Proiect ITC

Scoala de comunicare de la
Frankfurt

1
 Începutul secolului XX a fost marcat de încercările unor cercetători de a demonstra
influenţa negativă pe care o poate avea dezvoltarea tehnologiilor de comunicare asupra mediului
social şi evoluţiei acestuia, denunţând dorinţa de dominaţie a societăţii burgheze.

Şcoala de la Frankfurt este o şcoală filozofică germană, ce s-a afirmat începând cu anul
1923. Şcoala grupează o serie de autori de notorietate din domeniul filozofiei, sociologiei,
politologiei, criticii literare. Printre cei mai reprezentativi reprezentanţi ai acesteia îi amintim pe:
Herbert Marcuse, Max Horkheimer, Wilhelm Reich, Theodor Wiesengrund Adorno şi Jurgen
Habermas, Leo Lowenthal, Karl Wittfogel sau Erich Fromm. Cei care le-au influenţat gâdirea
critică au fost Karl Marx şi Sigmund Freud sub a căror influenţă şi, utilizând drept instrument de
cercetare „teoria critică”, au reuşit să arate că noua formă de cultură vehiculată şi generată de
media este o cultură „complice a dominaţiei politice”.

Baza institutionala a orientarii a fost reprezentata de catre Institutul pentru Cercetare

Sociala de la Frankfurt,creat in anii ‘20 ca o fundatie privata pentru dezvoltarea cercetarilor
marxiste interdisciplinare.

In 1930,conducerea Institutului a fost preluata de catre Max Horkheimere, care

inaugureaza o directie distincta privind “Teoria critica”

In 1933,odata cu ascensiunea nazismului , Scoala de la Frankfurt a fugit din

Germania,stabilindu-se la Geneva pentru un an,dupa care urmand Paris,iar apoi s-a mutat
temporar la New York ca afiliata a Universitatii Columbia.In cele din urma,Scoala de la
Frankfurt s-a stability la Santa Monica.

2
 În ceea ce priveşte conceptul de „teorie critică”, acesta se referă la un tip de abordare
care îşi propune să meargă le aparenţe, să dezvăluie substratul diverselor fenomene care scapă
înţelegerii comune.Cu alte cuvinte,teoria critică este o teorie a societății inspirată din filozofia
lui Georg Wilhelm,Friedrich Hegel, Karl Marx și Sigmund Freud, a cărei reprezentanți pot fi
rezumați sub titlul ,,Școala de la Frankfurt”. Obiectul de cercetare al acestei teorii este analiza
critică a societății burghezo-capitalistă, adică:

→descoperirea mecanismelor sale de dominație

→ aducerea la lumină a ideologiilor acestei societăți, cu scopul de a arăta o alternativă a

unei societăți raționale în care cetățenii sunt capabili de autodeterminare.

În opinia reprezentantilor, potenţialul eliberator al Iluminismului a fost denaturat şi a luat

forma unei opresiuni de tip special, care oferă din abundenţă bunuri, dar răpeşte libertatea reală.
Într-un asemenea context, reprezentanţii Şcolii de la Frankfurt promovează o viziune critică în
ceea ce priveşte rolul culturii de masă şi a mijloacelor de informare în masă, considerate a
îndeplini un rol ideologic manipulator.

Reprezentantii Scolii de la Frankfurt au creat in mai multe domenii:

→filozofie;

→sociologie;

→politologie;

→critica literara

În ceea ce ne priveşte, pe noi ne interesează contribuţia în domeniul comunicării, unde

această Şcoală de care ne ocupăm inaugurează o direcţie de analiză: cercetarea critică.
Perspectiva critică nu se manifestă doar în sfera comunicării. Ea este prezentă în toate domeniile
analizate: societatea modernă, cultura contemporană, gândirea marxistă în special „marxismul
ortodox" etc.

Pentru domeniul comunicarii,operele lui Horkheimer si Adorno au o valoare

intemeietoare

3
 Urmeaza lucrarile lui Herbert Marcuse,care poate fi considerat un moment de trecere spre
varsta simbolizata de catre Jürgen Habermas,liderul incontestabil al acestei orientari in ultimele
decenii ale secolului XXI

→Habermas abordeaza teme legate de viata sociala,de impactul tehnologiei

moderne,de limbaj,care au o importanta deosebita pentru sfera comunicarii prin lansarea si
dezvoltarea a doua concepte: actiunea comunicativa si spatiul public.

ACTIUNEA COMUNICATIVA: este vorba de interactiunea a doua subiecte cel putin,

care sunt abile de comunicare verbala si care au de gand gasirea acordului si armonizarea
actiunilor lor. Aici conceptul central este interpretarea.

SPATIUL PUBLIC: notiunea de spatiu public reprezinta un concept-cheie in lucrarile

lui Habermas.Geneza si evolutia ulterioara a spatiului public sunt strans legate de emergenta si
dezvoltarea capitalismului:spatiul public se contureaza in momentul in care clasa burgheza
reuseste sa devina o contraparte a puterii statului aristocratic.

Autorii au fost procupaţi de tematici care au în centru ideea de raţiune, mai precis de
modul în care s-a produs „autodistrugerea raţiunii”:

→ei se intreaba cum se explica faptul ca ratiunea a aparut in epoca Iluminismului

ca un mijloc de eliberare a omului si societatii si a prilejuit o reala emancipare,iar astazi a ajuns
un mijloc de dominatie,prilejuind recaderea societatii in miturile totalitare sau în paranoia
naţionalismelor?

Potrivit lui Adorno şi Horkheimer, „raţiunea a pierdut relaţia cu adevărul”.

In concluzie,Scoala de la Frankfurt a fost responsabila in primul rand cu ingineria

sociala si distrugerea culturii.

→ Ingineria socială este un termen prin care se înțelege arta de a influența, de a

manipula și de a minți. Cu alte cuvinte, este priceperea unor maeștri în psihologia
maselor de a-i face pe alții să gândească și să creadă ceea ce maestrul vrea ca acei „alții”
să creadă. Ingineria socială este un tip de atac psihologic în care atacatorul determină
victima să facă ceva ce el intenționează să facă.

4
 Folosirea culturii ca arma a fost unealta cheie in distrugerea structurii si a valorilor
sociale ale Vestului.Un exemplu ar fi teoria critica a lui Theodor Adorno,in cazul muzicii:

,,Ceea ce muzica radicala percepe este suferinta nefiltrata a omului…inregistrarea

seismografica a socului traumatic devine,in acelasi timp,legea tehnica structurala a
muzicii.Interzice continuitatea si dezvoltarea.Limbajul muzical este polarizat; catre gesturi de
soc,care seamana convulsiilor corpului,pe de o parte si,pe de alta parte,catre o inghetare
cristalina a omului a carui anxietate il face sa incremeneasca.Muzica moderna cauta uitarea
absoluta.Este mesajul disperat al naufragiatilor.”

Deci muzica modernă este orientată spre a distruge ordinea, frumusețea, forma și sensul,
declarând război tuturor elementelor cu scopul de a deruta psihicul omului şi de a-i distruge
viziunea asupra lumii.

5
 BIBLIOGRAFIE:

→Marga,Andrei,Filosofia critica a „scolii de la

Frankfurt“,Cluj-Napoca,ECOU,2014

→Habermas,Jürgen,Constiinta morala si actiune

comunicativa,Bucuresti,ALL EDUCATIONAL,2000

→Todoran,Ileana,Televiziunea si spatiul

public,Bucuresti,PRO UNIVERSITARIA,2012

6
 →Adorno,Theodor,Teoria estetica,Bucuresti,
PARALELA 45,2005