Suport Curs Fiscalitate

Ceccar Filiala Brasov
Suport de curs
1. Impozit pe profit
Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit – modelul de baza
Sisteme de impozitare
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului
pe profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte
categoriide impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea
activitatii prin intermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil determinat
conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul
alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se anumite entitati economice,
cum ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.
Principii de baza
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. Acest
principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin
consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de
resurse. Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse
(cheltuieli), valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil(baza de impozitare pentru
impozitul pe profit).
Pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei
impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data.
Daca o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre
intreprindere se va realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit.
Elementele componente al bazei de impozitare

Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza: cheltuielile si veniturile.
Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai
mari decat cheltuielile. Pentru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la
randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si
nedeductibile. Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli
realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor
ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de
Codul Fiscal, limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal.
Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate astfel:
a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile;
c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii
acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre
intreprindere. Valoarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al
impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi
considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit.
Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale
minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si
impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:
a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile;
b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de
baza ale acestor intreprinderi.
Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea mai
mare.
Studiu de caz
S.C. “X” S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.500.000 lei si venituri totale
de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In
categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale,
stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a constituit rezerva
legala in valoare de 160.000 lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;
- venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;
- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile 2.000 lei;
- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din care 70.000
fiscala si 200.000 lei contabila.
Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:
a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./. 2.500.000
6 - cheltuieli 2.500.000
b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:

./. 121 4.500.000
7 - venituri 4.500.000
c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul contabil = 4.500.000 – 2.500.000 = 2.000.000 lei.
d. calculul si contabilizarea rezervei legale:

Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%
Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei
Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita din exercitiile
financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila a rezervei legale este de 20%
din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui
intreprinderea este de 40.000 lei.
121 1061 40.000
e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;
- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 2.660 lei;
- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;
- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;
- Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale: 4.000 lei;
- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;
- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;
Total cheltuieli nedeductibile: 236.760 lei
Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de 2%

asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul
exercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit contabilizate in cursul exercitiului financiar
curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori.
Procedura este urmatoarea:

- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) * 2% = 41.000
lei;
- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 – 41.000 = 14.000 lei;
- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 19% = 2.660 lei.
Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
- veniturile din participatii: 50.000 lei;
- veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;
- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;
- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;
Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei
Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 – 164.000

Rezultatul fiscal = 2.072.760 lei
f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%
Impozit pe profit = 2.072.760 * 16% = 331.642 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala
acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu
conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.
Calcule financiare :
 valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.642 * 20% = 66.328 lei;
 valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4.000.000 * 3‰ = 12.000 lei.
Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre
intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de
25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.
Contabilizarea impozitului pe profit este:

691 441 321.642
Concomitent
121 691 321.642
g. determinarea profitului net:

Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legala
Rezultat net = 2.000.000 – 321.642 – 40.000 = 1.638.358 lei
Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile financiare ale
acestui exercitiu financiare astfel:
129 117 1.638.358
In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului financiar
respectiv:
121 129 1.638.358
b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din
exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in
primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc.
Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.358 – 270.000 = 1.368.358 lei.
117 ./. 1.368.358
457 1.000.000
1068 368.358
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin acest aspect
finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare.
Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

1. Alternative de calcul al impozitului pe profit
Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru rezultatele obtinute in cadrul unui
exercitiu financiar. Activitatea economica este realizata de catre agentii economici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul
acestora mentionam organizatiile nonprofit si agentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si
pariurile sportive.
Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:

a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;
b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 15.000 euro venituri din activitatile economice,
dar nu mai mult de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate in cursul unui exercitiu financiar
Organizaţiile nonprofit datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat
prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole,
conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele
care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de
comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Agentii economici care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau
pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul
pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata
unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
Studiul de caz nr.1

O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari:
a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;
b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;
c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile economice 25.000 lei.
La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a
celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si anume ele sunt pana la echivalentul
de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati impozit pe profit.
Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizat tot pentru finantarea
cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de activitate.
Studiul de caz nr.2

Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor
15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru diferenta de 2.000 lei se va calcula
impozit pe profit.
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea depasirii in total venituri.
Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro este de 2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea
cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15.000 euro este de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei.
Profitul impozabile este de 2.000 lei – 1.000 lei = 1.000 lei.

Impozitul pe profit = 1.000 lei * 16% = 160 lei.
Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii economice ale agentilor care
desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:
a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b. venituri impozabile neimpozabile;
c. reduceri ale impozitului pe profit;
d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din exercitiile anterioare.
Studiul de caz nr.3

- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de 10% din valoarea
venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 15.000 euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de comparabilitate: procentul din
valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 15.000 euro;
- diferenta de impozitare este de 90.000 lei – 48.000 lei = 42.000 lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750 lei.
Profitul impozabil este de 42.000 – 11.250 = 30.250 lei.

Impozitul pe profit = 30.250 * 16% = 4.840 lei.
Studiul de caz nr.4

- valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de 2.200 lei, adica 10%
din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de
comparabilitate, adica 50.000 – 2.200 = 47.800 lei.
Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 / 50.000 = 95,6%.
Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.
Profitul impozabil = 47.800 – 23.900 = 23.900 lei.

Impozitul pe profit = 23.900 * 16% = 3.824 lei.
Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a veniturilor realizate si
valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate.
Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate similar sunt impozitate prin
comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare a valorii cea mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generale prevazuta de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Studiul de caz nr.1

Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului financiar urmatorii indicatori
economico-financiari:
- venituri totale 80.000 lei, din care 75.000 din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale 45.000 lei, considerate deductibile.
Profitul impozabil este de 80.000 – 45.000 = 35.000 lei.
Impozitul pe profit este de 35.000 lei * 16% = 5.600 lei.
Valoarea ponderii de 5% din veniturile specifice actiivtatii de cazino 75.000 * 5% = 3.750 lei.
Valoarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 5.600 lei.
Studiul de caz nr.2
Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului financiar urmatorii indicatori
economico-financiari:
- venituri totale 90.000 lei, din care 80.000 din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale 55.000 lei.
In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- cheltuieli de sponsorizare: 500 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.200 lei;
- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei;
- cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.
In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii: 1.400 lei;
- venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor: 200 lei;
- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.
Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.
Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:

a. profitul brut este de 90.000 – 55.000 = 45.000 lei;
b. rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ;
c. profit impozabil :
- profit brut: 45.000 lei ;
- (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ;
- (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ;
- (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 52 lei
- (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ;
- (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ;
- (-) venituri din participatii : 1.400 lei ;
- (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ;
- (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei;
- (-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei.
Profit impozabil: 19.228 lei
Impozit pe profit: 19.228 *16% = 3.076 lei
Reducerea impozitului pe profit = 210 lei
Impozit pe profit: 3076 – 210 = 2.866 lei
Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% = 4.000 lei
Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;

Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 – 924 lei = 276 lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*19% = 52 lei.
Cifra de afaceri este de 70.000 lei.
Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3% 0 din cifra de afaceri si 20% din
valoarea impzitului pe profit:
- limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei;
- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.076 * 20% = 615 lei.
Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.000 lei.
2. Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din Romania
A. Cadrul general
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat
din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele
categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produsele intermediare, alcool etilic, tutun
prelucrat, produse energetice si energie electrica.
Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care sunt realizate din
resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in
momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in
care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera
situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi,
minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.
B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi
fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor accize este stabilit de
catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a
produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc).
B1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de
0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste
200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod
cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are
obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie
pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de
bere.
Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC “X” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este in
cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de
0,748 euro/hl grad plato.
Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.
Studiul de caz nr.2

SC “X” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere este in
cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care
nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota
redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel:
A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.
B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite – cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15% in volum si
alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie
alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica
de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase – cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu ajutorul
legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie
alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul continut in produs rezulta in
intregime prin fermentare.
Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu
conditia sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim 10% in volum
sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in volum in conditiile in
care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu legaturi
sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13%
in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste 15% in conditiie in care
alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.
Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre
1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o
concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta
categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu
rezulta in intregime din fermentare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A=K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Studiul de caz nr.3

SC “X” SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o capacitate de
0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50 euro/hl.
A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.
B3. Accizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare gospodarie
individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de 50% din cota
standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
A = C/100 * K * R * Q
In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Studiul de caz nr.4

SC “X”SA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 75% in volum.
O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei pentru acest tip de
produs este de 750 euro/hl.
A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.
Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb este de 3,7
lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.
A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.
C. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun
de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. Acciza aferenta
produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.
Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2
In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. 6

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar un pachet contine 20
tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de schim este de 3,7 lei/euro. Acciza
aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.
A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.
A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, darn u mai
putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prêt cea mai vanduta, reprezentand acciza
minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va
plati acciza minima.
Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta
Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de 3.640.000lei, deci
valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.
Studiul de caz nr.7

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20 tigarete in pachet. Pretul
de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza
aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.
A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei
A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.
Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci intreprinderea va plati
valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.
Studiul de caz nr.8

SC “X” SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestui
tip de tigari este 40 euro (anexa).
A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.

In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat, relatia de
calcul a accizei este:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb euro/lei
Studiul de caz nr.9

SC “X” SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,7 lei/euro.
A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.
D. Accizarea produselor energetice

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul
lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.
Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice

A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
R = cursul de schimb valutar
c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
Studiul de caz nr.10

SC “X” SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza
unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348 euro/1.000 litri.
A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.
E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor

In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala maxima
autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si
celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu
statut diplomatic care desfasoara activitate in Romania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au
masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care
depasesc 8 locuri pe scaune in afara de conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri,
de salubrizare, industria petrolului si altele.
Relatia de calcul a accizelor este:

A = A * B * C * (100 – D) / 100
In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului

SC “X” SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1. Cursul de schimb
utilizat este de 3,7 lei/euro.
Acciza aferenta acestui import se determina astfel:
A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.
F. Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele
din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de
articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele
studii de caz.

SC “X” SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prêt de 250 euro/bucata. Cheltuielile de
transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa
vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv
In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal
Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei

Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei
A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei
Studiul de caz.nr.13
Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Relatia de calcul a
accizei este urmatoarea:
A=Q*K*R
In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei

Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone de cafea prin mijloacele proprii.
Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt:
At = A – Ar
A=Q*K*R
In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei

Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei
At = 22.644 – 11.322 = 11.322 lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in
situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.
G. Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara
activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii
produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele
importate.
3. Imobilizari corporale
Raportul dintre reevaluarea si ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
Reevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri contabile prin care valoarea
neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii juste. Aceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii
valorii contabile pana la nivelul valorii juste sau invers, in sensul scaderii.
Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie analizata din punct de vedere al
caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si considerat permanent. Acest lucru trebuie analizat deoarece daca
aceasta crestere este judecata prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. Tocmai caracterul
permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata
in sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua
situatii :
 caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o ajustare de depreciere;
 caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative sau a unei amortizari
extraordinare.
Reevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii (reevaluarea libera) in functie de rationamentul professional al
factorilor de decizie sau prin acte normative(reevaluarea reglementara). Ea este realizata in functie de fluctuatiile valorii juste a
imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. Atunci cand
reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:
____________________________________________________________________________________________
Imobilizari corporale = Rezerve din reevaluare
____________________________________________________________________________________________
Valoarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea corporala care a facut
obiectul reevaluarii este realizata. Prin aceasta notiune se intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta (valoarea
ramasa de amortizat este mai mare decat pretul de vanzare), fie este complet amortizata si casata. Acest lucru este impus de
normele contabile internationale deoarece daca in exercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile,
diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in exercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei
din reevaluare negative este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in exercitiile anterioare,
intreprinderea dispune de doua solutii contabile:
 prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 105 “Rezerve din reevaluare” pana la amortizarea integrala a
imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin
trecerea valorii soldului negative asupra cheltuielilor exercitiului respective;
 diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in exercitiul in care se realizeaza
reevaluarea imobilizarii corpoarel.
Reevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IAS 16 “Imobilizari corporale” si
contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
 reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
 reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea de intrare a
imobilizarilor corporale.
Ajustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu valoarea justa. Diferenta
dintre valoarea contabila si valoarea valoarea justa este contabilizata sub forma ajustarilor de depreciere. Conturile privind ajustarile
pentru depreciere sunt conturi rectificative ale valorii de intrare/valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria
capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea ajustarilor pentru
depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unei pierderi probabile care
conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :
____________________________________________________________________________________________
Cheltuieli privind ajustarile de depreciere = Ajustari de depreciere
____________________________________________________________________________________________
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unui castig probabil care
conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot
afecta trezoreria intreprinderii si implicit decapitalizarea ei.
Atunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea justa sau imobilizarea corporala nu mai este
depreciata, ajustarile pentru depreciere constituite in exercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate
in exercitiul financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila:
____________________________________________________________________________________________
Ajustari de depreciere = Venituri privind ajustarile de depreciere
____________________________________________________________________________________________
Raportul dintre reevaluare si ajustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod
direct rezultatul current al exercitiului in care acestea se realizeaza. Ele pot influenta exercitiul numai atunci cand imobilizarile
corporale reevaluate sunt realizate (vandute sau casate):
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de aici prin decizie AGA poate
fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul exercitiului cand imobilizarea corporala la care se
refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor extraordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa
gasesca sursele aferente pentru finantarea acestei pierderi.
Ajustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul exercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la constituirea lor prin
intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor.
Pen langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de rationamentul profesional
al judecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea justa a imobilizarilor corporale. Pe ansamblul metodologia
reevaluarii avantajeaza situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul
diferentei dintre aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune
in formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere.
Exemplu: SC “X” SA achizitioneaza la 01.01.N un utilaj la un cost de 2.000.000 lei, TVA 19%. Metoda de amortizare utilizata este cea
liniara, iar durata normata de utilizare este de 5 ani. La sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea
utilajului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.Noua valoare
reevaluata este de 2.400.000 lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare justa a utilajului. Etapele reevaluarii prin intermediul
acestui procedeu sunt urmatoarele:
Anul I de functionare:
a. determinarea valorii contabile a utilajului inainte de reevaluare:
Val.ctb.= 2.000.000 – 400.000 = 1.600.000
b. determinarea coeficientului de reevaluare(K) a valorii brute si a amortizarii cumulate:

K = 2.400.000 / 1.600.000 = 1,5
c. reevaluarea valorii brute a utilajului:

Val.reev. = 2.000.000 * 1,5 = 3.000.000
Dif.din reev. = 3.000.000 – 2.000.000 = 1.000.000
d. reevaluarea amortizarii cumulate:

Val.reev. = 400.000 * 1,5 = 600.000
Dif.din reev. = 600.000 – 400.000 = 200.000
d. determinarea diferentelor din reevaluare:

Dif.din reev = 1.000.000 – 200.000 = 800.000
e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:

Val.ctb.noua = 3.000.000 – 600.000 = 2.400.000
f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele exercitii financiare:

Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000
g. inregistrarea achizitie utilajului:

___________________________________________________________________________________
./. = 404 2.380.000
213 2.000.000
4426 380.000
___________________________________________________________________________________
h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:

___________________________________________________________________________________
6811 = 281 400.000
___________________________________________________________________________________
i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.12.N al primului an de functionare:

___________________________________________________________________________________
213 = ./. 1.000.000
281 200.000
105 800.000
___________________________________________________________________________________
j. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:
___________________________________________________________________________________
6811 = 281 600.000
___________________________________________________________________________________
Anul II de functionare:
La sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului, noua valoare contabila este de
1.710.000 lei. Aceasta valoare reprezinta totodata si valoarea justa a utilajului la momentul respective. Etapele reevaluarii conform
primului prodeceu sunt urmatoarele:
a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:

Val.ctb. = 2.400.000 – 600.000 = 800.000
b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata:

K = 1.710.000 / 1.800.000 = 0,95
c. reevaluarea valorii brute a utilajului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:

Val.reev. = 3.000.000 * 0,95 = 2.850.000
d. reevaluarea amortizarii cumulate a utilajului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice:

Val.reev. = 1.200.000 * 0,95 = 1.140.000
e. determinarea diferetelor din reevaluare:

- pentru valoarea bruta = 3.000.000 – 2.850.000 = 150.000
- pentru amortizare = 1.200.000 – 1.140.000 = 60.000
___________________________________________________
- diferenta din reevaluare = 90.000
f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:

___________________________________________________________________________________
213 = ./. -150.000
281 - 60.000
105 -90.000
___________________________________________________________________________________
g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru exercitiile viitoare:

___________________________________________________________________________________
6811 = 281 570.000
___________________________________________________________________________________
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive inregistrate in exercitiul
precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca
valoarea noii reevaluari negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in exercitiile anterioare, prezentarea poate
fi realizata in situatiile financiare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utilajul va ma fi reevaluat pana la
expirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta
valoare negativa a reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama cheltuielilor in contul de
profit si pierdere a diferentei negative.
Se poate recurge si la urmatoarea varianta:

- diminuarea soldului pozitiv al contului 105 pana la valoarea nula;
- pentru diferenta negativa se poate constitui o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
Consideram ca pana la casarea utilajului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai reevalueaza utilajul,
amortizandu-l annual la o valoare de 570.000 lei. La sfarsitul anului V de functionare, utilajul este integral amortizat si
intreprinderea decide casarea lui (realizarea lui). Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
6811 = 281 2.850.000
___________________________________________________________________________________
La sfarsitul duratei normate de functionare contul 105 prezinta un sold pozitiv de 60.000. Aceasta valoare poate fi tuilizata de catre
intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre AGA in urmatoarele directii:
- majorarea capitalului social;
- majorarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale “Rezultatului reportat”,
inclusiv pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 105 este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
105 = ./.
1012
106
117
___________________________________________________________________________________
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 105 prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin intermediul conturilor de cheltuieli
extraordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
Cheltuieli extraordinare = Rezerve din reevaluare
___________________________________________________________________________________
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie finantat la momentul
scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. La prima reevaluare procedura era
urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
___________________________________________________________________________________
281 = 213 400.000
___________________________________________________________________________________
b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:

Val.ctb. = 2.000.000 – 400.000 = 1.600.000
c. stabilirea valorii juste a utilajului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de 2.400.000 lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. = 2.400.000 – 1.600.000 = 800.000
e. inregistrarea rezervei din reevaluare:

___________________________________________________________________________________
213 = 105 800.000
___________________________________________________________________________________
f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:\

Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000
___________________________________________________________________________________
6811 = 281 600.000
___________________________________________________________________________________
g. determinarea valorii contabile a utilajului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:

Val.ctb. = 2.400.000 – 600.000 = 1.800.000
h. stabilirea valorii juste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.710.000 lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila = 1.800.0000;
- valoarea justa = 1.710.000
Diferente din reevaluare = 90.000
___________________________________________________________________________________
213 =105 -90.000
___________________________________________________________________________________
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul procedeu prezinta istoricul
valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru exercitiile
viitoare. Aplicarea unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale
intreprinderii.
Daca aceste fluctuatii ale valorii juste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin prisma principiului
prudentei si al ajustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era urmatoarea:
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era judecata ca un castig probabil si nu era contabilizata conform principiului
prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era judecata ca o pierdere probabila si era contabilizata ca o ajustare
pentru depreciere astfel:
___________________________________________________________________________________
6813 = 291 90.000
___________________________________________________________________________________
Anularea valorii ajustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat ca in urmatorii ani utilajul
nu mai inregistreaza depreciere si ca atare ajustarea nu mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este
urmatoarea:
___________________________________________________________________________________
291 = 7813 90.000
___________________________________________________________________________________
La casarea utilajului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul reevaluarilor. Utilizarea reevaluarilor
sau a ajustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza fluctuatiile valorii juste la sfarsitul unui exercitiu financiar este o
problema de rationament profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.
4. TVA
Operatiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabilã din punct de vedere al TVA este acea persoană juridicã care are un sediu fix în România
şi dispune de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de
servicii impozabile. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmãtoarele :
a. persoana impozabilă are o structură fixă de desfãşurare a activitãţii, cu excepţia şantierelor de construcţii;
b. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii
şi furnizorii;
c. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie împuternicită să
efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă;
d. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) operaţiunile desfãşurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în
sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitãţile economice enumerate.
Se considerã import de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România.
Alte operaţiuni impozabile sunt urmãtoarele :
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile ;
b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca
atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operatiuni impozabile în Romania privind achiziţiile intracomunitare de bunuri, dacã se
indeplinesc urmãtoarele condiţii :
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii
pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent
sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei
este stabilit prin norme.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România:

a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită;
b) achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană
impozabilă, denumită cumpărător revânzător, care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar
nu este stabilită în România, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- achiziţia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul României, de către cumpărătorul revânzător, persoană impozabilă, care nu este stabilită în România;
- bunurile achiziţionate de cumpărătorul revânzător să fie transportate de furnizor sau de
cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul unuia din aceştia, direct dintr-un stat membru, altul
decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, către beneficiarul livrării
ulterioare efectuate în România;
- beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică
neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România ;
- beneficiarul livrării ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată de
persoana impozabilă care nu este stabilită în România;
c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, atunci
când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare, care acţionează în această calitate, iar bunurile au
fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane
impozabile sau vânzătorul este organizator de vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în această calitate,
iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special ;
d) achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv
sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie aceste regimuri sau această
procedură pentru respectivele bunuri.
Pot fi operatiuni impozabile urmãtoarele:

a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele în prezentul Cod Fiscal ;
b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii ;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii ;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă ;
e) operaţiuni prevăzute la punctul (a) şi (c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de
întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.
Studiu de caz nr.1 : vânzarea bunurilor în consignaţie

Societaţea “X” este consignaţie platitoare de TVA care înregistreaza în cursul unei luni urmãtoarele tranzacţii:
a. primeşte de la o persoanã fizicã un bun a cãrei valoare platitã acesteia 20.000 lei;
b. adaosul comercial al consignaţiei este de 25%, cota de TVA este de 19% ;
c. societaţea vinde ulterior bunul la un preţ de vânzare de 25.950 lei ;
d. primeşte un bun de la o persoana juridicã platitoare de TVA, valoarea de contract cu aceasta este de
200.000 lei ;
e. pretul de vânzare al celui de al doilea bun este de 297.500 lei.
Înregistrarile contabile realizate în contabilitatea societaţii de consignaţie
Acestea sunt urmãtoarele :
a. primirea primului bun în regim de consignaţie :
8033 - 20.000
b. vânzarea primului bun în regim de consignaţie :

5311 ./. 25.950
462.1-PF 20.000
704 5.000
4427 950
c. descãrcarea de gestiune a bunului vândut :

- 8033 20.000
d. primirea celui de al doilea bun în regim de consignaţie :

8033 - 200.000
e. vânzarea celui de al doilea bun în regim de consignaţie :

5311 ./. 297.500
462.2-PJ 238.000
704 50.000
4427 9.500
f. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :

462.2-PJ 5311 238.000
g. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :

462.1-PF 5311 20.000
h. descarcarea de gestiune a bunului vândut :

- 8033 238.000
i. situatia TVA pe luna în curs se prezinta astfel :

- TVA colectat : 950+9.500 = 10.450 lei ;
- TVA deductibila=0 lei.
j. regularizarea TVA trimestrialã :

k. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :
4427 4423 10.450
Înregistrarile contabile realizate în contabilitatea persoanei juridice care oferã bunul în consignaţie :
Acestea sunt urmãtoarele :
a. trimiterea bunului în regim de consignaţie, înregistrat la valoarea de intrare(costul de achiziţie) :
357 371 160.000ã
b. contabilizarea vânzãrii bunului în regim de consignaţie, dupã înştiinţarea de cãtre aceasta cã bunul a
fost vândut :
461 ./. 238.000
707 200.000
4427 38.000
c. descãrcarea de gestiune a bunului vândut :

607 371 160.000
d. încasarea contravalorii bunului vândut prin consignaţie :

5121 461 238.000
OBS : societatea de consignaţie nu contabilizeazã primirea bunului de la persoana juridicã ca o intrare de

marfa deoarece între aceasta şi persoana juridicã este un contract de consignaţie, nu un contract de
vânzare-cumpãrare.
Studiu de caz nr.2 : achiziţii vânzãri cu reduceri comerciale şi financiare

Reducerile comerciale sunt prezentate de reglementãrile în vigoare ca fiind formate din rabaturi comerciale,
remize şi risturnuri. Rabatul comercial se acordã pentru defecte de calitate a stocurilor vândute, remiza se
acordã pentru cantitati mari tranzacţionate, iar risturnul se acordã pentru relaţiile cu clientul din punct de
vedere al volumului tranzacţiilor efectuate intr-o anumitã perioadã, de regulã la sfârşitul unui exercitiu
financiar.
Reducerile financiare se acordã sub forma scontului de decontare datoritã faptului ca societatea client şi-a
achitat obligatiile financiare în mod anticipat faţã de data scadentã a facturii.
Aceste reduceri se pot acordã sub douã modalitãţi :

a. toate pe aceeaşi facturã(varianta nr.1) ;
b. pe facturi separate, în funcţie de clauzele contractuale şi succesiunea operaţiunilor(varianta nr.2).
Varianta nr.1
Societaţea « X » cumparã marfuri de la un furnizor la un cost de achiziţie de 500.000 lei, TVA 19%. În factura
de achiziţie sunt înscrise urmãtoarele reduceri comerciale şi financiare : rabat 7%, remizã 5% şi scont de
decontare(discount financiar) de 3%.
Înregistrãrile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. întocmirea şi prezentarea facturii de achiziţie :
- cost de achiziţie : 500.000 lei ;
- rabat comercial : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;
- remizã : (500.000 – 35.000)*5% = 23.250 lei ;
Net comercial : 441.750 lei
- scont de decontare : 441.750 * 3% = 13.252,5 lei ;
Net financiar : 428.497,5 lei
TVA : 428.497,5 * 19% = 81.414,5 lei
Net de platã : 428.497,5 + 81.414,5 = 509.912 lei
b. contabilizarea facturii de achiziţie cu reduceri comerciale şi financiare :

Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
523.164,5 ./. ./. 523.164,5
441.750 371 401 509.912
81.414,5 4426 767 13.252,5
c. decontarea datoriei furnizorului :

401 5121 509.912
Înregistrãrile contabile în contabilitatea vânzãtorului sunt urmãtoarele :

a. contabilizarea facturii de vânzare :
523.164,5 ./. ./. 523.164,5
509.912 4111 707 441.750
13.252,5 667 4427 81.414,5
b. decontarea creanţei faţã de client :

5121 4111 509.912
Varianta nr.2
In factura initialã este înscris numai un scont de decontare de 3%. Reducerile comerciale sunt acordãte
ulterior prin facturi separate. Pentru a vedere corelaţiile între cele douã variante se iau aceleasi valori.
Înregistrarile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. întocmirea şi prezentarea facturii initiale :
- costul dem achiziţie : 500.000 lei ;
- scont de decontare : 500.000 * 3%= 15.000 lei ;
Net financiar : 485.000 lei
TVA : 485.000 * 19% = 92.150 lei ;
Net de plata : 485.000 + 92.150 = 577.150 lei
b. contabilizarea facturii iniţiale de achiziţie a mãrfurilor :

592.150 ./. ./. 592.150
500.000 371 401 577.150
92.150 4426 767 15.000
c. întocmirea şi prezentarea facturii ulterioare(cu reduceri comerciale) :

- costul de achiziţie : 500.000 lei ;
- rabat 7% : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;
- remizã 5% : 465.000 *5% = 23.250 lei ;
Net comercial de redus : 35.000 + 23.250 = 58.250 lei
- scont de decontare aferent reducerii : 58.250 * 3% = 1.747,5 lei ;
Net financiar de redus : 58.250 – 1.747, 5 = 56.502,5 lei
TVA aferent reducerii : 56.502,5 * 19% = 10.735,5 lei
Net de platã de redus : 56.502,5 + 10.735,5 = 67.238 lei
d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :
68.985,5 ./. ./. 68.985,5
-58.250 371 401 -67.238
-10.735,5 4426 767 -1.747,5
e. decontarea datoriei faţã de furnizori dupã înregistrarea tuturor tipurilor de reduceri :

Valoare datorie neta : 577.150 – 67.238 = 509.912 lei
Se observa ca valoarea netã a datoriei faţã de furnizori este aceeaşi ca în varianta nr.1, atunci cand toate
tipurile de reduceri erau înscrise în cadrul aceleiaşi facturi.

401 5121 509.912
Înregistrãrile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. contabilizarea primei facturi de vânzare ce conţine numai un scont de decontare :
592.150 ./. ./. 592.150
577.150 4111 707 500.000
15.000 667 4427 92.150
b. contabilizarea facturii ulterioare ce conţine reducerile comerciale :

-68.985,5 ./. ./. -68.985,5
-67.238 4111 707 -58.250
-1.747,5 667 4427 -10.735,5
c. decontarea creantei faţã de client dupã contabilizarea ambelor facturi ce conţin toate tipurile de
reduceri :
5121 4111 509.912
Studiul de caz. nr.3 : TVA la societaţile de amanet

Apectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmãtoarele:
a. posesorul bunului primeste creditul solicitat în schimbul bunului lasat drept gaj şi se obliga sa-l
restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societaţea de amanet;
b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a creditului primit
anterior.
Societaţea „X” incheie un contract de amanet cu o persoanã fizicã pentru un bun pentru un credit în valoare
de 500.000 lei. Contractul se încheie la data de 01.09.N. Durata contractului este de 4 luni (31.12.N).
Comisionul practicat de societatea de amanet este de 25%. La expirarea contractului, posesorul bunului va
restitui cãtre societatea de amanet:
- valoarea creditului: 500.000 lei;
- comision: 125.000 lei;
- TVA aferenta comisionului: 23.750 lei;
- valoarea finalã de restituit: 648.750 lei.
Înregistrarile contabile ale societaţii de amanet sunt urmãtoarele:

a. acordãrea creditului posesorului bunului amanetat:
2677 5311 500.000
b. la scadenţã posesorul bunului ramburseazã valoarea totalã: credit initial, comision, TVA aferent
comisionului:
5311 ./. 648.750
2677 500.000
704 125.000
4427 23.750
Daca la expirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalã a creditului,
societatea de amanet are la dispoziţie douã variante:
a. sã pãstreze bunul în patrimoniu-varianta nr.1;
b. sã îl valorifice astfel fel încât sã-şi poatã recupera creditul acordat-varianta nr.2.
Varianta nr.1
Societaţea de amanet pastreazã bunul în patrimoniu, iar prin naturã bunului care face obiectul acestui contract
aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei operaţiuni economico-financiare se realizeazã
astfel:
303 2677 500.000
Varianta nr.2
Pentru aceastã variantã societatea de amanet trebuie sã formeze preţul de vânzare cu amãnuntul, adaosul
comercial practicat de aceasta este de 45%:
- valoare credit acordat/valoare de intrare a bunului: 500.000 lei;
- adaos comercial: 500.000 * 45% = 225.000 lei;
- TVA: (500.000 + 225.000) * 19% = 137.750 lei;
- pret de vânzare cu amãnuntul: 862.750 lei.
Înregistrãrile contabile în aceasta situaţie sunt urmãtoarele:

a. contabilizarea intrãrii în gestiune a bunului sub formã de marfã:
371 ./. 862.750
2677 500.000
378 225.000
4428 137.750
b. vânzarea bunului:
5311 ./. 862.750
707 725.000
4427 137.750
c. descãrcarea de gestiune:
./. 371 862.750
607 500.000
378 225.000
4428 137.750
Dacã la expirarea contractului de consignaţie, posesorul bunului solicitã prelungirea termenului de scadenţã,
valoare finala a creditului se recalculeazã în funcţie de perioada de prelungire socilitate şi procentul
comisionului practicat de societatea de amanet în aceste situatii. Presupunem ca posesorul solicitã o perioadã
de 5 luni, iar valoarea procentului este de 7% lunar.
Calcule financiare:
- comision: (500.000+125.000) * 35% = 218.750 lei;
- TVA aferent comision: 218.750 * 19% = 41.562,5 lei;
- Total credit: 500.000 + (125.000 + 23.750) + (218.750 + 41.562,5) = 909.062,5 lei.
Dacã la scadenţã posesorul se prezintã şi achitã valoarea creditului reînnoit/reclaculat, înregistrarea contabilã
este:
5311 ./. 909.062,5
2677 500.000
704 343.750
4427 63.312,5
Daca la noua scadenţã posesorul bunului solicitã o noua prelungire a termenului de scadenţã, atunci se va
reînnoi contractul de amanet printr-un act aditional şi se reia procedura calculelor financiare anterioare.
In funcţie de clauzele contractuale, comisionul societaţii de amanet poate fi reţinut din valoarea bunului
evaluat la momentul semnãrii contractului, adicã din 500.000 lei. Se considerã un comision de 25%.
Calcule financiare:
- valoare bun evaluat: 500.000 lei;
- valoare comision: 500.000 * 25/125 = 100.000 lei;
- TVA aferentã comisionului: 100.000 *19/119 = 15.966 lei.
Înregistrãrile în contabilitatea societatii de amanet sunt urmãtoarele:

a. acordarea creditului :
2677 5311 400.000
b. rambursarea creditului:
5311 ./. 500.000
2677 400.000
704 84.034
4427 15.966
In condiţiile noilor prevederi europene, fiscalitatea TVA a înregistrat modificari conceptuale în mai multe
domenii, elementele de noutate fiind în special la importuri şi exporturi, dar şi la decontãrile
intracomunitare ce reprezintã aspect de noutate şi vor fi dezbatute în numerele viitoare.
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de TVA de 19%, dar Codul fiscal prevede şi alte
cote de TVA în funcţie de domeniul de activitate al agentului economic şi natura tranzacţiilor realizate de
cãtre acesta.
In cadrul tranzacţiilor care diferã de aceasta cota se menţioneaza cota de 9% care este utilizatã pentru
urmãtoarele tipuri de tranzacţii:
a. dreptul de livrare în muzee, castele şi alte obiective culturale;
b. livrãri de manuale scolare, ziare şi reviste;
c. livrãrile de proteze de orice fel;
d. livrãri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman şi veterinar ;
f. cazarea în secorul hotelier;
g. închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de TVA aplicabilã este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al TVA.

Suport Curs Fiscalitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Fiscalitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceccar Filiala Brasov

Elementele componente al bazei de impozitare

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de 2%

Procedura este urmatoarea:

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 – 164.000

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Contabilizarea impozitului pe profit este:

g. determinarea profitului net:

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:

Studiul de caz nr.1

Studiul de caz nr.2

Profitul impozabile este de 2.000 lei – 1.000 lei = 1.000 lei.

Studiul de caz nr.3

Profitul impozabil este de 42.000 – 11.250 = 30.250 lei.

Studiul de caz nr.4

Profitul impozabil = 47.800 – 23.900 = 23.900 lei.

Studiul de caz nr.1

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:

Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;

Cifra de afaceri este de 70.000 lei.

2. Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din Romania

B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

B1. Accizele pentru bere

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

Studiul de caz nr.2

A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

Relatia de calcul este urmatoarea:

Studiul de caz nr.3

A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

B3. Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:

Studiul de caz nr.4

A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.

Studiul de caz nr.5

A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

C. Accizarea produselor din tutun

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

Studiul de caz nr. 6

A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.

A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.

Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.

Studiul de caz nr.7

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei

A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei

A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.

Studiul de caz nr.8

A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.

Studiul de caz nr.9

A = 90/100* 50%4753,7*40/100 = 316,35 lei.

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7(50.00010*20)/1000=1.480.000 lei

Vmfv = (Pv+Ch)R = (100250+1.000)*3,7=96.200 lei