judetelor Timi~, Constanta ~i Ilfov
(considerat in limitele sale de pina in 1981 ~i avind in vedere functio-
nalitatea sa conjugata cu cea a Bucure~tilor).
5.4. Relatii intre fluxurile
de migrafie interjudetene
5. 4.1. Fluxurile cu destinatie in urban
In cadrul capitolului 4 fluxurile de migratie au fost abordate numai
prin prisma volumului sau intensitatii lor la origine (ca emigrare) sau
la destinatie (ca imigrare). Cu ajutorul analizei cauzale au fost puse in
relatie variabile socioeconomice cu variabile de emigrare sau de imigrare.
Pentru principala variabila referitoare la migratie interjudeteana - imi-
grarea ruralilor in ora~e situate in judete diferite de origine -, prin-
cipalul factor explicativ i1 constituie ponderea populatiei ocupate in
sectorul de stat al economiei in total populatie.
Prin acest gen de analiza se accentueaza rolul factorilor care actio-
neaza la destinatia fluxului (in cazul in care variabila dependenta ~ste
imigrarea) sau la origine (in cazul emigrarii).
Premisele teoretice formulate in prima parte a lucrarii conside-
rau ca factori explicativi ai migratiei nu atractia sau respingerea social-
economica de la destinatie ~i respectiv originea fluxului, ci raportut
dintre factorii care actioneaza la origine ~i la destinatie. Pentru a cunoa~te
acest raport ~i rolul pe care i1 joaca in influentarea procesului de
migratie, se impune un alt tip de analiza, in care fluxurile sa fie conside-
98
rate in sensul lor propriu, ca multirrie de persoane care se deplaseaza
intre o origine ~i o destinatie comuna.
In masura in care fluxurile respective au nu numai un continut
statistic (agregare a unei multimi de persoane cu car.acteri~~ici ~omune),
ci si unul social, atunci este de a~teptat ca sensul ~~ relatule dn~tre flu-
xu~ile interjudetene Sa exprime 0 ierarhie de dezvoltare intre ]Udetele
implicate in relatie.
In plus, acest tip de analiza are a~antajul de a permi~e veri~~carea
existentei unei corelatii intr~ raportunle .de de.zv?lt<:re ~~ relatule de
comunicare intre arii teritonale aflate la mvelun dlfente de dezvoltare.
Urmarea acestui drum de analiza este mult complicata de numarul
mare de fluxuri posibile in miscarea migratorie interjudeteana ({40 X 40)-
- 40 = 1 560 fluxuri). Evident, o harta in care trasezi pina la. ~ 56~
de ,linii", reprezentind tot atitea fluxuri, este foarte greu de c1ht ~1,
prin aceasta, foarte putin utila.
Intreprindem o prima analiza asupra fluxurilor de migratie inter-
judeteana cu destinatie urbana (or~gi~ea lor es!e ~esp~cific~ta, .putind
A
fi rurala sau urbana). Aceste fluxun smt m buna masur~ (731o dm total
migratie interjudeteana cu de~tin_atie urbana) fluxun rural - urban.
Folosim datele recensamintulu1 dm 1977.
Pentru reducerea unei realitati complexe la liniile ei esentiale,
retinem in analiza pen~n: fiecare ju'det cite doua fluxuri (de .grad';l I
~i II) - cele care la ongme au eel m.a~ I?-are volum ..In al ~m~ea nnd,
renuntam, pentru moment, la mumCipml Bucure~h, a car.m put~re
de atractie depa~e~te. cu mult ye 3: celo~la~te ora~~e. Constrmm ~ec1 o
A
configuratie a fluxunlor d~ I?-Igratle ynnCipale facmd abst~act1e de
orasul-capitala, care conshtme pnnc1palul centru de atract1e pentru
24 din cele 39 judete ale tarii (in baza cifrelor de migranti pe durata
vietii, 1977). Pentr~ aceste judete au fost considerate ca fluxuri prin-
cipale cele al caror volum se situa pe locurile doi ~i trei (pe locul I fiind
emigrarea la Bucuresti). Din cele 39 X 2 = 78 fluxuri, au fost retinute
un numar de 62, care indeplineau conditia de a nu fi dublate de un con-
traflux de volum mai mare. Deci, daca mii este fluxul de migratie
din judetul i in ora~ele judetului j, atunci acesta a fost retinut ca flux
principal dadi ~i numai daca mij > mw
Pentru a trasa in intregime harta regiunilor sau sistemelor inter-
judetene, cu destinatie urbana, se impune luarea in consideratie.- in
aceasta etapa a analizei- a rolului jucat de Bucure~ti. Am cons1derat
ca judete care graviteaza in jurul acestui ora~ pe cele al caror flux spre
99.
Bucure~ti este mai mare de 4 ori 4 fata de fluxul de emigrare de volum Tabel 5.4.1 (continuare)
imediat inferior, din acela~i judet. Au rezultat 8 fluxuri principale de
gradul I spre Bucure~ti, de la Arge~, Dimbovita, Prahova, Galati, Ialo- 15 ((l X 2) +
mita, Constanta, llfov ~i Teleorman. Corespunzator, pentru aceste 0 2 3 4 +2)- ((3x2) +
+4)
judete fluxurile care fusesera determinate ca ,principale de gradul I"
au devenit, prin luarea in consideratie a atractiei Bucure~tilor, ,prin- -3
cipale de gradul II".
In continuare am procedat la construirea unui indice al atractiei
urbane (migratorii) a judetului prin calcularea diferentei dintre numarul
Boto~ani (BT)
Brasov (BY)
Braila (BR)
Buzau (BZ)
3 7
1
1
1
1
I 13
-3
-3
1 0
fluxurilor principale de sosire ~i cele de plecare din judet. ln prealabil Caras-Severin (CS)
1 1 4
Cluj '(CJ) 3
am ponderat numarul fluxurilor (de sosirefde plecare) care la origine Constanta (CT) 2 1 2
au avut volumul eel mai mare cu 2, iar pe cele care la origine au fost 1 -2
Covasna (CV)
1 -3
pe locul al doilea cu 1 (vezi tabel 5. 4.1) 5 Dimbovita (DB) 4
Dolj (DJ) 2 2 1
2 2 1 3
Tabel 5.4.1 Galati (GL) -3
Gorj (GJ) 1
Numarul de fluxuri interjudetene principale de sosire in centrele urbane ale judetului 1 -3
Harghita (HG) 6
sau de plecare din judet (migranti pe durata vietH la recensamintul din 5.0 1.1977. Hunedoara (HD) 2 1
1 1 -3
Ialomita (IL) 6
3 1
Nr. fluxuri de Nr. fluxuri de Indice1e de Ia~i (IS)
1 1 -1
Judetul sosire plecare atractie in urban Ilfov (IF) 2
1 1
Maramure~ (MM)
gradul I Igradul II gradul I Igradul II a migrantilor (IA)
Mehedinti (MH)
Murel? (M$)
1
1
1
1
-2
0
15= ((lx2)+ 1 1 -3
0 . 2 3 4 + 2)- ((3x2) + ~eamt (NT)
1 1 -3
+ 4) Olt (OT) 1
2 1 1
Prahova (PH) -3
Satu Mare (SM) 1 1
Alba (AB) -3 1 1 -3
Salaj (SJ) 5
Arad (AR) 1 -2 Sibiu (SB) 2 1
Argel? (AG) 2 -1 1 -2
Suceava (SV) -3
Bacau (BC) 1 1 Teleorman (TR) 1
Bihor (BH) 1 -2 4 9
Timil? (TM) -3
Bistrita-Nasaud (BN) -3 Tulcea (TL) 1
1 -3
Vaslui (VS) -3
Vilcea (VL) 1'
4 Pragnl este relativ arbitrar ales. Pornind de la faptul ca Bucurel?tiul este de
1 -3
peste 6 ori mai mare decit urmatorul oral? in ierarhia volumelor de populatie, am fi putu t Vrancea (VR) 16
Bucurel?ti (B) 8
considera aceasta cifra drept prag. Coborirea la 4 a fost facuta in urma analizei fntregii
serii de raporturi ,v_olum flux spre Bucurel?tijvolum flux spre alt judet, de intensitate
imediat inferioara". In jurul cifrei 4 se produce o ,ruptura" a seriei de date.
Un prim rezultat al acestor operatii este clasijicarea judefelor din
5 Un astfel de indice estimeaza atit intensitatea fluxurilor de imigrare in raport
p 1mct de vedere al comportamentultti lor de mig':afie in ci_nc~ :ategorii:
cu un judet dat, cit ~i extensiunea cimpului de migratie din care in judetul respectiv
sosesc migranti. Cu cit indicele este mai mare, cu atit centrele urbane din judetul respec- 1. centre de imigrare, cu indice de atractie mare ~1 fara fluxun
tiv a trag mai multi migranti, din mai multe judete. Validarea acestui indice se poate face de plecare de marime semnificativa 6 : Bucure~ti, Bra~ov ~i Timi~ (evi-
~i prin raportarea sa la un indice care estimeaza numai intensitatea atractiei urbane
a migrantilor (calculat ca raport intre migratia neta pe durata vietii in centrele urbane dent Bucurestiul ar avea un indice mult mai mare daca procedeul
ale judetului ~i populatia nonmigranta din judet). Conform al?teptarilor, din totalul de ' '
4 judete cu imigrare maxima (peste 8000Jo0 , 3 sint judete definite drept ,centre de imi-
de construire nu 1-ar defavoriza) ;
grare", din 14 judete cu emigrare maxima (peste -800%0 ), 12 sint din categoria ,cen-
trelor de emigrare" (vezi comentariul la tabelul 5.4.1). s Cele mai importante din fluxurile lor de emigrare au un volum mai mic decit
contrafluxurile .corespunzatoare.
100 101
 II. centre de imigrare-emigrare, cu indice mai mare decit zero ~i
cu fluxuri de plecare de marime semnificativa: Ia~i, Hunedoara, Sibiu,
Cluj, Dolj, M:aramure~, Bacau, Constanta, Galati; .
, III. centre de ,tranzitie", cu indicele de atractie egal cu zero,
respectiv cu fluxuri de emigrare ~i de imigrare egal la numar: Cara~
Severin, M:ure~ ~i Prahova;
IV. centrf Je emigrare-imigrare, cu indicele de atractie (IA) -2 ~
~ IA < 0: A:.ad, Bihor, Covasna, Ilfov, Mehedinti, Suceava, Arge~;
V. centre de emigrare, cu IA ~ - 3, respectiv fara nici un flux
de sosire de marime semnificativa ; in aceasta clasa sint cuprinse 18
judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Boto~ani, Braila, Buzan, Dimbovita,
Gorj, Harghita, Ialomita, Neamt, Olt, Satu Mare, Salaj, Teleorman,
Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.
Pe baza acestei clasificari se poate trece la reconstituirea relatiilor
majore dintre fluxurile de migratie. 0

Urmarind distributia fluxurilor pe harta (vezi fig. 5. 4.1 ~i 5. 4. 2),

se poate vedea cu u~urinta ca mi$carea migratorie interjudefeana este
orientata in 1977 catre cele trei mari centre de imigrare: Bucure~ti, Bra~ov
~i Timi~. intre ele, acestea sint relativ independente, in sensul ca nu
exista fluxuri de gradul I (cu intensitate maxima intre fluxurile de
emigrare de la origine) care sa le uneasca direct. Desigur, factori de
natura social-economica actionind pe durata mare de timp au contri-
buit la aceasta situatie. Atractia migratorie este, probabil, ~i rezul-
tat al unei anume centralita-fi geograjice: judetele Timi~, Bra~ov ~i
Galati sint plasate pe o ,banda" care traverseaza tara de la vest la est,
in apropierea liniei mediane dintre extremitatile de sud ~i de nord
ale tarii.
' Considerind ca apartin aceluia~i sistem de migratie judetele legate
direct sau indirect printr-un flux principal, a rezultat configuratia pre-
zentata in fig. 5.4.1.
Exista deci trei mari sisteme de migratie definite prin princi-
palele lor centre de convergenta a fluxurilor:
I. sistemul Timi$- Hunedoara- Cluj - Dolj (14 judete);
II. sistemul Bra$OV - Sibiu (7 judete);
III. sistemul Bucure$ti- Galati - Constanta (13 judete).
De mai mica intindere sint sistemele:
IV. Ia$i (4 judete);
V. Maramure$ (2 judete).
Rod al unei succesiuni de operatii tehnice relativ numeroase,
gruparea jude{elor in astfel de sisteme se cere argumentata ~i inter-
pretata.
Principala ipoteza interpretativa pentru aceste evidente empi-
rice este di structurarea fluxurilor de migrafie rejlecta (a) o ierarhie spe-

102
 c~ficii a dezvoltarii social-economice a unor judeJe ~i (b) existenJa unei
relative consistenJe valorice (culturale) tntre respectivele judeJe, toate aces-
tea 11u~_nijestate tn condiJii de (c) proximitate teritorialii.
Incepem argumentarea cu componenta cea mai putin problema-
tid a ipotezei: proximitatea teritoriala. Din cele 35 de fluxuri principale
de gradul I, numai 6 traverseaza un alt judet pentru a ajunge de la
.~
+'
cd
origine la destinatie. Este vorba de fluxurile Bihor- Timi~, Cluj -
.:::.... Hunedoara, Dolj - Hunedoara, Badiu - Bra~ov, Galati - Bucu-
en
;) re~ti, Constanta - Bucure~ti. Toate aceste fluxuri leaga intre ele judete
"0
::;
cu grad ridicat de urbanizare (in 1977, 6 din cele noua judete implicate
(.)
in relatii aveau peste 53% populatie urbana, gradul national de urba-
>cd
=: nizare fiind de 47,5% Anuarul statistic, 1977). Din acest punct de vedere
cd
'-'
+' s-ar putea considera ca regasim o manifestare a regularitatii: migratia
'-'
"0 urban -urban se face pe distante mai mari, dedt cea rural- rural.
.~.
...
:,)
~
::::::
Similar, 6 din cele 30 de fluxuri principale de gradul II leaga
.... +'
;::
.-4 ;
;) judete care nu sint vecine: Suceava - Timi~, Cluj - Bra~ov, Bistrita-
Nasaud- Hunedoara, Ialomita- Bra~ov, Ilfov- Constanta, Galati-
.,......,~
.9
Bra~ov .
cd cd I
'"' '"'
.gp~ Pentru verificarea componentei (a) din ipoteza enuntata, folo-
;::

" .::l"0..
"0
I sim drept referinta sistemul de migratie Timi$ (vezi fig. 5.4.3). Prin
analiza de regresie am constatat ca migrarile in urban, din alte judete,
...::; ~
-~-
~
..sa biJ I sint determinate in principal de gradul de dezvoltare al judetului de
destinatie, estimat cu ajutorul indicelui ,numar de personal la 1000
-~ locuitori". Valorile aceluia~i indice inscrise pe ,nucleele" grafului din
... \0
0\0
~0\
figura 5.4.4 indica o strinsa corelatie intre ierarhizarea judetelor din
..::l~ acest punct de vedere ~i modul de structurare a fluxurilor: pe o aceea~i
cl
.8" . .
~
ramura a grafului, deplasarii de la destinatie spre originea fluxurilor
(.) cl
;::.::;,
0.,::;...
~

Timi!? (3831
'"5 ~=

~
s r I .
CfJ

U'i Fig. 5.4.3. - Personal munci-

Arad
(316)
Bihar
(301) t
Hunedoora
(366)
Caras Sevenn
(343)
tor la 1 000 locuitori in 1977 pe
<'i judetele componente ale siste- I I
~I
Cluj (3491
.,.; mului de migrape Timi~ .
ori t
oiJ
~ Gorj Olt soh Bistrifa- Mure~
(292! (2241 (197) J NdsO.ud (2121 (3etil

ii corespunde o ierarhie descresdnda a valorilor indicelui inscris. Exista

o singura abatere de la regula: in Gorj se afla originea unui flux spre
Dolj, dar personalul muncitor la 1000 de locuitori este ~ai nume_ros
in primul dedt in eel de-al doilea judet, contrar a~teptanlor teoretlce.

105
 De!ji sub aspect statistic este normala o astfel de abatere incli-
nam spre a o considera nu atit ca expresie a unei relatii statistic~ intre in afara regiunii istorice a judetului de destinatie (vezi tabel 5.4.2).
ierarhia de dezvoltare !ji structurarea fluxurilor, dt, ~ai ales, ca efect In schimb, judetele ,centre de imigrare-emigrare" (cu indice de atrac-
al unei insuficiente a tehnicii de construire a grafului fluxurilor de migra- tie mai reclus dedt centrele de imigrare) atrag migranti preponderent
din aceea~i regiune istorica.
Brasov 1475 J
Tabel 5.4.2
f Fig. 5.4.4. - Personal muncitor
I
Sib1u 1385) I. I la 1 000 locuitori in 1977 pe Xumarul fluxurilor principale (de grad I ~i II) in functie
Bacau 1272) Covasna. de puterea de atractie a ora~elor de la destinatie ~ide regiunea
judetele componente ale sistemului
t 1297)
I
Alba 1299)
I
Vilcea 1237)
l
Neamt 1259)
de migratie Bra~ov. istorica de la origine

Atractia migrantilor
Originea fluxului
in raport cu I foarte mare lmar~ (centre de Total
tie. Intre volumele fluxurilor de emigrare de gradul I !ji II din Gorj, destinatia (centre de 1m1grare-
spre Dolj !ji respectiv Hunedoara, exista o diferenta foarte mica, de la I imigrare) emigrare)
10 896, in primul caz, la 10 214, in eel de-al doilea caz.
aceea~i regiune
Tehnica de determinare a nucleelor in graful migratiei lucreaza istorica 8 23 31
numai cu volumul fluxurilor principale de gradul I, indiferent de dife- alta regiune
renta dintre acesta !ji eel de gradul II. In cazul fluxului de gradul II, istorica 15 6 21
spre Hunedoara, ierarhia dintre origine si destinatie este respectata
fiind in acest caz conform a!jteptarilor de;ivate din' ipoteza. '
Total I 23 I 29 I 52
x2 = 8,79 semnificativ pentru p = 0,01.
. In cazul sistemului Bra$OV (fig. 5.4.4) corelatia dintre modul de
structurar~ a fluxurilor !ji ierarhia de dezvoltare a judetului este con-
Astfel (vezi fig. 5. 4.1), Dolj ul grupeaza fluxuri din Oltenia, Cluj ul
forma cu 1poteza enuntata. Corelatia ramine la fel de buna si in cazul
sistemelor Bztcuresti, din Transilvania, Sibiul - majoritar din Transilvania, Ia!jul din nor~ul
, ' si
Iasi ' Maramures.
, '
si centrul Moldovei etc. Dintre marile centre de imigrare, Bucure!jhul
In st~uctur?-rea fluxurilor joaca, desigur, un rol !ji raporturile ~re in cea mai mare masura un dmp de atractie conform cu granitele
culturale dmtre JUdete. Acest factor, de natura calitativa, este mai regiunii istorice de apartenenta (vezi fig. 5.4.1).
greu de pus in evidenta cu ajutorul unei astfel de analize, cu atit mai
Din judetele tarii, 22 (considerind inclusiv municipiul Bu~ure!jti
mult cu dt actioneaza conjugat cu o serie de alti factori nu numai ca judet) isi mentin in 1977 puterea de atractieurbanaamigrantilorpe
manife!jti (precum raporturile de dezvoltare), ci !ji latenti, de natura care o ~ve~u in l966 (tabelul 5.4.3). Rezulta 'deci ca schimbarile canti-
psihosociala (precum traditiile de comunicare prin migratie etc.). Chiar
Tabel 5.4.3
in limitele acestui tip de analiza pot fi facute, totu~i, unele estimari.
Raportarea regiunilor istorice la ,regiunile" (sistemele) de migra- Indicii atractiei in urban a migrantilor, la recensamintele din 1966 ~i din 1977

tie indica raporturi de intersectare intre cele doua tipuri de arii. Indici Dife-~ Indici Dife-
0 prima regularitate derivata din analiza comparativa a tipuri- Judetul
renta Judetul
I rent a
1977 1966 1977-1 1977 1966 1977-
lor de judete, din punctul de vedere al comportamentului lor de migra- 1966 I I 1966
I
tie, !ji a regiunilor istorice de apartenenta: cu ct judefztl are o mai mare
0 I 1 I 2 I 3 I 0 I 1 I 2 I 3
putere de atracfie, cu att ,cmpul" din care f$i recruteaza migranfii este
-3 -3 0 Bistrita-Nasaud -3 -3 0
mai dijerit de regiunea istorica de care aparfine judeful respectiv. Alba
-3 -3 0
Arad -2 -1 -1 Boto~ani
Judetele cu indice maxim de atractie din grupa ,centre de imi- Arge~ -1 -1 0 Bra~ov 14 8 6
1 3 -2 Braila -3 -3 0
grare" sint la capatul unor fluxuri a caror origine se afla, majoritar, Bacau
-2 I -2 0 Buzau -3 -3 0
Bihor

106 107
 Tabel 5.4.3 (continuare) decit in prima. ln acest sens am constatat ca rata de cre~tere a numaru-
lui de personal muncitor la 1000 locuitori, intre 1966 ~i 1977, nu este
0 2 3 0 2 3 sistematic mai mare la destinatia din 1977 dedt la cea din 1966, pentru
'
fluxurile principale de gradul I care au aceea~i origine in aceste doua
Caras- Severin 0 1 -1 I Mure!j 0 -1 1 momente.
Cluj 4 6 -2 Neamj: -3 -3 0 In schimb, se poate constata ca jlttxurile acestea se reorienteaza,
Constanta 2 3 -1 Olt -3 -3 0
Covasna -2 -2 0 Prahova 0 2 -2
n decursul perioadei de referinta, spre destinajii care au nivel de dezvol-
Dimbovita -3 -3 0 Satu Mare -3 -3 0 tare superior celui existent la destinajia anterioara.
Dolj 4 1 3 salaj -3 -3 0 Estimind nivelul de dezvoltare social-economica prin personalul
Galati 3 6 -3 Sibiu 5 2 3
Gorj -3 -2 -1 Suceava -2 -2 0
muncitor la 1000 locuitori, putem evidentia corelatia dintre icrarhia
Harghita -3 -3 0 Teleorman -3 -3 0 de dezvoltare a zonelor de sosire in momente diferite, pentru fluxuri
Hunedoara 6 9 -3 Timi!j 9 7 2 care au aceea~i origine, ~i schimbarea sensului ac\:'stor fluxuri (tabel5.4.5).
Ialomita -3 -3 0 Tulcea -3 -3 0
la!ji 6 5 1 Vaslui -3 -3 0 Tabel 5.4.5
Ilfov -1 -1 0 Vilcea -3 -3 0
Maramure!j 2 1 1 Vrancea -3 -3 0 Personal la 1000 locuitori in 1977, Ia destinaj:iile
Mehedinti -2 -3 1 Bucure!jti 16 14 2 fluxului

tative, referitoare la intensitatea fluxurilor, se petrec in 18 judete. Judet de plecare Destinatia din Destinatia
Schimbarile calitative sint mai putin frecvente, in special pentru flu- in 1966 1966 din 1977
xurile care in 1966 aveau o maxima intensitate (gradul I) (tabel 5.4.4).
Bihor Arad (318) Timi!j (383)
Tabel 5.4.4 Vilcea Dolj (259) Sibiu (385)
Alba Hunedoara(366) Sibiu (385)
Schimbari calitative in structura fluxurilor principale Bacau Galati (308) Bra!jov (475)
de migratie intre 1966- 1977 Ialomita Constanta Bucure!jti
(403) (522)
Tipul de schimbare
lntensitatea fluxului I Total
l gr. I * I gr. II ,
Schimbarea destinatiei fluxului principal de emigrare din Bihor
de la ora~ele din Arad (in 1966) spre cele din Timi~ (in 1977) s-a facut
flux nou X 5 5 deci nu pentru ca in Timi~ dezvoltarea economica s-ar fi facut mai
disparitie flux 2 1 3 rapid dedt in Arad (in intervalul 1966-1977), ci pentru ca Timi~ul
schimbarea destina- are un nivel de dezvoltare superior Aradului. Este probabil ca, intr-o
tiei fluxului 5 4 9 prima etapa (anume in 1966), emigrarea din Bihor a fost orientaHi
Total 7 10 17 prioritar spre Arad ca judet cu nivel de dezvoltare superior, aflat in
* Fluxul cu eel mai mare volum in raport cu proximitate teritoriala. In aceea~i perioada se inregistra un flux impor-
fluxurile de la aceea!ji origine. tant de migranti (pe durata vietii) nu num~i spre ora~ele din Arad
{7 900), ci ~i spre ora~ele din Timi~ (7 000). In intervalul 1966-1977,
Reorientarea fluxurilor principale de la o destinatie la alta ,pare raporturile se schimba, fluxul spre Timi~ devine dominant ( 11 000
a fi eject nu atit al schimbarii raporturilor de dezvoltare dintre ariile de persoane, fata de 10 600 spre Arad). Aceasta schimbare, de~i de inten-
sosire, cit mai ales eject al unui proces de ,inviftare" sau de contagiune sitate relativ redus~i, ar putea fi interpretata ca efect al unui proces
sociala, realizat diferentiat in raport cu caracteristici ale acestor arii. de comparatie sociala pe care migrantii potentiali din Bihor 11 fac,
Un prim argument in favoarea acestei ipoteze este de natura cu ajutorul informatiilor pe care le primesc de la migrantii efectivi din
Timi~ ~i Arad, intre aceste doua destinatii. Optiunea majoritara pentru
negativa: reorientarea fluxului principal spre o alta destinatie se face
Timi~ (aflat lao mai mare distanta decit Aradul, fata de Bihor) ar putea
nu pentru ca ritmul de dezvoltare in noua arie de sosire este mai mare:

l08l 109
fi consecin{a a difuzarii convingerii di ,in Timis este mai bine dedt in
Arad" 7 ' lor urbane), in decursul perioadei intercenzitare (tabel 5.4.6). CresterEa
Cu toate riscurile pe care le implica trecerea de la jude{ ca uni-
tate de analiza agregata la individ, se poate avansa ipoteza ca migran-
fii se orienteazii zntr-o prima etapa spre zonele apropiate, cu oportunitafi
economice, ndreptindu-se ulterior spre zone- mai apropiate sau mai
departate - n care oportunitafile economice se mbinii cu cele sociale.
Un alt tip de schimbare importanta in studierea fluxurilor de
migra{ie este autonomizarea unor centre de atracfie. Astfel, Ia~ul ~i Mara-
mure~ul devin in principal centre de atragere a migran{ilor: in 1966
Maramure~ul gravita in jurul Clujului, iar Ia~ul in jurul Bacaului. In
Maramure~ cererea economica de for{a de munca a fost mai mare decit
in Cluj : intre 1973 ~i 1977, spre exemplu, cre~terea personalului munci-
tor la 1000 locuitori a fost de 117%, iar in Cluj de numai 107%. Similar,
Ia~ul are, in aceea~i perioada, o cre~tere de 118%, fa{a de Bacau cu
116%.
Prin autonomizarea unor centre de atrac{ie ~i prin modificarea
puterii de atraqie a vechilor centre, in 1977 se ajunge la o regrupare
a jude{elor intr-o configura{ie diferita de fluxuri de migra{ie.
cea mai importanta o are Bra~ovul (tabel 5.4.3). '
Pentru centrele de imigrare-emigrare, in care predomina atractia
fa{a de respingerea migran{ilor, tendin{a specifica este aceea de reduc~re
a puterii lor de atrac{ie. Intensitatea maxima a acestei tendin{e apare
in_ cazul centrelor urbane din Hunedoara ~i din Galati. Excep{iile aces-
tel categorii sint Doljul, Ia~ul, Maramure~ul ~i Sibiul, cu tendinta
de sporire a puterii de atrac{ie. '
~n fine, in cazul jude{elor care in 1966 aveau o putere redusa de
atrac{te (centre de emigrare-imigrare ~i de emigrare - in termenii
clasificarii pe care am propus-o), indicele de atrac{ie se mentinc la ace-
la~i nivel ~i la data recensamintului 1977.
Tabel 5.4.6
Schimbarea comportamentului de migratie a! judetelor, in perioada 1966- 1977 ~i
caracteristicile sale la inceputul perioadei de referinta
Tipul de comportament de migratie in 1966
Varia tia indicelui de I

Desemnind regiunile de migra{ie prin principalul lor centru de atractie a migranti- imigrare- emigrare- I Total
lor intre 1966- 1977 imigrare ernigrare
ernigrare irnigrare
atrac{ie, putem caracteriza modificarea structurii acestor fluxuri prin: I I I
- extinderea sferei de influen{a a sistemului Bra:;ov (de la 2 la I
6 fluxuri integrate in acest sistem); Dj SB MR MH I
cre~tcre I BV IS
- reducerea ariei de influen{a a sistemului Timi:; (de la 16 la B ~M MM II 9
fluxuri aferente) ~i Bucure!jti (de la 19 la 12 fluxuri) ~i constituirea sis-
temelor Ia:;i ~i Maramure:;, cu cite 3 ~i, respectiv, un flux.
I
~--~ARG
BH
AB
BN
SM
SJ
Modificarea puterii de atrac{ie pe care o arie social-economica I cv BT TR
mentinere la I IF BR TL
o exercita asupra migran{ilor cste determinata ~i de comportamentui acela~i nivel sv BZ YS
de migra{ie al ariei respective la inceputul perioadei de referin{a. DB YL I
HR VR
Jude{ele care in 1966 erau centre de imigrare - avind deci maxima IL
putere de atrac{ie ~i fiind lipsite de fluxuri de emigrare semnificative - NT
OT 22
i~i maresc puterea de atrac{ie a migran{ilor din alte jude{e (in centrele
BC I AD
cs I GJ
7 In 1977 volumul de vinzare de marfuri nealimentare pe Iocuitor, era de 5,6 mii CJ I
lei Ia Timi~ ~i de 4, 1 mii lei Ia Arad; similar, cre~terea respectivului indicator a fost de descre~tere
I
ICT I
144% pentru primul ~i de 128% pentru eel de-al doilea judet. Consumul de apa pota-
bila de uz menajer a fost in 1973 de 19,4 me pe locuitor la Timi~ ~i de 8, 1 me la Arad_ I HD
GL
I
Similar, pentru reorientarile de la Dolj la Sibiu (originea la Vilcea), de la Hunedoara 9
a Sibiu (originea Ia Alba) ~ide la Galati !a Bra~ov (originea la Bacau), cre~terea con-
PH I
mmului de apa potabila distribuita prin conducte a fost de respectir 141- 171%, Total 3 11 I 8 18 40
164-171%, 122-152% (prima cifra indica sporul Ia destinatia din 1966, iar cea de-a
loua la destinatia din 1977; sporul este calculat prin raportarea 1977 f 1973). Sursa de date: Recensamintul, 1966, rol. IV; Recensamintul, 1977, "!Ol. I (rezi
~i tabel 5.4.3).

110
111
 Analiza comparativa a evolutiei acestor situatii pune in evidenta
faptul dl. judetele cu nivel de de~voltare foarte ridicat continua sa~si
n_mltipli~e puterea lor _de at~a~tie asupra migrantilor, in timp ce maj~
ntatea Judet~lor c? ~IV~l ~~d~cat de dez~oltare (precum Galati, Hune-
doara etc.) tmd sa-~1 dtmmueze aceasta putere. 1n judetele de emi-
g;are-i~i_9rare_i~ c::re p:edominau i~ 19~6 fort~le de resping~re a migran-
ttlor_. fara a f~ I~sa umce, se _mamfesta. tendmta _de mentinere a indi-
celm !a acela~I mvel. Pentru Judetele dm categona centre de emigrare
este stgur ca nu s-a manifestat o tendinta puternica de cre~tere a puterii
lor de ~tracti~ (~xcei?tie judetul. Mehe~inti) .. Datorita procedeului de
co~strmre a _md~celut de atractte a mtgranttlor - luarea in conside-
r~t~e a nu~<~:I I:nmelo: doua fluxuri de emigrare din fiecare judet -,
hmtta sa mmtma este ftxa ( -3). Nu putem ~ti deci, prin aceasta metoda,
daca nu cumva o parte din centrele de emigrare din 1966 nu au suferit
chiar o reducere a puterii lor de atractie, pina in 1977.
. Pe baza acestu_i ta?lou al.evolutiei dmpurilor de atractie a migran-
ttlor se poate aprecta ca tendmta de reducere a decalajelor de dezvol-
tare ~i, implicit, de putere de atractie a migrantilor se realizeaza in pri-
mul rind pentru judefele din categoriile ,imigrare-emigrare" si emi-
gram-imigrare", judete aflate de o parte ~i de alta a liniei medii' d~ dez-
voltare.
ln concluzie, principalele procese prin care se realizeaza schim-
barea structurii fluxurilor de migratie interjudeteana (de tip rural -
urban) sin t :
. - autonomizarea unor centre de atractie (dispar fluxurile de
emtgrare de gradul I) in care converg mai multe fluxuri de imigrare
(cazul Maramure~ ~i Ia~i);
- reorientarea fluxurilor principale (de gradul I, in special) catre
o aWi destinatie (fluxurile dominante de emigrare din Alba, Bihor,
Bacau, Ialomita, Vilcea);
- cre$lerea sau reducerea capacitafii de atracfie a migrantilor ducind
la aparitia, disparitia sau schimbarea gradului de intensit~te a unor
fluxuri care leaga judetul respectiv de alte judete.
Principalii factori care determina aceste schimbari in structura
fluxurilor de migratie sint: modificarea raporturilor de dezvoltare eco-
nomica $i sociala dintre diferite arii teritoriale si procesele de comparatie
$i contagiune socialii care due la adoptarea u'nor comportamente de
migratie diferentiate in raport cu caracteristicile specifice ale ariilor
de destinatie. Desigur, in legiltura cu aceasta ultima categoric de factori,
cunoa~terea este inca insuficienta; datele obiective nu permit eluci-
darea unor mecanisme complexe de factura psihosociala. Nu este mai
112
putin adevarat i~sa ca, fara~ ace~te ip~te:e interpretative care introduc
in analiza facton de natura psthosoCiala, procesele de restructurare
a fluxurilor de migratie nu pot fi intelese.
5.4.2. Fluxurile cu destinatie in rural
rn figura 5.4.5 este prezentata co~figuratia acestor fluxuri, dete~minata
cu aceea~i metoda ca ~i in subcap1tolul precedent (pentru fluxunle spre
urban).
::\Iigratia din judete spre comunele altor j~~ete este _in mare masu_di.
(83%) 8 migratie de tip rural - rural. J?atonta a.,_ce~tm fapt, fl~xur~I:
sint mult mai putin integrate intr-u? s~ste~ deClt 1~ cazul m1gr';Lt1e1
cu destinatie urbana (vezi comparab1l ftgu~1le 5.~.1 ~~ 5.4:5). }n~uect
datele sustin ca migrafia rural - rural este tn mat mare masura dtsper-
sata decit dea rural - urban. Daca in cazul migratiei spre ora~e (fig. 5. 4.1)
fiecare judet este origine sau destinatie pentru u~ flux prin~ipal_ (de
gradul I), pentru migratia cu destinat~e rurala_. 4 JUdete (Dol], Stbm,
Bri'iila ~i Bistrita-Nasaud) sint complet rzolate dm ac_e~t punct _de vedere,
in sensul ca nu constituie nici punct de plecare, met de sostre pentru
vreun flux important.
0 alta trasatura distinctiva intre flux~trile cu destinafie urbana
(fig. 5.4.1) $i cele_ cu de~tin_afje rurala (fig. 5.4.?) es!e ~a, pri?, modl!ilor
de relajionare, przmele md~ca un fenomen de mzgrajte ~,~n lanj (vezt cap.
1.2) mai puternie decft cele din cea de-a doua categorze.
Principalele centre de a_tracFe ~ migra~tilor cu destinatie ru~ala
sint judetele Timi~ (7 fl:uxu~l ~e 1m1gra:e) ~~ ~onst<l:nta (4_ fl?xun de
imigrare). ln comunele_ dm T1m1~ se stab~lesc m:grantt v:emt~ dm vest~l
tarii. Spre comunele dm Constanta se onenteaza fluxunle dm Moldova
~i l\Iuntenia. Principalele directii de deplasare sint de la nord la su_d,
din zonele de munte spre cele de cimpie, iar in cadrul zonelor de cimpte,
de la vest la est.
Daca interpretarea accstor sensuri_ s-ar f~ce prin _simpla citirc a
hartii (fig. 5.4.5), atunci s-ar putea co~s1dera ca mtgratta r~ral- rural
interjudeteana se face in special spre Jndetel~ dezvo~tate du~ punct ~e
Yedere agricol. Corespunzator, s-ar putea constdera ca a;easta_ :_a~egor~e
de migranti schimba domiciliul pentru a pute~ I:ucra, 111 um!att _agn-
cole in care productivitatea ~i nivelul de retnbm_re smt m<l:I ndtcat~
Corelatia intensWiti_i migrat~ei rural :---- rural _cu mvei:ui ~edm al ve~I~
turilor din cooperattvele agncole ale Judet~l:Ul ~e ~destt~at1e este rela~1~
sc2~zuta (r = 0,43), de~i de valoarc semmflcahva. Dm acest motn,
s Pentru migrantii pe durata 'Tictii de respecthul tip, la 1.05.1977.
113
factorul respectiv nu se impune printre determinantii principali a1
fenomenului (vezi capitolul 4).
Corobodnd informatiile furnizate de analiza cauzala (tabelele
4.2.4 9i 4.2.5) cu cele oferite de analiza de structura, se poate ajunge
la o imagine mai exacta asupra determinarii migratiei rural- rural.
Din cercetarea selectivitatii migratiei in functie de sex (4.3) a rezul-
tat ca migratia prin casatorie explica numai o parte a schimbarilor de
domiciliu intre comune, in special migratia dispersata, pe distante
recluse. Pentru migratia in flux intre comune rolul esential revine unor
alti factori, precum dezvoltarea agricola, nevoile de forta de mundl
in agricultura 9i in sectoarele neagricole ale judetului de sosire 9i nive-
lul general de dezvoltare socioculturala a acestuia (tabel 4.2.5). La
locul de origine a fluxului actioneaza, cu rol .de stimulare a emigrarii,
ponderea mare a tineretului in populatia rurala, precum 9i dezvoltarea
industriaHi a judetului sub nivelul mediu pe tara (vezi factorii deter-
minanti, pentru v8, in tabelul 4.2.5). fn plus, judetele care atrag in comu-
nele lor migranti din comunele altor judete sint caracterizate 9i prin
faptul ca ora9ullor ,principal" (eel mai mare) are un rang superior in
ierarhia oraselor tarii.
Desi nu a fo;t cuantificata in aceasta analiza, nu trebuie omisa acti-
unea un~r traditii de deplasare a populatiei, in special pentru cazul mig;a-
tiilor rural- ruralla mare distanta, de la Suceava la Timi9, spre exemplu.
Este probabil ca, pentru diferitele fluxurt rural - rural inter-
judetene,. factorii mentionati se grupeaza 9i actioneaza cu intensitati
diferite. Astfel, imigrarile ruralilor in comunele judetului Constanta
este probabil ca sint legate in special de dezvoltarea agricola ridicata
a acestui judet, dar 9i de nevoia crescuta de forta de munca in agricul-
tura sa, generata 9i de emigrarile anterioare din rural in urbanul acelu-
ia9i judet (vezi 9i anexa 4, coloana variabilei v6). In schimb, pentru
fluxurile orientate spre Timi9, par a fi mai importante, sub aspectul
atractiei fortei de munca in rural, dezvoltarea socioculturala ridicata
a acestui judet 9i nevoia de forta de munca manifesta in sectoarele
neagTicole. Desigur, actioneaza si nivelul ridicat al veniturilor din agri-
cult';ra 9i nevoia de f~rta de ~unca in aceasta ramura, dar, se pare,
mai putin dedt i'n cadrul cduilalt mare pol de atractie - Constanta.
Se poate admite, cu titlu de ipoteza, ca migratia rural- rural
intre iudete vecine are la b:tza in mai mica masura motivatia gasirii
unui foe de munca dorit dedt migratia corespunzatoare dintre judete
indepartate, care nu sfnt vecine. In cazul judetelor vecine sensu! flu-
xurilor de migratie rural - rural reflecta ierarhia de dezvoltare gene-
rala, sub aspect socioeconomic. l\Iotivatia ,casatorie" ar putea fi cumu-
lata in acest caz cu motivatia de alegere a rezidentei i'ntr-un judet cu
nivel de dezvoltare socioeconomica mai ridicati'i.

115
 Capitolul 6
Din punctul nostru de vedere este important de retinut-in legatura
cu analiza pe perioade intercenzitare - di, dad in 1930 procentul de
migranti pe durata vietii cu domiciliu urban era de 44% (fata de total
migranti pe durata vietii), cifrele corespunziitoare pentru recensamintele
din 1966 ~i 1977 erau de 67% 9i respectiv de 76% (tabel 4.1.1).
Inainte de anii '40 deci fluxul eel mai important era eel rural-
rural. In perioada 1941-1948, puternic marcata de influenta razboiului
~i a secetei din Moldova din anii 1946-1947, se pare ca fluxurile cele
mai importante au fost cele dintre diferite regiuni ale tarii (mi*carea
de la est la vest- I. Measnicov 1968, 1969). Incepind cu anii '50, dupa
cum am argumentat deja (4.1, 5.2), se manifesta tendinta trecerii la o
6.1. Ipoteza etapelor migratiei rural-urban migratie interna dominata de fluxul rural- urban.
Analiza intreprinsa in capitolele r d . .
rolul variatiilor de dezvoltar p tece ente (4 ~1 5) a preCizat care este 6.2. Criteriile de segmentare pe etape a procesului
sau sincro~icc (interjudetenee)
p bl
r;
de~men. scurt (de la un an la altul)
e ermmarea MR U
de migratie rural-urban
ro ema care se pune este daca n v Pentru a ajunge la etape mai putin artificiale decft etapele intercen-
a unor factori care determi1ta variaj.. l u exzsta. $Z o acjzune mai lenta
'J!Zari de timp. Intreaga analiz" zz a e acestuz flux pe perioade mai I. zitare, fncercam sa facem segmentarea procesului de MRU, fn timp,
I tinfnd seama de factori socioeconomici care il determina.
tpoteza existcntei unci astfel ad asupt;a .etapelor MRU este facuta in
., e ac tum ' Conform modelului teoretic al analizei (3.2), la ,capatul" lantului
A doua 1poteza de b v '
schimbii de ta o etapa ta att~z~. a acestut cap1tol sus}ine c3. JYJ RU se cauzal al fluxurilor migratiei se afla politica de investitii ~i schimbarile fn
tajii, ci $~ at. ~tructuritor ei cau~~tf.unctul de vedere ntt nwnai at intensi- organizarea relatiilor de productie. ln functie de caracteristici ~i de eveni-
mente economice din aceste domenii am stabilit etapele dezvoltarii socio-
avindi~r~~~!~~:tea fluxului de Ia rural la urb~n poate fi analizata economice 2 care, probabil, sfnt semnificative pentru fluxul MRU.
Criteriile fundamentale ale segmentarii se refera la:
a) volumul ~i intensitatea fluxului. a) ritmurile de schimbare anuala in volumul investifiilor pentru
b) relatiile sale cu alte fluxuri de ~igrat . o anume perioada;
c) cauzele; 1e,
b) structura schimbiirilor in politica de investifii. Din acest punct
d) consecin}ele procesului.
de vedere, ceea ce intereseaza in primul rind este raportul dintre cre~
fn functie de datele dispon"b"l
11 t , . terea investitiilor fn industrie ~i cre~terea investitiilor in agricultura;
de PU_?ctele a), c) ~i d). e vom rata m speetal aspecte legate
c) evenimentele socioeconomice czt ,injluenfa !ocala" (numai pentru
In literatura romana de specialit t . o parte din perioada analizata) directa sau indirecta asupra MRU.
migratiei a fost tratat fndeosebi de I M a .e ac;sf subte~t al etapelor Exemple tipice pentru aceste categorii de evenimente sint definiti-
1968b, 1969), migra}ia intcrna este~ eas~tco': . n stll:dnle s?-le (1968a, varea procesului de cooperativizare a agriculturii in 1962, Congresul
tare: 1930-1941, 1941- 1948 , 1948 _a;1~~zata pe perwade mtc~~enzi al IX-lea al P.C.R., Conferinta Nationala a P.C.R. din decembrie 1967
care le trage se refcrii fn special! fl . . : 1956-1966._ Concluzule p~
a uxun 1e ~1 cauzele dommante pe etape.
' 1. A. Teodorescu pune, de asemenea

cesul pe etape foarte mari si din acest m 0 t".

de dupa anu '50 . L a ni'Telul
' ' ccrcetar
r bl
Romania, in memoire-ul pe care il realize~zfl~ ~ma etafelor migratiei interne in
t Er::o.R m 1978. El urmare~te pro-
11 rateaza 111 acelas f 1 t
'"'ll
si altele in continuare.
'
' '
Este evident ca, chiar dadi se iau in consideratie mai multe cri-
terii, demarcatia intre etapele dezvoltarii nu este r{eta; ,decuparile"
2 Orice comparatie sau evaluare a acestor etape, in raport cu alte clasificari de
. . .1 e m reaga mi:>ratie acest tip, trebuie sa fie facuta avind in vedere ca in cazul nostru este vorba de o tipo-
1968- 1973 :;;i ia in consideratie in s 1.1 lempmc~ folos~~te c.a perioada de referintR a~ii logie a etapelor dezvoltiirii social-economice din punct de vedere al migra{iei interne. Linia
peCia m1gratm neta Ia nlVelul judetelor. .
de demarcatie intre etape nu este aceea~i indiferent de tipul de analiza, de obiectivele
116 ~as din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIGRATIE urmarite prin clasificare.
Edttura Academiei Republicii Socialiste Romania Bucu::.:t~01M98A4NIA
A

6 .7
, cap. ~~
' -:t ,
117
 pe care ~e e~~c~uam fn seriile cronologice de date ot fi " ~ lor (variabilele corespunzatoare criteriilor de tipul a) ~i b)) mentionate
uncle cnteru ~1 conventionale dupa altel p t p ,naturale. dupa mai sus).
de probleme nu exista 'standarde de uti~~a t ~n ru rezolva:ea uner astfel In functie de valorile variabilelor din tabelul 6.2.1 si de eveni-
mentarea fluxului de ::\IRU in f 1 t' d f . am ales sa facem seg- mentele econ~mice pe care le consideram importante pe~tru ~IRU,
~/\~~;r~~~ important pentru pr~ ~~~~1 r~sp~~~f~~~ cJ~~ur~~t /e~~~:3;~ adoptam segmentarea prezentata sintetic in tabelul 6.2.2.
Inainte de a trece la analiza pe etape este de precizat semnifi-
In t~b~lul 6.2 1 sfnt prezentate , 1 1 b'l catia criteriilor de segmentare pentru MRC.
terizeaza intensitate~ si structura schi~~~;Jl~r ~an~ 1 eio: lc~re ca:a.~-
' n omemu mvestrtu- Tabel 6.2.2
R Tabel 6.2.1
ata de cre~tere anualii a investitiilor * totale si pe ramur (' d' b Etapele migratiei rural-urban: caracteristici ale factorilor determinanti ~i ale procesului
. . 1 m 1c1 cu aza in lant) 51 determinat, pe etape
em1grarea neta din rural: 1951 1980

An ~i segmen- Total I I ~;es t't'' '

1,1~ m Inve_stitii in D'1feren~a ra- IRata emigra- Cre~terea
Cre~tere Cre~tere
Emigrare rurala neta
tare adoptata investitii agncultura /elor: mdus-~ rii nete din investitie invest.
II
mdustne investi-
I
(%). agricult.
(~o) (%) trie- agri- rural ETAP.\ * in ind.
tiilor (me- (medie
cultura(%) (OJoo) (medie
die col. 1, media <atei
0
I 2 3 /4=2-31 s tabl.6.2. 1)
col. 2 tabl. col. 3
tabel
anuale tendinta *,.
6.2.1.) (estim.)
I 1951 6.2.1)
lil 166 103
1952 +63
1953
133
127
131 147 -16
12,3
8,5
0 1 I 2 I 3 I 4 I 5
130 105
n 1954 88 92
+25 7,9
1955 li2 -50 I. Decolare industriala 9,6 nivel puternic
111 106 5,9
1956 130 -24 rapida 1951-1953 134 142 120 ridicat descendenta
113 109 2,6
1957 86 +23 4,0
93 90 113 II. Cooperativizarea agri- 5,0 nivel
1958 109 -23 3,9
108 li3 -35 culturii 1954-1962 112 110 127 minim ascendenta
1959 117 111 5,5
1960 131 -20
138 130 5,8
1961 156 -26 III. Tranzitie (reorgani- 6, 7 nivel stagnanta,
122 120 5,9 zari economice ~i ad- 110 110 109 tranzitie oscilatorie
1962 123 - 3 5,6
115 120 ministrative dupa
III 1963 109 106
115
107
+ 5 5,9
1965) 1963-1970
1964 Ill 1 5,8
114 '
1965 109 108
105 + 9 5,6
I
1966 110 108
107 + 1 8,2
IV. Dezvoltare industria-
la 1971-1978 112 113 109
11,0 nivel
ridicat
puternic
ascendenta
1967 117 125
103 + 5 8,0 ,..,_ "-
1968 112 112
112
119
+ 13 7,0
......__,..,. 'P'W ~~

* Etapele smt desemnate pnn procesul soc10econom1c eel ma1 1mportant pentru
0 0

1969 106 7 6,4 perioada. Nu vom insista asupra etapei a V-a, caracteristicile ei fiind inca greu de con-
104 108 - 4
1970 109 106 6,1 turat, in baza datelor disponibile.
IV 1971 113 - 7 ** Sensul ~i intensitatea tendintei sint date de corelatia dintre variabile ,timp"
110 113 6,5
1972 111 115
111 + 2 8,2 IVl) ~i ,rata de emigrare neta din rural" (VS). Pentru primele patru etape, in ordinea
102 +13
1973 108 lli 8,1 I-;-IV, aceste corelatii au va1orile; ~0_,~~~~7;__()c37~~2:.
1974 113 109
99
109
+ 15 9,8 ~~:" oJ.:~~ -..~_;___'---'-':,- "c~"'-~_:_._:'i"_-==~--""-"""""-~---,--,-~-"-,"~
1975 115 0 11,7 Acceptind premisa ca variatia in timp a fluxurilor de migrati e
111 11i
1976 - 3 8,5
109 105 113 - 8
este o reactie la schimbarile socioeconomice, toate criteriile de segmen-
1977 112 116 12,5
1978 112 + 4 li,O
tare se refera la schimbarile in politica de investitii.
116 120
1979 104 107
111 + 9 15,0 Pentru primele doua criterii (col. 1 ~i 2, tabel 6.2.1) am conside-
1980 103 103
98
105
+ 9 14,9 rat ca este adecvata ipoteza: cu dt ratele de cre~tere anuala a inves-
2 13,7
* Ratele sint calculate pe baza unor -;alori ex rimate in titiilor in interiorul unei etape sint rnai mari, cu ati't MRU este mai
Sursa; Anuarele statistice ale R . S . Ro mama.
, . P preturi comparabile. intensa.

118 119
 Criteriul ,investitii in agricultura" conteaza in special ca element tere a investitiilor in industrie ~i, ca urmare~ prin ~educe~ea cer~rii ttr?a._n.~
de calcul pentru a determina r::tp::>rtul dintre cre~terea investitiilor in de Jorta de 'munca, determina scaderea mveluluz medzu al zntensztatzz
industrie ~i in acest domeniu. In principiu s-ar putea spune ca ::\IRU jlttxului de MRU.
este cu atit mai puternica in cadrul unei etape cu cit cre~terea inves-
titiilor in industrie cste mai rapidrt fata de cre~terea investitiilor in
agricultura. Efectul acestui raport intre investitii se exercita asupra 6.3. Particularitatile fluxului de migrape
migratiei prin intermediul jocului intre cererea ~i oferta de forta de pe etape
munca in rural, in urb:m ~i intre rural ~i urban, precum ~i prin inter-
mediul cre~terilor de productivitate a muncii. 6.3.1. Volumul ~i intensitatea

Exista mai multe motive pentru care in etapa 1954-1962, in
care cre~terea investitiilor este mai mare in agricultura dedt in indus-
trie, nu se ajunge lao situatie de ,supraurbanizare" (3.2), de atragerc
in ora~e a unor rurali care nu pot fi ocupati in mediul urban:
- cre~terea investitiilor in agricultura nu se traduce imediat
intr-o cre~tere a productivitatii muncii. Ca urmare, exista un decalaj
considerabil intre momentul efectuarii investitiilor in agricultura ~i
Valorile medii ale ratelor de MRU, pe etape (ve}i !abel. 6.2.2.,~ col. ..4)
difera semnificativ intre etape succesive 3 R~zulta ~a, ch1ar dac~ sernl~
d date nu au fast segmentate in ,cele ma1 bu~e sau ,adevara~ele
p~ncte ale schimbarii caracteristicilor flux~lm, e~apele. determmate
sint _ in linii mari- specifice in ceea ce pnve~te mtens1tatea proce-
sului. .. fl 1 d
Este probabil ca erorile d~ ~stim~re a inteJ?-s~t~t~l uxu u~ ~ y

crearea unui excedent de forta de munca in agricultura, pe seama aces-
tui factor;
- investitiile in industrie, chiar daca au o cre~tere mai mica
decit in agricultura, in perioada 1954-1962, se mentin la un nivel
mult mai mare, capacitatea industriei de a influenta MRU, pe aceasta
cale, raminind mai mare dedt cea a agriculturii.
Dintre toate criteriile cantitative utilizate pentru segmentarea
procesului de dezvoltare socioeconomica pe etape, eel care este de maxima
eficacitate pentru predictia MRU se refera la cre~terea investitiilor
in industrie fata de cre~terea corespunzatoare din agricultura (vezi
col. 2 ~i 4 din tabel 6.2.1). Deci, se pare ca ceea ce conteaza mai mult
pentru emigrarea de la sat la ora~ nu este atit cre~terea investitiilor
in industrie, cit mai ales cre~terea relativa a aceluia~i proces in agricultura.
MRU datorate schimbarilor admm1strahve_ C!e.defmml de ~ocahtat1
etc.) au avut 0 influenta mai ma~.e asupra eshmanlor anuale dec1t asupra
celor pe perioade (pentru detain vez1 anexa 3)_. .
Valoarea medie anuala a emigrarii nete din rural,_ pentru penoada
1951-1978, este depa~ita numai in etapele ~xtre~e (I ~1 IV, tabel6.2.2)-
I Daca facem a bstractie de exce~entu~ de mi,grant_I. ~are apar.la ~ecensa
mint (datorita efectelor de s~bn:reg1stra~e m ann mtercen~1tan), .':'ol~
I
i'
mul fluxului de emigrare neta dm rural m urban are valonle medn dm
tabelul 6.3.1.
I Tabel 6.3.1
\ Estimarea -rolumului emigrarii
! nete din rural, pe etape
~~- (medii annale)

Cu atit mai surprinzatoare este aceasta constatare cu cit ar fide a~teptat Volumulemi-
Etapa grarii nete
ca sporirea investitiilor sa actioneze in acela~i sens, fie ca se desfa~oara I
in industrie, fie ca se desHi~oara in agricultura.
Faptul poate fi interpretat numai daca se are in vedere ca inves-
l
I I
II
1951- 1953
1954- 1962
118 300
62 100
tifiile in agricultura acfioneaza asupra M R U, la un nivel dat al veni-
tului national pe locuitor, pe doua cai: prin influenta asupra producti- ) III
IV
1963- 1970
1971- 1978
81 400
129 500

vitatii muncii agricole ~i prin influenta asupra partii din venitul national ln interiorul fiecarci etape, fluxul manifesta tendinte specifice
care este alocata investitiilor industriale. (vezi tabel 6.2.2, col. 5).
1n condifiile anilor 1955, o cref!lere mai rapida a investijiilor in a y 1orile testu1ui t pentru diferente1e intre medii sint semnificati7e 1a un nivel
agricultura are consecinfe nu numai asupra crefjterii productivitafii in a
de 5% pentru diferentele intre etapele I-II ~1. I I - III ~1. 1a un mve
. 1 de 1o;;o pentru

acest domeniu ci, mai ales, asupra diminuarii relative a ritmul!ti de crefj- diferenta intre etapele III- IV.

121
120

h bgHura cu asp~ctel~ volum ~i intensitat~ a fluxului d; MRU
poate fi oferita o proM. in plus p~ntru sustin;rea s;g.n;ntarii adoptate.
D.1t fiind faptul ca MRU a fost ,controlata" mai ales prin atractia
m:.r~~or ora~e ale tarii (4.2.2), s~ p::nte form:.1la ip:>te;a cd. evolutia i~i
graru spre aceste ora~e are etape similare cu etapele pe care le-arn des~m
nat pentru !ntreaga tua. J udetul Bra~ov este j ui;tul care - data-
rita ora~ului Bra~ov- ar~ o mue puter~ d~ atrac~i~ asupra migran-
tilor, a migrantilor din comunele altor judete, in particular. Din acest
puncc d~ vedere, am.liza istorica a migratiei nete a ora~ului Bra~ov
(car_e inclu~~ 66% din totalul populatiei ora~elor judetului respectiv)
ar fi una dm cele mJ.i bune cai d~ validare a ipotezei noastre de segmen-
tare. 0 analiza asupra rolului migratiei in dezvoltarea economica a
ora~ului Bra~ov (L. Madara~, 1980) realizata cu obiective ~i m ;tode
diferite de cele ale lucrarii de fata, ofera ocazia unei astfel de validari.
Tini:nd seama de intensitatea !?i om:>genitatel v.1lorilor migratiei nete,
in evolutia mi~carii m\gratorii a ac~stui ora~ s~ disting patru etape,
dupa 1~48: I, 1948-1954; II, 1955-1961; III, 1962-1970: IV, 1971-
1977 (L. Madara~, 1980: 61). Punctele de segm~ntare a procesului de
migratie in cazul Bra~ov nu difera cu mai mult de 1 an de cele pe care
le-arn folosit in analiza la nivd national. Important este ca ordinea de
intensitate a imigrarii nete in Bra~ov, p~ etap~. este foa rte apropiata
de ordinea pe care am d~ter;ninat-o in cnul e;nigrd.rii ne te din rural,
la nivel de tara (tab~l 6.3.2).
Tabel 6.3.2
Etapele MRU Ia nivel national ~i ale imigrarii nete in ora~ul Bra~mr
Indice a! migratiei
Etapa
I II III
Rata de emigrare neta din rural, Ia nivel
tara (medie anuala) 9.6 ** 5,0 6,7
Rata de imigrare neta pentru orasul
Bra~or (medie anuala)* 47,3 6,0 35,6 41,0
* Dupa L. Madara~. 1980: 61.
_ ** Diferentele ca:e apar in legatura _cu intensitatea procesului in prima etJ.pa
(~ata d~ ce~ de-a patra), ~ntre cele_doua anahze- !ocala ~i nationala- , deriva in prin-
Cipal d~n mtervalul de hmp folostt pentru a defini prima etapa. In cercetarea asupra
ora~uhu B,ra~ov aceasta este definita pentru intervalul 1948- !954; in analiza Ia ninl
natwnal smt luate valorile pentru perioada 1951- 1953.
122
6.3.2. Structurile cauzale
::\Ientionam la inceputul acestui capitol (6.1) ipoteza ca MRU se schimba
de la o etapa la alta nu numai din punct de vedere al intensitatii, ci
~i al structurilor ei cauzale. Confruntarea unei astfel de ipoteze cu fap-
tele este deosebit de dificil de facut in termeni cantitativi. Necesitatea
de a utiliza ca baza de analiza corelatiile intre serii cronologice scurte,
care definesc o etapa, face ca argumentarea sa fie mai putin sigura.
Apelul la factorii calitativi va fi mai frecvent decit in analizelc ante-
rioare. Complexitatea problemei obliga in plus la o analiza explicativa
diferentiata a intensitatii si tendintei fluxului de migratie pe fiecare
etapa. 'Este deci o ipot~za' a demer~ului nostru ca nivel{tl ~i tendinta
fenomenului de migratie cer explicatii diferite.
ln prima etapa a procesului, MRU are un nivel ridicat deoarece
pe parcursul ei se desfa~oara un demaraj industrial accelerat, pornind
de la o baza economidi restdnsa. ln decursul anilor 1949 ~i 1950 eco-
nomia romaneasca a fost orientata de planuri anuale cu scopuri de recon-
structie economica, impuse de situatia de dupa razboi. Investitiile in
industrie sint mari !?i ritmul lor de cre~tere este de asemenea ridicat
(tabel 6.2.1, col. 2). ln consecinta, cererea de mina de lucru in ora~e
este ridicata. Investitiile sint acute mai ales in marile ora~e in care
exista deja o infrastructudi. necesara. Rezulta o migratie spre marile
ora$e mai puternica decit fn etapele urmatoare (G. Retegan, I. Pacuraru,
1974: 52-53).
T endin!a descendent a a fluxului in decursul acestei etape este de
pus pe seama tendintei similare a variatiilor anuale ale investitiilor in
industrie (tabel 6.2.1: col. 2). ' '
Un alt factor care trebuie luat in consideratie pentru primele doua
etape este transformarea socialista a agriculturii (tabel 6.3.3).
ln decursul primei etape procentul de gospodarii tarane~ti care
se inscrisesera in cooperative sau in !ntovara~iri agricole era inca redus.
Este mai probabil ca in aceasta prima etapa factorul determinant pentru
emigrare, la nivelul mediului rural, sa fi fost diferentierea verticala ~i
IV contraditiile sociale (vezi 4.1).
Daca, din punctul de vedere al intensitatii MRU ~i al cre~terii
11,0
industriale, primele doua etape difera net intre ele, din punctul de
vedere al influentei structurii sociale interne a satului asupra migra-
tiei, demarcatiile nu mai sint la fel de clare. Faptul di pina in 1957
numai 19,8% din gospodariile tarane~ti erau inscrise in unitati coope-
ratiste agricole (G.A.C., C.A.P., intovara~iri) ne permite sa apreciem
d determinantii migratiei legati de o structura sociala bazata in esenta
pe proprietate privata continua sa actioneze asupra acestui fenomen,cu
consecinte importante, pina spre mijlocul celei de-a doua etape. Este
123
 - reducerea partii de venit national acordata acumuHirii (pentru
Tabel 6.3.3 argumentare - 6.2) ;
Migratia rural-urban ~i transformarea socialista a agriculturii - reducerea ritmului de cre~tere a investitiilor in industrie
1950-1962 (reducere legata de o cre~tere a investitiilor in agricultudi, cre~tere
care, pe termen scurt, nu ajunge sa influenteze productivitatea in acest
I Cooperatori inscri~i Cre~terea anuala Cre~terea anuala a
domeniu).
in unitati agricole Rata de TendinJa de crefjtere a intensitaJii fluxului in aceasta etap~t {II)
Anul Icooperatiste, din
total gospodarii
a procentului de
gospodarii inscrise
in unitati coopera-
numarului de fami-
lii inscrise in coo-
perati vele agricole
emigrare
neta rural este legata, pe de o parte, de tendinta similara a investitiilor in indus-
trie (tabel 6.2.1, col. 2) ~i, pe de alta parte, de aceelerarea procesului
tarane~ti * urban

0
I %
tiste de productie **
mii Ofoo de transformare socialista a agriculturii (tabel 6.3.3, col. 3).
Efectul cre~terii cererii de munca in industrie (V1 3) se exercita
2 3 4 relativ sincronic (in acel~i an) asupra emigrarii din rural (V5) 4 Lega-
1950
tura dintre industrializare ~i emigrare din rural este deci de intensitate
0,1 12,2
1951 2,1 2,0 7,7
semnificativa in decursul acestei perioade. Constatarea este importanta
12,3
1952 2,4 0,3 90,1 8,5
deoarece sugereaza absenfa fenomenului de ,supraurbanizare" clziar in
1953 7,9 5,5 3,5 7,9 condiJiile in care ponderea relativa a investijiilor in venitul naJional se
1954 8,3
1955 9,6
0,4 9,6 5,9 reduce ~i cooperativizarea contribuie la crearea unui disponibil de forta
1,3 4,6 2,6
1956 11,5 1,9 48,6
de munca in agricultura, pentru sectoarele neagricole. Probabil ca
4,0
1957 19,8 8,3 147,7 3,9 factorii care permit evitarea efectului de ,supraurbanizare" in aceste
1958 40,3 20,4 89,0 5,5 conditii sint ,stilul national de dezvoltare" al tarii ~i etapa de inceput
1959
1960
383,0 5,8 in care se afla procesul de MRU. Atita timp cit ,efectul de contagiune"
568,9 5,9 (6.3.3) nu este inca foarte puternic, strategia nationala de dezvoltare,
1961 631,0 5,6
1962 1244,0 5,9 care pune accent pe necesitatea ocuparii depline a fortei de munca ~i
1963 5,8 coreleaza politica de constructii ~i acordare de locuinte cu cea de creare
1964
1965
5,6 de locuri de mundi, actioneaza in mod eficient in sensul frinarii feno-
8,2 menului de ,supraurbanizare".
* A nuarul statistic, 1958. In cea de-a treia etapii, 1963 - 1970, factorul esential determi-
** Anuarul statistic 1962, 1963. Este probabil ca MRU a fost influentata mai nant al MRU ramine cererea de munca in industrie. Efectul cre~terii
ales prin crearea de cooperative decit de intovara~iri agricole; din acest motiv n~ am dat
informatii detaliate asupra inscrierii in intovara~irile agricole. industriale nu se mai exercita sincronic, ci cu un decalaj de aproxima-
tiv un an 5
probabil cain ultima parte a celei de-a doua etape, dupa anii 1958-1959 Nivelul mediu al emigrarii - cuprins intre maximul din cea de~a
cooperativizarea devine factorul dominant cu actiune in interiorul patra etapa ~i minimul din etapa a 11-a - este dat de nivelul investi-
mediului rural, in sensul stimularii MRU. ' tiilor in industrie.
. Formarea cooperativelor agricole de productie a contribuit la ' Este probabil ca, dispunind de date mai amanuntite, in cadrul
em1grarea din rural in urban nu numai prin cresterea productivitatii etapei a III-a s-ar putea distinge doua subperioade: Ilia, 1963-1965,
~~n~ii in agricultura, ci ~i prin consecintele psihosociale, mult m~i ~i Illb, 1966-1970. In prima subperioada continua sa actioneze unul
dlf:Cil de redat. Este probabil ca, acolo unde adoptarea modelului coope- din factorii semnalati pentru sfir~itul etapei a 11-a, respectiv efectele
rahst nu a fost facuta pe baza unei schimbari efective a atitudinii fata
de organizarea productiei agricole, decizia de migratie la oras a fo~t 4 r
5 13 = 0,83, semnificati,r pentru p = 0,0 I. Controlind influenta timpului
determinata nu numai (nu in primul rind) de ratiur{i economice ci si (V1), corelatia ramine de asemenea semnificativa; r 5 13 . 1 = 0,67.
psihosociale. ' ' ' s Intre emigrarea neta din rural ,intirziata" cu un an (V3) fata de variabilele
independente ;;i cre~terea procentului de populatie ocupata in industrie (V13), corelatia
Nivelul redus al MRU in cea de-a doua etapa se ex plica, dupii. este semnificatira, dar mai mica decit in etapa anterioara; r 313 = 0,76, r 313 .1 = 0,75.
cum am mentionat deja, prin:
125
124

de productivitate ~i psihosociale ale cooperativizarii 6 Conform esti-
marilor noastre, emigrarea din rural continua curba ascendenta ince-
puta inca din anii 1956-1957, pina in 1965 (vezi anexa 3). Deoarece
in subperioada 1963-1965 ritmul de cre~tere a investitiilor in indus-'
trie este mai reclus dedt in anii 1959-1962, este foarte probabil ca
tendinta de cre~tere a emigrarii din rural se mentine in special datorita
ejectelor cooperativizarii :;i, corelat cu aceasta, ale investitiilor din agricul-
tura din anii anteriori.
Subetapa anilor '66- 70 este destul de eterogena sau mai exact
spus este caracterizata prin serii de date cu valori oscilante, atit in lega-
tura cu migratia, dt ~i cu industrializarea (tabel 6.2.1). In fond, aceasta
este perioada unor mutatii profunde in viata economica ~i sociala a
tarii, initiate incepind cu Congresul al IX-lea al P.C.R. Unul din momen-
tele cele mai importante, din aceasta subetapa (III b), pentru politica
de dezvoltare a tarii este Conferinta nationala a P.C.R. din decembrie
1967, referitoare' la perfectionarea' conducerii ~i planificarii economiei
nationale ~i la reorganizarea administrativa a tarii. Efectele acestor
schimbi'iri asupra migratiei devin vizibile in special dupa anii '70, in
decursul celei de-a patra etape.
In concluzie, cea de-a treia etapa a procesului de MRU este carac-
terizata prin:
- emigrare de volum mediu, in raport cu celelalte etape;
- variatii annale recluse ale intensitatii emigrarii nete din rural;
- subdivizare in doua subetape. Prima dintre acestea, 1963-
1965 ,imprumuta" in buna masura componente ale structurii cauzale
a migratiei din anii 1958-1962. Cea de-a doua este 7 pu ternic marcata
de schimbi'irile socioeconomice initiate dupa 1965 la nivelul politicii de
dezvoltare ;
- de~i cu mai mare intirziere dedt in etapa a II-a, cu ~ntensi
tate mai mica, industrializarea ramine principalul determinant al MRU,
pe ansamblul perioadei.
Avind in vedere toate aceste aspecte, este posibi la intrebarea
daca nu cumva ar fi mai ,natural" ca sub~tapa Ilia sa fie ,topita"
in etapa a II-a. Accentuam asupra acestei intreb1ri, sc opul ei fiind
6 Intr-a cercetare efectuata in 1976 in comune din apropierea ora~u1ui Giurgiu,
am inregistrat citeva aspecte din istoria fostului sat Ardeleni, apartinator de Izvoru,
semnificative pentru acest aspect. Astfel, emigrarea din acest sat ci~tiga caracter de
,comportament colectiv" ~i se desfii~oara in acest fel pina prin anii 1968 (D. Sandu,
1977a).
7 Exista in plus o dificultate' metodologica in a discerne profilul acestei subetape,
din punct de vedere a! migratiei. Este vorba de caracterul foarte aproximatival estimarii
volumelor de migratie pentru anii 1966 ~i 1968, datorita recensamintului ~i respectir
reorganizarii administrative.
126
acela de a evidentia caracterul de ,instrument de lucru" al periodizrtrii
pe care o propun'em. Desigur, anii pot fi grupati ~i altfel, in functie
de alte obiective, alte date sau alta conceptie. Important este insa ca
astfel de grupari sa duca la evidentierea unor relatii, a unor mecanisme
specifice in care este implicat fenomenul analizat.
Revenind la posibilitatea de a cumula subetapa 19~3-1965
la etapa anterioara, mentionam ca exista argumente pro ~1 contra
unei astfel de optiuni.
In sprijinul cumularii este me~tine~e.a importantei factorului
,cooperativizare" in determinarea mtgrattet, precum ~i mentinerea
unei tendinte ascendente a emigrarii din rural.
Pledeaza impotriva unci astfel de cumulari, deci pentru !llenti-
nerea gruparii pe care am adoptat-?, fap~ll:~ ca u~ f~ctor f<;>a,:te Impor-
tant precum ,ritmul de cre~tere a u~vestttulor dm mdustne cunoa~te
o reducere considerabiHi in 1963 (vezt tabel 6.2.1, col. 2). De asemenea,
structura cresterii investitiilor tindc sa se schimbe: de la o situatie in
care investitfile in agric~lturl'i. cre~teau mai rapid dedt in industrie
(anii 1954-'1955 ~i 1957-1960), se trece lao situatie in care cre~terea
investitiilor in industrie estc mai rapida (anii 1964-1967). In plus,
dadi a~ fi decupat o etapa ,1954-1965", din punctul de vedere al
structurilor de migratie o astfel de etapa ar fi fast foarte eterogena.
In anii 1954-1957 a~ presupus ca actioneaza in special factori legaF
de structura sociala din mediul rural; in intervalul 1957-1962, emt-
grarea din rural estc in principal sub influenta cooperativizarii agricul-
turii. Dupa 1962 cooperativizarea continua sa contribuie la elibera~ea
de forte de munca din agricultud'i. Nu ~tim insa daca acum nu actw-
neaza 'componenta economica (,productivitate a muncii crescuta ")
mai mult decit cea strict psihosociala. Este posibil ca aceasHi compo-
nenta psihosociala a cooperativizarii sa fi actionat asu~r<l: m.i~ratiei i~
special in perioada definitivarii proces~lui coope:attvt~am. (To<l:ta
aceasta discutie releva, intre altele, necesttatea unet anahze de socw-
logie istorica 'asupra cooperativizarii agriculturii. in tara noastr~.) O:i:
cum, ~i pentru a evita agregarea unor structun cauzale ale m1grat1~!
foarte diferite, in cadrul aceleia~i etape, am optat pentru ,segment2.rea
procesului imediat dupa ,momentul" 1962.
In esenVJ., logica pe care am urmat-o. adopti~dv s~gmen.tarea .d~n:
trc etapele II ~i III porne~te de la premi~<:- reahzam unet. et.apt~an
a procesului de MRU in functie de. variatule lente a~e p:mctpahlor
factori care o determina si a evemmentelor economtce tmportante
care o influenteaza. Deoarec'e indust:rializarea este un factor de maxima
importanta p~ntru migratie, am respectat in principal acest criteriu
in clasificare.
127
 Cea de-a patra etapa a procesului, etapa anilor 1971-1978, este
caracterizata, surprinzator la prima vedere, printr-un volum maxim
al M_~U. o. tendinta ascendenta puternidi, dar ~i prin absenta unor
relatn . can.tttat~ve c<l:re sa. ,explice" (statistic vorbind) fenomenul.
(Numa1 m1grat1a agncultorllor, V6, este corelata pozitiv cu cresterea
productivita~i.i muncii in agricultura, V32: r 6 32 = 0,89.) Etapa' care
incepe cu ann 1978/1979 tinde sa fie caracterizata prin reducerea volu-
mului MRU fata de etapa anterioara, corelat cu evolutia investitiilor
industriale.
6.3.3. Efectul de contagiune
Avind in vedere tendinta general-ascendenta a fenomenului intre
1951-1980, am putea considera MRU ca un comportament ,nou"
(in contextul anilor '50) care se difuzeaza in masa populatiei rurale
in decursul anilor. Aceasta difuzare este stimulata de proc~se macro-
social~. precum industrializarea ~i cooperativizareajmodernizarea agri-
culturn, dar nu numai. Este probabil ca la nivelul anumitor comuni-
tati rurale functioneaza ~i un ,eject de contagiune", sau efect al ,bul-
garelui de zapada" (E. Rogers): cu dt numarul celor care adopta com-
portamentul de migratie este mai mare, cu atlt presiunea sociala pentru
ado'ptarea acestui tip de comportament este mai mare.
La nivel national, in perspectiva cronologica, este probabil ca
'I
efectul de contagiune se manifesta in strinsa legatura cu:
a) durata experientei sociale de migratie (numarul de ani in
decursul carora factorii socioeconomici au favorizat constituirea unor
fluxuri);
b) volumul relativ al fluxului de MRU in etapa care precede
perioada de referinta;
c) absenta unor obstacole- economice, legislative sau de alta
natur{t - care sa frineze emigrarea spre ora~e 8 .
In termenii acestor distinctii poate fi formulata ipoteza ejectului
de contagiune in domeniul migrafiei : in condijiile absenfei unor obsta-
cole_ social-~conomice, cu cit durata de experienfii sociala de migrafie este
maz mare ~z cu cit volumul emigrarii din rural in etapa anterioara momen-
tului de rejerinfa este mai mare, cu at! este mai mare contributia ejec-
tului de contagiune" in determinarea migrafiei, in raport cu c~ntrfbutia
altor jactori. ' cele doua variabile, efectul industrializarii sa se exercite asupra migra-
Prin aproximari succesive aceasta ipoteza poate fi aplicata la
datele de care dispunem.
8 ~otiunea de ,efect de contagiune in domeniul migratiei" o implidi pe cea de
,inertie a migratiei" (ipoteza Petersen-Greenwood) ; in cazul ,contagiunii" accentul
pe aspectele psihosociale ale fenomenului este mai marcat decit in cazul ,.inertiei".
128
In J?rim~l rind, efect~l de contagiune trebuie diutat in etapele
m care m1grat1a are o tendmta ascendenta; conform definitiei pe care
am adoptat-o, prezenta efectului respectiv se manifesta prin aceea
di unui volum mare al fluxului MRU in anul iii corespunde un volum
~i mai mare in anul j. 0 astfel de conditie este satisfacuta pentru etapa
a IV-a (1971-1978) in special si intr-o mai mica masura pentru etapa
a II-a ~i subetapa Ilia (1963-'1965) (tabel 6.2.1, ~i 6.2.2).
_ !';tapa. a IV-a indepline~te maximum de condifii javorabile mani-
jestanz unuz eject de contagiune in domeniul migrajiei. La tendinja ascen-
denta puternica, mentionata deja, se adauga faptul di in etapa pre-
cedenta (III) volumul anual al migratiei din rural in urban este relativ
ridicat, oricum mai mare dedt in etapa a II-a (conditia notata mai
s~~ 1~ pull:~t~ b). De asel?enea . exp~rienfa sociala in domeniul migra-
tiel, I?. ann 70, es.te c~ms1derabil mal mare dedt in etapele anterioare
(condlfla a). 0 legislafle care sa controleze direct MRU, instituindu-se
eventual in mecanism de frinare a fluxului, nu exista nici in aceasta
etapa. Este adevarat ca ora~ele mari devin mai selective in a-si recruta
migranti, dar ramin in continuare principalele centre de at~actie, cu
toate normele care reglementeaza intrarea migrantilor pe teritoriul
lor. In plus, cre~terea industriala accelerata de la inceputul eelui de-al
optulea deceniu creeaza in urban locurile de munca netesare pentru
,absorbirea" emigrantilor din rural (conditia c).
. Argum~ntztl eel mai important pentru a sus/ine ca ipoteza ejectu-
luz de contag!;me est~ ~de~vat~ in special pentru aceasta etapa este absenja
unor corelajzt semnijtcatwe mtre lYJ RU si variabilele socioeconomice pe
parcursul ei. '
Am mentionat deja ca pentru etapele II si III MRU este core-
lata semnificativ cu cererea de forta de munca 'din industrie. In cea
de-a patra etapa, de~i volumul emigrarii nete din rural creste consi-
dera~il, nu mai dispunem ~e variabile economice care sa-i explice.
Tendmta de reducere sau mal exact spus de decalare a legaturii dintre
MR9" ~i cre~terea industriala se manifestase inca din etapele precedente.
Daca in et<l:pa a ~I-a legatura este relativ sincronica (r513 1 = 0,67), in
cea de-a tre1a etapa efectul cre~terii industriale asupra fluxului respectiv
se .pr?duc: cu intlrziere de aproximativ un an (r3 13 1 = 0,75). Este
pos1b1l cam etapa a IV-a, in care nu mai constatam nici o relatie intre
tiei cu o ~i mai mare intirziere 9.
Concluzia acestei analize este cain perioada anilor 1971-1978
MRU din Romania este puternic influenfata de un eject de contagiune.
.' J?ecal~rea variabilelor dependente .?u o intirziere de mai mult de un an fatli.
de vanab1lele mdependente duce la corelatn neconcludente, deoarece seriile cronologice
pe etape ar avea un numar foarte mic de termeni (7- 8).
129
Datorita satisfacerii . condifiilo}' teoretice puse pentru existenfa acestui
eject, este joarte probabil ca elsa fi acfionat n perioada respectiva 10 .
Specificitatea celei de-a. patra etape, din acest punct de vedere,
:apare mai dar d,aca aplicam ipoteza efectului de contagiune ~i celor-
lalte etape sau. subetape pe care le-arn considerat susceptibile de a fi
:;;upuse actiunii acestui efect.
In cea de-a doua etapa, MRU are o tendinta ascendenta, insa
e<Xpt;rienta sociala de migratie este inca redusa. In prima parte a eta-
pei (anii 19.55-1957), volumul emigrarii este foarte reclus. Din acest
nw~iv este putin probabil ca in cea de-a doua parte a etapei, atunci
d.Ildl incepe s3.. se manifeste puternic tendinta ascendenta a emigrarii
(anii l958-1960), migrantii efectivi din anii .1955-1957 sa fi exer-
cit~~' o presiune sociala consiqerabila asupra nonmigrantilor, pentru
a ~tinJ.ula decizia de migratie. In plus, jocul factorilor socio-economici
car~ pot constitui. frina sau stimulent pentru migratie era relativ con-
tradictoriu: in anii 1958-1960 ritmul de cre~tere a. investitiilor este
ascendent, dar in conditiile in care ritmul corespunzator in agricul-
tu.ra .este mai. rapid (cu efectele pe care le-am mentionat .in 6.2), iar
nivelul mediu al investitiilor este serios limitat la faptul ca in cincinalul
J.956-1960 partea acordata fondului de consum din venitul national
e 3) cu locul de munca ~i domiciliul in alta localitate decit in
cea in care a lucrat in agricultura (migratie definitiva).
Pentru perioada pe care o analizam, ultima componenta este
probabil cea mai dinamica, avind maxima influenta asupra numaru-
lui ~i ponderii populatiei ocupate in agricultura. Daca acceptam aceasta
premisa, atunci analiza relatiei dintre emigrarea neta din rural (V5)
~i reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura in populatia
totala (V14) poate furniza informatii utile pentru descifrarea unor
mecanisme de producere a migratiei.
Pe total perioada 1951-1980, reducerea fortei de munca din
agricu.ltura ~i emigrarea din rural nu sint legate in mod semnificativ
(r5 14 1 = 0,28).
Urmarind relatia pe etapele procesului de migratie,. constatam
ca de la etapa a II-a spre etapa a IV-a, corelatia suporta modifid'iri
de sens (tabel 6.3.4).
Tabel 6.3.4
Ernigrarea din rural ~ireducerea fortei de munca din
agricultura

~I
este mare (84%). II III IV
c '
6.3.4. Ocupar~a fortei de munca din agricultura

Etapele conturate pentru procesul de migratie se diferentiaza ~i din

punct de vedere al relafiei' dintre reducerea forjei de munca din agricul-
tura !ii emigrarea din rural :in urban.
Variabilitatea populatiei rurale ocupate in agricu'ltura se reali-
zeaza prin : ' troleaza componentele tendentiale ale seriei (corelatia partiaUi). Faptul
a) intrare de noi contingente de persoanc active in domeniul
agricol de activitate:; .
b) intrarea acfivilo'r din alte domenii in agricultura;
c) ie~irea din aetivitatea. agricola 'priri decese;
d) ie~irea din donieniul activilor agricoli, pentru reintrarea in
grupa inactivilor; . ' ,, ..
e) ie~irea din 'ddmeniul activilor agricoli', pentru a intra in alt
domeniu de activitate: . .
e 1) cu locul de munca ~i domiciliuJ fn' aceea~i' loc;.~.litate; .
e 2) cu locul de munca in alta locklitate decit in cea de domiciliu
(naveqsm); . \
1o La nivel de comunitate !ocala - pe baza de date documentare ~i de ancheta
de opinie - 9onstatarn prezentit ~fectulu.l de col).tagiune in cazul rnigrati{j din cornuna
Gogo~ri (jud. Giurgi;;), r'r1 anul '1977. (D. Sandu, 1978) . . , . , ,
''su
f's 141 *
I
I
0,77
0,51
0,20
0,51
-0,86
-0,66
* 1- trendul (anul).
Ca manme, corelatia este nesemnificativa, atunci cind se con-
este mai putin important deoarece, pe de o parte, nu este vorba de
e~antioane dedt la un mod foarte conventional {anii din cadrul fie-
carei etape pot fi considerati ca ,populatie de baza"), iar, pe de alta
parte, mai mult sensul dedt marimea relatiei conteaza pentru inter-
pretare.
Cum se explica faptul ca relatia devine negativa in ultima etapa;
de ce ie~irile nete din agricultura due la o scadere a emigrarii nete din
rural? Pentru intelegerea acestei relatii este necesar sa introducem
in analiza navetismul ca variabila ,interpretativa ". Este probabil ca,
pe masura extinderii retelei urbane, a retelei de transport in comun si
a diminuarii diferentelo~ dintre sat ~i or~~. navetismul devine din ~e
in ce mai mult o alternativa la migratia definitiva. In aceste conditii
ie~irile activilor din agricultura, pentru un alt domeniu de activitate,
ajung sa influenteze direct in special asupra navctismului rural-urb:l.ll,

l.30 131
la rindul sau relationat negativ cu emigrarea din rural. ln acest fel,
prin intermediul navetismului, plecarile din agricultura pentru un alt Capitolul 7
domeniu de activitate ajung, sa determine 0 scadere a emigrarii din
rural.
Aceasta constructie ipotetica - reprezentata grafic in fig. 6.3.1. -
poate fi sustinuta, in parte, prin datele analizei sincronice.
Fig. 6.3.1. - Reducerea popu-
I .t latiei ocupate in agricultura ~i
Reducerea populatiei Navetism
ocupate fn agricultunl --.:t..- rural- Emgranea
urban --=-. nett\ din rural migratia pendulatorie ~i defini- MIGRATIE
' SI
, URBANIZARE
tiva.
Astfel, relatia negativa dintre navetism ~i emigrarea neta din
rural a fast constatata intre variabilele cu valori agregate la nivel de 7 .1. Componente ale urbanizarii
judet (r 8 66 = - 0,43).
Admitind - cu un anume rise de eroare - ca sensu! negativ
al relatiei, 'constatat in plan sincronic, se mentine ~i diacronic, este Analizele intreprinse in capitolele 4, 5 ~i 6 au relevat, fie la modul de-
probabil ca sensu! negativ al relatiei ,reducere populatie agricola - scriptiv, fie la modul exl?licativ: caracteris~~ci ale. migrat~ei. Abordarea
emigrare din rural" (constatat la nivel national) sa fie determinat toc- explicativa a pus accent m special pe relatu de hp cauza - efect.
mai de cre~terea ponderii navetismului rural-urban in migratia totala, lntelegerea migratiei presu_P~ne ~n~a ~~ a~t.e pu?cte ~e vedere
in decursul etapei a IV-a. care sa permita construirea unet tmagmt ~tuntiftce ctt mat. conc:ete
a acestui fenomen. ln acest sens se impune luarea in constderatte a
relatiilor functionale, de ~nte~act~une . de . ,interse.ctare" sau de tip
parte-intreg in care este Implicata mtgratta. Ana~tza co~ple~entara
a migratiei si a urbanizarii este de natura sa puna in evtdenta astfel
de relatii. '
l~tre procesele de restructurare a raporturilor de dezvoltare
dintre gruparile sociale cu identitate teritoriala, ~rbanizarea ocupa
un lac central intrudt vizeaza schimbarea raportunlor de dezvoltare
intre comunititile urbane si rurale, comuniti'iti de lunga traditie ~i
de considerabili important~ pentru organizarea vietii. socia~e. ..
Factorii care contribuie la schimbarea raportunlor ~~ relatulor
din tre sat ~i ora~ sin t legati de: ~ . . .
a) influenta unidirectionala sau recip~oca dmtre aceste hpu~I
de comunitati (exercitata prin transferjschtmb de persoane, valon,
bun uri, servicii etc.) ;
b) schimbarile specifice, generate intern in cadrul fiecarui tip
de comunitate;
c) schimbarile initiate de organizatii, precum cele ~tatale, c~u
sfera de competenta largita, care integreaza ati:t populatte urbana
dt ~i populatie rurala.
Evident, in cadrul schimbarilor concrete aceste surse pot inter-
veni conjugat, cu ponderi diferite.
Conceptul de u_rbanizare se ~efera la schimba~ile car~ apar intr-un
teritoriu dat - natwnal sau regiOnal (zonal) -, m special ca urmare

133
 a. influentei <;>ra~ului asupra satului. ln fapt, datorita corelarii puter-
n~ce a fact<?nlor care due la restructurarea raporturilor de dezvoltare
dmtre s~t ~I ora~, cerc~tar:a empirica a urbanizarii este mai larga decit
o }l:lunta conceptul forJat In acest sens. Ea include in principal schim-
bapl~ care au ~<1: sursa ora~ul, dar ~i alte tipuri de schimbari care con-
tnbme la modificarea raporturilor de dezvoltare intre sat si oras
. Urbaniza:ea. int~leasa ca r~s!r~~turare a raporturilor 'de de;;oltare
dzntre cele dott:a tzpun de. comumtajz I~plidi cercetari ale proceselor de
dez.voltare dm per~pec:tiVa raportunlor sat -ora~. Consideram ca
at!zbute ale .ur~anuluz, dzn punct de vedere operational, cele care coreleaza
dzrect sau zndzrect cu procentul de populajie urbana dintr-un teritoriu
dat !}i se rejera la nivelul de dezvoltare.
Cunoa~~erea procesu~ui ~e ~rba~iza~e trebuie sa fie precedata
de o determmar~ a setuluz de zndzcatorz pnn care poate fi caracterizat
gra_dul de urbamzare al populatiei dintr-un teritoriu dat. Realitatea
,vie" .': urbanizarii nu poate fi surprinsa dedt cu ajutorul acestei ab-
stractu care se cheama ,grad de urbanizare".
In fun~ti~ d~ nivelul judetean, la. care. ~ituam aceasta prima
P.arte a a?ahze.I, ?I de n~tura ~atelor dispombile, determinam prin-
Clpalele dimensmm ale mvelulm de urbanizare prin ~
I. caracteri~tici de s~a!us socioeconomic al populatiei:
1. domenml de actlvitate (nonagricol) ;
2. nivelul de instructie;
3. sursa de venituri (nonagricole);
4. nivelul veniturilor;
II. caracteristici ale modU:lui de grupare a populatiei in teri-
tori u (ecologice) :
5. procent populatie urbana; . urbanizarii si
6. gradul de concentrare a populatiei in localitati;
7. gradul de concentrare urbana
IlL caracteristici . ale comportam;ntului demografic:
8. migratie;
9. fertilitate;
10. nuptialitate;
11. divortialitate;
12. mortalitate;
IV. caracteristici ale comportamentului populatiei, legat de
calitatea infrastructurii ~i a serviciilor sociale:
. 1.3. comportament comercial (cumparari de marfuri alimentare
~1 neahmentare; consum, in unitatile de alimentape publica etc.);
14. comportament sanitar (mortalitate infantila, personal sani-
tar, consulta tii etc.) ;
134
15. comportament cultural (spectatori cinema, cititori in biblio-
tecile publice etc.);
16. calitatea raportului gospodarie-locuinta {densitate de locuire;
consum apa potabila curenta etc.);
17. adresarea la serviciile de transport in comun;
V. caracteristici ale infrastructurii productive ~i neproductive:
18. concentrarea fondurilor fixe;
19. cai de comunicatie (densitatea drumurilor modernizate etc.);
20. calitatea locuintei, independent de densitatea de locuire
(inzestrare cu instalatii, vechimea etc.). .
Evident, lista de subdimensiuni nu pretinde sa fie completa,
ci ilustrativa pentru fiecare dimensiune ~i, $n acela~i timp . utila in vede-
rea gruparii fondului de date de care dispunem. Ipoteza de lucru pe
care o adoptam este ca judetele cu un grad de urbanizare ridicat vor
fi caracterizate prin valori mari la indicatorii derivati din dimensiunile
enumerate (exceptind unele aspecte precum cele de la 9,12 14 etc.).
Determinarea gradului de urbanizare va fi facuta deci urmarind
caracteristici de dezvoltare ~i de calitate a vieW la nivelul atit al intre-
gii populatii a judetului, cit ~i al populatiei urbane din judet. Acest
mod de lucru este rezultat al constringerii impuse de datele disponibile,
dar nu numai. Este vorba ~i de admiterea ideii ca dezvoltarea, calitatea
!Ji modul de viafa urban exista !Ji tn afara ora!JUltti. Gradul fn care toate
acestea exista fn ora!Je !Ji fn localitafile rurale din apropierea acestora
constituie ceea ce definim grad de urbanizare. ..
Din lista de indicatori ai dezvoltarii social-economice la nivel
de judet (anexa 3) am selectat acei indica tori care:
a) se refera la eel putin una din dimensiunile mentionate ale
b) sint in raport de corelatie puternic semnificativa cu eel putin
unul dintre indicatorii legati direcf sau indirect de gradul de urbanizare.
Incercam in acest fel sa vedem cum se grupeaza indicatorii de
urbanizare, din punct de vedere al gradului lor de corelare sau, altfel
spus, urmarim determinarea structurii variabilelor de urbanizare.
Construirea modelului corespunza tor acestei structuri a fost
facuta prin urmatoarel~ operatii: ,
1. selectarea variabilelor de urbanizare din lista prezentata in
anexa 3;
2. notarea coefkientilor de corelatie de nivel semnificath' dintre
cele 28 de variabile care' au fost selectate; ,
3. pentru fiecare serie de coeficienti de corelatie dintre variabi-
lele (i) ~i celelalte variabile(z) se noteaza primii trei cMficienti, cu mari~i'
maxime. ln acest fel, pentru fiecare variabila i se determina trei vana-
bile j, k, l care explidi eel mai mult din varianta l'ui i; convenim sa
t3ii
desemt?am pe / c~ varia~ila .explicativa de rangul 1, tn raport cu i, iar
pe k, ~~.~ c~ vanabtle explicative de rangul2 ~i 3. Daca dona diritre aceste
corelatu smt egale, le acordam acela~i rang;
.. 4. se co?s~ruie~te un prim graf in care se reprezinta numai rela-
tnle de cov:anatte d~ r<l:ngul ~. Yir!~l sagetilor indica variabilele j care
dau o. m~x~~a e::'p~I<:_atte vanabtlet ~. Mai exact, pentru a nu confunda
,exphcatta stahshca, la care ne referim in acest context cu cea cau-
zala, VOJ?; spu~e ci ~sagetile. indica semnul relajiilor de set,;nijicare. Vir-
v
f~l ~getn prectzeaza vanabtla de urbanizare j care este cea mai semni-
ftcahva .l?entru var.ia~ila i. Spre exemplu (vezi fig. 7.1.1), procentul
populattei urbane dm Jndet (v34) este una din variabilele care semnifica
in eel mai mare grad migratia (neta) pe durata vietii a populatiei din
Fig. urbanizarii
judet~l r:spectiv. (v10). Altfel spus, cunosdnd proportia de populatie
ur.bana. ~mtr-un .Judet, se pot face inferente in legatura cu intensitatea
II_ltgr~ttet nete ~m a;ei ju~et: Predictia in sens invers este mai putin
stgura. Cea mat buna predtctte asupra procentului de populatie urbana
136
dintr-un jude! se poate face nu prin cunoa~terea valorilor migratiei
nete (v10), ci a ponderii personalului muncitor in populatia judetului
(v31) sau a volumului vinzarilor de marfuri alimentare (v32) inregis-
trate in cazul populatiei respective. Subliniem, pentru evitarea oricarei
confu~ii, ca orientarea arcelor tn graf nu are nici un sens cauzal, ci numai
unul metodologic : cum se grupeaza variabilete de urbanizare din punct
de vedere al gradului lor de covariafie $i care este variabila j care conJine
cea mai mu lta informafie des pre o variabilii i.
0 imagine mai corecta, mai putin schematizata, dar mai greu
de citit 1, asupra relatiilor dintre variabilele urbanizarii se obtine daca
se construie~te graful corespunzator luind in consideratie ~i variabilele
,explicative" de rangul 2.
In functie de numarul de intrari de gradul 1 ~i 2 in fiecare nucleu
(nod), se detennina variabitele cu maxima capacitate de semnificare a
gradului de urbanizare al unui jude!:
-personal muncitor la 1000 locuitori (v31);
- procentul populatiei cu nivel de instructie mediu ~i superior,
din total populatie de peste 15 ani (v29);
- indicele migratiei nete (durata de viata) (v10);
- volumul vinzari marfuri alimentare la 1000 locuitori (v32);
- procentul populatiei urbane (v34).
Daca interpretam indicatorul ,personal muncitor" ca semnifi-
cativ pentru dezvoltarea neagricola a judetului, atunci se poate apre-
cia ca trasatura dejinitorie ( cea mai semnijicati1Ja) pentru gradul de
urbanizare este tocmai acest tip de dezvoltare. Constatarea este consistenta
cu intreaga serie de elaborari teoretice care dau ca nota definitorie a
urbanului prezenta unor activitati nonagricole (Sorokin, Galpin, Zim-
merman, 1933).
Din perspectiva celorlalti indicatori, judetele cu grad ridicat de
urbanizare sint cele in care exista un numar mare de persoane cu nivel
de ~colarizare ridicat ~i cu domiciliul d~tigat prin migrarea din alte
judete.
Asocierea puternidl. dintre variabilele migratie ~i nivel de instruc-
1ie (vezi fig. 7.1.1) ar putea fi interpretata ca semnificativa ~i pentru
gradul de manifestare a unei selectivitati a migratiei in urban din punc-
tul de vedere al nivelului de instructie: judetele cu grad mare de zerba-
nizare selecteaza tn special migranfi cu nivel ridicat de instrucfie. Una
dintre variabilele care semnifica eel mai bine stocul de invatamint de
nivel mediu ~i superior al unui judet este migratia neta a p~rsoanelor
1 Din acest motiv nu prezentam ~i graful corespunzator luarii in consideratie
a relatiilor de gradul doi dintre variabilele urbanizarii.
137
care au numai rezidehta, dar nu ~i domiciliul stabil (legal) in cadrul
judetului (v56 ). Deoarece in aceasja categorie de migranti sint inclusi
~i studentii, spre exemplu, este u~or de inteles leg~itura di~tre cele dou'a
variabile.
Raportlnd imaginea oferita de graful 7.1.1 la clasificarea elaborata
pentru variabilele urbanizarii, rezulta ca notele definitorii ale gradului
de urbanizare se situeaza in domeniul variabilelor referitoare la carac-
teristici de status socioeconomic ale populatiei (pondere personal
muncitor, nivel de instructie), comportament demografic {migratie),
comportamente ~i servicii comerciale (vinzari marfuri alimentare ~i
nealimentare) ~i caracteristici ecologice (procent populatie urbana).
Daca variabilele de comportament demograjic-rezidenfial ~i cele
de comportament comercial ~i sanitar sint organizate in principal in jurul
notei dejinitorii a urbanizarii - ponderea personalului muncitor -,
in schimb, variabilele rejeritoare la calitatea locuintei sint relativ izolate
in graj (fig. 7.1.1).
7 .2. Cre~terea gradului de urbanizare
7.2.1. Nivel judetean
Frecvent, ,cre~terea gradului de urbanizare" este identificata cu spo-
rirea ponderii populatiei urbane in populatia totala a unui teritoriu
dat. Aceasta este o optica de factura demografica, in principal.
Premisa de pornire pe care o adoptam este diferita: schimbarea
raporturilor de dezvoltare dintre sat ~i ora~ este analizabila prin inter-
mediul unui intreg set de variabile de dezvoltare, aflate in raporturi
de covariatie directa sau indire~ta cu indicatorul ,ponderea populatiei
urbane".
Din aceasta perspectiva, explicarea cre~terii gradului de urbani-
zare a judetelor implica luarea in consideratie a factorilor explicativj
pentru intregul set de variabile de urb3.nizare.
Pentru perioada 1973-1977, variabilele de urbanizare care sem-
nifica in eel mai inalt grad cre~terea procentului de populatie urbana
(v12) se ref era la cre~terea ponderii personalului muncitor in populatia
judetului (v11) ~i la cre~terea consumului de apa curenta, de uz menajer
(v16), in perioada respectiva 2 .
Din analiza de corelatie a rezulta t dt situatia de dezvoltare la ince-
putul perioadei de referinja este principalul f~ctor care condifioneaza
2
r1 216 = 0,67, r12 11 = 0,60, r16 11 = 0,65, pentru p=
138
ritmul de urbanizare al judejului. Cu cit este mai mare ponderea popu-
latiei urbane (v25) ~i a personalului muncitor (v24) in populatia jude-
tul ui, in 197 3, cu a tit ri tmul de cre~tere al ponderilor respective este
mai reclus (r 12 25 = - 0,76 r12 24 = ~ 0,61).
Prin intermediul emigrarii nete din rural, asupra cre~terii ponderii:
populatiei urbane se exercita in acela~i sens negativ (fig. 7.2.1) 3 influenta
nivelului de dezvoltare al judetului.
-0,76
Fig. 7.2.1.- Determinanti ai cre~
terii procentului de populatie-
urbana la nivel de judet, 1973-
1977.
~ \ .
v20. crestere fonduri
fixe in industrie/
cre~tere funduri fixe
in agriculturii
Intre conditiile care influenteaza pozitiv aceasta crestere este
~i potentialul (demografic) de migranti din comunele respectivului
judet.
Factorul care contribuie activ la cre~terea gradului de urbani-
zare este dezvoltarea industriala.
Aceasta structurare a factorilor determinanti pentru cre~terea
gradului de urbanizare este semnificativa pentru importanta pe care
politica de dezvoltare, de investitii in special, o are pentru desfa~urarea
procesului de urbanizare in deceniul al VIII-lea. Este probabil ca ritmztl
de urbanizare este mai rapid in judejele cu nivel redus de dezvoltare, in
principal ca eject al acestei politici. In acela~i timp, insa, este de aYut
in ndere faptul ca, la un nivel ridicat de urbanizare, in genere posi-
bilitatile de cre~tere urbana devin mai recluse. Acest factor (raportul
3 Yariabilele independente au fost selectate in model cu regula triunghiului
(Iariante ,tare" - vezi anexa 3). Dat fiind faptul ca variabilele explicati~>~e sint
independente intre ele (cu exceptia relatiilor dintre v8 ~i determinantii ei) ~i fiind inte-
resati in special de configuratia modelului ~i nude intensitatea relatiilor cauzale, am notat
0,0 1, r = 0, 42. pe arce ralorile coeficientilor de corelatie.
139
 Legatura minima dintre cele doua fenomene in etapa anilo r
inv~rs dint:e ~ive!~l ~i ~itmu~. ~e u~banizare) este probabil di va actiona 1963-1970 este explicabila in principal prin rolul important care
ma1 R_Ute_rmc m vnt_?r; m ann 7~ 1!?-fluenta sva era redusa dat fiind fap- revine reclasificarii localitatilor, in aceasta etapa, in cresterea urb~n a
tul ca mvelul ~edm al urbam~a:u nu depa~ea 48%, la nivelul tarii. (vezi anexa 3). ' '
ln conclttzte, este de subhmat caracterul controlat al urbanizarii Desigur, factorii explicativi ai urbanizarii sint, in conditiile core-
din ~~~a noastra, prin. fnterme1iul politicii de investifii, politica desfa- larii ei se~nificative cu migratia, in principal factorii care determina
~urata zn sensu! reducern decalayelor de dezvoltare dintre judefe.
acest al d01lea fenomen.
Conform acceptiei pe care am dat-o ,cre~terii gradului de urb~ni
7.2.2. Nivel national zare", aceasta se manifesta nu numai prin cre~terea proportiei de popu-
latie urbana, ci ~i sau mai ales prin cre~terea proportiei de populatie
Cr~~terea urb-:na in perioada 195~-1980 este realizata preponderent ocupata in sectorul de stat.
prm MRU. R1tmul anual de urbamzare 4 este explicat in proportie de Dupa cum rezulta din calculele estimative prezentate sintetic
83% prin emigrarea neta din rural (r724 = 0,91). in tabelul 7.2.3, cre$terea proporf.iei de popula!ie activa n sectoarele secun-
Este firesc in aceste conditii ca etapele MRU sa fie n acelasi timp dar $i ter/iar, ntre 1956 $i 1977, este realizata pe seama cre$terii propor-
$i etape ale cre~terii urbane (tabel 7.2.1). ' fiilor respective n rural n mai mare masura decft n urban.
Tabel 7.2.1 Tabel 7.2.3
Cre~terea populatiei urbane, pe ctape 1950- 1978 (valori medii annale) Componente ale redistribuirii populatiei pe sectoare de activitate, Ia nivel national,
intre 1956 ~i 1977
Etape
I 1950- % din diferenta datorat
Indici de cre~tere I
1950-
I 1954-
II I 1963-
III IV
1971- 1978 Proportie activi pe Diferenta schimbarilor in structura
1953 II 1962 I 1970 I 1978 I Sector de
activitate
sectoare in 1977- ocupationala din migratiei
1956 rural-urban
variatie procent 0,53 0,24 0,34 0,55 0,39
populatie urbana 1977 I 1956 rural I urban
\
(V23)
0,368 0,697 -0,329 54,5 9,1 36,4
ritm de urbanizare primar
0,389 0,167 0,222 50,0 18,0 32,0
(V24) 2, 71 1,24 1,50 2,28 I 1,77 secundar
tertiar - 0,243 0,136 0,107 55,0 -9,1 55,0 *
Sursa; Anumul demograjic, 1974, ~i Anuarele statistice din !"'!"
1975-1979. '---- * Desigur, o buna parte a cre~terii inregistrate in mediul rural pentru sectoarele
II ~i III revine popula?ei rurale care face naveta in urban pentru a Iuera in respectivele
Daca, pe total perioada, MRU (V7) si ritmul de urbanizare sectoare.
Sursa de date; Anuarul demograjic, 1974; Recensamintul, 1977, vol. II. Calcule
( V24) sint strins corelate, pe etape (tabel 7.2.2) legatura este de inten- proprii folosind tehnica propusa de E. Kitagawa, apud Patterns of Urban and Rural ... ,
sitate variabila. 1980: 70-71.
Tabel 7.2.2
~lRU ~i ritmul de urbanizare Spre exemplu, in perioada respectiva, populatia activa din indus-
trie ~i constructii cre~te de la o pondere de 16,7% in 1956 la 38,9%
~I I II III IV Total perioada
in 1977 (Ia data recensamintelor din anii respectivi). Din aceasta cre~
Corelatie I tere (de 22 de procente), 50% este datoraHi cre~terii respectivei pon-
I deri in rural, 18% cre~terii din urban ~i 32% migratiei rural-urban.
1'7 24 I 0,78 0,75 0,16 0,98 0,91
Din datele aceluia~i tabel rezulta ca M RU are cea mai important a
contribuJie relativa nu la cre$terea proporfiei de activi din industrie ~i
~ Calculat ca diferenta intre ratele de cre~tere anuala ale populatiei urbane ~
respechr, rurale. l,
construcfii, ci la cre~terea ponderii activilor din sectorul servicii.

141
140
 7 .3. Migratia ~i urbanizarea in contextul proceselor de dezvoltare

S-a remarcat ca distinctia dintre cauze ~i consecinte este dificil de facut

:in cercetarea migra tiei (S. Amin, 197 4).
De~i atribuirea unui sens cauzal pentru telatiile in care este impli-
ati"i migratia este o operatie cu multiple riscuri, ea poate fi totu~i facuta
:9i am procedat ca atare in capitolele 4, 5 ~i 6. Tratarea cauzala a feno-
menului este insa nu numai purtatoare a riscurilor de atribuire gre~ita
a sensului cauzal pentru unele relatii; dar ~i foarte abstracta. Ea obliga
in buna masura la omiterea unor variabile din analiza cantitativa 5
0 analiza in care sa fie urmarite in special raporturile de cova-
riatie dintre variabile de dezvoltare este din acest punct de vedere o
completare utila la analizele cauzale intreprinse 6
Adoptind aceea~i tehnica de lucru pe care am folosit-o in sub-
capitolul 7.1 pentru figura 7.1.1, derivam din matricea de corelatie
a celor 34 variabile de dezvoltare la nivel national un model al structu-
rii proceselor de dezvoltare (fig. 7.3.1). '
Variabilele referitoare la migrajie se integreaza diferentiat in model,
in functie de calitatea lor de a fi:
-in devans cu un an fata de valorile celorlalte variabile ale ana-
lizei (V7, V8);
- sincronic cu acestea din urma (V5, V(i);
-in intirziere cu un an fata de restul variabilelor (V3, V4).
Prima variabila din cadrul fiecaruia din cele trei cupluri (V3,
V5, V7) se refera la emigrarea neta din rural; cea de-a doua este o
estimare a emigrarii agricultorilor din rural in urban (V4, V6, V8).
V ariabilele migrajiei cu variaJia sincronica sint semnificative in
Fig. 7.;3.1. - Relatii de semnificatie lntre variabilele de dez-
special pentru intensitatea proceselor de redistribuire a populajiei ocupate voltare la nivel national.
intre sectoare de activitate.
Migrajia ,cu intirziere" (de un an fata de schimbarile din celelalte Migratia produsa sincronic cu variatiile celorlalte variabile de
domenii ale dezvoWirii - V3) esle covariant a cu venitul najional ~i dezvoltare e~te evident cauza ~i efect in acela~i timp. Din acest motiv,
ctt intensitatea nupjialitaJii in urban faJa de rural (V29).
variabilele care o estimeaza (V5, V6) sint cele mai integrate in model,
Jfigrajia in devans cu un an (V7, V8) este semnificativa fie po1tru
intensitatea emigrarii nete din rural, din anul urmator, fie pentru cre~terea in sensul de a transmite mai multe informajii decit ceilalji indicatori ai
gradului de urbanizare. Datorita avansului temporal, acest tip de migra- migraJiei, in legatura cu variabitele de dezvoltare.
tie ar putea juca rolul de cauza pentru alte procese de dezvoltare. Con- Deosebirea dintre configuratiile de variabile in care este inte-
statam insa ca MRU actioneaza foarte putin in. acest sens, corelatiile grata migratia sincronic~ ~i cea c~ intirziere sugereaza o ipoteza inter-
cele mai puternice fiind tot cu variabile de migratie sau de urbanizare. pretativa: schimbfirile in cererea de forja de munca pe sectoare [de acti-_
5 Aceasta pentru a evita efectele de colinearitate care fac inoperante diferitele
vifate isi exercita efectul asupra MRU mai rapid decit schimbarile ma~
variante ale analizei de regresie, inclusiY modelele cauzale nonrecursive. comple~e, de Jactura socioeconomica (semnificate in model in special
~ Acest tip de analiza este mai aprbpat de analiza de sistem dedt de analiza
econometrica. prin venitztl national ~i prin nupjialitate).

142
 U1ta din variabifdc ccle mai sanrnficative pcntru intensif-r.rtea schr'm-
Mrilor soc-ioeco'!tOnticc la 'ili1Jd nafional esb: emigrarea ag;ricu!Writor din
rural (sincronidi Jatii de cdctalte prvcrsc dt de:moltarc) (Vti).
catorii:
0 capacitate ridicata &: a semuifica ac~ste schimMri au ~i ludi-
- variatia poudcrii populajiei on:pai.c in industric (Fll} ~ tn
agrknlturli (VJ4):
- e:migrareu. acta din rural (V5);
- cre.]terea ponderii populatici urbJ.ne (V23).
Fie ca efoct. fie ca efect l;ii cauzii, l\fRD ocupU ded un loc central
in confc-xtul proceselor de dez.,,ultar<;>, Cunoa$tcrea variatiilor ei alluale
jli a re1atii1or Jn care este implicat:'i poate avca valoarea unei ,nuliogra-
fit" ~ociale, utiLi pentru infelegerea nwcanismelor de producere a schtm-
b:'ir;L _
!n legfitur.l cu celdaHe variabile .;;i substructuri ale modelubi
pru.vntat (fig, 7.3.1), apar de ase~,cnea dtCYd. aspccte semnificativc:
-~ investitiik industriak se l~ag::i cu variabHele de migratie prin
intcrmediu1 dasticit;ltii reducerii popula}iei ocupah: in agriculturi'l
fatit de cre~ten:a ponderii popula.tif'i ocupate ln lndusttie. Regasim
dtn, ~~ in baza acf'stui tip de analiza, o relatie metiiatd. intre iuvestitii:
~i migratie (cnnform.'i cu ipoteza H 1 formulat.'i !o 3.l}. Situatla cste
similara :;:i pentru investitiile sociaJ~cultural;: (V !fJ. V20J;
fenomenul ronstruc;iei de locuin}e <.;ste lcgat rt>Iativ sinc~nic
de tdelaltc proce.<;e de dezvoltare ma mult peutru mediul rural deci:t
pentm mediul urban. Cu cit ponderea personalului muudtor tn popu-
latia totalii devine tnai mare, cu adt cste mai mit: nurn!irul de Iocuin~e
noi ~;onstruite in rural Este posibil ca ~i pf'ntru cnnstructJa de Iocuinte
din mediul urban &1. .cxiste pe tt'rmen lung o eorelaTie cu schimbarile
sodal-eronomice, dar raportul de timp dintre variatiile acestora sa fie
diff'Tit. Coroborind aceeste constatiiri cu cele f~cute prin analiza la
nive-1 de judet, se poate formula ipoteza ea activiiatea de consiruire- a
locuin}elot este corela#i Cit procesele de dezvoUare social-economicd mai
1nult in plan tcritoriat, si-mronic (err. distrlbtdre a investifilor penfru
locuinfe pe j;lan judc'"jean-) decit ln perspectlvd itiacronic.i;
- faptul di raportul dintre nrspfialitatea in urban faf5. de Cfa
rural este 1egat de MRU mal direct dedt llupfialitatea din rural -trimite
din
1a i_poteza cii :MRU estc- tn lntr-racflnne en acest raport, fiind lc-gata
de rt>dut--erea nuptiaiHitH ID rural ~i. relativ sincronic, de crc~terea
~i ln urban, Dacli reamintim c.1 popula,tia rurala cea mai sup-usa riscului
ae migtatie sint tinerll tntre 15--29 ani '}i cii virsta lor medie >:i mediana
la disUtorie 5<.: inscrit> iu acest inf;:-rval, atunci ipotcza po~te fi :rnai
UOr sustinut~.
144
'r Capitolul 8
I CUNOA~TERE $I ACTJL""NE
IN DOMENHJL MIGRATIEI
Analiza m!gm~iei interne din tara noastdi ar put~a fi. cont_inua!a.. tratin?-
mai an:llinnn~it o scde d0 aspcctc precum_ mot~vap.a mtgrattel, part:~
eularitatile acestui fellomen la nivd de :egmne tst_o~tdi ~u d? com.um-
tate locala, n:latia sa cu mobilitat;;a sodaHi. etc. ~1c1 SJ;latml ~, l~1 buna
mlsurii, mci informa)iile disponibile nu ne penmt realizarea unel astfel
de intreprmderL . b1
Crea <:e credem di se impune in contmuare est~ s~a ! !rea, unr-1
legtituri explicite- l:ntre rezultatele teoretice ale anahzcr ~l actmnea
rac!idi in dom~lut migrapM. in fapt el>-te vor~a de a vedea tn ce milsurli
icest tip de a.bordare ~tiintificii poate. sem la fundamentarea u?or
urindpii de a<:j:iune in domcniui strategtilor de eootro!a.re a fluxunlor
de mtgrape interwl. .. . . " .
Elementele de cuno.a~terc ~ttm~Iflca necesarc pentn;t funda.rn;n-
tatea unor actiuni in .aceSt dmneniu sint _date de exammarea at1~t a
cauzelor, dt .'fi <t cousednj:elor fenomenuhu. De .aceea ,e::s~e neeesara o
examinarc, fie *isumara prec-um tn. c~zlll <,k fa}ll, a prtnctpalelot: C?ll-
st>einte sociodemografice ale. migrape:t, ~~~marea ac~sto~a cnnstltumd
un element important In onentarca politmlor de uugratw.
'
I 8..1. Consecinte sociodemografice
ale migraPei rural-urban
Collsecinteie migraf-iei rural-urban pot fi grupa.te ,in !unctie de vizi-
bilitatea lor socia.lii ~i :;;tiintificli ~i de grad~ de J?-~~e.rc -cu ~are se pro)"-
duc (fig. 8.1.1). Un prim nivel, de maxu~~- y1ztbdita~e~ ~l formeaza
consecin}ele asupra voiumului ~i C<?n:pozt}~et comuru~ttl?r local~,
a.supra gospodariilor famHiaJe de 1a ongmea :;>t de la de~tmatm fl~xun~
lor ~i asupra rapOrtului dintre resursele loc~le d~ locun. de- m_undi, d<:
produq:ie ~i popula}ia din teritoriul respecttv. t!n al d01lea mvcl, mat
difi.cil de' atins. sc n:ferl la. lenomenele sociodemografice. Cel de~al
145
 !reilea ni~el este! eel. al consecintelor asupra caliHitii ~i modului de viata
1
? comumtate:. ~ fme, cu grad maxim de latenta, de dificultate de a
ftalob~erva: ~tnntxftc: ~ste ~locul de variabile referitoare la orientarile cifra. corespunzatoare pentru populatia urbana fiind de 31,66 ani t.
Poate mai mult dedt diferentele de nivel sint relevante diferenfele 'de
v once a e populaftel. Cahtatea vietii, modul de viata ~i integrarea
evolutie, in perioada 1966-1977 virsta medie a populatiei rurale cre~te
cu 2,05 ani, iar virsta medie a populatiei urbane se reduce cu 0,99 ani.
CONSECINJE ALE MIGRAJIEI
Situatia este, evident, o consecinta a volumului ~i selectivitatii migra-
tiei in funcfie de virsta (vezi 4.3).
Efectul MRU asupra repartitiei pe sexe a populatiei in cadrul
mediilor rezidentiale este dependent de contextul social-economic in
care se produce fenomenul, de tipul de industrializare care se desfa-
~oara in societatea analizata (in condifii1e in care accentul se pune pe
industria u*oara, cea textiHi, in special, populatia urbana suporta un
prod$ de feminizare datorWi. MRU; in schimb, dezvoltarea industriei
'
grele atrage dupa sine, in special, o masculinizare a populafiei urbane).
~ ln conditiile Romaniei, procesul de industrializare socialista a fost
Fig. 8.1.1. - Modelul teoretic al facut cu asigurarea unui anume coeficient de prioritate a industriei
principalelor tipuri de consecinte ale grele. ln consecin{a, ar fide a~teptat ca MRU 'sa fie mai frecventa prin-
migratiei.
tre barbati decit printre femei. Corespunzator, consecinfele ar urma sa
fie o cre~tere a ponderii femeilor in populafia rurala ~i o reducere a
ponderii lor in populafia urbana. Analiza indicelui de masculinitate
(numar barbati la 1 000 femei), pe medii rezidentiale, confirma o astfel
de a~teptare (tabel 8.1.1).
l Tabel 8.1.1
Volumul de Indicele de masculinitate pe medii rezidentiale
populatie al
comunihitii
locale '
Anul Urban Rural I Urban-rural

in comunitatea locala sfnt p 1 1 d

cuteaza in ultima instanta t~~~~~~:l:l:lteo~enruselct~nsf-uepral ca~orat~e. reper- 1948 944 933 ll
. . . t a e mrgra 1e1. 1956 962 939 23
0 nentarea anahze1 fn sp c 1 ' 1966 993 938 55
fice a comunitafilor locale e Iaf asupra compoztftel sociOdemogra- 1977 980 965 15
tului dintre resurse ~i pop:~~f:~s~~o~~~![ dte~mogra~ice ~i a rapor- Valorile superioare ale indicelui in urban fata de rural sint explicabile
datele disponibile iar e d lt~ na a, :pe e o parte, de
aceste blocuri de' vari~ile e:
ta pa.rte, de f~ptul ca mterrelafiile dintre
sm mat putermc structurate.
in primul rind prin particularitatile MRU, la rindul ei influentata de
structura locurilor de munca oferite in urban. Tendinta de cre;;tere a
MRU ~~m;ozijia sociodemografidi este modificata prin fluxurile de
ponderii barbatilor in populatia urbana in mai mare masura decit in
cea rurala se manifesta p1na in 1966. Dupa aceea se remarca o evolufie
instructie ~fCl~a\:;~ri~s~~~~~a~aracteristicilor de virsta, sex, nivel de t in sensul reducerii decalajului dintre aceste medii rezidentiale. Prin-
cipalii factori care explica o astfel de evolutie sint intensitatea MRU,
MRU este unul dintre f t . structura ofertei de locuri de munca in urban !?i pattern-urile culturale
a populafiei din urban i 1 a: on} 1:UJ?Ortanfi ~are due la o intinerire
recensamint (in 1977) P 0
t
tmd.ba tnmre a ~e.ler din rural. La ultimul
Vtrs a me te a populafiei rurale era de 34,42 ani,
ale migratiei in functie de sex.
1
Calcule cf, VI. Trebici, Satttl romanesc ~i fiiritnimea: aspecte demograjice, manu-
146 scris.

147
 Pina in 1966 MRU are o contributie foarte mare la cre~terea
urbma (81% in perioada 1948-1956 ~i 78% in anii 1956-1966). Ulte-
rior, .in intervalul ~ 966,.-1977 aceasta contributie se reduce Ia 64%.
Corespunzator, incepe sa s<;ada ~i valoarea indicelui de masculinitate.
Tendinfa este Iegata insa ~i de o anume echilibrare a ofertei de locuri
de munca in urban pentru barbati ~i pentru femei, proces generat
urban. Pede alta parte, este de luat in consideratie ~i un ef~ct de redu-
cere a fertilitatii urbane, efect pus pe seama cost.u~l~or ~e mtegrare pe
care le au de platit migrantii in urban ~i a compozttte~ s~c1ale a ~cestora.
Mai ales in cazurile in care este vorba de MRU pe man dist.ante, ~n. cadru
fluxurilor 0 pondere importanta revine p~:soanel<?r c~ piVel ndtcat de
instructie, fertilitatea specifica ac~~tora fund ~~I rmca. A

la rindul sau de diversificarea ramurilor industriale, de punerea in func- Corelatia intre indicele de ferhl~tate generala m urban m 197.6:-1~7?
tiune a retelei de intreprinderi de industrie u~oara care solicitau ~i si indicele imigrarii nete in urban dm rural er~ ~e valoar,e semmf~c.ativa
forta de murica feminina. In acela~i timp, procesele de modernizare (r = -0,51, folosind judetul ca unitate ~e anal1z~). Faptulp~ate f~ mte:-
~i urbanizare a satului contribuie la erodarea traditiei anterior crista- pretat in sensu! ca transferul de valo~I. rurale 1? ~rban pnn mtgratie
lizate, traditie care sustine in mai mare masura mobilitatea teritoriala este mai putin important pentru. ferhl~tate dec1t u~fluent:'l p: care o
a barbatilor pentru motive profesionale decit pe cea a femeilor $coala au asupra acestui fenomen co~tunle ?e
n~te~rare a mtgranttlor m urban
devine in tot mai mare masura un canal de mobilitate sociala ~i. implicit, ~i compozitia sociaHi a fluxulm de mtgratte. 11:1 u~ban. .
de stimulare a MRU; modernizarea culturala sustine asigurarea unor 0 imagine de ansamblu asupra relattel dmtre MRU ~l principa-
~anse egale pentru baieti ~i pentru fete in procesul de instructie ~i. lele fenomene demografice este prezentata in tabelul 8.1.2. Nuptiali..:
implicit, in tel de m~bilitate sociala.
Schimbarile. produse de migratie in structura pe virste. ~i sexe Tabel 8.1.2
a populatiei urbane ~i rurale se repercuteaza,cu intensitati diferite, Relatii intre migratie ~i alte variabi~e. soc_iodemografi~e1; nivel de mediu
urban- judet (coeftciCntt de corelatte)
asupra fenomerielor de fertilitate, mortalitate, nuptialitate ~i divor-
Imigrare in
tiahtate ~i. intr-un alt plan de referinta, asupra indicilor de activitate. Imigrare in ora~e din
Pondere
MRU induce in rural o anume reducere a natalitatii datorita orase din flotanti in
comunele

I
Variabile rural '(durata altui judet populatia
efectului de imbatrinire pe care il are asupra structurii populatiei; de viata, ora~elor,
prin intinerirea pe care o produce la nivelul populatiei urbane, MRU (durata de 1977
1977) viata, 1977)
contribuie la cre~terea nataliH'itii la nivelul acestui mediu rezidential.
Apropierea nivelurilor de natalitate intre rural ~i urban rezuWi, desi-
Rata fertiliti:ltii generale in
gur, ~i ca o consecinta a difuzarii valorilor urbane in rural ~i a ansam- urban, 1976-1977 -0,51 -0,50 -0,58
blului de factori iniplicati in procesul general de tranzitie demografica. Natalitatea, 1977 -0,45 -0,50 -0,54
Actiunea conjugata a MRU ~i a celorlalti factori a facut ca raportul X -0,30
Mortalitatea infantila, 1977
dintre natalitatea rurala ~i cea urbana sa evolueze de lao valoare supra- Mortalitatea infantila,
-0,22
unitara (in 1950 acest raport era 28,1/20,1 = 1,40) la o valoare sub- 1977{1973 ..
Indice gravitate a morbtdt-
unitara (17,7/18,3 = 0,97) in 1980. tatii, 1978 0,39 0,17
0,49 0,46 0,49
Intensitatea fertilitatii generale (numarul de nascuti vii la 1 000 Divortialitate, 1980
0,47 0,65
femei de virsta fertila) este mai putin afectata de structura de virsta Nupt~litate, 1980 . 0,52
Pondere activi in populatta
a populatiei. Valorile ei sint date de actiunea unui complex de factori stabila, 1977 0,43 0,33 0,33
socioculturali, intre care modelele culturale, cele de planning familial, Pondere femei in populatia
-0,10
-0,19 -0,44
joadi un rol esential. Datorita acestor influente, indicele fertilitatii activa, 1977
generale are valori superioare in rural, fata de urban. In 1973 cifrele Populatie cu nivel de instruc-
tie mediu ~i suprrior in popu- 2
corespunzatoare pentru cele doua medii rezidentiale erau de 80,8% 0 latia totala (%), 1977 0,49 0,67 0, 7
pentru comune ~i 57% 0 pentru ora~e (V. Trebici, 1979). * r= 0,31, pentru p= 0,95; r= 0,40, pe~tru P=: 0:9?. 0 .P?'~te
MRU are efecte multiple, contradictorii chiar, asupra fertili- din variabilele acestei matrici de corelatie nu au ftgurat m ft~teru1 :~~~tal
al analizei Ia nivel de judet; au fost construite ulterior pentru. ~-eta terea,
tatii urbane. Pede o parte, prin mentinerea unor modele culturale rurale consecintelor migratiei si pentru analiza unor aspecte ale locutnl urbane,
in domeniul fertilWitii (familie cu numar mare de copii etc.), migratia in Cercetdri pluridisciplinare asupra locuirii (raport de cercetare, Labora-
din rural contribuie la asigurarea unui nivel ridicat al fertilitatii in torul de studii ~i cercetari sociologice, 1982).

148
 tat~a .~i fertilitatea par a fi eel mai puternic influenfate in mod direct
de I~Igr~rea in urban. Acest tip de migrafie, prin :valorile sale ridicate,
contnbme la reducerea fertilWifii ~i la cre~terea nuptialitafii.
..
M~rt~i\ in legatu_ci cu care se manifesta eel m~i puternic aceste
, relatn sm flo anfii, respectiv migrantii care, de~i locuiesc intr-un ora~
anume, nu au domiciliul stabil pe teritoriul acestuia. 0 pondere mare
'
~
<1: flotanfilor in populafia unui ora~ influenfeaza fertilitatea ~i nupfia-
htatea in mai mare masura dedt prezenta migrantilor definitivi cu
domiciliul st il in acel ora . ' ' ' tului (x) este mai ridicat, cu atit migratia joaca un rol mai important,
~----ui'Vortialitatea in ur an este asociata pozitiv cu imigrarile in
urbm din rural.
Dimensiunea medie a gospodariei familiale este cu atit mai redusa
intr-un ora~ cu dt fluxul de sosiri din rural in~celra~ este mai intens.
Aceasta regularitate deriva, evident, din influe pe care MRU o are
asupra fertilitafii. Imigrarea intr-un ora~ cont uie la ridicarea valori-
lor indicelui de activitate la nivelul resp<tctivei comunitati. Faptul
este explicabil prin structura de virsta a celor care vin in u~ban, prin
motivafia profesionala a migrafiei lor din rural. Pentru femei, relatia
are sens invers: cu dt imigrarea intr-un ora~ este mai intensa, cu a tit
ele au o pondere mai redusa in populatia activa a localitatii de referinfa.
Constatarea este de pus in legatura cu ponderea mai mare a barb3.tilor
' tn totalul fluxului MRU. . . . . ' in cre~terea migratorie.
Pentru fenomenele de mortal1tate ~I morb1d1tate nu se inregi-
streaza (prin intermediul tipului de analiza pe care am folosit-o) o
influenta de intensitate puternica a migratiei asupra lor.
Cre~terea demografica urbana in perioada 1948-1977 este rea-
lizata in principal pe seama sporului migratoriu - aproximativ 73%
din total cre~tere de populafie 2 inregistrata in municipii, ora~e ~i comunG
suburb3.ne.
Prin aceste valori, cre~terea urbana din Romania se inscrie in
modelul specific tarilor dezvoltate in genere, al celor din Europa in
special. 0 analiza intreprinsa asupra surselor cre~terii urbane in 14 tari
din Europa (inclusiv Romania) in decursul unor perioade intercenzitare
cuprinse intre 1950 ~i 1971 releva faptul ca, in medie, 66% din cre~te
rea urbana revine sporului migratoriu si reclasificarilor de localitati.
In schimb, pentru tarile in curs de dez~oltare se manifesta tendinta
unei contribufii mai importante a sporului natural decit a celui migr~
toriu la cre~terea populafiei ora~elor (Patterns ... , 1980: 22- 27).
Cele doua componente ale cre~terii populatiei urbane in tara
noastra au rol variat in timp: de~i cu pondere mai red usa, cre~terea
.a In acest procent este inclusa ~i contributia reclasificarii unor sate in categoria
ora~or.
151)
naturala tinde sa preia tot mai mult din cre~terea urbana: de la 17%
intre 1948-1956 la 22% intre 1956-1966 ~i respectiv 36% intre
1966-1976 (v. Trebici, 1979: 339). 0 tendinta similara a fost inregis-
trata ~i in cazul altor fari (precum Uniunea Sovietidi, Statele Unite,
tari din America Latina etc. )3
Componentele cre~terii populafiei urbane au rol variabil nu numai
in timp, ci ~i in spatiu. Cu cit gradul de dezvoltare economica a jude-
iar sporul natural (y) un rol cu atit mai redus in cre~terea populatiei
urbane.
Am estimat rolul componentei ,spor natural" (y) prin proporfia
populafiei nascute in acela~i ora~ (municipiu) din totalul populatiei
ora~elor (municipiilor) din judet, la recensamintul din 1977. Pentru
estimarea gradului de dezvoltare economica a judetului (x) am preluat
un indice sintetic, construit cu alta ocazie (D. Abraham, 1979: 688-689).
Relatia intre cele doua variabile rxv = - 0,53 este semnificativa
(pentru un nivel de incredere de p = 0,01).
Din punctul de vedere al compozitiei sociale a ora~elor este impor-
tant sa fie facuta o distinctie nu numai intre cre~terea naturaHi ~i cea
migratorie a ora~elor, ci ~i intre diferitele tipuri de fluxuri implicate
.
In 1977, din totalul populafiei stabile din municipii ~i ora~e nas-
cuta in alte localitati dedt cele de domiciliu (migranti pe durata vietii),
majoritatea provenea din comune ale altui judet (42%) sau ale aceluia~i
judet (33, 7%). Procentul nascufilor in alte ora~e era de 18,3%, iar
al celor nascuti in comune suburbane de 1,8% din totalul migrantilor
pe durata viefii din ora~e.
Migrantii in ora~ele unui judet, proveniti din comunele aceluia~i
judef, este probabil ca vor avea similitui:lini socioculturale cu popnl;afia
din ora~ul de destinafie n mai mare masura dedt migranfii originari
din comunele altui judet Cu dt un judet este mai dezvoltat (x), cu';
atit ora~ele sale cresc in ai mare masura pe seama sosirilor din cornu- f
nele din alt judet, dedt e seama sosirilor din acela~i judet (z) (rzz = :
=0,73, p = 0,01). - __ .:::-_j
. Rezulta di n judejele puternic dezvoltate din punct de vedere eco-
nomic cre!jterea ora!jelor se realizeaza n principal prin migrare din ruralul
n:departat, iar n judejele slab dezvoltate, n principal prin spor natural
!j'l, secundar, prin imigrare din ruralul apropiat. Corespunzator, este
de a~teptat sa intilnim o mai mare diversitate culturala a populafiei
in ora~ele puternic dezvoltate dedt in cele slab dezvoltate economic.
~ ln etapele in care sportul natural era mult mai mare in rural decit in urban,
tn. sp~ml lnaintea revolupei industriale, componenta esentiala a cre~terii urbane a fost
mtgrapa rural - urban.
151

. ~porul natural, mai mic in ora~ele dezvoltate provine in esenta
dm mvelul reclus al ~ertilita!ii i_n acest caz; in ora~ele slab 'dezvolt~t~
~adele cultura~e cu mfl~enta ~hrecta asupra fertilitatii sint mai a ro-
piate de cele ~I~ :u_:al ~1 favonzeaza o natalitate mai ridicatiL
p Posibilitatea de a amplasa in teritoriu obiective de investitii
~ .. ~ste pos1blla mtrebarea daca nu cumva nivelul mediu al fertili-
tatu dmtr-un ora~ la un_ mot;Ie~t dat este influentat nu numai de nivelul
~e ~ezvoltare al acestu~a, CI. ~~1 ~e calitatea migrantilor care s-au stabi-
ht. m o~a~. ~~ P?-tea f1 em:sa 1p~oteza ca. in ora!jele in care predomina
mtgranf~ vemJt ~dtn ~on;:une mdepr;rtate ( dm ajara judefului), jertilitatea
est. maz redus: ~ectt m _or.a$ele m care pred01nina migrantii veniti din
comunele acel~ta!jt juaeJ. Este pro a 1 ca p a egon; e migTanb
m co a e) pla~e~te _costuri de integrare mai mari dedt
, ce~ de-a~ doua, de5>~rece. provme d~n zone de origine care se afla Ia 0
,distanta culturala . t"mal Lmare deCit comunele situate in acel as1 JU
d et
cu or_a~u.I d e d es t ma,Ie. .<1: :n?-~ul lor, aceste costuri de integ(are ot
l
: contnbm I~ reducerea_ferhhtatu. ln plus, migrantii proveniti din co!u-
") nel~ aprop1ate o.ra~u~m po~_cre~te ui?- ~umar mai mare de copii, cu costuri
ma1 recluse dec1t m1grantu provemt1 din comune departate de or
deoarec; po~..apela c~_mai multa u~urinta la ajutorul rudelor din rur~i'
pentru mgn]Irea copulor.
~n alt fac~or prin ~a:e calitatea migrantilor ar putea sa influen-
t~ze mvelul medm ~e f:rhh~ate p~ <:_ra~ este nivelul de instructie ~i cali-
!Icare. ~ste ~ro_bab1l ca. m1gra~tn _m o~a.~e din ruralul indepartat au,
m_ med1~, un ~1yel_ de mstruct1e ~1 cahf1care mai ridicat dedt eel al
migrantiJor sos1t1 dm ruralul apropiat.
8.2. Controlul fluxurilor de migratie
Elaborar_ea ~nei ,polit_ici de mig~atie" se refera, in sens strict, la formu-
l<:rea ob1echvelo~ so~Ial-ec~nom1ce de atins prin intermediul deplasa-
nlor ~e pop~latw. ~I a miJloacelor care sa permita declansarea unor
fdluxun ~e m1grat1e: avind sensu!, compozitia, intensitatea' si durata
e desfa~urare dante. ' necesarului de forta de munca din agricultura este legata de condifiil
. Formu_Iarea obiectivel_or pe~tru ? politidi de migratie interna
la n~vel natwnal de_curge direct dm ob1ectivele dezvolti'irii social-eco-
nomlce pentru penoa~a. de referinta data. Identificarea mijloacelor
ad~cvate pentru reahzarea respectivelor obiective este o operatie
1na1 complexa
. , care . ne ceSlt~a o b unav cunoa~tere a cauzelor ~1 mecams-
mf1.elo~ ?OClal-e~ono~uce, care due la declansarea si !ntretinerea anumitor
uxun de m1grat1e. ' ' ' forta de munca necesara sub aspect calitativ ~i cantitativ se impunt
In_tensif~care~ .P:eocuparilor pentru controlarea migratiei rural -
urban ~ a m1grat1e1 mterzonale se manifesta, in cazul R. S. Romania,
152
1n cadrul preocuparilor pentru realizarea unei repartizari rafionale a
.JorJelor de producfie in teritoriu. Aceasta preocupare se dezvoWi indeo-
.sebi incepind cu cincinalul 1966-1970, odata cu trecerea la o noua
etapa de dezvoltare social-economica.
in functie nu numai de cre~tere economidi, ci ~i de criterii sociale devine
-:tot mai mare, pe masura ce economia nationala atinge un nivel mai
:ridicat de dezvoltare. Corespunzator acestei conditionari obiective,
_preocuparea pentru a gindi sistematic la controlarea mi~carilor de popu-
latie in teritoriu se accentueaza odata cu incheierea procesului de con-
_stituire a relatiilor socialiste de productie atit in industrie, dt ~i in agri-
,.cultura, odata cu largirea bazei tehnico-materiale a economiei socia-
Jiste.
lri decursul diferitelor etape ale dezvoWirii social-economice a
tarii, accentele sint puse diferentiat pe asigurarea intreprinderilor in-
.dustriale cu forJa de munca, pe asigurarea unitafilor cooperatiste agricole
cu mina de lucru necesara ~i pe ocuparea in grad cit mai ridicat a dispo-
.nibilului de resurse de munca din diferite zone ale tarii.
Pe termen lung, planificarea economica socialista urmare~te
:realizarea unui echilibru intre aceste trei obiective, respectiv realizarea
' unei politici de investitii ~i a unei distribuiri a recompenselor muncii
.astfel incit sa fie simultan satisfacute nevoile de forta de munca ale
intreprinderilor industriale ~i agricole, precum ~i cre~terea gradului
.de indircare a fortei de munca ocupate in agricultudi, reducerea sezo-
nabilitatii muncii in acest domeniu. Pe termen scurt, in diferite etape,
.aceste obiective au fost sustinute diferentiat. Astfel, in perioadele de
cre~tere industriala rapida, in special1951-1953 ~i 1965-1978, accen-'
tul a fost pus pe asigurarea cu forta de munca a noilor capaci ta ti pro-
ductive create in industrie. Spre sfir~itul deceniului al VIII-lea poli-
tica demografica in domeniul migratiei rural- urban .suporta unele schim-
-bari. Tendinta este de a reechilibra raportul dintre obiectivele de urma-
rit in domeniul ocuparii fortei de munca: intereseaza nu numai asigu-
rarea fortei de munca in industrie, ci si satisfacerea necesarului de minw
.de lucru' in agricultura. Revitalizar~a interesului pentru satisfacere
economice ale anilor '80. ln aceasta perioada, agricultura romaneasc5!
este angajata intr-un proces de ampla schimb:ue, desfa~urat in form~
noii revolutii agrare. Finalitatea acestuia este de a accelera ritmul dd
dezvoltare a agriculturii, de a o aduce la niveluri de productivitate
:
foarte ridicate.
Sub aspectul mijloacelor de realizare, asigurarea agriculturii cu
-ca aspect esential.
153
I
 Exigentele de adoptare a progresului tehnic in agricultudi implica
cerinte pentru selectarea ~i mentinerea in acest domeniu a unui per-
sonal calificat, a tinerilor in special.
In aceste conditii, in politica de controlare a migratiei rural-
urban are loc o trecere de la controlul de tip indirect la un control in care
se fmbinii formele directe cu cele indirecte.
Controlul indirect al mi~dirilor de populatie se efectueaza, in
principal, prin distribuirea in teritoriu a locurilor de munca in sectoare
neagricole ~i prin diferentierea veniturilor asigurate prin participarea
la activitatile din diferite domenii productive.
Controlul direct al migratiei presupune stabilirea unei legatud
nemijlocite intre un anume tip de comportament de mobilitate, stabi-
litatea teritoriala ~i un anume tip de sanctiune pozitiva (stimulatorie)
sau negativa (restrictiva). Masurile care se aplica nediferentiat migran-
tilor si nemigrantilor, chiar daca au efect asupra migratiei, nu sint
considerate ca masuri directe. Astfel, oferta de locuri de munca intr-o
localitate, desi poate stimula imigrarile in acea localitate, nu se adre-
seaza numai persoanelor din afara ei, ci ~i celor din interiorul locali-
tatii, in cadrul strategiei de controlare a migratiei. Daca masurile indi-
recte au ca unitati de referinta organizatiile de munca in special (pentru
acordare de locuri de munca, retribuire etc.), cele directe vizeaza in
special persoane sau categorii de persoane (absolventi de facultati.
persoane ocupate in agricultura, tineret rural etc.).
Controlarea mi~carilor teritoriale de populatie se realizeaza, in
cazul R. S. Romania, nu numai prin intermediul politicii de reparti-
zare rationala a fortelor de productie in teritoriu, ci ~i prin intermedin}
politicii de urbanizare.
Specificul romanesc in domeniul urbanizarii este asigurarea unei
retele urbane echilibrate, in care diferentele de marime intre ora~e sa
fie tot mai reduse. Daca in anii 1951-1954 cre~terea cea mai rapida
o inregistreaza ora~ele mari, datorita imigrani masive a ruralilor pe
teritoriullor, ulterior ritmul de cre~tere al ora~elor mici ~i mijlocii devine
tot mai accelerat.
Pornind de la experienta romaneasca la care ne-am referit, se
pot avansa dteva ipoteze mai generale in legatura cu eficacitatea
diferitelor tipuri de mijloace de controlare a migratiei.
Astfel, se poate aprecia ca modalitatile de control indirect al
migratiei se pot dovedi eficiente in etapele in care migratia nu se desfa-
~oara ~i pe baza unui ,efect psihosocial de contagion~" Controlarea
migratiei in etapele (situatiile) in care astfel de efecte ~r-au facut mar-
cata prezenta nu se mai poate face dedt prin imbinarea metodelor
de control indirect cu metodele de control direct.
154
De asemenea, in astfel de perioade, in care determinarea migra-
tiei rural-urban nu mai este pur economica, ci socioeconomicii, contro-
larea fluxurilor nu se poate face numai prin masuri economice, ci ~i
prin masuri vizind aspecte sociale ~i psihosociale ale mobilitatii.
Din moment ce efectele schimbarilor economice ~i sociale asupra
migratiei se produc ,cu intirziere", este de a~teptat ca masurile de poli-
tica socioeconomica vizind controlarea migratiei sa nu-~i dovedeasdi
eficienta imediat, ci in timp, cu o anume intirziere.
Programele de actiune in vederea orientarii mi~carilor de popu-
latie, in concordanta cu necesitatile generale de dezvoltare a tarii, se
inscriu in efortul general de rationalizare a vietii sociale. Elementele
de cunoa~terea a amplelor procese de mobilitate socioteritoriala din
tara noastra, determinarea relatiilor care guverneaza desfa~urarea lor
in timp pot contribui la ,a pastra un echilibru ~i un raport corespun-
zator intre diferite ramuri ~i sectoare de activitate, in vederea dezvol-
tarii armonioase a societatii noastre socialiste, pentru a impiedica apa-
ritia diferitelor contradictii care se dezvolta si in societatea socialista
~i' care, daca nu sint sesiz~te la timp sau nu si~t intelese ~i nu se actio-
neaza pentru solutionarea lor, pot duce la contradictii grave, chiar
antagoniste, cu consecinte serioase pentru dezvoltarea socialista a
tarii" 4
I'
,,.,
4
Nicolae Ceau~escu, Cuvintare la ~edinfa de lucru comund a Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman ~i a Consiliului Suprem al Dezvoltdrii Economice fi Socialc,
9 februarie 1982, in op. cit., vol 23, p. 292.
155
 III. CRE~TEREA INVESTITIILOR (in preturi comparabile 1951- 1979)

17. in industrie, la 1000 locuitori

18. in circulatia marfurilor, Ia 1000 locuitori
19. in invatamint, culturll. ~i arta, la 1000 locuitori
20. in domeniul sanatatii, la 1000 locuitori

IV. LOCUINTE
2
21. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul urban (m2 )
ANEXE 22. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul rural (m )

V. "CRBA~IZARE ( 1951- 1979)

1. Variabile pentru analiza Ia nivel national (V;)
23. cre~terea procentului de populatie urbana
24. rata de urbanizare: (PUtfPU 1_ 1 ). 100 -(PR 1fPR1_1). 100, unde PU reprezinta
Cod populatie urbana, P R - populatie rurala
variabila Denumirea variabilei ~?i modul de calcul. 25. numarul de ci'ilatori transportati cu mijloacele de transport in comun, in mediul
1. anul urban, la un locuitor din urban (cre~tere anuala)

I. MIGRATIA RURAL- URBAN VI. VARIABILE DEMOGRAFICE (1951-1979)

a) ca ~feet cu intirziere de un an ( 1952- 1980) 26. rata bruta de nuptialitate in rural

2. em1grarea neta din rural 27. rata bruta de mortalitate in rural
3. rata emigrarii nete din rural 28. rata de mortalitate infantiUl. in rural (variatii anuale)
4.. indicele emigrarii nete a agricultorilor din rural, intre 29. diferenta dintre rata de mortalitate in urban ;;i rata de mortalitate in rural
(=V3xV14)
VII. VARIABILE SINTETICE ~?i ALTE VARIABILE (1951-1979)
b) ca eject in cursul aceluiafi an ( 1951- 1979)
5. rata emigrarii nete 30. venitul national pe locuitor, fata de anul 1950 (variatii annale)*
6. indicele emigrarii nete a agricultorilor d1. n rura1 mtre
1.01 1 -31.121 31. productivitatea medie a muncii in agricultura
c ) zn calitate de cauza ( 1950- 1978) 32. productivitatea medie a muncii in agricultura (variatii anuale)
33. productia agricola totala pe locuitor (variatii annale)
7. rata emigrarii nete 34. numarul de calatori transportati. la nivelul tarii, pe caile ferate, rutiere, fluviale,
8. indicele emigrarii nete a agricultorilor intre 1.0 11_1- 31.12 1_1 maritime ~i aeriene, la un locuitor (variatii anuale)

II. SCHIMBARI LA NIVELUL FORTE! DE MUNCA (1951-1979)

2. Variabile pentru analiza la nivel de judet (v,)
9. indicele schimbarilor structurale
__ in distributia anua1a a ocupan1 popu1a,1e1
t" pe
~ector de activitate, ../ 2.. d~, unde d; reprezinta diferenta de la un an la altul Varia-
bila Sigle Denumirea Yariabilei ~i modul de calcul
:~~e. )~nde:e~ s~c!or~lui i in P?.Pulatia ocupata; i = I -agricultura + silvicul-
, - m us na , constructn; III - servicii (alte ram uri) 1. judetul
10. la
nurnarul de noi locuri de munca
1 000 locuitori " m
' m
d ustne
(sporul de personal in acest sector}
I. MIGRATIE
11. numarul de noi locuri de munca in industrie (ocupate) (m"')
a) calculare prin metoda mi~carii naturale
cre~terea anuala a personalului la 1000 locuitori
11
12. wlumul imigrarii in urban (medie anuala 1973- 1977)
13. crel'terea
reducerea anuala d .. p 0 p u 1a t"1 ~1 . ocupate m
anuar a ponderii , mdustrie
. in populatia totala
2.I"Cv
14. 3. I"Cr rata imigrarii in urban, 1973- 1977
a a pan ern populat1e1 ocupate in agricultura
15. cre~terii
diferenta populai-e
dintre rata de cre.st er_.e anua.la a populat1e1 ocupate in industrie ~?i rata * Variatiile annale sau ,diferentele de ordinul 1" au fast calculate scazind din
. . tl 1 ocupate m agncultura valoarea anului t valoarea anului (t- 1). Prin acest procedeu s-a unnarit reducerea pon-
16. ~t
elast1c1tatea redu
d __cerii ponderii populat,iei ocupate m~=fu~~mp~~ derii componentei tendentiale in variatia totala a seriei cronologice.
~ erea pan ern populatiei ocupate in industrie

157
156
 '

'
.23. LNc suprafata locuibila non construita din fondurile statului ~i ale uniti:iti-
7. MN rata migra?ei nete, la nivel judet, 1973- 1977 . lor cooperatiste, 1973- 1977
8. ER rata emigrarii nete din rural, 19i3- 1977 ~).~~
74. LN' suprafata locuibila nou construita din fondurile statului ~i ale organi-
zatiilor cooperatiste, 1967- 1977
b) calculata ca migraJie pe durata viefii, in 1977
4. Ru r~ta imigrarii in ora~ele judetului, din comune (la 1 000 nonmigranti " III. ITEMI DE ,STARE" LA iNCEPuTuL PERIO-\DEI
dm ~ra~ele ~~~etului de sosire) DE REFERIN"fA - 1973
5. RUI rata. lm~graru 1.n ora~ele judetului, din comunele altor judete (la 1 000
locu1tor~ ur~~m: care nu sint veniti din comunele altor judej:e) personal muncitor la 1000 locuitori
24. Pa
6. RUt r(ata e~ugraru ~m comune in ora~ele aceluia~i judet la 1000 persoane 25. Va procent populatie urbana
. ndonm1grante dm comune + migrante din com nne in ora~ele acelnia" 26. VN 3 vinzari marfuri nealimentare pe locuitor
JU et) ponderea populatiei rurale in virsta de 1.5-24 ani in total populatie
T
27. PR3
9. RRI r~ta imigrarii ~n comu~e, din comunele altui judet, la 1 000 nonmigranti: rurala din judet
dm comunele Judetulm de sosire 50. PR populatia rurala la 1.01
10. MN rata ?li~rati~i .nete la nivel de judet (la 1000 nonmigranti din judet)
IV. ITEMI DE ,STARE MEDIE" iN PERIOADA DE REFERIN"fA
78. I Or rata 1m~grli.ru m ora~ul principal din judet (= orasul cu cea mai mare
populat1e) in 1960- 1966 1973-1977 SAU LA SFIR$ITUL PERIOADEI RESPECTIVE

c) migrafie calculatcl dupa alte surse, estimari prop'Tii prin alte metod~ Insponderea populatiei cu nivel de instructie mediu ~i superior in totalul
Jl9.
43. RU1' rata ?n~gra~ .in urban din rural, intrajudetean, 1968- 1972 populatiei de peste 1.5 ani, 1977
44. RUI' rata 1m1graru m urban, din rural alt judet 1968- 1972 30. FF fonduri fixe la 100 1o:::uitori, 1977
45. RRI' rata imigrarii in :ural din rural alt judet, '1968- 1972 31. p personal muncitor la 1 000 locuitori, 1977
46. PF ponderea f~uxulm de emigrare rural - urban interjudetean, din total volum vinzari marfnri alimentare la 1000 lo2uitori, 1973- 1977 (medie
32. VA
flux de e~rare rural - urban, in 1975 anuala)
volum vinzari marfuri nealimentare la 1000 lo~uitori, 1973- 1977
55. IT rata imigra~ ....tempor~re:' (populatie cu rezidenta in judetul respectiv, 33. VN
~ar en donuc~hul stabil m afara acestuia, la 1000 locuitori stabili in (medie anuala)
Judetul de sosue, in 1977) 31.. u procent populatie urbana, 1977
35. PI ponderea personalului in industrie din total personal, 1977
56. MN'~ rata migr?-t_i~i nete :,temporare", in 1977 (= sosi? ca rezidenti in judet
fara. donucillU stab1l - plecati ca rezidenti, fara domiciliu stabil ~~ 36. sc spectatori cinema la 1000 locuitori, 1977
37. PS personal sanitar la 1000 locuitori, 1977
alt Jndet, la 1 000 locuitori stabili din judetul de referinta) rata mortalitatii infantile, 1977
38. MI
65. MA sold migranti activi la 1000 locuitori activi 1978 39. SN sporul natural la 1000 locuitori, 1973- 1977 (medie anuala)
66. N personal navetist la 100 personal, 1978 ' 40. NCI ponderea cooperatorilor care au efectuat + 201 norme conventionale
de categoria I (n.c.I) in consumul total de n.c.I., 197.5
II. SCHIMBARI SOCIAL-ECONOMICE iN 1973-1977 41. NCIV ponderea n.c.I in sectorul vegetal in total consum de n.c.I, 197.5
"12. VNC valoarea unei n.c.I, 197.5
a) rate de cre~tere 1977 fafcl de 1973 venit mediu lunar pe cooperator, 197.5
?1. VA
personal muncitor la 1 000 locuitori 70. RP nivelu1 mediu al retributiei personalului muncitor din judet, 197.5;
11. Pc
procent populatie urbana au fost folosite datele referitoare la numarul mediu al personalului pe
12. Uc
abonamente telefonice jude}e ~i ramuri ale economiei nationale (tabel .50 din Anuarul statis-
13. Tfc
vinzari marfuri nealimentare tic, 1976) ~i retribu}ia medie a personalului pe ramuri ale economiei
14. VNc
mortalitate infantila in rural nationale (Anuarul statistic, 1976, tabel 53). Deci s-a calculat o medie
15. Mic
16. consum apa potabila pe locuitor ponderata a retributiei pe judet folosind pentru ponderare valori reale
Ap.c
SaT suprafata arabila pe tractor fizic (numar mediu personal), iar pentru valorile caracteristicii de ponderat
17.
18. FFI fonduri fixe in industrie estimari (retribu}ia medie a personalului pe ramuri ale economiei natio-
19. FFA fonduri fixe in agricultura nale). Astfel construit, indicele este semnificativ mai mult pentru
20. DFF 18-19 nivelul mediu al retribuirii care rezulta din structura ocuparii fortei
de munca in sectorul de stat
21. V.Ma volum vinzari marfuri cu amanuntul 63. CU ponderea ~i gradul de concentrare a populatiei urbane, 1977; "2:,c?:;/ PU,
b) locuinfe nou construite unde Ci- popula}ia ora~ului i din jude}ul de referinta. PU- popu-
22. LN suprafata locuibila nou construita la 1000 locuitori, 1973- 1977 latia urbana a jude}u1ui (indice Arriaga)
61.. CO concentrarea populatiei jude}ului (P) in eel mai mare ora~ din judet,
------- (C), 1977: q;P
* Nonmigrantii sint, in acest caz, persoane care au domiciliul in localitatea in care 19. PJ populatia totala a judetului la 1.07.1977
s-au nascut.
159
158
 51. PO populatia celui mai mare orafj la 1.07.1975
3. Probleme metodologice
47. DE indice1e dezvoltarii economice a judetului
48. MC indicele :p:10dernizarii culturale a judetu1ui serie de caracteristici metodologice ale lucra~ii sint le?ate de utilizar
scad\. ~~~g~ a diferitelor variante ale analizei de corelatte (regreste, cauza1a etc.)
V. LOCUIRE "f Tl
di entl ~r
.
.t:
d' creati ad-hoc
tCl t h ologia" adalizei depinde !?i de cuno\'tintele !?i pr~feri~tele auto
e~~~~~t~ae ii~a este vorba ~i de 0 solutie impusa de problemattca ~1. datele luc
53. LAp pondere locuinte cu instalatie de apli. curenta in totallocuinte din ora\'e-
58. LB locuinte cu bucli.tiirie, la 100 locuinte ocupate din ora~e fmcolod?t .. l 'n care date1e disponibile sint sau insuficiente, sau ex~estv ae -~g_r
76. LCG locuinte cu incli.lzire centralii sau cu gaze, la 100 locuinte (ora~e) n con. 1 u e ~ , cercetarea migratiei este de a se trece de la mformatu lZ
73. NL indicele necesarului de Iocuinte in ora~ul principal din judet, in 1977 .. iar. cennta .~trmgenta: ttn t' de 1a date agregate la date dezagregate, astfel de in
la mformatu legate sts ema tc, .
Indicele este construit in functie de cunoa~terea nttmiirului de gospo-- ' t' d. p tine1e alternative metodologtce de lucru. .
+
diirii pe tipuri (de 1, 2, 3, 4 ~i 5 persoane) ~~a numiirului de locuinfe- mente ~~np:e~:nt~~ ~~ continuare principalele operatii (etape) care au permts con
pe numiir de camere, pentru respectivul ora~. In ipoteza cii distributia 1 rapei
gospodli.riilor de un asemenea tip pe tipurile de locuinte ar fi aceea~i! irea m~~7~e~Ja~:r~~:~em~;e:~~i teor~tic, al migratiei; specificarea acestuia pentru
ca ~i Ia nivel national, se determina care ar fi numarul de locuinte ,de
a:;;teptat" pentru fiecare tip, in functie de structura gospodariilor exis- ce1ui mai imp:s~!~~;e:~:r~~~~ pentru analiza cantitativa, in functie ?e ~re
tente in respectivul ora~. Diferenta dintre numarul de locuinte a~tep teoret}~~d;~atele disponibile ~i de principile metodologice specifice domemulm.
tat ~i eel existent, pentru fiecare tip de locuinta, indica nevoia de locuinte acestea din urma mentionam: . . . .
de acel tip in ora:;;ul de referinta. Cum in genere deficitul pentru un _ mai multi indicatori pentru o aceea~1 dtmensmne, . . .
anume tip de locuinta nu se compenseaza cu excedentul de la un alt _ grad red~s de agregare a valorilor intr-un indice, pentru a obtme mdt
tip de locuinta, am considerat ca indice sintetic al necesarului de locuinte semnificatie clara (M. Kendall);
suma termenilor pentru care numli.rul a!?teptat de locuinte de tip i _ indici de interactiune in ipoteza relatiilor de nonaditivitate intre compone
depa~e~te numarul existent de locuinte de acela!?i tip; pentru tipurile
de locuinte la care existentul depii~e:;;te numarul a~teptat (in ipoteza indicelui (R. Bourdon, 1967). . , t r1
2 3 Matricea de corelatii Bravais-Pearson: o ma:tnce 34_ X ..> 4 pen ru ana
distribuirii izomorfe a tipurilor de gospodarii pe tipuri de locuinte la
el na.ti~nal si 0 matrice 89' x 89 pentru analiza la mvel de Judet. . .
nivel local, ca ~i la nivel national), cifra rezultata din diferenta nu se mv 1 1 1 net van
2.4. Alegerea variabilelor pentru construirea mode1u u1 cauza a u
include in calcul
dependente date.
87. CL indicele calitatii 1ocuintei urbane include informatii asupra ponderiil
Principiile respectate in ace_ast~ . se~ectie_:
unitatilor de locuit din necesitate, locuintelor cu bucatarii, locuinte1or - evitarea efectului de multtcohmantate,
cu buca.tarii in exclusivitate, cu instalatii de apa, cu instalatii de apa fl t 1 directa sau indirecta as
- ordonarea variabilelor x in functie d e 1n uen.a or
calda ~i cu incalzire centrala ~i sobe cu gaze. Ponderarea acestor cri-
lui Y; 1d t "teriu de de1
terii a fost facuta in baza ipotezelor; un anume aspect a! locuintei este - utilizarea ordinii variabilelor in modelul conc~pt';la rep _en se oate
cu atit mai important din punct de vedere social cu cit functional este mai ales in situatiile de incertitudine statistica (atun_c1 cmd ~electt~ n)u P
' 1 1.. t nghiulut" - vezt mat ]OS
strict pe baza unor reguh de hpu ,regu u nu . .
mai important (a avea o bucatarie este mai important decit a avea.
operafii. a) listarea va~abile~or x; care_ din punct de vedere 1ogtc \' eveJ
1
bucatarie in exclusivitate, spre exemplu) ~i cu cit la nivel national
temporal pot constitui determmantt pentru Y'
respectiva componenta este mai ,rara", ponderea locuintelor care nu . . t"" t lsub va1oarea c
b) se elimina toate vanabllele x; ale caror core1a,u ryx~ sm +"" semnifi
au respectiva calitate este mai mare (pentru detalii asupra construirii: . 1d r
"f
a lui r, pentru un ntve. e se~m tc_a te .
de p- 0 01 (se admtt excep~u- r
-d l 1 1. t etic 0 cere). Ipoteza imp
indicilor 73 ~i 87, vezi proiect IPCT cu numarul 7037fl981).
Observafie. Analiza la nivel de judet a inclus un total de 89 variabile. Dintre aces-
r::~~:!ta.=o:~~~ti~~~~t2~~~a:nf~~~l~~f~~a a~~li~aul~ ni~~~ national ~i cele 38 de j

tea au fost repnute in cadrul listei mentionate numai cele care au constituit subiect sint esantioane; 1 k 1972
~) se deriva din unul din modelele cauza1e Blaloc.k-Si~o( (Blago~a' triu~
de comentariu in lucrare sau au fost considerate ca foarte semnificati1e pentru un anume
x;--+ y ....- Xj o regula de reducere a viJ;;iabilel'?r deter~~n~~ri:bi;:l:~a~e si~t co
domeniu corelat cu migratia. lui"). Se retin din seria x;, d~pa_ operatule 4a ~1 ib, .toa rt cu a1tele. Se considt
Sursa de date: Recensiimintul populafiei 1977, Anuarul statistic, numerele din semnificati 7 cu y ~i s!nt relatrr mdependen;e ~me e 11~ rapo r (= va:
modelul este de tipul mai sus mentionat daca ~1 numat d~ct~ rx,:t.J_< r"p'Y.'.. "oJYO 1 (va
1958-1981, Anuarul demograjic, 1971, I. Soare, 1977, date D.C.S. d < 1" en IC pefftru - ,
,slaba" a reguln) sau da~a yl nu numat aca rx,~ relatia cea mai puternica in l
itemii 43, 41, 45, 16, 40, 41, 42, 71 sint construiti dupa I. Soare, 1977; itemii ,tare" a regulii). Operati~ ~~cepe cu x; car~) are to ca~e nu sint satisfacute con
47 :;;i 18 slut preluati dupa D. Abraham, 1979; itemul 29 este construit la sugestia cu y; se exclud toate vanabtlele Xj (xi ~ x, pen ru
prof. VI. Trebici.; responsabilitatea modu1ui concret de a-1 construi ne revine integral. regulii mentionate.

160
 2.5. Validarea modelului astfel construit: a) se compani modelul empiric obtinut 4. Indicatori* ai migratiei la nivel de judet
cu modelul conceptual; b) validare pe baza coeficientilor de corelatie partiala sau a
altor reguli derivate din modelele Blalock-Simon.
In fapt, intre cele doua forme de validare succesiunea se schimba, se procedeaza Migratie pe durata vietii, la 5.0 1. 1977
iterativ.
rata imigrarii \ rata emigrarii rata imigr. in
Prezentam in continuare -ralidarea modelelor de regresie multipla realizate cu rata imi- comune din
variabile la nivel de judet*, folosind ca procedeu de validare modelele B1alock-Simon Judetul grarii in ora- in om"' din \din <nmuno In comunele altui
(tabel 1). comunele altui ora~ele ace-
~e din co- judet v9
judet v5 luia~i judet v6
mune v4
Tabel 1 \ '
192 59
Validarea modelelor empirice ale migratiei 788 162 136
Alba 238 229
Arad 992 138 41
1252 259 28
Arge;; 212 159
Bacau 1027 194 43
Modelu1 Relatii a~teptate Relatii observate 979 129
Bihor 113 43
1049 126 23
Bistrita-Nasaud 71 110
Boto!?ani 884 206 172
1361 677 107
Figura 4.2.2 l'ao 5 31 = nesemnificativ rao 631 = 0,25 Bra~ov 201 272
Braila 870 120 40
r 3 :; ,. 31 = nesemnificath r35 sat = - 0,01 1105 155 89
Figura 4.2.3 ~'42 a= ~'42 40 xr,o s 0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33 Buzau 420 180
Cara~-Se-rerin 1259 277 56
ra1 & = 1'ax 48 X r4ss 0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70 1012 232
435 377
Figura 4.2.4 1'g 42 = 1'42 40 X l'g 40 0,38, 0,50 X 0,69 = 0,35 Cluj 359
Constanta 1537 182 60
Ya1s= Yat4S X r48s 0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70 766 155 39
~'51 9 = rsx 26 X r26 0,45, 0,65 X 0,73 = 0,47 Covasna 222 100
9
Dimbo-,ita. 1052 178 2.5
r 42 s= ~'4z 40 X r40 s 0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33 1091 189 31.
= 0,64, 0,88 X 0, 73 = Dolj 183
Yat 9 Yax 26 X r26 6
Y4s9= r486 X l'sg 0,69, 0, 78 X 0, 78 =
0,64
0,61 Galati
Gorj
893
1051
291
186
186
I 131
153
54
45
Harghita 864 220 103
1292 628 116
2.6. Se miisoa;ii intensitatea relafiilor in model prin diferite tipuri de coeficienti Hunedoara 161 153
~de regresie standardizati sau nestandardizati, de determinatie partiala $i multipla etc.). Ialomita 965 179 i 33
1185 268 65
Efectele directe care au o ra1oare pyx, < 0,15 nu sint reprezentate prin sage}i in graful Ia~i 199 47
907 33
asociat modelului (pragul este conventional; uneori, pentru a nu ,pierde" din model
o variabila cu continut foarte semnificativ, nu am aplicat aceasta regula in coastruirea
Ilfov
Maramure!? 582 I 200 133
192 35
1066 133 62
grafului), Se face descompunerea efectului total in efect direct, efect indirect (specificat) Mehedinti 157 214
prin intermedin! altor rariabile !?i efect indirect (nespecificat datorat unor cauze comune Mure:;; 1009 130 33
1154 204 39
sau corelate). Neamt 173 90
Olt 872 192 45
In lucrare am utilizat pe larg coeficientii path, indicati pentru a face o buna 209
Praho7a 791 205 60
descriere ~i explicare a unui caz dat. Pentru compararea cu rezultatele obtinute in alte 95 34
Satu-~lare
878 98
situatii nationale, este mai indicata folosirea coeficientilor de regresie nestandardizati 118 110
Salaj 834 262
(H. Blalock, 1975: 145). 316 40
Sibiu 1020 117
1073 154 26
Sucea;ra 93 95
Teleonnan 667 256 337
* Am lucrat cu impartirea administrativa valabila pina in 1980. Am renuntat 1427 395 79
Timi~ 130 183
la municipiul Bucure~ti ~i Ja judetul Ilfov deoarece, pe de o parte, pentru o serie de raria- 948 121 25
Tulcea 135
bile, aveau valori exagerat de maxi in raport cu celelalte judete iar, pe de alta parte,
Vaslui 872
174
II 110 40
fiecare din ele constituie mai mu1t o unitate administrativa decit o zona social-econo-
mica. 0 serie de procese sociodemografice din Ilfov, spre exemplu, nu pot fi intelese dacii.
Vilcea
-
961
988 208 I 98 l 39
r~ a
judetul este considerat independent de Bucure~ti care administrativ era ,in afara jude-
tului", dar care teritorial era in judet, iar sub aspect socio-economic cele doua unitati se
aflau in relatii de complementaritate. * Pentru modul de calcul al indicilor, vezi anexa 2.
163
162
 BIBLIOGRAFIE

Marx, Karl, Capitalul, vol. III, Edit. de stat pentru literatura politica, Bucure~ti, 1955
Lenin, Vladimir Ilici, Statul ~i revolufia, in Opere complete, vol. 33, Edit. politica,
Bucure~ti, 1964.
Ceau~escu, Nicolae, Raportul C.C. al P.C.R. la eel de-al XII-lea Congres al partidului,
19 noiembrie 1979, in Romania pe drumul construirii societdfii socialiste
multilateral dezvoltate, vol. 19, Edit. politica, Bucure~ti, 1980.
Ceau~escu, Nicolae, Cuvintare la ~edinfa de lucru comund a Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Roman si a Consiliului Suprem al Dezvoltdrii Economice
~i Sociale, 9 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, Edit. politica, Bucure~ti,
1983.
Ceau~escu, Nicolae, Cuvintare la Plenara Consiliului N afional al Frontului Democrafiei
~i Unitdfii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23.

Abraham, Dorel, Indicatorii dezvoltdrii social-economice a judefelor: o analiza tipologicd,

,Viitorul social", 4./1979.
Amin, Samir, Les migrations contemporaines en Afrique de l'Ouest, in S. Amin, D. Ford
(eds.), Modern Migrations in Western Africa, Oxford Univ., 1974..
Baldwin, George, Rural Outmigration as a Component of Development Strategies, in Eco-
nomic and Demografic Changes: Issues for the 1980's Proceedings of the
Conference, Helsinki, 1978, IUSSP, vol. II, 1979.
Bacanaru, Maria, Petre, Joana, Bacanaru, Ion, Caracteristici, dimensiuni ~i tendinfe ale
navetismului in judeful Buzdu, ,Viitorul social", 2/1978.
, Bertrand, Alvin, Social Organizaton, A. Generale Systems and Role Theory Perspective,
Louisiana State Univ., Baton Rouge, 1974.
Biddle, B., Thomas, E. (eds.), Role Theory: Concepts and Research, John Wiley, New
York, 1966.
Blau, Peter (ed.), Approaches to the Study of Social Structure, London, Open Books, 1976.
Blau, Peter, Parameters of Social Structure, in P. Blau, 1976.
Blaga, Ion, Populafia activd a Romaniei, Edit. politica, Bucure~ti, 1979.
Blalock, Hubert, Social Statistics, 2 nd. ed., McGraw Hill, London, 1972.
Blalock, Hubert (ed.), Causal Models in the Social Sciences, McMillan, London, 1975.
Bogue, Donald, Internal Migration, in P. Hauser, 0. D. Duncan (eds.), The Study of
Population. An Inventory and Appraisal, l:niv. of Chicago Press, 1959.
Boudon, Raymond, L'Analyse Mathimatique des Faites Sociaux, Plon, Paris, 1967.
Boudon, Raymond, Mathematical Structures of Social Mobility, Elsevier Scientific
Publishing Company, London, 1973.
Cardona, R., Simmons, A., Toward a Model of JVligration in Latin America, in Brian M.
Du Toit, Helen I. Safa (eds.), 1'vligration and Urbanization, Mouton, Paris,
1975.

165
l

Cazacu, Honorina, Jf obilitatea socialii, Edit. Academiei, Bucure~ti, 1974.
Chombart de I:auwe, P. H., .convergences et Controverses sur la Genese des Besoines, ,Ca-
hlers In.ternatwnau:x; de Sociologie", 48j 1970.
Cohen, Albert, La Devzance, Belg1que, Edit. Duculot, 1971.
Constantinescu,_ Miron, Stahl, Henri, Dragan, Ion (sub redactia), Le Processus d'urba-
msatwn en Roumanie, Edit. Meridiane, Bucure~ti, 1974.
D~~end~rf, Ralph. Homo Sociologicus, Routledge, London, 1973.
DaVIs, Kmgsi;y. The Theory of Change and Respo1~se in lVfodern Demographic History.
1?- .T. Fo~d, G. F. De..J ong (eds.), Soczal Demography, Prentice Hall, 1966.
Dobrescu, Em1han, Rztmul cre;;tern economzce. Teorie si analiza Edit
re~ti, 1968. '
IT ' B
. po 1 1ca. ucu
_ * * * !l!ethodes de ~esure de la migration interne. Manuel VI, Nations Unies, New York.
Duncan, 0. D., Introduction to Structural Equation 1Wodels Academic Press Ne,, ~ k
1975. ' ' ~or ,
Floare:;;, Aleen, 1'v!obilitatea populafiei, Edit. Junimea, Ia:;;i, 1977.
Gaude, Jean, Causes et consequences des migrationes rurales dans les pays en voie de dive-
. loppement, Une analyse critique, B.I.T., 1976.
Gavrilet, I. N., Cerce~area ca1ztitativii a sistemelor sociale complexe in Modelarea pr _
. selor socz~le, Edit. :;;tiintifica,- Bucure:;;ti; 1973 (tradu~ere din limba ru~~J.
Golopentm, Anto?-, Om~a, Petre, Recensdmintul agricoldin Republica Populard Romand,
25 zanuarze 1948. Rezultate provizorii, ,Probleme economice" 3 martie
1948. . '
lliigerstrand, T., Migra~ion. and Area, in Hannerberg, Hagerstrand, Odeving (eds.),
Lu"!'d Studzes zn Geography, Ser. B, Human Geography, no. 13. Royal
Umv. of Lund, vol. 31, 1, 1957.
Haller, A .. 0., Chang~s in t~e ~tructure of Status Systems, ,Rural Sociology", 4/1970.
Haret, Sp],I"u, Me~amc.a soczala, ~dit. ,:;;tiintifica, Bucure~ti, 1969. . 79-65, aug. 1979, IIASA.
Iordachel, Ion,. Dznam~~a structurn soczale n etapa actuald de dezvoltare a Romaniei socia-
. hste, ,Vutoru.l social", 1/1978.
Jansen, Chffor?, Some So~wlogical Aspects of Migration; in J. A. Jackson (ed.), ">Ii ra-
tzon, Cambndge Univ. Press, 1969. g torn! social", 2/1977 a.
Kun, Gh., Gheor~hiu, 0., B?ur~an':,. C., Pata~~i, ~ Tendinfe ;;i implicafii ale evolufiei
forfet de munca ~t utzlzzarea efzczenta a acesteia, Institutul de economie
* agrara, Bucure:;;t1, 1980.
* * Labour Supply and J',figration in Europe: Demographic Dimensions 1950-1975
. a"!'d Prospects, "?N: Ec?nomic Commission for Europe, New York, 1979.
Latuch, MicolaJ,. Internal Mzgratwn, m The Population of Poland, 1974, World Popu-
lation Year, CICRED Series, Warszava, 1974.
Lazarsfeld, P:, Menzel, H., On the Relation between Individual and Collective Properties>
m P. Lazarsfeld,_ A. Pasanella, M. Rosenberg (eds.), Continuities in the
Language of Soczal Research, Free Press, New York, 1972.
L:e, Everett S., A Theory of Migration, ,Demography", 3/1966.
L~nton, Ralph, Fundamentul cultural al personalitiifii, Edit. :;;tiintifica, Bucuresti 1968.
L1pset ' S ., B en d'1x, R ., S octal
. iliobzhty
" Industrial Society Berkeley TTn1'v of, c' l'f
zn
nia, 1964. , '-' . a 1 or-
Mayer, Adrian,. The Significance of Quasi-Groups in the Study of Complex Societies in
l\llchael Banton (ed.), The Social Anthropology of Complex Societies T~vi-
stok, London, 1966. ' politica, Bucure~ti, 1957.
Mayer, Ulric;K., Class Formation ~nd Social Reproduction, in K. U. Mayer, J. Berting,
Gayer,. R. Jurc.ovlch (eds.), Problems in International Comparative
Research m the Soczal Sciences, Pergamon Press, 1979.
Madara:;;, Lazar, f:e 1\Iouvement migratoire- facteur essentiel dans le deveioppement de
la vzlle de Bra;;ov ( Roumanie ), CEDOR, 1980.
166
Measnico"T, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania, ,Revista desta-..
tistica", 8fl968 a.
Measnicor, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafiile interne
in perioada 1941-1948, ,Revista de statistica'' 10/1968 b.
Measnico"T, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafia interna
in perioada 1948-1956, ,Revista de statisticii", 2/1969.
Measnicor, I., Hristache, I., Trebici, VI., Demografia ora;;elor Romaniei, Edit. :;;tiintifid!.
:;;i enciclopedica, Bucure:;;ti, 1977.
Mesaro:;;, Emil, Structura demograficd actualii a R.S.R., in Studii de statisticii, D.C.S .
Bucuresti, 1969.
1971, STfSOAfSER.Af47.
Murdock; Peter, De la Structure Sociale, Payot, Paris, 1972.
Nadel, Sigfried, The Theory of Social Structure, Cohen, London, 1965.
* * * Patterns of Urban and Rural Population Growth, United Nations, STfESAfSER.A/
68, New York, 1980.
Petersen, W., Population, McMillan, New York, 1975. . .
Popitz, Heinrich, The Concept of Social Role as an Element of Soczologzcal Theory, in
J. A. Jackson (ed.), Role, Cambridge Univ. Press, 1972.
Pressat, Roland, Dictionnaire de Demographie, P.U.F., Paris, 1979.
Raboaca, Gheorghe, Pert, Steliana, M obilitatea for{ei de muncii, Edit. Academiei, Bucu-
resti, 1977.
Retegan, G., Pacuraru, I. (coord.), La Population de la Roumanie, Edit. Meridiane.
Bucuresti, 1974. .
Ritchey, Neal, Expl~nations of Migration, in ,Annual Review of Soci~l~gy", 1?76.
Rogers, Andrei, Castro, Luis, Migration age patterns: II Causes specifzc projtles, WP.
Sandu, Dumitru, Comunitatea Zocalii - unitate de diferenfiere a migrafiei, ,Viitorul
social" 4/1978.
Sandu, Dumitru, Comunitatea localii - cadm de analiza a mobiliti'ifii rezidenfiale, ,Vii-
Sandu, Dumitru (coord.), Studiu asupra migrafiei forfei de muncii din agriwlturd, Insti-
tutul de economie agrara, Bucure!lti, 1977 b.
7
Sandu, Dumitru, Premise pentru o teorie a jluxurilor de migra{ie, ,\ iitorul social'',.
4f1979.
Shryock, H., Siegel, J.S., The Methods and Materials of Demography, condensed by
E G. Stockwel Academic Press, New York, 1976.
Soare, Ion, Re;urse actuate de forfi'i de muncii din agricultura R. S. Romania, Caiet de
studii nr. 64, vol. III, I.E.A., Bucure:;;ti, 1977.
Sorokin, P., Zimmerman, C., Galpin, Ch., A Systematic Source Book in Rural Sociology.
vol. I, Univ. of Minnesota Press, 1933.
Stahl, Henri H., Probleme actuale de sociologie ttrban-ruralii in colectivitatea ruralii, CIDSP
1972.
Stahl Henri H. Analiza conceptualii si diagnosticarea sociologicii, in M. Constantinescu,
' o.' Berlogea (coord.), Metode ;;i tehnici ale sociologiei, Edit. didactica !lit
pedagogica, Bucure:;;ti, 1970.
Stanescu, N. S., Cooperativizarea agriculturii in R.P.R., Edit. de stat pentru literatura
Teodorescu, Alin, Migration interne et developpement: !'influence de quelques variables
socio-economiques sur la migration interdepartamentale, CEDOR, 1978.
Termote, Marc, Migration and Commuting: a Theoretical Framework, IIASA, Laxem-
burg, 1980, WP.
16'7
 * ** Territorial 1vfobility of Population: Rethinking its Forms and Functions It: SSP
Papers no. 13. 1979. ' '
Thomas, \Villiams, The Unajt~sted Girl, !n L. Coser ~i B. Rosenberg, Sociological Theor .
A Book of Readmgs, J\Idhllan, Xew York 1957 y
Thomas, W., Znaniecki, Fl., The Polish Peasant in E~rope ~nd America Do"er N
York, 1958. . ' " ew
Todaro, Michael, Internal "1lig1ation in Developing Countries Intern t" 1 L b
Office, Geneva, 1976. ' a wna a our
Trebici, Vladimir, M~cd enciclopedie de demografie, Edit. ;;tiintifica si enciclopedica
Bucure~h. 1975. ' '
Treb~c~. V!ad~m~r, Tranzifia demograficd in Romania, .,Viitorul social", 2/1978. DUMITRU SANDU Fluxurile de migratie in Romania (Les
Treb~c~, V1ad~m~r, Demograjta rur~la. ~ RomaJ_Z~ei, ,Yiitorul social", 2f 1979.
Treb1c1, Vladim1r, Populafw Romamet ~t pohttca demograficd, ,Viitorul social", 1j1981. flux de migration en Roumanie), Bucure;;ti, Edit. Academiei,
Turner, Ralph, Role-Taktng, Role Standpoint and Reference Group Behavior, in B Bid- 1984, 176p.
d}e, E. Thomas (eds.), 1966.
\Veber, Max, Economic et societe Plon Par1"s 1971
w ' ' ' .
eber, Max, _Class,. Status and Party, in Gerth and Mills, From 1v[ax Weber. Essays
. . tn Socwlogy, Oxford "Cniv. Press, New York, 1970.
~-lUis, Ke~neth, Problems in :Migration Analysis, Saxon House, 197-4. Resume
x mger, M1lton, Toward. a Field Theory of Behavior: Personality and Social Structure
McGraw-Hill, 1965. '
Zamfir, Ciitalin, Metoda normativd in psihosociologia organizarii Edit stiintifica B c
re~ti, 1972. ' u u- L'auteur propose une approche de la migration interne de Roumanie,
Zelinsky, Wilbur, The Hypothesis of "1Iobility Transition,
vol. 61, no. 2, 1971.
G
" eorgrap lca
h" 1 Review" centree sur les aspects de mobilite sociale de ce phenomene.
Zip, G., ,The P~P2/D HrPof.hesis: on Intercity Movement of Persons, ,American Socio- Tant qu'on utilise des donnees statistiques agregees au niveau
logtca~ Rev1e~v , :roL 61, no. 2,. 19-46, apud Theodore Anderson, I nterme- des unites territoriales, il est probable que les evenements de (( migra-
tropoht_an Mtgr?'twn_: a Companson of the Hypothesis of Zipf and Stoufer, tion-mobilite sociale )) soient trouves surtout dans ceux des champs
,Amencan Socwlog1cal Review", vol. 20, 3f 1955. de migration qui sont structures, ayant des flux intenses entre un nom-
bre reduit d' origines et de destinations. En echange, les evenements
Principalele surse de date de migration qui n'ont pas en meme temps un caractere de mobilite
Recensiimfntul populaJiei din 15 martic 1966, Populatia dupii locul nasterii vol IV sociale se trouvent surtout dans les champs de migration disperses,
D.C.S., Bucure~ti, 1970. ' ' ' ' dont les flux de moindre intensite sont distribues entre plusieurs origi-
Recensiimintul
A l t t populatiei
' si
' al . locuintelor
din 5 ianuarie 1977 DC S B t" 1980
, . . ., ucure:;; 1, . nes et destinations.
nuaru sa tsttc al Republicti Socialiste Romania, D.C S Bucure:;;ti numerele din
1957- 1981. . ., ' Pour le cas de la Roumanie, le premier type de champ de migra-
A nuarul demogra fie al Republicii Socialiste Romania, D.C. S., Bucure~ti, 197-4. tion est represente par les flux de migration de campagne vers les villes
et le deuxieme par les flux village-village a courte distance.
L'interet centre sur la migration a mobilite sociale et plutot sur
les champs structures de migration que sur le champs disperses, est
accompagne d'un plus grand interet pour les determinants structuraux
du phenomene (en accord avec les approches developpees dans les tra-
vaux sur la migration de S. Amin, Meilink, W. Brinsbergen, W. Zelin-
ski etc.).
Au cours des trois premiers chapitres, l'auteur presente les con-
cepts et les hypotheses qui fondent le modele theorique de !'analyse.
La validite de ce modele est verifiee par l'intermediaire des modeles
causaux (du type path) et des approches de la structure du phenomene
migratoire.
168
169