ARSURILE

1. Care din următoarele afirmaţii despre etiologia arsurilor sunt corecte:

A. Apa la 69ºC determină arsuri profunde în 3 secunde
B. Arsurile prin contact sunt cel mai adesea superficiale
C. Incidenţa arsurilor prin flacără este în scădere
D. Arsurile cu smoală sunt toaletizate cu petrol
E. Arsurile prin explozie se vindecă în general fără a fi nevoie de grefe

2. Gravitatea arsurii este determinată de:

A. etiologie
B. suprafaţa totală arsă
C. vârstă
D: leziunile asociate
E. afecţiunile medicale preexistente

3. Criterii pentru internarea arsurilor includ:

A. arsuri gradul III peste 3% suprafaţă corporală
B. arsurile grad II-III peste 20% suprafaţă corporală
C. arsurile grad II-III la picior
D. pacienţi cu arsuri medicale preexistente
E. arsurile prin flacără

4. Arsurile de gradul II superficial se caracterizează clinic prin:

A. flictenă cu conţinut sero-sangvinolent
B. culoare roşie intensă
C. diminuarea sensibilităţii la atingere
D. arsura se albeşte la presiune
E. vindecarea în 2-3 săptămâni

5. Arsurile de gradul II profund sunt caracterizate de:

A. Culoare roşie palidă
B. Foarte sensibile la atingere
C. determină apariţia de vezicule
D. Vindecare spontană în două săptămâni
E. Determină formarea de cicatrici hipertrofice sau cheloide

6. Arsurile gradul III:

A. au aspect alb marmorat sau brun
B. sensibilitatea este diminuată
C. necesită 3 săptămâni sau mai mult pentru vindecarea spontană
D. pot fi provocate de expunerea prelungită la soare
E. pot necesita escarotomii
7. Măsurile de prim ajutor în arsuri cuprind:
A. încălzirea pacienţilor
B. aplicarea de gheaţă pe toate zonele arse pentru a limita profunzimea arsurilor
C. aplicarea protocolului ABC
D. inspecţia precoce a cavităţii bucale
E. rehidratare rapidă pe cale orală

8. Tratamentul de urgenţă al arsurilor cuprinde:

A. administrarea de lichide în perfuzie în ritm de 1000 ml/oră
B. alimentare pe sondă din ziua internării
C. administrarea de antalgice intramuscular
D. ventilaţie asistată şi oxigenoterapie dacă raportul PO2/FIO2 scade până la 400
E. profilaxie antitetanică

9. Următoarele criterii indică necesitatea escarotomiei la arşi:

A. paliditate
B. durere profundă
C. parestezii
D. senzaţia de extremitate rece
E. presiunea intracompartimentală peste 60 mm Hg

10. Care din următoarele afirmaţii despre escarotomiile arşilor sunt corecte:
A. pot fi efectuate la patul bolnavului
B. anestezia loco-regională este de preferat
C. sunt rareori necesare în primele 6 ore de la accident
D. reevaluarea continuă în primele 3 zile
E. inciziile trebuie să traverseze articulaţiile implicate

11. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte în aprecierea suprafeţei arse:
A. un membru pelvin de adult reprezintă 18% din suprafaţa corporală
B. capul unui copil de 1 an reprezintă 19% din suprafaţa coporală
C. mâna pacientului reprezintă 2,5% din suprafaţa corporală
D.fata palmară a mâinii şi degetelor reprezintă 1% din suprafaţa corporală
E. erorile de apreciere a suprafeţei arse cu diagrame precise nu depăşesc 5-10%

12. Care din următoarele afirmaţii legate de fiziopatologia leziunilor de arsură sunt
corecte:
A. faza acută a edemului arsului durează până la o oră
B. histamina creste permeabilitatea capilară
C. serotonina scade rezistenţa vasculară pulmonară
D. prostaglandinele nu intervin în şocul arsului
E. bradikinina scade permeabilitatea capilară la nivelul venulelor
13. Cel mai frecvent, acoperirea defectelor rezultate în urma decapării plăgilor arse se
face
A. cu grefe recoltate de la donator
B. cu grefe obţiunute prin cultură de keratinocite
C. cu grefe recoltate de la animal
D. cu substituenţi cutanaţi sintetice
E. cu autogrefe

14. Grefele obtinute prin culturi de keratinocite sunt preferate:

A. datorita costurilor reduse
B. datorita facilitatii in utilizare
C datorita rezistentei mecanice deosebite in urma cicatrizarii
D. in arsurile mari, atunci cind zonele donoare de autogrefe sint depasite sau compromise
E. datorita aspectului estetic deosebit, rezultat in urma vindecarii

15. Pacientul ars se caracterizează, din punct de vedere metabolic, ca fiind:

A. hipermetabolic si hiperanabolic
B. hipermetabolic si hipercatabolic,
C. hipometabolic şi anabolic
D. hipometabolic şi catabolic
E. metabolismul arsului nu este modificat

16. Răspunsul metabolic la agresiunea termică se caracterizează prin:

A. creşterea metabolismului bazal cu până la 100%
B. creşterea activităţii beta-adrenergice
C. descărcări crescute de histamină şi serotonină
D. creşterea oxidării acizilor graşi
E. creşterea concentraţiei hormonilor tiroidieni

17. Cea mai bună formă de suport energetic şi plastic în arsuri sunt:
A. carbohidraţii
B. proteinele
C. lipidele
D. combinaţii de carbohidraţi, proteine, lipide cu preponderenţa lipidelor
E. combinaţii de carbohidraţi, proteine, lipide cu preponderenţa glucozei şi proteinelor

18. Care dintre următoarele citokine intervin în răspunsul imun la agresiunea termică:
A. histamina
B. Serotonina
C. factorul de necroză tumorală
D. adrenalina
E. interleukina 6
19. Care elemente intervin în răspunsul imun la agresiunea termică:
A. factorul de necroză tumorală
B. tromboxanii
C. prostaglandina E2
D. bradikinina
E. limfocitele T

20. Care dintre următoarele afirmaţii despre şocul termic sunt incorecte:
A. este un şoc hipovolemic
B. este un şoc celular
C. debitul cardiac este crescut
D. volumul plasmatic este scăzut
E. vasoconstricţie periferică

21. Care este necesarul lichidian pentru reechilibrarea şocului combustional la copil:
A. 1,0 ml/kg/% surpafaţă arsă
B. 1,5 ml/kg/% surpafaţă arsă
C. 2,0 ml/kg/% surpafaţă arsă
D. 4,0 ml/kg/% surpafaţă arsă
E. 5,8 ml/kg/% surpafaţă arsă

22. Care este valoarea optimă la care trebuie menţinută diureza adultului ars:
A. 1 ml/kg/h
B. 2 ml/kg/% suprfaţă arsă/h
C. 4 ml/kg/% suprafaţă arsă
D. 30-50 ml/kg/h
E. 1500 + 1ml/kg/% suprafaţă arsă

23. Care sunt mecanismele prin care carboxihemoglobina împiedică oxigenarea

ţesuturilor:
A. împiedică disocierea reversibilă a oxigenului de pe molecula de hem
B. deplasează la dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei
C. legarea ireversibilă a CO de hem
D. inhibă citocromoxidaza
E. toxicitate directă a CO

24. Efecte ale inhalării de fum în accidentele combustionale sunt:

A. edem pulmonar
B. hemoragii submucoase
C. emfizem pulmnonar
D. hiperventilaţie regională
E. traheobronşită hemoragică
25. Care sunt semne ale intoxicaţiei cu fum în arsuri:
A. edem faringian
B. bronhoree
C. scăderea saturaţiei în O2 sub 80%
D. tahipnee
E. răguşeală

26. Care dintre următoarele metode sunt eficiente în tratamentul leziunilor respiratorii ale
arsului:
A. ventilaţie mecanică
B. traheotomie „la rece” şi intubare traheală directă
C. corticoterapie sistemică cu efect bronhodilatator
D. administrare de aer intens umidificat
E. oxigen 100%

27. Care afirmaţii legate de excizia-grefarea precoce a arsurilor sunt corecte:

A. este rezervată doar arsurilor de gradul III şi IV
B. la pacienţii peste 65 ani a crescut rata mortalităţii
C. vindecarea leziunilor este mai rapidă decât prin metoda clasică
D. sechelele cicatriceale sunt mai reduse
E. nu se aplică pacienţilor cu arsuri peste 10% suprafaţă corporală

28. Care afirmaţii referitoare la excizia tangenţială a arsurilor sunt corecte:

A. riscul hemoragic este mai mic decât pentru excizia suprafascială
B. se realizează cu electrodermatomul
C. rezultatul estetic în arsurile de gradul II profund este superior epitelizării spontane
D. excizia se realizează tangent la nivelul hipodermului
E. nu este indicată la copii mici şi la vârstnici

29. Care sunt avantajele exciziei suprafasciale precoce în arsuri;

A. timp operator scurt
B. hemoragie redusă
C. rezultat cosmetic bun
D. posibilitatea utilizării garoului
E. nu există riscul lezărilor tendinoase

30. Alimentatia enterala a pacientului ars:

A. este suplimentata prin alimentatie parenterala, daca este cazul
B. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda
nazo-gastrica
C. in stadiul initial, la marii arsi, datorita ileusului paralitic, se administreaza pe sonda
intestinala
D. este riscanta datorita favorizarii translocatiei bacteriene de la nivelul intestinului
E. creste riscul de ulcer la nivelul mucoasei digestive, datorita fragilizarii acesteia ca
urmare a deficitului proteic
31. Dieta marelui ars trebuie sa fie:
A. hiperlipidica, un procent impotant reprezentindu-l acidul linoleic
B. hiperproteica, imbogatita in alanina, cisteina, arginina, glutamina si histidina
C. imbogatita in acizi grasi 3-omega si 6-omega
D. bazata in special pe vitamine liposolubile
E. adaptata in functie de patologia asociata

32. Evaluarea starii de nutritie a pacientului ars

A. se face la internare
B. se face pina la stabilizare
C. determina modificari ale dietei, dar nu mai frecvente de o data pe saptamina
D. implica determinari saptaminale ale glicemiei, ureei, creatininei, albuminei si
proteinelor totale
E. implica realizarea zilnica a unui bilant azotat

33. Sepsisul pacientului ars

A. este mai frecvent la adult decit la copil
B. este obiectivat prin hipertermie (peste 39 grade)
C. se datoreaza, in exclusivitate, proliferarii bacteriene la limita dintre tesutul viabil si
escara
D. este o cauza majora de mortalitate la arsurile prin inhalare
E. nu apare aproape niciodata la pacientii cu arsuri de pina la 50% din suprafata
corporala.

34. Riscul de tromboflebita supurata poate fi minimizat prin plasarea cateterelor

A. in vena femurala
B. in vena subclavie
C. in vena jugulara interna
D. in vena cefalica brahiala
E. in vena saphena magna

35. Obiectivarea pneumoniei sau bronhopneumoniei

A. se face prin anlizarea radiografiei toraco-pulmonare
B. se face prin evidentierea celulelor inflamatorii in sputa
C. se face prin evidentierea microorganismelor in sputa
D. se face doar prin evidentierea microganismelor in produsul de lavaj bronhic
E. determina instituirea imediata a unei antibioticoterapii in tripla asociere

36. Gravitatea arsurii electrice

A. poate fi estimata prin sumarea suprafetelor arse la nivelul marcilor de intrare si iesire
ale curentului electric
B. este data de extensivitatea leziunilor inaparente
C. este direct proportionala cu marimea segmentului traversat de curentul electric
D. este, de regula, accentuata de arsurile la nivelul aparatului osteo-articular
E. poate fi considerata minora daca pacientul supravietuieste accidentului inicial
37. Organele si sistemele cel mai frecvent afectate de trecerea curentului electric prin
tesuturi, sint
A. cutanat, cardiovascular, nervos, respirator, digestiv, excretor, osteoarticular, ochi
B. cele de la punctul A, mai putin “cutanat”
C. cele de la punctul A, mai putin “digestiv”, « respirator » si « ochi »
D. cele de la punctul A, mai putin « digestiv », « excretor », « osteo-articular »,
« respirator » si « ochi »
E. doar sistemul nervos central si cordul sint afectate de trecerea initiala a curentului
electric prin corp

38. In arsurile chimice,

A. masurile de prim-ajutor implica obligatoriu dezbracarea victimei si neutralizarea
substantei chimice cu un agent neutralizant specific.
B. substantele sub forma de pulberi, se perie de pe piele
C. substantele lichide, se sterg cu tesaturi absorbante din bumbac, curate
D. este “preferabila” o arsura cu subsante acide, fata de una cu substante bazice
E. nu se va initia un tratament chirurgical de excizie precoce, ianinte ca laboratorul
regional de toxicologie sa indice tratamentul specific, in functie de substanta implicata.

39. Arsurile de gradul IV:

A. sunt cele care distrug complet dermul
B. sunt provocate de electrocuţii
C. sunt adesea arsuri de contact
D. vindecarea spontană durează 6-8 săptămâni
E. se tratează prin excizie tangenţială şi grefă

40. Care este soluţia perfuzabilă cea mai utilizată în reechilibrarea marelui ars:
A. plasma umană izogrup
B. albumină 5%
C. dextran 40
D. soluţiile cristaloide
E. soluţiile coloide