Proceeding de Histologie Şi Histopatologie Hepatică PDF

PROCEEDING
DE HISTOLOGIE ŞI HISTOPATOLOGIE
HEPATICĂ
IRINA-DRAGA CĂRUNTU
DELIA CIOBANU APOSTOL
ELEMENTE DE HISTOLOGIE
1. ORGANIZARE GENERALĂ
2. VASCULARIZAŢIA HEPATICĂ
3. LOBULAŢIA HEPATICĂ
4. HEPATOCITUL
5. SINUSOIDELE HEPATICE
6. CELULE PERISINUSOIDALE ÎN RELAŢIE CU CAPILARELE SINUSOIDE
7. CĂILE BILIARE
FICATUL – ELEMENTE DE HISTOLOGIE
STRUCTURĂ: capsulă, stromă, parenchim
- capsula periferică (Glisson) = ţesut conjunctiv fibros (fibre de colagen,

elastice, vase mici)  trabecule ramificate extensiv  parenchim 
conduc vase, nervi, canale biliare
- stroma = ţesut conjunctiv bine reprezentat, susţine vasele şi nervii
- parenchim = celule epiteliale cubice (HEPATOCITE)  plăci, cordoane
- capilare sinusoidale (sinusoide) – canale vasculare între plăcile de

hepatocite
- spaţii perisinusoidale (Disse) – între endoteliul sinusoidal / hepatocite
FUNCŢII
- endocrină (intervine în metabolismul general, prin substanţe
sintetizate de hepatocite)
- exocrină (responsabil de sinteza şi eliberarea bilei)
 producere proteine plasmatice

- albumine, lipoproteine, glicoproteine,
protrombină, fibrinogen, alfa/beta-globuline non-imune
 depozitare şi conversie vitamine, fier
- A, D, K
 degradare toxine, medicamente
- oxidare, conjugare
 implicare metabolism glucidic , lipidic
 endocrin-like
- modifică acţiune hormoni (tiroxină,
hormon de creştere, insulină, glucagon)
- histoarhitectonie: plăcile de
hepatocite converg
radiar spre vena centrală,
separate de
sinusoidele hepatice
Observaţii:
- ficatul de porc: MA lobuli
demarcaţi de fisuri adânci şi septuri conjunctive proeminente
- ficatul uman
-MA: aspect
continuu, fără delimitare între lobuli
- MO: limite imaginare
definire lobuli  spaţii
conjunctivo-vasculare –
arii portale/spaţii porto-biliare Kiernan
(conţin: o arteriolă, ram din artera
hepatică, o venulă, ram din vena portă,
un vas limfatic, un canalicul biliar)
- histoarhitectonie: plăcile de hepatocite converg radiar spre vena

centrală, fiind separate de sinusoidele hepatice
2. VASCULARIZAŢIA HEPATICĂ
- aport sanguin de dublă origine: vena portă, artera hepatică
- vena portă (75%)

- O2 (TD, Sp, Pc) - mixaj sânge arterial/venos → hepatocite
- substanţe nutritive, toxine  intestin → NU contact sânge O2 100%
- hematii, produşi distrugere hematii  Sp
- hormoni  Pc, celule enteroendocrine TD
 ramificare
 vene interlobulare  vene perilobulare 
 venule pericapilare 
 sinusoide hepatice 
 vena centrală (venula hepatică terminală) 
 vene sublobulare  vena hepatică 
 vena cavă
- artera hepatică (25%)  trunchi celiac
- O2
- ramificare interlobulară, paralel cu ramurile venei porte
→ capilarizare
1. în jurul ramurilor venei porte şi a canaliculilor biliari din spaţiul
porto-biliar = plex peribiliar → venule spaţiu port → sinusoide hepatice
2. → sinusoide hepatice
- lobulul hepatic = unitatea morfo-funcţională a
ficatului
- 3 teorii: NU se exclud → se completează
reciproc → explică funcţionalitatea ficatului
normal / patologic
LOBULUL CLASIC HEPATIC
- formă hexagonală, 2 mm x 0,7 mm

- bazat pe funcţia endocrină a ficatului
- centrat de venula hepatică terminală (vena
centrală)
- în colţuri/unghiuri: arii portale (spaţii porto-
biliare)
 delimitare = hepatocite periferice
= placa limitantă
 vârfuri (TC/hepatocite) = spaţiu periportal Mall
= ? origine limfă
- circulaţia sanguină – sens centripet
- excreţia bilei – sens centrifug
LOBULUL PORTAL
- formă triunghiulară
- bazat pe funcţia exocrină a ficatului
- centrat de o arie portală (spaţiu porto-biliar)
- în unghiuri: 3 vene centrale – 3 lobuli clasici
vecini
- similitudini cu organizarea lobulară a unei
glande exocrine: componente secretorii centrate
în jurul unui canal de drenaj şi al vascularizaţiei
(hepatocitele, prin funcţia exocrină = echivalente
acini)
ACINUL HEPATIC/VASCULAR
- formă romboidală, elipsoidală

- explică gradele diferitele de activitate
metabolică, procesul de regenerare şi
dezvoltarea cirozei
- axa scurtă: latură lobul clasic hepatic (pe care
au traiect ramuri terminale vasculare provenite
din elementele vasculare localizate în spaţiul
porto-bilar, din care vor rezulta sinusoidele
hepatice)
- axa lungă / vârfurile: 2 vene centrale / 2 lobuli
clasici vecini
- 3 zone
4. HEPATOCITUL
- formă poligonală, 20-30 µm, 6-8 feţe laterale

- 80%
- 5 luni / regenerare
 MO
- citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate)
- coloraţii standard/speciale
- RER, ribozomi – zone bazofile = corpi Berg
- mitocondrii (800-1000) – histochimie (fuxină acidă – Altmann)
- Golgi
- depozite de glicogen – HE, PAS
- incluzii/picături lipidice
- pigment lipofuscină
- nucleu
- rotund, central
- heterocromatină dispersată în grămezi + bandă distinctă sub membrana nucleară
-  2 nucleoli voluminoşi
- 2 nuclei (binucleate 25%)
- poliploidie (diplozi, 40-60% tetrapoizi >60 ani)
 3 tipuri de feţe/poli/domenii: vascular, biliar, interhepatocitar

4. HEPATOCITUL
- polul vascular / domeniul bazal

- în raport cu spaţiul perisinusoidal
- microvilozităţi de talie diferită, cu vezicule de endocitoză la bază şi
vezicule de exocitoză între ele
- spaţiul strâmt cuprins între polul vascular şi sinusoid = spaţiu
Disse = reţea de fibre de reticulină, cu dispoziţie radiară şi grilajată
4. HEPATOCITUL
- polul biliar / domeniul apical

- formează pe un teritoriu limitat o
depresiune în formă de “jgheab”,
cu câteva microvilozităţi
- vine în raport cu un pol similar,
rezultând o imagine în oglindă
- jgheabul este delimitat prin joncţiuni de tip aderens, ocludens, gap,
realizând o izolare completă, tip “tunel”
- feţele interhepatocitare / domeniul lateral

- uşor ondulate  spaţii intercelulare, prin joncţiuni bine
reprezentate
4. HEPATOCITUL
 ME
- RER bine reprezentat
- sinteză/eliberare proteine serice
– albumină, microglobulină, transferină,
ceruloplasmină, componente proteice
pentru lipoproteine
- REN
- enzime pentru sinteză colesterol, porţiune lipidică lipoproteine
- enzime oxidative pentru funcţia de detoxifiere (degradare, conjugare
toxine, medicamente)
- enzime pentru conjugarea bilirubinei şi formarea sărurilor biliare
- enzime pentru scăderea glicogenului
- enzime pentru deiodare hormoni tiroidieni
4. HEPATOCITUL
ME
- complex Golgi (>50 unităţi)
- glicozilare proteine serice
- turnover celular
- peroxizomi (200-300)
- funcţie similară mitocondrii,
utilizare oxigen
- oxidază → hidroxen peroxid
→ catalază → O2, H2O
- alcool dehidrogenenază
- beta-oxidare acizi graşi
- gluconeogeneză
- metabolism purinic
- lizozomi
- mitocondrii
- produc ATP
- granule de glicogen şi lipide
- pigment de lipofuscină, pigment biliar
- citoschelet: citokeratină, actină
5. SINUSOIDELE HEPATICE
- dispoziţie radiară, stabilind multiple

anastomoze şi realizând o reţea vastă, localizată între lamelele de hepatocite
- conduc sângele din spaţiul porto-biliar spre vena centrală
- pol vascular hepatocitar: spaţiul Disse
- structură:
- endoteliu discontinuu
- citoplasma: fenestraţii mari, fără diafragm (100 nm), grupate  “sită”
- spaţii mari (gaps) intercelular (0,5 – 1,5 μm)
- MB discontinuă, subţire/absentă
6. CELULE PERISINUSOIDALE - ÎN RELAŢIE CU CAPILARELE

SINUSOIDE
- alte tipuri celulare constituente:

- celule Kupffer (macrofage)
- celule hepatice stelate (celule interstiţiale)
- celule “pit “ – criptale ( neuroendocrine? ......limfocite NK)
- celule Ito (Toshio Ito (sec. XX), Japonia, anatomist)
- celule hepatice stelate, depozitante de lipide, depozit vitamina A
- ? miofibroblaste / pericite (desmină, alfa-actină)
- patologic → colagen → fibroză
KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER

14.10.1829 (Lestene, Tukums, Courland – Letonia)
16.12.1902 (Munchen)

1860
1848 – 1854 Universitatea Tartu (Dorpatt)

– dizertaţie
De medullae spinalis textura in ranis ratione
imprimis habita indolis substantiae cinerae
1856-1857 – studii Viena, Berlin, Gottingen

1858-1865 – prosector, Tartu
1866-1875 – Universitatea Kiel, şef Catedra Anatomie
1876 – germ. Sternzellen

von Kupffer C. Ueber Sternzellen der Leber.
Briefliche Mitteilung an Prof. Waldyer. Archiv für
Mikroskopische Anatomie, 1876, 12:353–358
1875-1880 - Universitatea Konigsberg, profesor Anatomie
von Kupffer C. Der Schädel von Immanuel Kant.

Arch f Anthrop Bd 13
1880-1901 – Universitatea Ludwig Maximilians, Munchen

profesor Histologie,
curator Institut Anatomie
KARL WILHELM VON KUPFFER versus TADEUSZ BROWICZ

- CELULA BROWICZ - KUPFFER
TADEUS BROWICZ
15.09.1847(Liov)
20.03.1928
1364
Universitatea Jagielloniană Cracovia
1873 – doctorat
1875 – patolog
1880-1919 – profesor Anatomie Patologică
1894-1895 – rector
1874 – bacilul febrei tifoide (Salmonella typhi)

1898 – celula Kupffer: MACROFAG
Browicz T. Ueber intravasuläre Zellen in den Blutcapillaren der Leberacini. Anzeiger der Akademie der
Wissenschaften in Krakau, 1899; 6–8
von Kupffer C. Ueber die sogenannten Sternzellen der Säugethierleber. Archiv für Mikroskopische
Anatomie 1899; 54:254–288
domenii de interes: icter, cancer hepatic, boli ale musculaturii cardiace

1905 – dicţionar medical polonez
7. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE
- canaliculii biliari intralobulari

- canalul Hering
- canaliculii biliari extralobulari
- “capiliculi biliari” / canaliculi biliari intralobulari

- nu au fără perete propriu = delimitaţi între polii biliari ai hepatocitelor
- pasajul/canalul Hering
- localizat la periferia lobulului (la nivelul plăcilor limitante periferice)
- celule cubice proprii, discontinue = colangiocite
- microvilozităţi
- cil primar
- canaliculi biliari extralobulari

- spaţiile porto-biliare
- perete propriu = epiteliul simplu cubic, MB; diametru  → epiteliul
simplu prismatic
7. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE
- canalul hepatic comun

- canalul cistic
- canalul coledoc
Structură: mucoasă, musculară, adventice

- mucoasa: epiteliu simplu prismatic, lamina propria; porţiune terminală
canal coledoc: celule caliciforme;
- musculara, subţire: ţesut muscular neted;
- adventicea: ţesut conjunctiv lax, cu vase sanguine şi nervi;
ELEMENTE DE HISTOPATOLOGIE
1. CORELAŢII ÎNTRE HISTOARHITECTONICA HEPATICĂ ŞI
PROFILUL MORFO-FUNCŢIONAL HEPATOCITAR
2. ASPECTE MORFOLOGICE GENERALE CORESPONDENTE
AFECTĂRII HEPATOCITARE
3. HEPATITELE
4. HEPATOPATIA ALCOOLICĂ
5. CIROZELE HEPATICE
6. LEZIUNI HEPATICE ÎN PATOLOGIA DISMETABOLICĂ
7. PATOLOGIE HEPATICĂ TUMORALĂ
FICATUL – ELEMENTE DE HISTOPATOLOGIE


3 zone:
 zona 1
- O2 , nutrienţi , toxine 
- transformări morfologice ocluzie / stază biliară
- hepatocitele: regenerează primele, mor ultimele
 zona 3
- O2 , nutrienţi , toxine 
- hipoxie = necroză centrolobulară
- toxice, alcool = steatoză
- diferenţe:
activitate enzimatică
număr/dimensiuni organite
dimensiuni depozite glicogen
2. ASPECTE MORFOLOGICE GENERALE CORESPONDENTE

AFECTĂRII HEPATOCITARE
 Inflamaţia - hepatită
– acută/cronică
– limitată la spaţiul port/intralobulară
 Leziuni degenerative hepatocitare
– degenerescenţa hidropică
– steatoză (micro/macroveziculară)
 Necroza
– de coagulare
– corpi Councilman (apoptoză)
• localizare: centrolobulară/periportală/intralobulară
 Regenerarea hepatocitară
 Fibroza
3. HEPATITELE
HEPATITA ACUTĂ
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

Macroscopie
 ficat uşor mărit de volum, depăşeşte rebordul costal, consistenţă
scăzută, culoare brun-verzuie;
Microscopie optică
 leziuni degenerative ale hepatocitelor – degenerescenţă hidropică;
 necroză:
 de tip citolitic în focar;
 de tip apoptotic (corpi Councilman);
 hiperplazia celulelor Kupffer care fagocitează hepatocitele
necrozate – conţin din abundenţă pigment de lipofuscină;
 inflamaţie: celule mononucleate (limfocite şi macrofage);
Evoluţie: vindecare (regenerare hepatocitară), hepatită cronică

3. HEPATITELE
HEPATITA ACUTĂ
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ
corpi Councilmann
http://library.med.utah.edu/WebPath
hepatocite balonizate, colestază intra şi extrahepatocitară (HBV)

http://anatpat.unicamp.br/efig.html
3. HEPATITELE
HEPATITA ACUTĂ
HEPATITA ACUTĂ FULMINANTĂ

Macroscopie, microscopie optică
 necroze extinse ale parenchimului hepatic (substrat IH acută);
 forme majore: hepatita fulminantă masivă, hepatita fulminantă submasivă;
Hepatita fulminantă masivă
 ficat de dimensiuni mici (500-700g), flasc, consistenţă redusă, culoare
brun-verzuie, capsula încreţită;
 necroză difuză hepatocite, persistă spaţiile portobiliare, reacţie
inflamatorie redusă;
Hepatita fulminantă submasivă
 necroze extinse la nivelul mai multor lobuli confluenţi, între zonele de
necroză există parenchim viabil;
 evoluează către regenerare: ciroza macronodulară postnecrotică;
3. HEPATITELE
HEPATITA ACUTĂ FULMINANTĂ
http://pathology.class.kmu.edu.tw/
http://www.humpath.com
3. HEPATITELE
HEPATITA CRONICĂ
CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ A HEPATITEI CRONICE

● Hepatita cronică uşoară – scor necro-inflamator 1-4
● Hepatită cronică moderată – scor necro-inflamator 5-8
● Hepatită cronică severă – scor necro-inflamator > 8
● Scorul necro-inflamator Ishak PUNCŢIE BIOPSIE HEPATICĂ

 Inflamaţie intralobulară – 0-4
 Hepatita de interfaţă – 0-4
 Intensitatea inflamaţiei în raport cu numărul de spaţii porte – 0-4
● Scorul METAVIR
 F0 – absenţa fibrozei
 F1 – fibroză portală cu lărgirea spaţiului port, fără septuri
 F2 – fibroză portală cu lărgirea spaţiului port cu septuri rare
 F3 – numeroase septuri fără regenerare nodulară
 F4 – ciroză
3. HEPATITELE
HEPATITA CRONICĂ
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B
Microscopie optică
 hepatocite cu citoplasma mată = conţin antigen HBs
 HE hepatocite “ground-glass”;
 suplimentar: coloraţia Shikata (orceină), IHC;
 infiltrate inflamatorii micronodulare în jurul unor hepatocite, de-a lungul
sinusoidelor;
 hepatita de interfaţă de diverse grade (0-4), cu inflamaţie limfocitară şi
histiocitară;
 prezenţa de hepatocite cu nuclei displazici;
3. HEPATITELE ground glass
van der Laan et al., 2007
http://anatpat.unicamp.br
3. HEPATITELE
infiltrat inflamatori micronodular
hepatita de interfaţă
3. HEPATITELE
HEPATITA CRONICĂ
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

Microscopie optică
- steatoză de grad I;
- foliculi limfoizi în spaţiile porte;
- nuclei vacuolizaţi;
Theise, 2007
http://www.pathpedia.com/Education/eAtlas/Histopathology/
3. HEPATITELE
HEPATITA CRONICĂ
HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

 Entităţi:
– Steatoza hepatică
– Hepatita cronică alcoolică
– Ciroza alcoolică
Microscopie optică
 steatoză hepatică;
 corpi Mallory – mase intens acidofile în vecinătatea nucleului (agregate
de filamente intermediare - keratină/degenerare a citoplasmei);
 necroze celulare – citolitice în vecinătatea venei
centrolobulare/dispersate în lobulul hepatic înconjurate de infiltrat
inflamator (PMNn);
 inflamaţie cronică în spaţiul port;
 fibroză în jurul venei centrolobulare, perisinusoidal, spaţii porte;
steatoza micro şi macroveziculară
corpi Mallory
 hepatopatii cronice ireversibile caracterizate prin regenerare
nodulară a parenchimului hepatic şi fibroză difuză;
Microscopie optică
 nodulii de regenerare
 formaţi din plăci / cordoane groase de hepatocite (peste 2-3
celule), care nu mai păstrează dispoziţia radiară, dar sunt
separate de sinusoide;
 întotdeauna încercuiţi de fibroză;
 nu sunt centraţi de venă centrolobulară;
 fibroza
 afectează difuz parenchimul hepatic;
 diagnostic diferenţial cu fibroza parţială:
 fibroza congenitală a ficatului la copil – benzi de fibroză care delimitează
noduli, fără caracter de regenerare;
 fibroza focală/segmentară – fibroză şi noduli de regenerare cu limitare la un
sector;
 fibroza regenerativă a ficatului, noduli de regenerare hepatocitară: între
noduli nu există benzi conjunctive;
CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ
 Ciroză hepatică micronodulară – noduli de regenerare de 3-5 mm

 Ciroză hepatică macronodulară – noduli de regenerare de 2-3 cm
 Ciroză hepatică mixtă – micro- şi macronodulară
http://db2.photoresearchers.com/preview/
CIROZA ALCOOLICĂ (LAENNEC)
 stadiul final al hepatopatiei alcoolice;

Macroscopie
 ficat atrofic, micronodular, noduli de regenerare subţiri înconjuraţi
de septuri fine de fibroză;
Microscopie optică
 benzi subţiri de ţesut conjunctiv, înconjurând nodulii de
regenerare;
 nodulii de regenerare conţin aspecte de steatoză şi corpi
Mallory;
CIROZA ALCOOLICĂ (LAENNEC)
http://www.clevelandclinicmeded.com/
CIROZA POSTNECROTICĂ
 complicaţie a hepatitelor cronice evolutive (VHB, VHB+VHD,

hepatită fulminantă cu necroze submasive diseminate în ficat);
Macroscopie
 macronoduli, benzi de fibroză groase, bogate în fibre de colagen
care se retractă şi fac ca nodulii de regenerare să proemine în
suprafaţă;
Microscopie optică
 inflamaţie cronică în benzile conjunctive cu aspecte de hepatită de
interfaţă;
 hepatocite “ground-glass” (VHB);
 steatoză (VHC);
CIROZA BILIARĂ
Ciroza biliară primară
Macroscopie
 ficat micronodular, hipertrofică (3 kg);
Microscopie optică
 infiltrate limfoide limfo-plasmocitare în spaţiile porte cu distrucţia
canaliculilor biliari
 absenţa neoformării de canaliculi;
 colestază;
Ciroza biliară secundară
Macroscopie
 ficat brun-verzui, ciroză micronodulară, separaţi prin benzi de fibre
conjunctive care dau aspect de “puzzle”;
 canale biliare dilatate cu bilă stagnantă la acest nivel;
Microscopie optică
 neocanaliculi biliari extrem de numeroşi dispuşi la interfaţa dintre
septuri;
CIROZA BILIARĂ PRIMARĂ
http://www.pathpedia.com/education/eatlas/
CIROZA BILIARĂ SECUNDARĂ
Sokmen et al., 2011

CIROZA PIGMENTARĂ (HEMOCROMATOZA)

Macroscopic
 ficat micronodular, dur, culoare brun-negricioasă;
Microscopie optică
 acumulări de fier în sistemul macrofagic din ficat, splină, epiteliul
tubilor renali (ireversibile – hemocromatoza primară, reversibilă –
hemocromatoza secundară);
http://library.med.utah.edu/WebPath/
6. LEZIUNI HEPATICE ÎN PATOLOGIA DISMETABOLICĂ
Boala Wilson
Macroscopie
 ficat micronodular;
Microscopie optică
 aspect steatotic, datorat depunerii de cupru
(acumulare de celuloplasmină în lizozomi);
 asociat, depunere de cupru în nucleii lenticulari/învelişurile
globului ocular;
Deficitul de α1 anti-tripsină
Macroscopie
 ciroză mixtă micro şi macronodulară;
Microscopie optică
 acumulare de α1 anti-tripsină în hepatocite,
identificabilă prin reacţie PAS (+),
diastazo- rezistentă;
 TUMORI BENIGNE
• Epiteliale
 Adenom hepatocelular
 Adenom al canalelor biliare  TUMORI MALIGNE PRIMARE
(colangiocelular) • Epiteliale:
• Conjunctive  Carcinom hepatocelular
 Hemangiom  Colangiocarcinom
 Hemangioendoteliom juvenil  Carcinoame mixte –
 Angiolipom hepatocolangiocarcinoame
 Hepatoblastomul
• Conjunctive:
 Angiosarcom
 Sarcom embrionar
 TUMORI MALIGNE SECUNDARE:
METASTAZE
ADENOMUL HEPATOCELULAR
Macroscopie
 tumoră benignă cu aspect de nodul solid, gălbui, cu limite
distincte, inclus în parechimul hepatic, încapsulat/parţial
încapsulat/neîncapsulat;
ADENOMUL HEPATOCELULAR
Microscopie optică
 absenţa structurii lobulare;
 celulele hepatice sunt dispuse
în cordoane, separate de sinusoide;
 între cordoane: septuri conjunctive
cu vase de tip venos/arterial;
 în aria adenomului nu se găsesc
spaţii porto-biliare;
 hepatocite mature (glicogen/steatoză);
 mitozele rare;
ADENOMUL CANALELOR BILIARE (COLANGIOCELULAR)
Macroscopie
 dimensiuni maxim 2 cm;
 localizare: la periferia parenchimului hepatic, sub capsulă;
 bine circumscrisă dar neîncapsulată, gri albicioasă;
Microscopie optică
 structuri ductale compacte, găsite într-o stromă fibroasă, uneori
hialinizată;
 lumenele sunt uneori greu vizibile şi nu conţin bilă;
 pleomorfism nuclear/mitoze absente;
CARCINOMUL HEPATOCELULAR
Macroscopie
 nodul unic în lobul drept al ficatului, gălbui/impregnat cu bilă,
zone de necroză prezente;
 tumori multiple, dezvoltate pe noduli de ciroză (în antecedente);
 formă infiltrativă – înlocuieşte aproape în totalitate parenchimul
hepatic;
Microscopie optică
 grade de diferenţiere: 1-4;
 bine diferenţiat: cordonal/pseudoglandular:
 grad 1: celulele seamănă cu hepatocitele normale, bilă prezentă, pleomorfism
redus;
 grad 2: bilă prezentă, arhitectură sinusoidală, pleomorfism mai ridicat;
 moderat diferenţiat:
 grad 3: cordoane groase de hepatocite, bilă absentă, arhitectură sinusoidală;
 puţin diferenţiat: aspect solid, grad mare de anaplazie celulară:
 grad 4: anaplazic;
CARCINOM HEPATOCELULAR

FORMA FIBROLAMELARĂ
Macroscopie:
 tumora interesează de obicei lobul stâng, prezintă aspect schiros,
având în centru abundent ţesut conjunctiv cicatricial;
Microscopie optică
 plăcile de hepatocite tumorale sunt orientate paralel între ele,
separate de o componentă stromală abundentă constituită din
ţesut hialinizat;

CARCINOMUL COLANGIOCELULAR
Macroscopie
 formă nodulară/multinodulară/infiltrativă;
 frecvent: nodul alb-cenuşiu cu margini infiltrative şi multiplii
noduli sateliţi care apar pe un focat non-cirotic;
Microscopie optică
 aspect de adenocarcinom
(deşi derivă din epiteliul căilor biliare
intrahepatice);
 structuri tubulare: epiteliu atipic,
uni/multistratificat, mucine – PAS (+);
 stroma conjunctivă bogată,
hialinizată;
HEPATOBLASTOMUL
Macroscopie
 tumoră nodulară, voluminoasă, cu falsă încapsulare la periferie,
aspect solid/chistic;
Microscopie optică
 tumoră embrionară – celule de origine epitelială şi mezenchimală;
 celulele epiteliale tumorale – 2 fenotipuri:
 aspect embrionar: talie mică, uşor alungite, citoplasmă puţină, se dispun sub
formă de plaje/rozete (pseudolobuli);
 aspect de tip fetal: aranjament sub formă de cordoane;
 stroma mezenchimală:
 celule mezenchimale tinere: osteoid/cartilaj;
 celule alungite/stelate, într+o substanţă mucoidă, cu mitoze atipice;
 IHC: αfeto-proteina, CK (+), EMA, vimentin (-);
HEPATOBLASTOMUL
ANGIOSARCOMUL
Microscopie optică
- celule fuziforme atipice care delimitează spaţii vasculare
- celulele tumorale se extind pe suprafaţa sinusoidelor, determinând
compresiunea hepatocitelor şi atrofierea acestoră
SARCOMUL EMBRIONAR
Microscopie optică
- celule mezenchimale cu caracter embrionar primitiv, cu densitate
celulară mare şi nuclei veziculoşi
- matrice mucoidă
METASTAZE HEPATICE
- diseminări hematogene a unor tumori de la nivelul:
- tractului digestiv, pulmonului, glandei mamare (adulţi)
- neuroblastomului, tumorii Wilms, rabdomiosarcomului (copii)

Proceeding de Histologie Şi Histopatologie Hepatică PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proceeding de Histologie Şi Histopatologie Hepatică PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEEDING

STRUCTURĂ: capsulă, stromă, parenchim

- capsula periferică (Glisson) = ţesut conjunctiv fibros (fibre de colagen,

- capilare sinusoidale (sinusoide) – canale vasculare între plăcile de

 producere proteine plasmatice

- histoarhitectonie: plăcile de hepatocite converg radiar spre vena

- aport sanguin de dublă origine: vena portă, artera hepatică

- vena portă (75%)

LOBULUL CLASIC HEPATIC

- formă hexagonală, 2 mm x 0,7 mm

- formă romboidală, elipsoidală

- formă poligonală, 20-30 µm, 6-8 feţe laterale

 3 tipuri de feţe/poli/domenii: vascular, biliar, interhepatocitar

- polul vascular / domeniul bazal

- polul biliar / domeniul apical

- feţele interhepatocitare / domeniul lateral

- dispoziţie radiară, stabilind multiple

6. CELULE PERISINUSOIDALE - ÎN RELAŢIE CU CAPILARELE

- alte tipuri celulare constituente:

KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER

KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER

1848 – 1854 Universitatea Tartu (Dorpatt)

1856-1857 – studii Viena, Berlin, Gottingen

1866-1875 – Universitatea Kiel, şef Catedra Anatomie

1876 – germ. Sternzellen

KARL WILHELM VON KUPFFER - CELULA KUPFFER

1875-1880 - Universitatea Konigsberg, profesor Anatomie

von Kupffer C. Der Schädel von Immanuel Kant.

1880-1901 – Universitatea Ludwig Maximilians, Munchen

KARL WILHELM VON KUPFFER versus TADEUSZ BROWICZ

1874 – bacilul febrei tifoide (Salmonella typhi)

domenii de interes: icter, cancer hepatic, boli ale musculaturii cardiace

7. CĂILE BILIARE INTRAHEPATICE

- canaliculii biliari intralobulari

- “capiliculi biliari” / canaliculi biliari intralobulari

- canaliculi biliari extralobulari

7. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE

- canalul hepatic comun

Structură: mucoasă, musculară, adventice

1. CORELAŢII ÎNTRE HISTOARHITECTONICA HEPATICĂ ŞI

1. CORELAŢII ÎNTRE HISTOARHITECTONICA HEPATICĂ ŞI

2. ASPECTE MORFOLOGICE GENERALE CORESPONDENTE

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

Evoluţie: vindecare (regenerare hepatocitară), hepatită cronică

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

hepatocite balonizate, colestază intra şi extrahepatocitară (HBV)

HEPATITA ACUTĂ FULMINANTĂ

CLASIFICAREA MORFOLOGICĂ A HEPATITEI CRONICE

● Scorul necro-inflamator Ishak PUNCŢIE BIOPSIE HEPATICĂ

HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B

van der Laan et al., 2007

infiltrat inflamatori micronodular

HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS C

steatoza micro şi macroveziculară

 Ciroză hepatică micronodulară – noduli de regenerare de 3-5 mm

CIROZA ALCOOLICĂ (LAENNEC)

 stadiul final al hepatopatiei alcoolice;

 complicaţie a hepatitelor cronice evolutive (VHB, VHB+VHD,

CIROZA BILIARĂ PRIMARĂ

CIROZA BILIARĂ SECUNDARĂ

Sokmen et al., 2011

CIROZA PIGMENTARĂ (HEMOCROMATOZA)