Sevrajul etanolic

Alcoolul este un deprimant al

sistemului nervos central care, in
ciuda efectelor sale inițiale de
dezinhibiție, relaxare, euforie și
beatitudine, pe termen lung
Ce este alcoolul? provoacă atrofie cerebrală cu
scăderea performanțelor cognitive
și importante consecințe socio-
familiale și profesionale.
 Alcoolul etilic (etanolul sau alcoolul, cum
este cunoscut în limbajul popular) este parte
a tradițiilor culturale ale majorității
societăților, încă de la începuturile
civilizației. Dovezi ale obținerii alcoolului
prin distilare datează din anul 1100 î.e.n.
Deși istoria abuzului de alcool este la fel de
veche ca și cea a producerii sale, consumul
de alcool a devenit o problemă de sănătate
publică începând din secolele XVIII și XIX,
odată cu pauperizarea muncitorilor din
industrii. Consumul abuziv de alcool este
toxicomania cu cea mai largă răspândire în
toate regiunile geografice și în toate
grupurile populaționale.
 Conform ultimului Raport al OMS (2018), în România,
consumul de alcool raportat exclusiv la populația băutoare
a fost de 26,6 litri la bărbați și 9 litri la femei.
Aproape 70% din populația în vârstă de 15 ani și peste a
consumat alcool în ultimele 12 luni (80% din bărbați și
54,5% din femei).
Date statistice
Mai puțin de unul din 10 foști băutori renunță la
alcool!
Deși nivelul consumului de alcool a scăzut progresiv (de
la 15 litri în anul 2010 la 12,6 litri în 2016), România
depășește cu peste 3% mediile europene ale consumului
pentru toți anii de studiu.
Date statistice
 În fiecare an, mai mult de 3 milioane de decese (5,8% din decesele de toate
cauzele) sunt asociate alcoolului. În anul 2016, aproximativ 2,3 milioane de
bărbați și 0,7 milioane de femei și-au pierdut viața datorită unor cauze legate de
consumul de alcool.
În România, în anul 2017, nivelul mortalității datorate alcoolului a fost de
44,33 decese la 100.000 de locuitori în rândul populației de 15-49 ani, de 308
decese la 100.000 locuitori la grupa de vârstă 50-59 ani și de 793 decese la
100.000 la populația de peste 70 ani.

ATENȚIE!!!
ALCOOLUL POATE UCIDE!!!
 Sevrajul etanolic

Pentru a încadra o persoană în diagnosticul de sevraj este necesar un istoric zilnic al

consumului abuziv de alcool, pe o perioadă îndelungată, urmată brusc de întreruperea acestuia.
În funcție de severitatea simptomelor și momentul apariției lor se pot distinge patru categorii de
sevraj etanolic:
1. Minor: apare în 6-12 ore de la ultimul consum și se manifestă prin tremor al extremităților,
anxietate, grețuri, vărsături și insomnii.
2. Major: apare în 10-72 ore și este caracterizat prin halucinații tactile, auditive și vizuale,
transpirație, tremor generalizat, hipertensiune, dezorientare, iritabilitate, toleranță redusă la
frustrări, impulsivitate necenzurată, auto și hetero agresivitate.
3. Stadiul convulsiv: apare în 6-48 ore la pacienții care în mod normal nu au convulsii; EEG
normal.
4. Delirium tremens: apare în 48-96 ore cu semne clinice similare sevrajului necomplicat, dar
mult mai severe, acestea fiind agitație psihomotorie, halucinații complexe, tahicardie, febră,
stare confuzională.
Intensitatea
simptomelor

Stadiul convulsiv
Confuzie

Sevraj major (halucinații)

Tremor,
iritabilitate
Minor (tremor)

Zile de la ultimul consum

 Ținând cont de stadiile evolutive ale sevrajului și de
posibilitatea apariției multiplelor complicații atât somatice cât
Planuri de îngrijire și psihice, s-au elaborat cinci planuri de asistare medicală a
pacientului, ce vizează urmatoarele diagnostice:

Anxietatea
Tulburările perceptive
Riscul de vătămare
Scăderea debitului cardiac
Tulburările respiratorii
Anxietate
 Anxietate
Caracteristici definitorii
• Sentimente de inadecvare,
rușine, dezgust de sine și
remușcări;
• Neajutorare, perspectiva
sumbra asupra situatiei si
redobandirii controlului pe
propria viata;
• Tensiune intrapsihica,
ingrijorare excesiva;
• Teama de diverse consecinte
Obiective
• Verificați reducerea fricii și
anxietății la un nivel acceptabil și
gestionabil;
• Incurajati-l sa isi recapete
increderea si controlul asupra
situatiei;
• Demonstrati abilitatile detinute,
gasind solutii optime la problemele
care apar pe parcursul internarii si
utilizati eficient resursele detinute
 Anxietatea
Interventia asistentului medical Argumentare
Gasiti impreuna cu pacientul cauza fricii sale, explicandu-i ca alcoolul Persoana aflată în faza acută poate fi incapabilă să identifice și să
creste anxietatea si nelinistea; accepte ceea ce se întâmplă; toxicitatea continuă a alcoolului se va
manifesta prin anxietate și agitație crescute pe măsură ce efectele
medicamentelor se epuizează.

Dezvoltati o relație de încredere prin contactul frecvent, fiind onesti și Oferă pacientului un sentiment de umanitate, ajutând la scăderea
fără judecată; suspiciozitatii și a neîncrederii;

Mențineti un mediu calm, minimizând zgomotul; Reduce stresul;

Informati pacientul despre ce intenționati să faceti și de ce. Includeti Îmbunătățește sentimentul de încredere, iar explicația poate spori
pacientul în procesul de planificare și oferiti-i opțiuni atunci când este cooperarea și reduce anxietatea. Oferă sentimentul controlului asupra
posibil; sinelui Notă: sentimentele de autovalorizare sunt intensificate atunci
când cineva este tratat ca o persoană care merită atentie si intelegere;

Ajutati-l sa se reorienteze temporo-spatial; Pacientul poate experimenta episoade confuzionale repetate,

ceea ce antreneaza si mai mult anxietatea;

Ancorati-l in realitate! Acesta poate de asemenea sa prezinte halucinatii de diferite

tipuri, ce il pot determina sa se raneasca ori sa faca rau
celorlalti;
 Anxietatea
Interventia asistentului medical
Urmariti-i schimbarile dispozitionale cu tenta depresiva;
Administrati medicatia indicata;
Aranjati o ”confruntare directa” cu familia pacientului si incurajati-l sa
urmeze un program de reabilitare;
Oferiți informatii pentru trimiterea la detoxifiere, psihoterapie și
inscrierea intr-un grup suportiv, imediat ce este stabil din punct de
vedere medical
Argumentare
Se pot instala idei de suicid si chiar planificari ale tentativei;
Anxioliticele sunt folosite in faza acuta a sevrajului pentru a relaxa
pacientul, a-l linisti si a-i oferi stabilitate asupra situatiei; barbituricele se
vor utiliza cu precautie, fiind deprimante ale centrilor respiratori;
Proces în care membrii familiei, susținuți de personalul medical, oferă
informații despre modul în care consumul și comportamentul pacientului
i-a afectat pe fiecare dintre ei, ajută pacientul să recunoască faptul că
consumul de alcool este o problemă și a dus la criza situațională actuală.
Pacientul este compliant la tratament, pe perioada in care suferă și se
confruntă cu frica și anxietatea generate de consumul abuziv, insa
motivația scade pe măsură ce bunăstarea crește și persoana se simte din
nou capabilă să controleze problema. Prezentarea optiunilor de tratament
disponibile oferă o imagine realistă a ajutorului, scade timpul pentru ca
pacientul să „se gândească la asta”, să se răzgândească sau să
restructureze și să consolideze sistemele de negare.
Tulburări
perceptive
 Tulburari perceptive

Caracteristici definitorii Obiective

• Dezorientare temporo-
spatiala, auto si allopsihica • Recastigarea/mentinerea unui
• Raspuns emotional exagerat nivel de constiinta obisnuit
la stimuli, irascibilitate, • Absenta/reducerea fenomenelor
toleranta redusa la frustrari psihoproductive
minore; modificari in • Identificarea factorilor externi
comportament care afecteaza abilitatile
• Gandire bizara senzorial-perceptive
• Apatie, neliniste, actiuni
asociate unor halucinatii
auditive/vizuale
• Teama/anxietate
 Tulburari perceptive
Interventia asistentului medical Argumentare
Vorbirea poate fi confuză sau neclară. Răspunsul la comenzi poate
Evaluati nivelul de conștiință, abilitatea de a vorbi, răspunsul la stimuli dezvălui incapacitatea de concentrare, afectarea judecății sau deficite de
și comenzi; coordonare musculară

Hiperactivitatea legată de tulburările SNC poate crește rapid. Insomnia

este frecventă datorită pierderii efectului sedativ obținut din alcoolul
Observați răspunsuri comportamentale precum hiperactivitate, consumat de obicei înainte de culcare. Privarea de somn poate agrava
dezorientare, confuzie, insomnie, iritabilitate; dezorientarea și confuzia. Progresia simptomelor poate indica halucinații
complexe sau chiar delirium tremens

Oferiți un mediu calm, minimizând zgomotul și umbrele Pentru a reduce incidența iluziilor și halucinațiilor

Evitați imobilizarea pacientului dacă nu este necesara; Pentru a proteja pacientul și pe ceilalti

Se raportează că halucinațiile auditive sunt mai înspăimântătoare și mai

amenințătoare pentru pacient. Halucinațiile vizuale apar mai mult
Observați apariția halucinațiilor si clasati-le ca auditive, vizuale și noaptea și includ deseori insecte, animale sau fețe ale prietenilor și ale
tactile; dușmanilor. Pacienții sunt frecvent observați „culegând aerul”. Urletele
pot apărea dacă pacientul solicită ajutor din cauza amenințării percepute
 Tulburari perceptive
Interventia asistentului medical Argumentare

Oferiți un mediu liniștit, vorbiti cu voce calmă și liniștită. Reglați Reduce stimulii externi în timpul stadiului hiperactiv. Pacientul poate
iluminatul așa cum este indicat. Opriți radioul și televizorul în timpul deveni mai delirant atunci când împrejurimile nu pot fi văzute, dar unii
somnului; răspund mai bine la o cameră liniștită și întunecată

Acordați îngrijire același personal medical ori de câte ori este posibil; Promovează recunoașterea îngrijitorilor și un sentiment de consecvență,
care poate reduce frica

Monitorizați pacientul pentru semne de depresie; Pentru a evita să se rănească pe sine și încercările de sinucidere

Reorientați frecvent persoana in loc, timp și mediul înconjurător, așa Poate reduce confuzia, preveni și limita interpretarea greșită a stimulilor
cum este indicat; externi.

Evitați discuțiile de la pat cu privire la pacient sau subiecte fără legătură Pacientul poate auzi și interpreta greșit conversația, ceea ce poate agrava
cu pacientul care nu includ pacientul; halucinațiile

Oferiti siguranța mediului înconjurător (așezați patul în poziție joasă,

lăsați ușile într-o poziție complet deschisă /închisă, inspectati frecvent, Pacientul poate avea un sens distorsionat al realității sau poate fi temător
puneți lumina de apel sau soneria la îndemână, îndepărtați articolele sau suicidal, necesitând protecție față de sine
care pot dăuna pacientului);
 Tulburari perceptive
Interventia asistentului medical
Puneti la dispozitie rezerve pentru izolarea pacientului si pentru
imobilizarea acestuia in caz de nevoie;
Orientati pacientul spre realitate;
Monitorizați valorile de laborator pentru: electroliți, magneziu, enzime
hepatice, probe renale, amoniac, glucoză;
Administrați medicamentele după cum este indicat: anxiolitice conform
indicațiilor
Argumentare
Pacienții cu activitate psihomotorie excesivă, halucinații severe,
comportament violent și gesturi suicidare pot răspunde mai bine la
izolare. Contentiile mecanice sunt de obicei ineficiente și amplifica
agitația pacientului, dar ocazional pot fi necesare pentru a preveni auto-
vătămarea
El poate experimenta halucinații și poate încerca să-și facă rău sau sa-i
raneasca pe ceilalți
Modificările funcției organelor pot precipita sau potența deficitele
senzoriale-perceptive. Dezechilibrul electrolitic este frecvent. Funcția
ficatului este adesea afectată în alcoolicul cronic, iar intoxicația cu
amoniac poate apărea dacă ficatul nu este capabil să transforme
amoniacul în uree. Cetoacidoza este uneori prezentă fără glicozurie; cu
toate acestea, pot apărea hiperglicemie sau hipoglicemie, sugerând
pancreatită sau afectarea gluconeogenezei la nivelul ficatului.
Hipoxemia și hipercarbia sunt manifestări frecvente la alcoolicii cronici,
care sunt, de asemenea, fumători înrăiți.
Reduc hiperactivitatea, favorizând relaxarea și somnul. Medicamentele
care au un efect redus asupra viselor pot fi dorite pentru a permite
recuperarea viselor (răsplată REM), care a fost anterior suprimată de
consumul de alcool
Riscul de
vătămare
 Risc de vatamare

Factori de risc Rezultatele urmarite

Încetarea consumului de alcool cu ​răspunsuri Absența efectelor nefavorabile ale sevrajului.

variate ale sistemului nervos autonom la starea
modificată brusc a sistemului

Activitate musculară clonică / tonică Lipsa vatamarilor fizice

involuntară (convulsii)

Dificultăți de echilibru ,coordonare musculară

redusă mână / ochi
 Riscul de vătămare
Interventia asistentului medical
Identificați stadiul sindromului de sevraj alcoolic; stadiul I este
asociat cu semne și simptome de hiperactivitate (tremurături,
insomnie, greață și vărsături, diaforeză, tahicardie,
hipertensiune). Stadiul II se manifestă prin hiperactivitate
crescută plus halucinații și activitate convulsivă. Simptomele
din stadiul III includ delirium tremens și hiperactivitate
autonomă extremă cu confuzie profundă, anxietate, insomnie,
febră;
Monitorizați și documentați activitatea convulsiva. Mențineți căile
respiratorii libere. Asigurați siguranța mediului (șinele laterale ale
patului căptușite, patul în poziție joasă)
Verificați reflexele tendonului profund. Evaluati mersul, dacă este
posibil.
Acordati ajutor in activitatile de ingrijire
Argumentare
Recunoașterea și intervenția promptă pot opri progresia simptomelor și
îmbunătăți recuperarea sau îmbunătăți prognosticul. În plus, recurența
sau progresia simptomelor indică necesitatea modificărilor terapiei
medicamentoase și a tratamentului mai intens pentru a preveni moartea
Convulsiile tip grand mal sunt cele mai frecvente și pot fi legate de
scăderea nivelului de magneziu, hipoglicemie, creșterea alcoolului din
sânge sau antecedente de traumatisme craniene și tulburări de crize
preexistente. În absența istoricului și a altor patologii care provoacă
convulsii, acestea se opresc de obicei spontan, necesitând doar tratament
simptomatic. Notă: Medicamentele antiepileptice nu sunt indicate pentru
convulsiile din sevrajul etanolic!!
Neuropatiile periferice sunt frecvente, în special la pacientul subnutrit.
Ataxia (tulburarea mersului) este asociată cu sindromul Wernicke
(deficit de tiamină) și degenerescența cerebeloasă
Previne caderile si ranile ulterioare
 Riscul de vătămare

Interventia asistentului medical Argumentare

Asigurați siguranța mediului atunci când este indicat
Administrati medicatia indicata:
 Benzodiazepine (BZD): clordiazepoxid (Librium), diazepam
(Valium), clonazepam (Klonopin), oxazepam (Serax), clorazepat
(Tranxene)
Poate fi necesar atunci când există probleme de echilibru si de
coordonare a mâinilor și a ochilor
BZD sunt utilizate în mod obișnuit pentru a controla hiperactivitatea
neuronală, din cauza depresiei respiratorii și cardiace minime și a
proprietăților anticonvulsivante. Studiile au arătat, de asemenea, că
aceste medicamente pot preveni progresia către stări de sevraj mai
severe. Administrarea IV și PO este calea preferată, deoarece absorbția
IM este imprevizibilă. Calitățile relaxante musculare sunt deosebit de
utile pentru pacient în controlul tremorului și a mișcărilor ataxice.
Pacientul poate necesita inițial doze mari pentru a obține efectul dorit,
iar apoi medicamentele pot fi reduse și întrerupte, de obicei în decurs de
96 de ore. Notă: Acești agenți sunt utilizați cu precauție la pacienții cu
boală hepatică cunoscută, deoarece sunt metabolizați de ficat

 Haloperidol (Haldol) Poate fi utilizat împreună cu BZD pentru pacienții care suferă de

halucinații

 Thiamina (vitamina B1) Deficitul de tiamină (frecvent în abuzul de alcool) poate duce la nevrită,
sindromul Wernecke și psihoza Korsakoff

 Sulfat de magneziu Reduce tremurăturile și activitatea convulsivă prin scăderea

excitabilității neuromusculare
 Scăderea
debitului cardiac
 Scaderea debitului cardiac

Factori de risc Rezultatele urmarite

Efectul direct al alcoolului asupra Semne vitale în intervalul normal al

mușchiului inimii pacientului;

Alterarea rezistenței vasculare sistemice Absența / frecvența redusă a aritmiilor.

Modificări electrice ale ritmului, Creșterea toleranței la activitate

frecventei cardiace, conducției
 Scăderea debitului cardiac
Interventia asistentului medical
Monitorizați frecvent semnele vitale în timpul sevrajului
acut
Monitorizați frecventa și ritmul cardiac. Documentați
neregulile și aritmiile.
Monitorizați temperatura corpului.
Argumentare
Hipertensiunea apare frecvent în faza de sevraj acut.
Hiperexcitabilitatea extremă, însoțită de eliberarea de
catecolamine și rezistența vasculară periferică crescută,
mărește TA și ritmul cardiac; cu toate acestea, TA poate
deveni labilă și poate evolua spre hipotensiune. Notă:
Pacientul poate avea boli cardiovasculare subiacente, care se
agravează pe fondul sevrajului.
Abuzul de alcool pe termen lung poate duce la
cardiomiopatie sau IC. Tahicardia este frecventă din cauza
răspunsului simpatic la creșterea catecolaminelor circulante.
Se pot dezvolta nereguli și aritmii cu schimbări de electroliți
și dezechilibru. Toate acestea pot avea un efect negativ
asupra funcției cardiace și a debitului.
Creșterea poate apărea din cauza stimulării simpatice, a
deshidratării și a infecțiilor, cauzând vasodilatație și
compromitând întoarcerea venoasă și debitul cardiac
 Scăderea debitului cardiac
Interventia asistentului medical
Monitorizați valorile de laborator: nivelurile serice de
electroliți
Administrați lichide și electroliți, după cum este indicat
Fiti pregătiti sa ajutati la resuscitarea cardiopulmonară
Argumentare
Dezechilibru electrolitic: potasiu, magneziu, risc potențial de
aritmii cardiace și excitabilitate a SNC
Sevrajul etanolic sever determină pacientul să fie susceptibil
la pierderi de lichide (asociate cu febră, diaforeză și vărsături)
și dezechilibre electrolitice, în special potasiu, magneziu și
glucoză.
Cauzele decesului în timpul etapelor acute de sevraj includ
aritmii cardiace, depresie și stop respirator, suprasedare,
activitate psihomotorie excesivă, deshidratare severă sau
suprahidratare și infecții masive. Mortalitatea pentru delirium
tremens (DT) nerecunoscută și netratată poate fi de până la
25%.
 Scăderea debitului cardiac
Interventia asistentului medical
Evaluati echilibrul fluidelor pe 24 ore (in-out)
Administrați medicamentele conform indicațiilor:
Clonidină (Catapres), atenolol (Tenormin); Potasiu
Argumentare
Deshidratarea, vărsăturile, febra și diaforeza preexistente
pot duce la scăderea volumului circulant care poate
compromite funcția cardiovasculară. Notă: Hidratarea
este dificil de evaluat la pacientul alcoolic, deoarece
indicatorii obișnuiți nu sunt fiabili, iar suprahidratarea
este un risc în prezența funcției cardiace compromise
Deși utilizarea benzodiazepinelor este adesea suficientă
pentru controlul hipertensiunii arteriale în timpul
retragerii inițiale de la consumul de alcool, unii pacienți
pot necesita terapie mai specifică. Notă: Atenololul și alți
blocanți b-adrenergici pot accelera procesul sevrajului,
pot elimina tremurăturile, și scădea ritmul cardiac,
tensiunea arterială și temperatura corpului. Corectează
deficitele care pot duce la aritmii ce pun viața în pericol.
 Tulburări
respiratorii
 Tulburări respiratorii

Factori de risc in aparitia respiratiei ineficiente Rezultatele urmarite

Mențineți un model de respirație eficient cu

Efectul direct al toxicității alcoolului asupra
centrului respirator și / sau al medicamentelor
sedative administrate pentru scăderea simptomelor
de sevraj
Obstrucție traheobronșică
frecvența respiratorie în intervalul normal, plămânii
“curati”
Pacientul sa nu fie cianotic și sa nu prezinte alte
semne / simptome de hipoxie

Prezența problemelor respiratorii cronice, sau a

unui proces inflamator

Scăderea energiei / oboseala

 Tulburări respiratorii

Interventia asistentului medical Argumentare

Monitorizați frecvența respiratorie și profunzimea și modelul
așa cum este indicat. Observați perioadele de apnee, respirațiile
Cheyne-Stokes.
Evaluarea frecventă este importantă, deoarece nivelurile de
toxicitate se pot schimba rapid. Hiperventilația este frecventă în
timpul fazei de sevraj acut. Respirațiile lui Kussmaul sunt
uneori prezente din cauza stării acidotice asociate cu vărsături și
malnutriție. Cu toate acestea, poate apărea o depresie
respiratorie marcată din cauza efectelor depresive ale alcoolului
asupra SNC, dacă este prezentă intoxicația acută. Acest lucru
poate fi agravat de medicamentele utilizate pentru controlul
simptomelor de sevraj la alcool

Pacientul este expus riscului de atelectazie legată de

Ascultati respiratia pacientului si notati prezenta zgomotelor hipoventilație și pneumonie. Pneumonia lobului inferior drept
patologice, cum ar fi wheezingul (respiratie suieratoare), este frecventă la pacienții cu consum de alcool și se datorează
stertorul (sforait) adesea aspirației cronice. Boli pulmonare cronice sunt, de
asemenea, frecvente: emfizem, bronșită.

Încurajați tusea, exercițiile de respirație profundă și schimbările Facilitează expansiunea pulmonară și mobilizarea secrețiilor
frecvente de poziție. pentru a reduce riscul de atelectazie și pneumonie.
 Tulburări respiratorii

Interventia asistentului medical Argumentare

Efectele sedative ale alcoolului și medicamentelor potențează
Aveți la dispoziție echipamente de aspirație, auxiliare ale căilor riscul de aspirație, relaxarea mușchilor orofaringieni și depresie
respiratorii respiratorie, care necesită intervenție pentru prevenirea stopului
respirator

Administrați oxigen suplimentar dacă este necesar. Exista posibilitatea de a aparea hipoxie, cu afectarea sistemului
nervos central si respirator,

Examinați radiografiile toracice seriate, ABG-urile și Monitorizează prezența complicațiilor secundare, cum ar fi
pulsoximetria, după cum sunt disponibile și indicate atelectazia și pneumonia; evaluează eficacitatea efortului
respirator, identifică nevoile de terapie

Ridicati patul la o pozitie optima Scade potențialul de aspirație; coboara diafragma, sporind
inflația pulmonara